Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)
1971-04-08 / nr. 6807
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 68076 PAGINI—30 BANIOI 8 APRILIE 1971 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ZOOTEHNIA - RAMURĂ PRINCIPALĂ A AGRICULTURII ...afirmă specialiştii întruniţi la masa rotundă organizată de zia rul nostru Au participat: dr. Dumitru Baciu, dr. Eugen Deva, de la Direcţia Generală Agricolă a judeţului Cluj, conf. univ. Petru Mecea, de la catedra de zootehnie specială a Institutului agronomic din Cluj şi Matei Policiuc, activist la Comitetul judeţean Cluj al U.T.C. Red. . Datele statistice definesc destul de elocvent locul important pe care-l ocupă zootehnia în ansamblul agriculturii judeţului Cluj. In anul 1970, în zootehnie s-a realizat peste 40 la sută din producţia globală agricolă a judeţului. Ce loc va ocupa această importantă subramură în anii următori ? Dumitru Baciu : Dezvoltarea zootehniei va unea o linie mereu ascendentă ceea ce va determina o creştere a ponderii sale în structura generală a producţiei agricole. Numai în anul 1971, spre exemplu, producţia obţinută în sectorul zootehnic va creşte, conform planului, cu 37 la sută, determinînd o sporire la 45 la sută a ponderii sale. Este un prim pas pentru că, pornind de la condiţiile deosebit de favorabile pe care le oferă judeţul nostru, la sfîrşitul actualului cincinal avem toate posibilităţile să asigurăm o creştere cu 86 la sută la taurine, cu 10 la sută la ovine şi cu 330 la sută la păsări, comparativ cu nivelul actual al producţiei. Corespunzător acestei dezvoltări vom avea posibilităţi mai mari de a livra cantităţi sporite de produse animaliere către fondul central al statului, vom avea disponibilităţi mai mari pentru o mai bună şi promptă aprovizionare a populaţiei. Astfel, la sfîrşitul cincinalului, zootehnia judeţului Cluj va livra în fondul central al statului, comparativ cu anul 1970, cu 66 la sută mai multă care, cu 67 la sută mai mult lapte, cu 133 la sută mai multe ouă. Red. : Ce aveţi în vedere cînd avansaţi aceste cifre care prefugurează o dezvoltare spectaculoasă, a sectorului zootehnic în anii care vin ? Eugen Deva: Cifrele amintite, spectaculoase sau nu, sunt fundamentate pe un studiu temeinic al condiţiilor existente în judeţ, pe introducerea masivă a procedeelor moderne de creştere a animalelor, pe măsurile ce le avem în vedere de concentrare şi specializare a producţiei. In acţiunea noastră am pornit de la ideea păstrării sau revenirii, acolo unde este pe cale de a se pierde, a tradiţiei în creşterea animalelor. Acum, animale cresc în judeţul nostru în fiecare sat. Unele au însă o bună tradiţie în creşterea oilor, altele în a bovinelor, altele în a păsărilor sau a porcilor. In ultimul timp, în virtutea unei greşite înţelegeri a dezvoltării multilaterale a zootehniei, se ajunsese la situaţia că în toate satele, în toate cooperativele agricole se creşteau cam în aceeaşi proporţie tot felul de animale. In ultimul timp, pornind de la indicaţiile preţioase cuprinse în documentele de partid privind concentrarea şi specializarea producţiei am iniţiat o seamă de măsuri menite să înlăture neajunsurile ce decurg din concepţia greşită, amintită. Şi unde se poate realiza o mai bună specializare, dacă nu acolo unde există o tradiţie, în acele unităţi în care s-a acumulat o bogată experienţă Discuţie consemnată de N. COŞOVEANU (Continuare in pag. a II-a) ANGAJAREA IN VIAŢA SOCIETĂŢII AURELIAN BOLEA sculptor Orice despre tema caracterului social al artei cred că trebuie să pornească de la relevarea formelor de manifestare a necesităţii sociale în domeniul artei, necesitate, izvorîtă tocmai din natura societăţii noastre. Această chestiune de principiu, asupra căreia toată lumea e de acord, prinde contur concret atunci cînd trebuie să ne apropiem de opera de artă și să o judecăm prin prisma valorii ei, în care intră fără îndoială dezideratul amintit, în societatea noastră orice operă este, sau trebuie să fie, într-un sens mai larg o necesitate socială. Fără îndoială, sînt şi opere — şi la acestea ne vom referi mai ales — care traduc mai direct şi mai tensionat existenţa noastră contemporană, mai bine spus, existenţa noastră cotidiană dezbrăcată de tot ceea ce mai are ea nesemnificativ ori întîmplător. Bineînțeles, pentru o justă evaluare a lucrurilor nu ne putem limita (Continuare în pag. a V-a) • Semicentenar : PARTIDULUI — OMAGIUL ARTELOR • Statutul profesional și moral al tinerului scriitor Ci Note de lector • Telecinemateca • m . ■“bbe JB | ROMA Peste 15 milioane de oameni ai muncii au participat ieri la greva generală din Italia în semn de protest faţă de tergiversarea înfăptuirii unor reforme de ordin social şi economic SAIGON Ofensiva forţelor patriotice sud-vietnameze în regiunea Platourilor înalte a intrat ieri în cea de-a noua zi. AMMAN în timp ce calmul a revenit în capitala iordaniană dar au fost semnalate incidente în ţară, Iordania a anunţat că nu va participa la reuniunea propusă de Republica Arabă Unită. Brigada „Scînteii tineretului“ , D. Matală, T. Gînju, M. Tacciu şi P. Tînjală, transmite : La şase luni după adunările de alegeri Ce s-a realizat din ce au hotărit tinerii ? • Formele tinereşti ciştiga teren • Pe itinerarele muncii voluntarpatriotice ACŢIUNI DE PRIMĂVARĂ Fină cînd experimentăm în activitatea de orientare profesională ? Ca urmare a indicaţiilor date de conducerea partidului şi statului nostru, acţiunea de orientare şcolară şi profesională a înregistrat în ultimii ani unele progrese, dar, aşa cum se recunoaşte într-un referat al Comisiei de orientare şcolară şi profesională, care funcţionează pe lingă Ministerul învăţămîntului acestea s-au „limitat însă la un studiu de experimentare şi de popularizare prin publicaţii“. Sub aspect organizatoric, există pe lingă Ministerul învăţământului o Comisie de orientare şcolară şi profesională, alcărei membri fac parte din mai multe instituţii. Şi la nivel judeţean (municipal) există un colectiv care ar trebui să se consacre acestor probleme. In şcoli au fost încadraţi peste 40 de psihologi şcolari cu jumătate denormă sau cu normă întreagă, în principalele centre ale ţării. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de o instituţionalizare a activităţii de orientare şcolară şi profesională, de o încadrare cu specialişti la nivelul majorităţii şcolilor, acţiunile avînd un caracter lipsit de continuitate. Profesor emerit SORIN PETRE inspector h Inspectoratul şcolar al municipiului București (Continuare în pag. a V-a) Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român in R.S.S. Azerbaidjan. Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite : In cursul dimineţii de miercuri, 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjană, puternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţioniştii străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Buşuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii, în continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii, şi tricolore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr oraş, care în prezent numără peste 100 000 de locuitori, în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satisfacţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R., a arătat că, în prezent, aici lucrează 4 500 de oameni. Combinatul produce etil fluorhidrină, etilenă, izobutilen, răşini epoxidice. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, care va intra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmărească procesul de producţie, care se desfăşoară cu ajutorul unor instalaţii moderne. In piaţa din faţa combinatului a avut loc apoi un miting consacrat întîlnirii cu delegaţia Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, după ce a adresat delegaţiei urări de bun venit, a spus : „Prin dumneavoastră, comuniştii din Sumgait, toţi oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub conducerea partidului său comunist, construieşte cu succes societatea nouă, socialistă“. Vorbitorul a arătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oamenii muncii din Sumgait sînt hotărîţi să îndeplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Gasanova, de la Uzina de ţevi laminate din localitate, Erou al muncii socialiste, dînd glas sentimentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc faţă de poporul român, a subliniat în cuvîntul său realizările oamenilor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei tehnicomateriale a comunismului. Directorul Şcolii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, a relatat oaspeţilor români despre dezvoltarea învăţămîntului din Azerbaidjan, despre roadele legăturii dintre învăţămînt şi producţie. „Cunoaştem din cuvîntările tovarăşului Ceauşescu, a spus vorbitorul, realizările în acest domeniu obţinute de România, unde s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani şi ne bucurăm din inimă de aceste realizări“. Comsomolista Sarzade Abdulaeva, operator la combinatul chimic, a relatat despre munca şi succesele tineretului, despre hotărîrea lui de a-şi ridica necontenit calificarea, spre a-şi spori contribuţia la îndeplinirea sarcinilor importante ale planului cincinal. Primit cu vii şi îndelungate aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a transmis muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Combinatul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De asemenea, a adresat un salut locuitorilor oraşelor Baku şi Sumgait, din partea oamenilor muncii din România. Arătînd că vizita în oraşele Baku şi Sumgait a dat delegaţiei noastre prilejul de a cunoaşte marile progrese obţinute în dezvoltarea economică şi socială a acestor localităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii combinatului chimic şi pe toţi oamenii muncii din cele două oraşe pentru succesele dobîndite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că între România şi Uniunea Sovietică există relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. Aceste relaţii — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale — contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele român şi sovietic, la dezvoltarea economico-socială a fiecăreia dintre ţările noastre ; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică, un loc important îl ocupă R.S.S. Azerbaidjană, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mulţi petrolişti din Azerbaidjan au lucrat în România şi, de asemenea, mulţi petrolişti români au venit şi au lucrat în Azerbaidjan. In general, în cadrul colaborării largi şi multilaterale dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică se dezvoltă tot mai larg relaţii şi schimburi economice şi de colaborare între oameni ai muncii din Azerbaidjan şi din România“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit apoi pe scurt la dezvoltarea industriei chimice din România, arătînd că producţia în acest sector a cunoscut creşteri însemnate în cincinalul trecut şi că se prevede menţinerea unui ritm înalt şi în actualul plan de cinci ani. Am (Continuare ln pag. a V-a) In vizită la Combinatul chimic Sumgait în imagini sînt înfăţişaţi premianţii întîi de la faza finală a OLIMPIADEI DE LITERATURĂ desfăşurată la Bucureşti. Amănunte despre olimpiadă şi numele tuturor premianţilor — din finalele care au avut loc la Bucureşti, Cluj şi Sibiu — în reportajul nostru. DOINA POP MIHAI DRAGOMAN ADRIANA MANOLESCU SORIN ȘERBAN COLOMBO Citînd un comunicat al postului de radio din capitala ceyloneză, agenţia Associated Press anunţă că guvernul Ceylonului a trimis blindate împotriva unor elemente insurgente. Meşterul Manole al zilelor noastre de GEORGE MACOVESCU Am văzut la „Teatrul Naţional" spectacolul „Săptămîna › ›► patimilor", piesa fiind scrisă de Paul Anghel. Mărturisesc ›► că am intrat în sala Comedia — de cite ori mă aflu aco- 'o Io, o revăd într-un colţ al scenei pe Maria Ventura în , „L’Aiglon" — cu teama şi curiozitate. Spun cu teamă, pen- tru ca mă domina, încă, Delavrancea, cu al său „Apus de <e► soare“. Mă întrebam — şi aici începea curiozitatea — ce îmi va spune nou Paul Anghel, acest dramaturg îndrăzneţ › ^ şi dovedit acum a fi şi un subtil psiholog. Delavrancea i► construise drama lui Ştefan pe marele sentiment al dra- gostei de ţară, al domnitorului care în apusul vieţii vrea * să ştie şi să se asigure că tot ce a înălţat cu sabia şi în- nțelepciunea va dăinui, nu va cădea sub valurile asaltului din afară şi prin măcinarea intrigilor dinăuntru. Aceeaşi dragoste de ţara îl stapîneşte şi pe Ştefan ima- ra ginat de Paul Anghel. Domnul, dezbrăcat de legende şi închipuiri, mi-a apărut un om lucid, cu o judecată rece, calculată, care nu are alte preocupări decit acelea de a apăra ţara, în timpul lui şi în vremea care vine. Mi s-a pă- › › rut că ideea dominantă a piesei lui Paul Anghel este : ţara › trebuie apărată oricînd, în orice condiţii. Altminteri, o ţară › nu poate dăinui. 1 % Istoria se amestecă deseori cu legenda şi legenda devi › ne istorie. Privind spectacolul „Săptămîna patimilor" şi pa- ” trunzîndu-i înţelesurile adînci, m-am gîndit la tîlcul acelei › poveşti a meşterului Manole, ziditor al ctitoriei lui Neagoe , Basarab. S-a întîmplat sau nu s-a întîmplat aşa cum spune i fContinuare în pag. a V-a) 3