Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)

1971-05-01 / nr. 6827

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 9 • 1922 — «Unirea pro­letarilor va spori puterea lor in frontul general al muncii. Împotriva exploa­tării, proletariatul ro­mân trebuie să-și aibă locul lui. Astfel vom ma­nifesta în ziua de 1 Mai pentru unirea proletari­­lor, iar puterea care va izvorî în toată lumea, din această ieșire unită a maselor muncitoare va deschide o nouă epocă de luptă în care poziţiile noastre vor fi mai tari şi curajul burgheziei mai slăbit». (Socialismul nr. 146 d­in 1 Mai 1922). • 1923 — «Muncitorii din toate breslele din întrea­ga Vale a Jiului în nu­măr de 12.000, adunaţi azi, în ziua de 1 Mai 1923 in Gura Surducului, a­­vind în vedere situaţia materială în care se gă­sesc, constată că viaţa muncitorilor a devenit in ultimul timp din toate punctele de vedere insu­portabilă». (Rezoluţia Sindicatului minerilor) • 1924 — «înnebunită şi îngrozită de simţămintul pierii sale apropiate, oli­garhia loveşte, crezind că se poate salva prin vio­lenţe singeroase. Ea nu vede că loviturile nu slă­besc, ci întăresc partidul comunist şi-l înrădăci­nează şi mai mult în sim­patia maselor exploatate şi ameninţate.». (Tinere­tul socialist, nr. 22 din 1 Mai 1924). • 1925 — «Procesul, aşa-zisul proces, parodie de proces înscenat de a­­genţii domnului Romulus Voinescu împotriva comu­niştilor a început... Singu­ra lor vină e­­ă sunt co­munişti. Singurul lor pă­cat e că gîndesc altfel de­cit noi toţi». (N. D. CO­CEA). • 1926 — «Nici o pu­tere din lume nu va pu­tea opri ca inimile noa­stre să bată in aceeaşi călduroasă bătaie alături de milioane de proletari, manifestînd în cetăţile industriale sau să ştirbea­scă ori să micşoreze idea­lul şi năzuinţele ce-i mină la luptă şi pe care ni le însuşim şi noi pe de-a întregul». (Viaţa munci­toare, nr. 30 din 3 Mai 1926). • 1927 — «Muncitorii (din Timişoara — n.n.) au început să huiduiască autorităţile şi atunci co­misarul regal a dispus dizolvarea întregii întru­niri, care s-a executat de către organele de poliţie şi jandarmerie.» (Din-­ tr-un raport al poliţiei Capitalei din mai 1927). • 1928 — «Se împlineau 10 ani de la unirea Tran­silvaniei cu România şi din nou, la Alba Iulia, de data aceasta în primăva­ră, steagurile roşii s-au amestecat cu cele trico­lore.» (Eugen Hulea, ve­teran al Unirii). • 1929 — «Cerem legi­ferarea partidului comu­nist şi legalizarea ajuto­rului roşu, cerem am­nistie politică generală imediată.» (Lozincă cu care au manifestat mun­citorii din Cluj). • 1930 — «Rugăm luaţi măsuri de îndată de la primirea acestui ordin pentru confiscarea în zona dv. a tuturor publi­caţiilor de ziare, reviste, broşuri, afişe, manifeste comuniste ce s-ar tipări in localitatea dv. sau ar fi aduse spre răspîndire, referitoare la 1 Mai». (Dintr-un Ordin al Direc­ţiei Poliţiei şi Siguranţei transmis la 27 aprilie tu­turor chesturilor munici­­cipale). • 1931 — «Proletariatul, prin avangarda sa, parti­dul comunist, trebuie să ia conducerea acestor lupte, atrăgîndu-şi astfel ţărănimea sub influenţa sa şi asigurîndu-şi cel mai important aliat în lupta pentru putere.» (Din Ma­­nifestul „Ziua de 1 Mai“ 1931). • 1932 — «­în tot cursul nopţii de 30 aprilie—1 mai 1932 şi pînă la orele 9 dimineaţa, pretutindeni a fost linişte completă. Spre ziuă gardianul din post a găsit în curtea Moarei comerciale mani­feste comuniste... La gara Filaret... a fost găsit şi ridicat un steag roşu prins de firmele telefo­nice.» (Dare de seamă a Prefecturii poliţiei Capi­talei către Ministerul Justiţiei).« • 1933 — «Am onoarea a vă raporta că in ziua de 1 Mai a.c. cu începere de la orele 10,30 a.m. or­ganizaţia Sindicatele Mun­citoreşti din localitate a ţinut o adunare poporală sub preşedinţia muncito­rului Neda Francisc, în sala festivă a oraşului la care au participat circa 590 persoane.» (Raport al Poliţiei oraşului Sf. Gheorghe din 3 Mai 1933) in prag de ÎNTÎI MAI, in preajma gloriosului semicentenar TINERETUL TRĂIEŞTE O PRIMAVARA A HĂRNICIEI Şl CREAŢIEI, A IZBINZILOR PRODUCTIVE DEDICATE PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CURIER DE MAI ! Nici cînd ea în aceste zile, nu s-au adunat pe masa redacţiei atîtea veşti, atîtea mărturii ale însufleţirii tinereşti. Nicicînd n-au sunat atît de stăruitor telefoanele, din zori şi pînă noaptea tîrziu, ca să ne transmită, din cele mai în­depărtate coifuri ale ţării „ultimele ştiri de pe vastul front a! entuziasmului creator*1, cum se exprima, patetic, unul dintre cei respondent noştri tineri, de acolo unde, în rînd cu-ntregul popor, tineretul dobîndeste noi şi noi izbînzi productive dedi­cate Armindenilor muncii, Partidului, colob­ocisei sale aniversari... Desprindem din acest impresionant florilegiu epistolar citeva eşantioane menite să sugereze, prin diversitatea lor bogata varietate de preocupări şi evenimente care înnobilează, in aceste zile, viaţa tineretului nostru .... . Au deci, cuvîntul» corespondenţii .»Scînteii tineretului . INIŢIA­TIVE, PREMIERE, BILANŢURI « Arhitecţii din Tg. Mureş au predat constructorilor pro­iectele de execuţie ale unor noi cartiere în judeţele Mu­reş şi Harghita. Intre acestea se află cartierul de 850 de a­­partamente „Budai Nagy An­tal“ din Tg. Mureş, unde lu­crările au şi început şi gru­purile urbanistice „Republi­cii“ (Tirnăveni) şi „Iernuţeni“ (Reghin). Efervescenţa speci­fică constructorilor o intîl­­nim şi in municipiul Tg. Se­cuiesc, acolo unde se ridică ansamblul „Insula“ (V. I.) • Un grup de tineri spe­cialişti de la Fabrica „ARFO“ din Tg. Mureş a definitivat reţeta producerii, pentru pri­ma oară în ţară, a pelicule­lor de filme poligrafice, do­cument, radiografice-indus­­triale şi medicale. Prin asi­milarea acestor produse in ţară, se economisesc anual 1 500 000 lei valută (I. Vulcan). • C.P.L.120, o instalaţie modernă pentru efectuarea piloţilor de pămînt, va purta marca prestigioasei Uzine de utilaj petrolier din Tîrgoviş­­te. Probele de omologare a prototipului s-au terminat. Cu ajutorul acestei instalaţii se vor consolida solurile in­suficient rezistente pentru construcţii. Instalaţia este concepută şi realizată inte­gral pe bază de telecomandă­­ hidraulică. (A. Mişu) • Un bilanţ rodnic : pînă la data de 18 aprilie, între­prinderile industriale din ju­deţul Vîlcea şi-au depăşit an­gajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai şi a semicente­narului partidului. Depăşirile s-au înregistrat la produsele reprezentative pentru indus­tria judeţului : cherestea de fag, sodă calcinată, buşteni de stejar. In aceeaşi perioadă s-a livrat, peste angajament, o producţie marfă în valoare de 1 405 mii lei (prof. C. Ma­­rinoiu). • In satul Tutova şi-a des­chis uşile un magazin mo­­dern, bine aprovizionat. Tot aici se lucrează intens în ve­derea electrificării. în curîhd fiecare dintre cele 400 de fa­milii din Tutova vor trăi mi­ca sărbătoare a aprinderii be­cului electric (Gh. Florescu) TIMIŞOARA , UN CERC ETNOLOGIC. A luat fiinţă un cerc etnologic la Liceul nr. 4 din oraşul de pe Bega. Aici, participă elevii din anii I-III, care şi-au afiliat cercul la acela al cadrelor didactice din judeţ. Planul de activitate cu­prinde dezbateri pe probleme teoretice, acţiuni de cercetare a diferitelor zone folclorice, ches­tiuni de metodică. Membrii cer­cului au realizat încă de pe acum un bogat material documetar constînd în fotografii şi hărţi (I.D.). GHERLA ŞI BAIA-MARE : NOI CLUBURI ALE TINE­RETULUI. Noi puncte de intil­­niri ale tinerilor au fost inaugu­rate la Gherla şi Baia-Mare. Clu­bul din Gherla este dotat cu aparataj modern. Sala de specta­cole va găzdui reprezentaţii tea­trale, concerte, simpozioane, mese rotunde, întîlniri cu oameni de artă şi cultură (o primă întilnire­­ cu scriitorii din Cluj), cu alte personalităţi de seamă ale vieţii cultural-ştiinţifice. Pe lingă pre­ocupări ca cele de mai sus, du­hul din Baia-Mare şi-a creat şi secţii de automobilism, culturism, cinefilie etc. (M.L.). DRAGASANI : DOUĂ EXPOZIŢII. Elevii şi pionierii din Drăgăşani îşi expri­mă sentimentele cu care întîm­­pină semicentenarul partidului, folosind şi limbajul acuarelei şi graficii. Pe panourile etalate la Casa de cultură ei au expus 107 lucrări care se disting atît prin temă cit şi prin manieră de tra­tare. Reţin, îndeosebi atenţia, ta­blourile ,în noapte“ şi „Oraşul pe ploaie“... Tot la Casa de cul­tură, în colaborare cu Arhivele Statului din Rm. Vîlcea, s-a des­chis expoziţia „Documente din lupta comuniştilor pentru liber­tate şi socialism“. Printre expo­natele rare documente care atestă­ înfiinţarea primelor bresle în Drăgăşani şi mărturii privind primele acţiuni iniţiate de oa­menii acestor locuri pentru drep­turi civice şi libertate (Al. F. Ţene). FELDRU : „ ŞCOLAR. Stimulaţi de profesorii lor de istorie, elevii din comuna Beldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, au deschis, în cadrul căminului cultural, un interesant muzeu et­nografic. O parte din cele peste 800 de obiecte expuse prezintă în mod expresiv viaţa şi îndelet­nicirile locuitorilor de pe aceste meleaguri, aşa cum au fost ele în secolul al XlII-lea. O seamă de panouri sunt dedicate vieţii şi activităţii unor oameni de sea­mă, figuri devenite legendare, care au trăit şi muncit în această comună. Printre aceştia, un das­căl de la curtea lui Vasile Lupu — Vasile Naşcu — care a con­tribuit la instruirea a cîtorva ge­neraţii din Beldru (B. Neagoe). MEDIAŞ , MUZICĂ, POEZIE, FILM : „Săptămîna muzicii şi poeziei pa­triotice“, organizată de Comite­tul municipal Mediaş al U.T.C. a cuprins un interesant program dedicat semicentenarului parti­dului. Concursul „P.C.R. — fău­ritorul societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate“ a fost cîştigat de tînărul Neagu Mihai de la Uzinele „Emailul roşu“. La clu­bul tineretului a fost organizat un montaj literar închinat patriei şi partidului. La cinematograful „Progresul“ a avut loc un simpo­zion dedicat filmului „Mihai Vi­teazul". La Mediaş, acţiunile cul­­tural-artistice dedicate semicen­tenarului continuă. (Liviu Nistor). IAŞI : SESIUNE OMAGIALĂ. In dimineaţa zilei de 26 aprilie a în­ceput, la Iaşi, sesiunea cercurilor ştiinţifice studenţeşti din cadrul Institutului de medicină şi far­macie, închinată Semicentenaru­lui partidului. Iată titlurile cî­torva dintre comunicările pre­zentate de studenţi: P.C.R., pro­motor al împlinirii idealurilor ti­neretului ; Corespondenţa dintre fizionomie şi caracter; Politica culturală a P.C.R. Locul culturii româneşti în circuitul valorilor culturale; Istoricul grefelor de cord etc. (C. Liana). DIN NOU TIMIŞOARA: O CONSTRUCŢIE PENTRU STUDENŢII... PĂRINŢI. La Ti­mişoara, o firmă recent prinsă pe o clădire de pe bd. Mihai Vitea­zul atrage atenţia. Este creşa pentru copiii ai căror părinţi sunt studenţi. 12 camere spaţioase, cu pereţii împodobiţi cu scene din basme, cu mobilierul adecvat vîr­­stei şi cu personalul necesar de specialitate se află la dispoziţia acestor copii. O iniţiativă care va fi extinsă şi în alte oraşe. (prof. I. Dunajecz). CRAIOVA : PRIMA SOCIETATE TEH­­NICO-STIINTIFICA A ELEVI­LOR DIN JUDEŢUL DOLJ. La Craiova a luat fiinţă o societate tehnico-ştiinţifică purtînd numele savantului Nicolae Vasilescu Kar­­pen. Iniţiativa aparţine elevilor Liceului industrial energetic, îndrumaţi de profesorul Gh. Cal­­boreanu. In cadrul secţiilor so­cietăţii — electro-energetică, hi­droenergetică, termoenergetică, automatizări etc. — îşi pot des­făşura activitatea şi elevii celor­lalte licee din Craiova. Societatea îşi propune să stimuleze interesul tinerilor pentru cercetarea ştiin­ţifică. Ca o primă acţiune de am­ploare, în ziua de 9 mai se va or­ganiza o sesiune de comunicări ştiinţifice cuprinzind cele mai re­prezentative lucrări realizate în secţiile tinerei societăţi, Incepind din acest an fiecare primă dumi­nică a lunii mai va fi dedicată, la Craiova, „Zilei Liceului indus­trial energetic“. (Ion Zglimbea, Viorel Furtună). ORADEA: LECŢIE DE ISTORIE: In an­samblul manifestărilor dedicate aniversării semicentenarului, la Uzinele „Înfrăţirea“ din Oradea a avut loc o întilnire emoţionan­tă. Tinerii au avut ca invitaţi de onoare pe Erdei Iosif, secretarul primei celule U.T.C. de la fosta făbricuţă „Pheobus“ (azi marea întreprindere „Înfrăţirea“), Ba­­logh Iosif, secretar al comitetului regional U.T.C. în anul 1928 şi Feher Gheorghe, comunist din ilegalitate. Prezenţa acestora în mijlocul tinerilor, discuţiile pur­tate, relatările lor s-au constituit intr-o emoţionantă lecţie de isto­rie. (Valentin Buzlea). IN RETEZAT : OMAGIUL MICILOR ALPI­NI­ŞTI. De citeva zile, sus, pe crestele Retezatului străluceşte o placă omagială purtînd inscrip­ţia : „1921—1971. A 50-a aniver­sare a P.C.R.“. Ea a fost implan­tată în stîncă de membrii cercu­lui de turism al Casei pionierilor din­­Hunedoara îndrăzneţi cuceri­tori ai înălțimilor. ^W^AAAAAiVV>AAAAA^VyVNAAAAAAAAAAfNAA^WVAA^ PE HARTA PRIMĂVERII „Prin muncă dîrză de brigadier...“ • 10 000 DE TINERI din judeţul Teleorman şi-au dat întîl­­nire, cîte două zile la rînd, pe şantierele muncii patriotice. I-am găsit prezenţi la înfrumuseţarea oraşelor : Alexandria, Zimnicea, Roşiorii de Vede, a comunelor Călmăţui, Gratia, Drăgăneşti de Vede etc. Pe alţii­­i-am găsit la amenajarea ce­lor 10 baze sportive şi a Complexului de creştere a oilor, din Roşiorii de Vede. Cele două zile au însemnat, pentru tinerii teleormăneni , 40 tone de metale vechi colectate şi expediate, 1 000 ha, izlaz curăţit, 20 de tone de deşeuri de hîrtie colec­tate (L. Crenguţ). • TINERII DIN PAŞCANI participă la acţiunile de muncă patriotică cu sentimentul mîndriei şi al datoriei faţă de ora­şul lor natal, pe care-l doresc tot mai frumos. Parcul şi spa­ţiile verzi, curăţate şi amenajate, îşi aşteaptă prietenii. 800 de pomi ornamentali s-au aliniat, infrumuseţînd decorul ora­şului. Pădurea de la Moţea s-a îmbogăţit şi ea cu 4 000 de arbori forestieri (V. Prodolea). • O DATA CU VENIREA PRIMĂVERII, peste 2 000 de elevi din cadrul liceului, şcolii profesionale şi a celor cinci şcoli generale din Lupeni, au luat „în antrepriză« parcurile şi spa­ţiile verzi. Pînă în prezent ei au efectuat aici peste 60 000 ore de muncă patriotică, amenajînd peste 1 500 mp. parcuri, 3 000 mp. zone verzi din jurul monumentului „Lupeni *29“, ta­­luzînd peste 2 km. d­in malul pirîului Brăila, plantînd 200 pomi ornamentali. In fiecare duminică, parcurile şi zonele verzi ale oraşului devin adevărate şantiere ale tinereţii. (V. Coandrăş).­­. • „LUNA MUNCII PATRIOTICE" aşa a fost denumit acest april de către tinerii municipiului Craiova. Toate terenurile d­m jurul şcolilor au fost înfrumuseţate; s-a lucrat de aseme­nea cu spor în punctele turistice şi de agrement Valea Şarpe­lui, Parcul Poporului, Hanul Doctorului şi Lunca Jiului. In­­tr-o singură duminică, 10 000 de tineri au participat la plan­tarea de pomi şi arbuşti, înscriindu-şi astfel numele în rîn­­dul celor care, peste ani, se vor putea­ mîndri că au făcut din „Cetatea banilor« o „Cetate a grădinilor“. (Tr. Roșianu). Patriotismul muncitorilor (Urmare din pag. 1) dreptăţii spirit de solidaritate, s-a identificat totodată cu un patriotism hotărit, conştient, creator. Iar acum lucrul este cu atît mai ex­plicabil cu cit evenimentele din ultimii ani, care au dus la desfiinţarea a două state na­ţionale (eram după Anschluss şi după invada­rea Cehoslovaciei), au avut un adine ecou în sufletele muncitorilor, care au socotit amenin­ţate înseşi temeliile păcii şi ale progresului, pentru care totdeauna s-au străduit, la care au contribuit cu singe şi cu muncă. De aici — continuă articolul — necesitatea pentru muncitorime de a contribui cu forţele ei organizate la apărarea fiinţei patriei noas­tre, de aici voinţa de a milita pentru afir­marea demnităţii şi a independenţei naţionale. Muncitorimea română îşi iubeşte adine pa­tria. Muncitorul român se simte strîns legat de acest pămînt pe care munceşte, din care se hrăneşte, care-i dă micul lui loc sub soare, siguranţa zilei de mîine. Patriotismul muncitorimii române nu poate fi pus la îndoială. El e mai ardent astăzi decit oricînd, căci astăzi mai mult decit ori­­cînd patria constituie simbolul însuşi al acţiu­nii de apărare împotriva duşmanilor ei, decla­raţi sau nu, făţişi sau din umbră.­­ Mai e ziua afirmării entuziaste a solida­rităţii tuturor celor ce muncesc în această ţară... Lupta antifascistă, în care era profund an­gajată clasa noastră muncitoare prin Partidul ei, devenise, intr-adevăr, o profundă luptă pa­triotică, de apărare a suveranităţii, a inde­pendenţei naţionale, tot mai ameninţate de ofensiva Germaniei hitleriste şi a Italiei fas­ciste. Partidul Comunist Român afirma încă de pe acum, cu cel mai adine sentiment şi cu cea mai activă forţă morală, patriotismul său ar­dent — acela care, în anii grei ai războiului, apoi după Eliberare, avea să se concretizeze în ceea ce a constituit şi constituie însăşi re­voluţia noastră socialistă. Sub flamurile internaţionalismului proletar, vibrînd de tradiţia glorioasă a celor 50 de ani de la înfiinţarea Partidului acest I Mai 1971 marchează, totodată afirmarea conştiin­ţei că România e deplin stăpînă pe destinul ei (Urmare din pag. 1) şit, cu înaltă responsabilitate, de-a lungul întregii sale existenţe, ideea de muncă ca pe unul din­tre elementele esenţiale de edu­care, hotărîtoare pentru construi­­irea omului nou, component şi totodată, făurar al noii societăţi. Iar pentru aceasta, în primul rînd, partidul a oferit întotdeauna înaltul exemplu al membrilor săi. întreaga istorie de o jumătate de secol a Partidului Comunist Ro­mân, este ilustrată de figuri de comunişti, intransigenţi militanţi politici şi, în acelaşi, timp, pil­duitori oaretai ai muncii, în înţe­lesul generic, definitoriu al aces­tui titlu, în conştiinţa poporului nostru, realitatea generată de ac­tivitatea partidului,­­a consacrat un tip uman — Comunistul — în ale cărui trăsături spirituale atributul muncii neobosite, crea­toare, ocupă un loc esenţial. O tulburătoare tradiţie stă mărturie acestui adevăr... Conducătorii co­munişti s-au ales, întotdeauna, din rîndul celor mai buni mun­citori, ţărani, intelectuali, cunos­cători desăvîrşiţi ai profesiei, cu inteligenţa mereu deschisă spre nou, capabili de eforturi deose­bite. Prestigiul profesional a constituit întotdeauna un atuu important în cîştigarea, de către comunişti, a încrederii trainice, fără rezerve, a oamenilor muncii... In cruntele temniţe burghezo­moşiereşti, comuniştii şi-au făcut din muncă unul dintre elemen­tele principale de supravieţuire fizică, şi, mai cu seamă, spiri­tuală. Din acest punct de vedere, obiectele confecţionate la Dof­­tana capătă, azi, ca exponate de muzeu, şi valoarea unor docu­mente mărturisind izbînda mun­cii asupra descurajării şi inerţiei, izbînda gîndului şi actului crea­tor asupra unui mediu ostil, dis­tructiv, prin definiţie. Prin e­­xemplaritatea lor, aceste obiecte devin material didactic pentru marea lecţie de istorie şi viaţă predată de către partid genera­ţiilor tinere. în anii de după Eliberare, a­­ceste principii, ridicate la rangul de legi ale dezvoltării întregii societăţi, înttregii naţiuni, şi-au afirmat — la dimensiuni pe care contemporaneitatea le-a înregis­trat ca elemente definitorii ale progresului românesc — deplina valabilitate. Din primii ani — ai eforturilor eroice depuse de po­porul nostru pentru zdrobirea fascismului, pentru reconstrucţie, pentru edificarea unei noi eco­nomii — şi pînă la ampla băta­lie paşnică pe care­ o dă în pre­zent pentru construirea unei ci­vilizaţii industriale în pas cu de­zideratele epocii, Partidul Co­munist Român şi-a pus fiecare clipă a existenţei sale sub semnul muncii neobosite, al perfecţio­nării ei permanente, al compe­tenţelor şi randamentelor mereu sporite. Istoria României socia­liste este, de fapt, istoria biru­inţelor muncii, biruinţe mereu mai importante, mai trainice, de la o etapă la alta. Trecerea de la muncitorul patetic, înlăturind cu tîrnăcopul molozul războiului, la cer, nu mai puţin eroic, de­­prinzînd din mers, pe fundalul unei civilizaţii încă agrare, pri­mele taine ale tehnicii avansate, şi, apoi, apariţia profilului de om al muncii care stăpîneşte, prin şcoală şi ştiinţă, tainele indus­triilor celor mai complicate, re­prezintă, de fapt, ilustrarea unor trepte de istorie, de civilizaţie — de devenire întru Muncă, în pragul acestui 1 Mai — cea dinţii sărbătoare a muncii din noul cincinal —, în ambianţa activităţii creatoare, amplu şi e­­ficient desfăşurată, sub semnul căreia poporul nostru se pregă­teşte să sărbătorească Semicente­narul partidului, meditaţia asu­pra Muncii, ca esenţă vitală a existenţei noastre materiale şi spirituale, se impune ca un gest firesc. Cu atît mai mult cu cit, pentru tînăra generaţie, noţiunea de muncă reprezintă — în mod direct şi permanent — un dat al educaţiei, al devenirii sale întru maturitatea deplin utilă patriei, dezvoltării ei la ritmurile şi ni­velurile cerute de acest cincinal, de cele — şi mai sporite — ale cincinalelor viitoare. Publicând în acest număr al ziarului nostru mărturii ale mun­cii entuziaste dedicate de către tineret Semicentenarului, aducem un emoţionat omagiu forţei con­ducătoare a poporului nostru. Un gînd de dragoste şi încredin­ţare din partea tineretului, adre­sat acelora care au înscris pe frontispiciul ţării semnul înalt al muncii creatoare şi libere. Forţei în fruntea căreia se află nu nu­mai un încercat militant politic şi un eminent om de stat, ci şi un pilduitor om al muncii, un conducător iubit şi stimat de în­tregul popor, un comunist în a cărui neobosită activitate gene­raţiile tinere văd un luminos e­­xemplu şi de la care învaţă că esenţiala condiţie a izbinzii mun­cii — în înţelesul promovat de partid — este Neodihna. Sub semnul gloriosului semicentenar DE 10 DE ORI­­ Mă aflu la Uzina „Vitro­­metan“ din Mediaş. Interlo­cutorul meu se numeşte Si­mon Francisc şi are 2­5 de ani. Profesia : sticlar. Un om al strălucirilor dobîndite la­­ temperaturi înalte. Discuţia noastră porneşte de aici. Sti­clarul îmi spune : — Ceea ce pentru alţii pa­re spectaculos, pentru noi, cei din această meserie, repre­zintă obişnuitul, cotidianul. Fabricăm lunar...cite 10 mili- 1 sârte de articolujjilţantru alţii asta înseamnă enorm. Pentru noi, sticlarii, această cifră nu reprezintă decit planul Alt­fel, desigur, se spune despre noi că trăim „la cota Înalte­lor temperaturi“. Sună fru­mos. MILIOANE STRĂLUCIRE — Ce reprezintă pentru dumneata această cotă ? — O cifră simbol : 500.000. Adică, totalul produselor pe care le­-am­­ realizat de când mă aflu-n meserie. E mult? E puţin ? Nu ştiu. Ştiu că este abia un început... Un început ! Sub impresia acestei idei, pătrund în ate­lierul de sculptură. Am sen­timentul că mă aflu pe un teritoriu de basm. Peste tot strălucesc minunile fragile, graţioase, realizate prin pa­siunea, talentul şi dăruirea tinerilor care lucrează aici. Colectivul trăieşte în aceste zile emoţiile unei importante premiere: sculptura în cris­tal, care va da o dată mai mult măsura talentului şi hăr­niciei acestor tineri. Simon Francisc îmi spune: ,,„Iată şi acesta e un, început. Un început care nu peste mult timp îşi va număra roa­dele tot în milioane...“ De milioane de ori strălu­cire ! JEAN IONESCU Micro-reportaj în citadela de cristal SÍ ME­ÁT A 1 MAI 1971

Next