Scînteia Tineretului, mai 1971 (Anul 27, nr. 6827-6852)
1971-05-01 / nr. 6827
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 9 • 1922 — «Unirea proletarilor va spori puterea lor in frontul general al muncii. Împotriva exploatării, proletariatul român trebuie să-și aibă locul lui. Astfel vom manifesta în ziua de 1 Mai pentru unirea proletarilor, iar puterea care va izvorî în toată lumea, din această ieșire unită a maselor muncitoare va deschide o nouă epocă de luptă în care poziţiile noastre vor fi mai tari şi curajul burgheziei mai slăbit». (Socialismul nr. 146 din 1 Mai 1922). • 1923 — «Muncitorii din toate breslele din întreaga Vale a Jiului în număr de 12.000, adunaţi azi, în ziua de 1 Mai 1923 in Gura Surducului, avind în vedere situaţia materială în care se găsesc, constată că viaţa muncitorilor a devenit in ultimul timp din toate punctele de vedere insuportabilă». (Rezoluţia Sindicatului minerilor) • 1924 — «înnebunită şi îngrozită de simţămintul pierii sale apropiate, oligarhia loveşte, crezind că se poate salva prin violenţe singeroase. Ea nu vede că loviturile nu slăbesc, ci întăresc partidul comunist şi-l înrădăcinează şi mai mult în simpatia maselor exploatate şi ameninţate.». (Tineretul socialist, nr. 22 din 1 Mai 1924). • 1925 — «Procesul, aşa-zisul proces, parodie de proces înscenat de agenţii domnului Romulus Voinescu împotriva comuniştilor a început... Singura lor vină eă sunt comunişti. Singurul lor păcat e că gîndesc altfel decit noi toţi». (N. D. COCEA). • 1926 — «Nici o putere din lume nu va putea opri ca inimile noastre să bată in aceeaşi călduroasă bătaie alături de milioane de proletari, manifestînd în cetăţile industriale sau să ştirbească ori să micşoreze idealul şi năzuinţele ce-i mină la luptă şi pe care ni le însuşim şi noi pe de-a întregul». (Viaţa muncitoare, nr. 30 din 3 Mai 1926). • 1927 — «Muncitorii (din Timişoara — n.n.) au început să huiduiască autorităţile şi atunci comisarul regal a dispus dizolvarea întregii întruniri, care s-a executat de către organele de poliţie şi jandarmerie.» (Din- tr-un raport al poliţiei Capitalei din mai 1927). • 1928 — «Se împlineau 10 ani de la unirea Transilvaniei cu România şi din nou, la Alba Iulia, de data aceasta în primăvară, steagurile roşii s-au amestecat cu cele tricolore.» (Eugen Hulea, veteran al Unirii). • 1929 — «Cerem legiferarea partidului comunist şi legalizarea ajutorului roşu, cerem amnistie politică generală imediată.» (Lozincă cu care au manifestat muncitorii din Cluj). • 1930 — «Rugăm luaţi măsuri de îndată de la primirea acestui ordin pentru confiscarea în zona dv. a tuturor publicaţiilor de ziare, reviste, broşuri, afişe, manifeste comuniste ce s-ar tipări in localitatea dv. sau ar fi aduse spre răspîndire, referitoare la 1 Mai». (Dintr-un Ordin al Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei transmis la 27 aprilie tuturor chesturilor municicipale). • 1931 — «Proletariatul, prin avangarda sa, partidul comunist, trebuie să ia conducerea acestor lupte, atrăgîndu-şi astfel ţărănimea sub influenţa sa şi asigurîndu-şi cel mai important aliat în lupta pentru putere.» (Din Manifestul „Ziua de 1 Mai“ 1931). • 1932 — «în tot cursul nopţii de 30 aprilie—1 mai 1932 şi pînă la orele 9 dimineaţa, pretutindeni a fost linişte completă. Spre ziuă gardianul din post a găsit în curtea Moarei comerciale manifeste comuniste... La gara Filaret... a fost găsit şi ridicat un steag roşu prins de firmele telefonice.» (Dare de seamă a Prefecturii poliţiei Capitalei către Ministerul Justiţiei).« • 1933 — «Am onoarea a vă raporta că in ziua de 1 Mai a.c. cu începere de la orele 10,30 a.m. organizaţia Sindicatele Muncitoreşti din localitate a ţinut o adunare poporală sub preşedinţia muncitorului Neda Francisc, în sala festivă a oraşului la care au participat circa 590 persoane.» (Raport al Poliţiei oraşului Sf. Gheorghe din 3 Mai 1933) in prag de ÎNTÎI MAI, in preajma gloriosului semicentenar TINERETUL TRĂIEŞTE O PRIMAVARA A HĂRNICIEI Şl CREAŢIEI, A IZBINZILOR PRODUCTIVE DEDICATE PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CURIER DE MAI ! Nici cînd ea în aceste zile, nu s-au adunat pe masa redacţiei atîtea veşti, atîtea mărturii ale însufleţirii tinereşti. Nicicînd n-au sunat atît de stăruitor telefoanele, din zori şi pînă noaptea tîrziu, ca să ne transmită, din cele mai îndepărtate coifuri ale ţării „ultimele ştiri de pe vastul front a! entuziasmului creator*1, cum se exprima, patetic, unul dintre cei respondent noştri tineri, de acolo unde, în rînd cu-ntregul popor, tineretul dobîndeste noi şi noi izbînzi productive dedicate Armindenilor muncii, Partidului, colobocisei sale aniversari... Desprindem din acest impresionant florilegiu epistolar citeva eşantioane menite să sugereze, prin diversitatea lor bogata varietate de preocupări şi evenimente care înnobilează, in aceste zile, viaţa tineretului nostru .... . Au deci, cuvîntul» corespondenţii .»Scînteii tineretului . INIŢIATIVE, PREMIERE, BILANŢURI « Arhitecţii din Tg. Mureş au predat constructorilor proiectele de execuţie ale unor noi cartiere în judeţele Mureş şi Harghita. Intre acestea se află cartierul de 850 de apartamente „Budai Nagy Antal“ din Tg. Mureş, unde lucrările au şi început şi grupurile urbanistice „Republicii“ (Tirnăveni) şi „Iernuţeni“ (Reghin). Efervescenţa specifică constructorilor o intîlnim şi in municipiul Tg. Secuiesc, acolo unde se ridică ansamblul „Insula“ (V. I.) • Un grup de tineri specialişti de la Fabrica „ARFO“ din Tg. Mureş a definitivat reţeta producerii, pentru prima oară în ţară, a peliculelor de filme poligrafice, document, radiografice-industriale şi medicale. Prin asimilarea acestor produse in ţară, se economisesc anual 1 500 000 lei valută (I. Vulcan). • C.P.L.120, o instalaţie modernă pentru efectuarea piloţilor de pămînt, va purta marca prestigioasei Uzine de utilaj petrolier din Tîrgovişte. Probele de omologare a prototipului s-au terminat. Cu ajutorul acestei instalaţii se vor consolida solurile insuficient rezistente pentru construcţii. Instalaţia este concepută şi realizată integral pe bază de telecomandă hidraulică. (A. Mişu) • Un bilanţ rodnic : pînă la data de 18 aprilie, întreprinderile industriale din judeţul Vîlcea şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai şi a semicentenarului partidului. Depăşirile s-au înregistrat la produsele reprezentative pentru industria judeţului : cherestea de fag, sodă calcinată, buşteni de stejar. In aceeaşi perioadă s-a livrat, peste angajament, o producţie marfă în valoare de 1 405 mii lei (prof. C. Marinoiu). • In satul Tutova şi-a deschis uşile un magazin modern, bine aprovizionat. Tot aici se lucrează intens în vederea electrificării. în curîhd fiecare dintre cele 400 de familii din Tutova vor trăi mica sărbătoare a aprinderii becului electric (Gh. Florescu) TIMIŞOARA , UN CERC ETNOLOGIC. A luat fiinţă un cerc etnologic la Liceul nr. 4 din oraşul de pe Bega. Aici, participă elevii din anii I-III, care şi-au afiliat cercul la acela al cadrelor didactice din judeţ. Planul de activitate cuprinde dezbateri pe probleme teoretice, acţiuni de cercetare a diferitelor zone folclorice, chestiuni de metodică. Membrii cercului au realizat încă de pe acum un bogat material documetar constînd în fotografii şi hărţi (I.D.). GHERLA ŞI BAIA-MARE : NOI CLUBURI ALE TINERETULUI. Noi puncte de intilniri ale tinerilor au fost inaugurate la Gherla şi Baia-Mare. Clubul din Gherla este dotat cu aparataj modern. Sala de spectacole va găzdui reprezentaţii teatrale, concerte, simpozioane, mese rotunde, întîlniri cu oameni de artă şi cultură (o primă întilnire cu scriitorii din Cluj), cu alte personalităţi de seamă ale vieţii cultural-ştiinţifice. Pe lingă preocupări ca cele de mai sus, duhul din Baia-Mare şi-a creat şi secţii de automobilism, culturism, cinefilie etc. (M.L.). DRAGASANI : DOUĂ EXPOZIŢII. Elevii şi pionierii din Drăgăşani îşi exprimă sentimentele cu care întîmpină semicentenarul partidului, folosind şi limbajul acuarelei şi graficii. Pe panourile etalate la Casa de cultură ei au expus 107 lucrări care se disting atît prin temă cit şi prin manieră de tratare. Reţin, îndeosebi atenţia, tablourile ,în noapte“ şi „Oraşul pe ploaie“... Tot la Casa de cultură, în colaborare cu Arhivele Statului din Rm. Vîlcea, s-a deschis expoziţia „Documente din lupta comuniştilor pentru libertate şi socialism“. Printre exponatele rare documente care atestă înfiinţarea primelor bresle în Drăgăşani şi mărturii privind primele acţiuni iniţiate de oamenii acestor locuri pentru drepturi civice şi libertate (Al. F. Ţene). FELDRU : „ ŞCOLAR. Stimulaţi de profesorii lor de istorie, elevii din comuna Beldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, au deschis, în cadrul căminului cultural, un interesant muzeu etnografic. O parte din cele peste 800 de obiecte expuse prezintă în mod expresiv viaţa şi îndeletnicirile locuitorilor de pe aceste meleaguri, aşa cum au fost ele în secolul al XlII-lea. O seamă de panouri sunt dedicate vieţii şi activităţii unor oameni de seamă, figuri devenite legendare, care au trăit şi muncit în această comună. Printre aceştia, un dascăl de la curtea lui Vasile Lupu — Vasile Naşcu — care a contribuit la instruirea a cîtorva generaţii din Beldru (B. Neagoe). MEDIAŞ , MUZICĂ, POEZIE, FILM : „Săptămîna muzicii şi poeziei patriotice“, organizată de Comitetul municipal Mediaş al U.T.C. a cuprins un interesant program dedicat semicentenarului partidului. Concursul „P.C.R. — făuritorul societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ a fost cîştigat de tînărul Neagu Mihai de la Uzinele „Emailul roşu“. La clubul tineretului a fost organizat un montaj literar închinat patriei şi partidului. La cinematograful „Progresul“ a avut loc un simpozion dedicat filmului „Mihai Viteazul". La Mediaş, acţiunile cultural-artistice dedicate semicentenarului continuă. (Liviu Nistor). IAŞI : SESIUNE OMAGIALĂ. In dimineaţa zilei de 26 aprilie a început, la Iaşi, sesiunea cercurilor ştiinţifice studenţeşti din cadrul Institutului de medicină şi farmacie, închinată Semicentenarului partidului. Iată titlurile cîtorva dintre comunicările prezentate de studenţi: P.C.R., promotor al împlinirii idealurilor tineretului ; Corespondenţa dintre fizionomie şi caracter; Politica culturală a P.C.R. Locul culturii româneşti în circuitul valorilor culturale; Istoricul grefelor de cord etc. (C. Liana). DIN NOU TIMIŞOARA: O CONSTRUCŢIE PENTRU STUDENŢII... PĂRINŢI. La Timişoara, o firmă recent prinsă pe o clădire de pe bd. Mihai Viteazul atrage atenţia. Este creşa pentru copiii ai căror părinţi sunt studenţi. 12 camere spaţioase, cu pereţii împodobiţi cu scene din basme, cu mobilierul adecvat vîrstei şi cu personalul necesar de specialitate se află la dispoziţia acestor copii. O iniţiativă care va fi extinsă şi în alte oraşe. (prof. I. Dunajecz). CRAIOVA : PRIMA SOCIETATE TEHNICO-STIINTIFICA A ELEVILOR DIN JUDEŢUL DOLJ. La Craiova a luat fiinţă o societate tehnico-ştiinţifică purtînd numele savantului Nicolae Vasilescu Karpen. Iniţiativa aparţine elevilor Liceului industrial energetic, îndrumaţi de profesorul Gh. Calboreanu. In cadrul secţiilor societăţii — electro-energetică, hidroenergetică, termoenergetică, automatizări etc. — îşi pot desfăşura activitatea şi elevii celorlalte licee din Craiova. Societatea îşi propune să stimuleze interesul tinerilor pentru cercetarea ştiinţifică. Ca o primă acţiune de amploare, în ziua de 9 mai se va organiza o sesiune de comunicări ştiinţifice cuprinzind cele mai reprezentative lucrări realizate în secţiile tinerei societăţi, Incepind din acest an fiecare primă duminică a lunii mai va fi dedicată, la Craiova, „Zilei Liceului industrial energetic“. (Ion Zglimbea, Viorel Furtună). ORADEA: LECŢIE DE ISTORIE: In ansamblul manifestărilor dedicate aniversării semicentenarului, la Uzinele „Înfrăţirea“ din Oradea a avut loc o întilnire emoţionantă. Tinerii au avut ca invitaţi de onoare pe Erdei Iosif, secretarul primei celule U.T.C. de la fosta făbricuţă „Pheobus“ (azi marea întreprindere „Înfrăţirea“), Balogh Iosif, secretar al comitetului regional U.T.C. în anul 1928 şi Feher Gheorghe, comunist din ilegalitate. Prezenţa acestora în mijlocul tinerilor, discuţiile purtate, relatările lor s-au constituit intr-o emoţionantă lecţie de istorie. (Valentin Buzlea). IN RETEZAT : OMAGIUL MICILOR ALPINIŞTI. De citeva zile, sus, pe crestele Retezatului străluceşte o placă omagială purtînd inscripţia : „1921—1971. A 50-a aniversare a P.C.R.“. Ea a fost implantată în stîncă de membrii cercului de turism al Casei pionierilor dinHunedoara îndrăzneţi cuceritori ai înălțimilor. ^W^AAAAAiVV>AAAAA^VyVNAAAAAAAAAAfNAA^WVAA^ PE HARTA PRIMĂVERII „Prin muncă dîrză de brigadier...“ • 10 000 DE TINERI din judeţul Teleorman şi-au dat întîlnire, cîte două zile la rînd, pe şantierele muncii patriotice. I-am găsit prezenţi la înfrumuseţarea oraşelor : Alexandria, Zimnicea, Roşiorii de Vede, a comunelor Călmăţui, Gratia, Drăgăneşti de Vede etc. Pe alţiii-am găsit la amenajarea celor 10 baze sportive şi a Complexului de creştere a oilor, din Roşiorii de Vede. Cele două zile au însemnat, pentru tinerii teleormăneni , 40 tone de metale vechi colectate şi expediate, 1 000 ha, izlaz curăţit, 20 de tone de deşeuri de hîrtie colectate (L. Crenguţ). • TINERII DIN PAŞCANI participă la acţiunile de muncă patriotică cu sentimentul mîndriei şi al datoriei faţă de oraşul lor natal, pe care-l doresc tot mai frumos. Parcul şi spaţiile verzi, curăţate şi amenajate, îşi aşteaptă prietenii. 800 de pomi ornamentali s-au aliniat, infrumuseţînd decorul oraşului. Pădurea de la Moţea s-a îmbogăţit şi ea cu 4 000 de arbori forestieri (V. Prodolea). • O DATA CU VENIREA PRIMĂVERII, peste 2 000 de elevi din cadrul liceului, şcolii profesionale şi a celor cinci şcoli generale din Lupeni, au luat „în antrepriză« parcurile şi spaţiile verzi. Pînă în prezent ei au efectuat aici peste 60 000 ore de muncă patriotică, amenajînd peste 1 500 mp. parcuri, 3 000 mp. zone verzi din jurul monumentului „Lupeni *29“, taluzînd peste 2 km. din malul pirîului Brăila, plantînd 200 pomi ornamentali. In fiecare duminică, parcurile şi zonele verzi ale oraşului devin adevărate şantiere ale tinereţii. (V. Coandrăş).. • „LUNA MUNCII PATRIOTICE" aşa a fost denumit acest april de către tinerii municipiului Craiova. Toate terenurile dm jurul şcolilor au fost înfrumuseţate; s-a lucrat de asemenea cu spor în punctele turistice şi de agrement Valea Şarpelui, Parcul Poporului, Hanul Doctorului şi Lunca Jiului. Intr-o singură duminică, 10 000 de tineri au participat la plantarea de pomi şi arbuşti, înscriindu-şi astfel numele în rîndul celor care, peste ani, se vor putea mîndri că au făcut din „Cetatea banilor« o „Cetate a grădinilor“. (Tr. Roșianu). Patriotismul muncitorilor (Urmare din pag. 1) dreptăţii spirit de solidaritate, s-a identificat totodată cu un patriotism hotărit, conştient, creator. Iar acum lucrul este cu atît mai explicabil cu cit evenimentele din ultimii ani, care au dus la desfiinţarea a două state naţionale (eram după Anschluss şi după invadarea Cehoslovaciei), au avut un adine ecou în sufletele muncitorilor, care au socotit ameninţate înseşi temeliile păcii şi ale progresului, pentru care totdeauna s-au străduit, la care au contribuit cu singe şi cu muncă. De aici — continuă articolul — necesitatea pentru muncitorime de a contribui cu forţele ei organizate la apărarea fiinţei patriei noastre, de aici voinţa de a milita pentru afirmarea demnităţii şi a independenţei naţionale. Muncitorimea română îşi iubeşte adine patria. Muncitorul român se simte strîns legat de acest pămînt pe care munceşte, din care se hrăneşte, care-i dă micul lui loc sub soare, siguranţa zilei de mîine. Patriotismul muncitorimii române nu poate fi pus la îndoială. El e mai ardent astăzi decit oricînd, căci astăzi mai mult decit oricînd patria constituie simbolul însuşi al acţiunii de apărare împotriva duşmanilor ei, declaraţi sau nu, făţişi sau din umbră. Mai e ziua afirmării entuziaste a solidarităţii tuturor celor ce muncesc în această ţară... Lupta antifascistă, în care era profund angajată clasa noastră muncitoare prin Partidul ei, devenise, intr-adevăr, o profundă luptă patriotică, de apărare a suveranităţii, a independenţei naţionale, tot mai ameninţate de ofensiva Germaniei hitleriste şi a Italiei fasciste. Partidul Comunist Român afirma încă de pe acum, cu cel mai adine sentiment şi cu cea mai activă forţă morală, patriotismul său ardent — acela care, în anii grei ai războiului, apoi după Eliberare, avea să se concretizeze în ceea ce a constituit şi constituie însăşi revoluţia noastră socialistă. Sub flamurile internaţionalismului proletar, vibrînd de tradiţia glorioasă a celor 50 de ani de la înfiinţarea Partidului acest I Mai 1971 marchează, totodată afirmarea conştiinţei că România e deplin stăpînă pe destinul ei (Urmare din pag. 1) şit, cu înaltă responsabilitate, de-a lungul întregii sale existenţe, ideea de muncă ca pe unul dintre elementele esenţiale de educare, hotărîtoare pentru construiirea omului nou, component şi totodată, făurar al noii societăţi. Iar pentru aceasta, în primul rînd, partidul a oferit întotdeauna înaltul exemplu al membrilor săi. întreaga istorie de o jumătate de secol a Partidului Comunist Român, este ilustrată de figuri de comunişti, intransigenţi militanţi politici şi, în acelaşi, timp, pilduitori oaretai ai muncii, în înţelesul generic, definitoriu al acestui titlu, în conştiinţa poporului nostru, realitatea generată de activitatea partidului,a consacrat un tip uman — Comunistul — în ale cărui trăsături spirituale atributul muncii neobosite, creatoare, ocupă un loc esenţial. O tulburătoare tradiţie stă mărturie acestui adevăr... Conducătorii comunişti s-au ales, întotdeauna, din rîndul celor mai buni muncitori, ţărani, intelectuali, cunoscători desăvîrşiţi ai profesiei, cu inteligenţa mereu deschisă spre nou, capabili de eforturi deosebite. Prestigiul profesional a constituit întotdeauna un atuu important în cîştigarea, de către comunişti, a încrederii trainice, fără rezerve, a oamenilor muncii... In cruntele temniţe burghezomoşiereşti, comuniştii şi-au făcut din muncă unul dintre elementele principale de supravieţuire fizică, şi, mai cu seamă, spirituală. Din acest punct de vedere, obiectele confecţionate la Doftana capătă, azi, ca exponate de muzeu, şi valoarea unor documente mărturisind izbînda muncii asupra descurajării şi inerţiei, izbînda gîndului şi actului creator asupra unui mediu ostil, distructiv, prin definiţie. Prin exemplaritatea lor, aceste obiecte devin material didactic pentru marea lecţie de istorie şi viaţă predată de către partid generaţiilor tinere. în anii de după Eliberare, aceste principii, ridicate la rangul de legi ale dezvoltării întregii societăţi, înttregii naţiuni, şi-au afirmat — la dimensiuni pe care contemporaneitatea le-a înregistrat ca elemente definitorii ale progresului românesc — deplina valabilitate. Din primii ani — ai eforturilor eroice depuse de poporul nostru pentru zdrobirea fascismului, pentru reconstrucţie, pentru edificarea unei noi economii — şi pînă la ampla bătalie paşnică pe care o dă în prezent pentru construirea unei civilizaţii industriale în pas cu dezideratele epocii, Partidul Comunist Român şi-a pus fiecare clipă a existenţei sale sub semnul muncii neobosite, al perfecţionării ei permanente, al competenţelor şi randamentelor mereu sporite. Istoria României socialiste este, de fapt, istoria biruinţelor muncii, biruinţe mereu mai importante, mai trainice, de la o etapă la alta. Trecerea de la muncitorul patetic, înlăturind cu tîrnăcopul molozul războiului, la cer, nu mai puţin eroic, deprinzînd din mers, pe fundalul unei civilizaţii încă agrare, primele taine ale tehnicii avansate, şi, apoi, apariţia profilului de om al muncii care stăpîneşte, prin şcoală şi ştiinţă, tainele industriilor celor mai complicate, reprezintă, de fapt, ilustrarea unor trepte de istorie, de civilizaţie — de devenire întru Muncă, în pragul acestui 1 Mai — cea dinţii sărbătoare a muncii din noul cincinal —, în ambianţa activităţii creatoare, amplu şi eficient desfăşurată, sub semnul căreia poporul nostru se pregăteşte să sărbătorească Semicentenarul partidului, meditaţia asupra Muncii, ca esenţă vitală a existenţei noastre materiale şi spirituale, se impune ca un gest firesc. Cu atît mai mult cu cit, pentru tînăra generaţie, noţiunea de muncă reprezintă — în mod direct şi permanent — un dat al educaţiei, al devenirii sale întru maturitatea deplin utilă patriei, dezvoltării ei la ritmurile şi nivelurile cerute de acest cincinal, de cele — şi mai sporite — ale cincinalelor viitoare. Publicând în acest număr al ziarului nostru mărturii ale muncii entuziaste dedicate de către tineret Semicentenarului, aducem un emoţionat omagiu forţei conducătoare a poporului nostru. Un gînd de dragoste şi încredinţare din partea tineretului, adresat acelora care au înscris pe frontispiciul ţării semnul înalt al muncii creatoare şi libere. Forţei în fruntea căreia se află nu numai un încercat militant politic şi un eminent om de stat, ci şi un pilduitor om al muncii, un conducător iubit şi stimat de întregul popor, un comunist în a cărui neobosită activitate generaţiile tinere văd un luminos exemplu şi de la care învaţă că esenţiala condiţie a izbinzii muncii — în înţelesul promovat de partid — este Neodihna. Sub semnul gloriosului semicentenar DE 10 DE ORI Mă aflu la Uzina „Vitrometan“ din Mediaş. Interlocutorul meu se numeşte Simon Francisc şi are 25 de ani. Profesia : sticlar. Un om al strălucirilor dobîndite la temperaturi înalte. Discuţia noastră porneşte de aici. Sticlarul îmi spune : — Ceea ce pentru alţii pare spectaculos, pentru noi, cei din această meserie, reprezintă obişnuitul, cotidianul. Fabricăm lunar...cite 10 mili- 1 sârte de articolujjilţantru alţii asta înseamnă enorm. Pentru noi, sticlarii, această cifră nu reprezintă decit planul Altfel, desigur, se spune despre noi că trăim „la cota Înaltelor temperaturi“. Sună frumos. MILIOANE STRĂLUCIRE — Ce reprezintă pentru dumneata această cotă ? — O cifră simbol : 500.000. Adică, totalul produselor pe care le-am realizat de când mă aflu-n meserie. E mult? E puţin ? Nu ştiu. Ştiu că este abia un început... Un început ! Sub impresia acestei idei, pătrund în atelierul de sculptură. Am sentimentul că mă aflu pe un teritoriu de basm. Peste tot strălucesc minunile fragile, graţioase, realizate prin pasiunea, talentul şi dăruirea tinerilor care lucrează aici. Colectivul trăieşte în aceste zile emoţiile unei importante premiere: sculptura în cristal, care va da o dată mai mult măsura talentului şi hărniciei acestor tineri. Simon Francisc îmi spune: ,,„Iată şi acesta e un, început. Un început care nu peste mult timp îşi va număra roadele tot în milioane...“ De milioane de ori strălucire ! JEAN IONESCU Micro-reportaj în citadela de cristal SÍ MEÁT A 1 MAI 1971