Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)
1971-10-15 / nr. 6971
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI IS OCTOMBRIE 1971 SUBSECUIUNEI ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI REVOLUŢIONARE, COMISIE Programul adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în dezbaterea plenarelor lărgite ale comitetelor de partid din ministere, instituţii centrale şi uniuni de creaţie In ultimele săptămâni, au continuat să se desfăşoare, în ministere, instituţii centrale şi uniuni de creaţie, plenare lărgite cu activul ale comitetelor de partid, care au dezbătut modul cum se înfăptuieşte politica partidului şi statului în toate domeniile de activitate, în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului. Asemenea plenare au avut loc, în ultimul timp, la Consiliul de Miniștri, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Politic Superior al Forţelor Armate, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Minelor, Petrolului ■şi Geologiei, Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Muncii, Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Invăţămîntului, Ministerul Turismului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară, Tribunalul Suprem, Direcţia Centrală de Statistică, Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor şi Uniunea Artiştilor Plastici. La aceste şedinţe au participat tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. In cuvîntul lor, participanţii au subliniat însemnătatea deosebită a ansamblului de măsuri elaborat de conducerea partidului, apreciindu-1 ca un strălucit program în acţiune, menit să ridice, pe un plan calitativ superior, activitatea educativă, corespunzător cerinţelor şi exigenţelor etapei actuale de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Ei şi-au exprimat deplina adeziune şi aprobare faţă de acest document de o remarcabilă valoare principială şi practică, în care îşi găsesc o vie ilustrare spiritul de înaltă responsabilitate al tovarăşului Nicolae Ceauşescu faţă de destinele poporului, ale socialismului, grija ce o poartă pentru sănătatea morală a naţiunii, momeul creator în care dă viaţă principiilor marxism-leninismului. Sub semnul unei înalte responsabilităţi revoluţionare, comuniste, intr-un profund climat critic şi autocritic, în cadrul plenarelor s-a făcut o analiză profundă a muncii depuse pină acum, scoţîndu-se in evidenţă lipsurile care mai persistă şi propunîndu-se planuri de măsuri pentru remedierea lor imediată. Conştienţi de marile răspunderi şi îndatoriri ce le revin în lumina exigenţelor formulate în recentele documente de partid, participanţii şi-au exprimat hotărirea lor fermă de a contribui neabătut la înfăptuirea politicii interne şi externe, marxist-leniniste, a partidului, a măreţelor hotărîri ale Congresului al X-lea al P.C.R., a programului de educaţie comunistă a poporului, propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a-şi îndeplini la un sporit nivel calitativ sarcinile în actualul cincinal, de a-şi ridica necontenit calificarea profesională, pregătirea politico-ideologică. Intr-o atmosferă entuziastă, însufleţită, participanţii la plenare au adresat telegrame Comittetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Sosirea unei delegaţii a P. C. Mexican Joi seara, a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist Mexican, condusă de tovarăşul Arnoldo Martinez. Verdugo, prim-secretar al C.C. - P.C.M., care, la invitaţia comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La aeroportul Otopeni, de le Insărcinatul cu afaceri adinterim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. S. Tikunov, a oferit, joi, un cocteil, cu prilejul turneului întreprins în ţara noastră de colectivul Teatrului Academic „Vladimir Maiakovski“ din Moscova. Au luat parte Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Brad, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, membru al Biroului Consiliului General ARLUS. Joi după-amiază, a sosit în Capitală Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal al R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. El va participa la întîlnirea de lucru a gaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. alP.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C C. al P.C.R, de activişti de partid, preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Iso Njegovan, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Janos Fazekas, a primit, joi dimineaţa, pe István Szurdi, ministrul comerţului interior al R.P. Ungare, preşedintele Consiliului Ungar al Turismului, care face o vizită în ţara noastră. Delegaţia agricolă din R. P. D. Coreeană, condusă de Ciang Jung Phil, preşedintele Comitetului de Stat pentru Agricultură, a făcut ieri după-amiază o vizită la Consiliul de Miniştri, unde a fost primit de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Mi (Urmare din pag. I) îmi răspunde o colegă a ei, mai mare : — Sora este în concediu, infirmiera de asemenea, iar medicul vine la noi doar cînd se fac vaccinările... Mă plimb prin curte, prin camere. Pot discuta în voie cu fetele. Mai fusesem odată pentru aceleași motive, dar directoarea, Viorica Stoica, mă „păzea“ cu străşnicie. — Sunt foarte obraznice şi destrăbălate, încerca să mă convingă dumneaei de inutilitatea efortului meu. Nici nu ştiu cum să le mai ţin in mină. Aş fi vrut să-i spun atunci tovarăşei directoare că scopul şi menirea instituţiei pe care o conduce nu este doar acela de „a le da de mîncare" — cum nepotrivit se exprimase. Aceşti copii fără familie au nevoie de căldură, de grijă părintească. Ei trebuie învăţaţi să respecte cinstea şi adevărul, dragostea de muncă şi învăţătură, buna cuviinţă şi comportarea civilizată. Adică trebuie „să li se facă educaţie“ pentru a deveni oameni utili societăţii. Pentru atingerea unui asemenea înalt deziderat social statul investeşte uriaşe fonduri şi nimănui nu-i este permis să ignore aceste eforturi materiale şi spirituale. Ştiu că nu este nevoie să aminteşti unui dascăl, unui educator elementare adevăruri ce decurg din însăşi profesia sa, şi totuşi nu puteam să nu mă întreb şi să nu întrebîn ce măsură onorează această profesie cel care singur îşi declară neputinţa. ...O tînără priveşte absentă la tot ce se întîmplă în jur. Priveşte la mine, prin mine. — Spune-mi, de cind eşti aici În Casa copilului ? Ochii i se umezesc. Am remuşcări, îi explic că m-ar interesa o elevă care stă mai de mult aici. — Eu nu-mi cunosc părinţii, de la trei luni am fost abandonată. Cind am avut 8 ani am intrat în evidenţa Casei copilului din Făgăraş. Acum am 17 ani... — Cum ţi-ai petrecut vara aceasta ? — Ultima mea vacanţă a fost ca un vis urît. Am zăcut de lene. Am citit ce mi-a căzut în mînă, am croşetat, am mai ieşit prin oraş... Aici toţi sînt plictisiţi de noi, parcă le, suntem o povară. Am cerut o excursie, un grup mai mare, în apropiere, pe dealul Galaţi — e doar o jumătate de oră pînă acolo. Ni s-a răspuns : „In barem nu se prevede hrană rece In spatele Casei curge Berivoiul, o apă bună de scaldă. N-avem însă costume de baie... Am cerut să mergem la un film, la un spectacol sau să organizăm noi o orchestră, un cor. Nimeni nu are însă timp pentru noi. Tovarăşele educatoare, aţi văzut şi dumneavoastră, ori croşetează în grădină, ori citesc, ori stau în birou de vorbă. Lucruri uşor de verificat. În lunile de vară nici cea mai nesemnificativă acţiune nu a înviorat monotonia exasperantă care domnea aici. Seara, lipsite de supraveghere (educatoarele aflîndu-se toate deodată în concediu) cîteva fete (încă minore) au sărit gardul întorcindu-se spre dimineață. In urma unor asemenea escapade pe malul Berivoiului s-au petrecut întâmplări de necrezut, care ar fi reclamat intervenţia organelor de miliţie. Dar conducerea Casei copiilor şcolari a făcut totul ca să ascundă faptele. în schimb, pentru fapte mărunte, sunt puse în mişcare cele mai inventive metode pedagogice. — Avem dosar, fiecare avem dosar. Acolo intră scrisorile şi declaraţiile. — Ce scrisori, ce declaraţii ? le întreb pe cele cîteva fetiţe de 12-13 ani, care mi se laudă cu asemenea lucruri. — Eu am furat o gulie din grădină. Mi s-a luat o declaraţie cam aşa : „Subsemnata... declar că în ziua de... am furat o gulie. Recunosc şi susţin cele declarate, drept pentru care semnez“. Tovarăşă ziaristă, e oare aşa de grav să ai dosar ? Din spusele elevelor descopăr că „metodele de corecţie“, sunt mult mai numeroase. Pentru diverse greşeli sunt pedepsite prin tăierea dreptului de a lua masa de seară, sunt puse să stea în genunchi etc. Spaima fetelor este însă soţul directoarei, un fel de „vătaf adjunct“, care le şi bate. N-are nici în clin, nici în mînecă cu şcoala soţul directoarei, dar nimeni nu-l împiedică să pătrundă aici şi să se comporte ca pe propria-i moşie. De necrezut, dar la Casa copilului din Făgăraş nu există nici un regulament de ordine interioară, sau un program de funcţionare după care să se desfăşoare cît de ci o activitate. Banii alocaţi de stat fiecărei eleve pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte sînt atît de prost gospodăriţi încît fetele sînt foarte prost îmbrăcate. Ca să nu fie văzute, cînd vin în trecere prin Făgăraş elevii de la Casa copilului din alte localităţi, sunt încuiate în dormitoare ! Acum, după ce clopoţelul a vestit intrarea în clasă am fost din nou la Făgăraş. Fetele de la Casa copilului fac aceeaşi notă discordantă faţă de celelalte colege. , La liceul „Radu Negru“ profesorii cu care am discutat au adăugat alte amănunte revelatoare . — Cu ani în urmă — spunea învăţătoarea Doina Cuţitei, exista la Casa copilului o unitate de pionieri. Vara era pentru fete anotimpul cel mai plăcut. Se aduna întreaga „familie“... veneau fetele de la şcoli profesionale, studentele, munceau împreună la ferma Beclean. Se făceau excursii, se pleca la mare şi se desfăşurau în incinta Casei tot felul de activităţi interesante. La cererea lor, cu banii cîştigaţi la ferma Beclean s-au cumpărat instrumente muzicale pentru a alcătui o formaţie. — O orchestră de mandoline, precizează profesorul de muzică, Octavian Simon. Devenise renumită în judeţ pentru repertoriul său. Benzile pe care le-am imprimat atunci le ascult şi azi şi mă emoţionează de fiecare dată. „De mai bine de 11 ani, ne spune profesoara de psihologie Didina Dolojan, am în clasă eleve de la Casa copilului , m-am ocupat de ele în mod deosebit, fiind sensibile şi susceptibile. Societatea, prin fondurile pe care le alocă, le asigură condiţii deosebite. Dar căldura şi apropierea din partea noastră, a tuturor, a celor chemaţi să veghem la creşterea lor sunt principalele mijloace de a le cîştiga încrederea“. Dar, au continuat interlocutorii, e dureros să constaţi, iar asta de ani în şir, că personalul didactic cu care e încadrată Casa copilului, este mereu „in trecere“. Posturile sunt doar o „trambulină“ spre stabilizarea în oraş. Casa care pentru copiii trimişi aici ar trebui să însemne o familie, pare sala de aşteptare a unei gări părăsite, iar cei de la care ar trebui să emane căldura părintească chiar şi numai în virtutea omeniei, se poartă mai rău decît nişte părinţi vitregi. Cum de este posibil ? se va întreba cititorul. Casa copilului din Făgăraş nu-i doar o insulă izolată într-un pustiu. Oare nu există un for care tutelează asemenea instituţii ? Nu există oare un inspectorat şcolar judeţean în puterea şi obligaţiile căruia stă remedierea unei asemenea intolerabile stări de lucruri, care atentează nu numai la normele fireşti, statuate de lege, după care trebuie să se desfăşoare activitatea în instituţiile subordonate, ci şi la însăşi omenia proprie orinduirii noastre ? Nu există, am mai adăuga noi, o organizaţie U.T.C., care să se intereseze de soarta acestor tinere, multe de vîrstă utecistă, să intervină energic şi eficient în apărarea drepturilor de care le privează incompetenţa sau iresponsabilitatea unor oameni pentru care prezenţa la Casa copilului e doar un pretext de a încasa un salariu ? întrebări dramatice, întrebări cu atît mai presante cu cit nu se poate spune, dacă am accepta o circumstanţă atenuantă, că informaţii despre această stare de lucruri n-ar fi ajuns la urechea amintitelor foruri. Situaţia de la Casa copilului din Făgăraş e cunoscută. Şi cum am putea-o dovedi mai bine decît prin aprecierile tovarăşului Gheorghe Cuţitei, primarul oraşului. La Casa copilului, ne-a spus dinsul, fetele nu sînt deloc pregătite pentru viaţă, educaţia prin muncă şi pentru muncă sunt noţiuni străine corpului didactic de aici. Cu părere de rău trebuie s-o spun, lipseşte cu totul iniţiativa, răspunderea pentru viitorul copiilor încredinţaţi. Am reţinut, din aceste cuvinte care confirmă faptele relatate de noi, o sinceră durere, o profundă părere de rău. Poate că aceste sentimente le încearcă şi alţi factori responsabili. Dar e oare atît de greu de înţeles că, oricît de profundă ar fi, doar părerea de rău nu poate schimba lucrurile ? In cazuri ca acestea se cer măsuri. Hotărite şi radicale ! niştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. Joi după-amiază, s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti ai P.C.R., condusă de Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.U.P., a făcut o vizită în schimb de experienţă în Republica Populară Polonă. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. In ziua de 14 octombrie 1971, la Palatul Marii Adunări Naţionale s-au desfăşurat lucrările comisiilor permanente : economicofinanciară, pentru industrie, construcţii şi transporturi, pentru agricultură şi silvicultură, pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, pentru consiliile populare și administrația de stat și ale comisiei juridice. CRONICA U. T. C. Joi seara a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Belgrad, o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist, formată din tovarăşii Ştefan Rab, prim secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C., Mioara Vergu, secretară a comitetului U.T.C. al Liceului nr. 2 din Buzău, şi Ion Jecan, activist al C.N. al U.T.C., care, la invitaţia Uniunii Tineretului din Iugoslavia, va face o vizită în această ţară. PAVILIONUL DE MOSTRE : UN PRIM BILANŢ Standurile Cooperaţiei de consum din cadrul celui de-al V-lea Pavilion de mostre au fost vizitate pînă acum de reprezentanţii a 30 de firme din străinătate. In urma tratativelor purtate, Întreprinderea de comerţ exterior a Centrocoop, „Eximcoop“, a încheiat contracte în valoare de peste 9 milioane lei valută. Astfel, firmele Avag — Belgia, C. & G. — Canada, Vlessing — Olanda au semnat contracte în baza cărora vor achiziţiona mic mobilier şi produse din lemn, in valoare de 5,3 milioane lei valută. Firmele Surma Book — S.U.A. şi Mathias din R.F. a Germaniei vor cumpăra obiecte de artizanat textil, iar firma vest-germană Comex — încălţăminte. Schimburi importante s-au stabilit, de asemenea, cu Unicoop — Praga şi Polcoop — Varşovia. In prezent, se află în curs de perfectare alte contracte potrivit cărora „Eximcoop“ va furniza, unor firme din Anglia, Belgia, Csprada, Elveţia, R.F. a Germaniei, Israel, Italia, Japonia, Liban, Norvegia, Olanda şi Suedia, covoare, articole din fier forjat, împletituri, cojoace, confecţii şi alte produse realizate în unităţile cooperaţiei de consum. Port popular de pe Valea Ghiurghului Periodic, în cadrul acestei rubrici redactorul nostru specializat în probleme juridice va prezenta cititorilor legile și hotărîrile de interes general. Așadar, o recenzare periodică a „Buletinului oficial", întreprindere menită, speram, sa-i ajute pe tinerii noștri cititori — și nu numai pe ei — sâ cunoască cît mai bine legile târii. • Decretul nr. 311/1971 pentru modificarea legii nr. 18/1968 privind controlul * provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit. Necesitatea îmbunătățirii unor prevederi ale legii nr. 18/1968 a rezultat din înseşi aplicarea în practică a acestui important act normativ chemat să prevină şi să combată realizarea unor venituri pe alte căi decât prin muncă cinstită. Perfecţionarea are drept scop înlăturarea unor lacune care diminuau eficienţa legii, lacune constatate de activitatea de pînă acum a Comisiilor de cercetare şi a instanţelor judecătoreşti, ca organe cu atribuţii de control asupra provenienţei unor bunuri. Decretul aduce, printre altele, cîteva modificări sub raportul operativităţii în care îşi vor desfăşura activitatea organele amintite, precum şi al unui control mai exigent, realizat prin modificarea sau instituirea unor noi modalităţi procedurale. Extinderea controlului şi asupra celuilalt soţ, în privinţa bunurilor comune, atunci cînd controlul se face şi asupra acestei categorii de bunuri ; interdicţia persoanei cercetate să facă proba cu martori împotriva propriei sale recunoaşteri sau pentru stabilirea unui alt preţ decît cel prevăzut în act ; obligaţia pentru comisia de cercetare sau instanţa de judecată ca atunci cînd se urmăreşte să se facă dovada provenienţei bunurilor prin împrumuturi, donaţii, vînzări-cumpărări sau alte asemenea acte, să examineze şi posibilităţile materiale ale persoanelor de la care cel supus controlului pretinde că a primit sume de bani sau bunuri, sînt cîteva din noile dispoziţii care vor contribui la realizarea scopului în vederea căreia a fost adoptată legea — apărarea intereselor societăţii împotriva acelora care au tendinţa să se înavuţească pe orice cale, sfidînd principiile cinstei şi echităţii sociale. Totodată, pentru aplicarea imediată a legii în fiecare din împrejurările care necesită o atare intervenţie, s-a instituit şi răspunderea disciplinară a angajaţilor cu funcţii de răspundere din organizaţiile socialiste, care nu sesizează comisiile de cercetare atunci cînd cunosc că unii salariaţi fac cheltuieli peste nivelul salariilor realizate. • Decretul nr. 276/1971 pentru modificarea decretului nr. 535/1966 privind dreptul la pensie al membrilor cooperativelor agricole de producție, aprobat prin legea nr. 22/ 1966. Adoptarea decretului de modificare vizează cîteva alte măsuri care se integrează în contextul larg de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de viaţă a membrilor cooperativelor agricole de producţie. Alături de dreptul la pensie de care beneficiază membrii cooperatori în condiţiile decretului nr. 535/1986, noua reglementare adaugă și alte drepturi sociale cum ar fi ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, concediu plătit pentru sarcină și lehuzie, tratament balneoclimateric și ajutoare pentru familiile cu copii. Toate aceste noi drepturi sociale, potrivit legii, vor fi realizate prin Casa de pensii a cooperativelor agricole de producţie şi prin filialele acesteia, care îşi lărgesc astfel atribuţiile. Menţionăm că dispoziţiile privind plata ajutoarelor pentru familii cu copii şi a ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă se vor aplica începînd cu 1 ianuarie 1972. • în acelaşi spirit se însori© şi un alt act normativ recent adoptat. Prin decretul nr. 254/1971 a fost modificat articolul 4 din decretul nr. 246/ 1958 privind reglementarea acordării asistenţei medicale şi a medicamentelor. Dacă vechile dispoziţii prevedeau pentru membrii cooperativelor agricole de producţie posibilitatea de a beneficia de asistenţă medicală gratuită în spital şi ambulator, precum şi de reducere între 50—75 la sută din preţul de cost mediu, în spitale şi ambulatorii de specialitate, pentru întreţinere, medicamente şi materiale sanitare, noile dispoziţii amplifică sfera acestor drepturi prin aceea că membrii cooperativelor agricole de producţie care participă efectiv la muncă, membrii cooperativelor agricole de producţie pensionari, precum şi membrii de familie ai acestor categorii, vor beneficia în mod gratuit de întreţinere, medicamente şi materiale sanitare pe timpul internării în spitale. In acelaşi timp, pentru membrii cooperativelor agricole de producţie, pensionari şi membrilor de familie, gratuitatea se va răsfrînge şi asupra medicamentelor şi materialelor sanitare în tratamentul ambulator. (MIRCEA NICOLAE). La numai cîteva zile de la începutul anului universitar, micul orăşel studenţesc de pe strada Grigorescu din Tg. Mureş a cunoscut efervescenţa caracteristică deschiderii şantierelor de muncă patriotică. Peste 400 de tineri din anii 1 şi 2 şi cadre didactice de la Institutul pedagogic de 3 ani, răspunzînd chemării Consiliului U.A.S. din institut au hotărît să se integreze în frontul de sprijinire al lucrătorilor din agricultură pentru strîngerea şi depozitarea roadelor pămîntului. Imbarcîndu-se în 13 autobuze împodobite cu flori şi drapele, viitorii profesori au luat ieri drumul spre fermele Apold, Criş, Boiu, Spieş, Albeşti din cadrul I.A.S. Sighişoara, unde vor participa timp de două săptămîni la lucrările specifice sezonului autumnal. (M. B.). REVEDERE CU FIII SATULUI Comuna Măciuca (Vâlcea) — meleaguri cu puternică rezonanţă istorică, cu interesante tradiţii folclorice care amintesc de „măciucenii" lui Mihai Viteazul, de pandurii Gheorghe sin Lascu, Mihai Bumbu, Popa Manu, înrolaţi în oastea lui Tudor Vladimirescu — şi-a primit, un cadru sărbătoresc, fiii, care acum sunt profesori, învăţători, ingineri, maiştri, muncitori etc. Momente încărcate de emoţie, prilej de aduceri aminte, de bilanţ. Au fost prezenţi Gheorghe Lascu, profesor în Zalău, Petre Popa, secretar al Comitetului municipal Piteşti al P.C.R., Constantin Botoran, cercetător la Institutul de istorie al P.C.R. Dumitru Constantinescu, membru din ilegalitate al P.C.R., directorul O.C.L. produse industriale din Rm. Vîlcea, a prezentat aspecte din lupta dusă de comuniști pe aceste meleaguri... In această atmosferă de puternic entuziasm, fiii satului au trimis o telegramă C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. (prof. COSTEA MARINOIU). I. CTTE-UN PIC, PIC, PIC... II. CÎND MERGI PE TREI CĂRĂRI, UNA ITI POATE FI FATALA. III. CANDIZII INFRACTORI. IV. ULCIORUL DIN PROVERB. I. Zic unii consumatori. Ce contează doi-trei lei adăugaţi sumei de plată pentru consumaţia de la restaurant ?... zic unii. Ospătarul însă, privind lucrurile ceva mai în mare, nu calculează totdeauna aşa. Un raid inopinat al brigăzii economice de la I.M.J. Sibiu, făcut seara doar în cîteva din localurile oraşului, a urmărit, printre altele, verificarea gestiunii sumelor încasate de ospătari. S-a găsit modestul „mizilic« de 1826 de lei, rămaşi în plus din dărnicia clienţilor. Clte-un pic, pic, pic... N. I. Lupşa (28 de ani), muncitor in comuna Pattrlagele, după ce a băut bine la bufetul din localitate a pornit spre casă trecînd ---------------------------------------------------------------------------------------- La C.E.I.L. Tr. Severin au fost realizate peste plan 308 mc. cherestea de fag, 86 000 mc furnir şi 66 tone plăci fibrolemnoase . Uzina de ţevi din Roman a realizat înainte de termen parametrii proiectaţi la laminorul de 6 ţoli . La Bicaz s-a dat In funcţiune secţia de covoare a cooperativei meşteşugăreşti. 60 la sută din cooperatori sunt tineri. • In 50 de C.A.P.-uri din Judeţul Bacău se desfăşoară acţiunea iniţiată de Consiliul tineret sătesc al Comitetului judeţean al U.T.C., „7 zile de campanie“ • Zidarii şamotori de la cuptoarele industriale hunedorene au recuperat la ultimele lucrări 70 paleţi de cărămidă economisind astfel 100 000 de lei, sumă pe care o adaugă celor 2 000 000 de lei economii la materiale refractare obţinute pînă acum • Peste 27 000 de elevi din judeţul Brăila au recoltat 1068 tone porumb, 714 tone roşii şi 25 tone struguri * Uzina mecanică de material rulant din Braşov a găzduit un schimb de experienţă cu tema „Organizarea transportului intern" . Anticipînd sărbătoarea celor 1850 ani de existenţă ai municipiului Tr. Severin, tinerii participă la construcţia patinoarului, a Stadionului „1 Mai“ şi la amenajarea intrării dinspre Timişoara în Tr. Severin • In fostul conac al moşierului Dimitrie Sturdza din Flămînzi se amenajează Expoziţia „1907“ . Un grup de utecişti şi pionieri de la Şcoala generală din Vlădeni (Botoşani) au organizat o excursie pe urmele lui Ştefan cel Mare . Judeţul Sibiu găzduiesc următoarele acţiuni organizate de Comitetul judeţean U.T.C. şi alte instituţii : Concursul de muzică uşoară dotat cu „Cupa de cristal", Concursul brigăzilor de agitaţie, Concursul pentru difuzarea presei în întreprinderi şi şcoli profesionale . Tinerii din Huşi au auddat expunerea prof. univ. Gheorghe Buznea „Viaţa şi opera lui Dante Aligheri** manifestare prilejuită de împlinirea a 650 de ani de la naşterea poetului • A fost terminată conducta de aprovizionare cu gaze a municipiului Tg. Jiu la care tinerii au prestat un mare număr de ore de muncă patriotică . In judeţul Teleorman s-au dat în folosinţă un dispensar uman, la Izvoarele, trei săli noi de clasă şi un laborator, la Tătărăştii de Sus, o brutărie şi un stadion cu 5 000 de locuri, în satul Margareta. Tinerii au realizat 15 000 de ore de muncă patriotică * Elevii Şcolii generale nr. 1 din Turda au confecţionat 2 000 de cutii de ambalaj, contribuind la realizarea planului de export al I.I.L. „Turdeana“ . La Casa de cultură a elevilor şi studenţilor din Piteşti s-a inaugurat cursul politic „Momente din istoria P.C.R. şi a mişcării revoluţionare de tineret “ S-a deschis la Mediaş un cerc de construcţii. (De la corespondenţii noştri : R. Iosif, Ioan Vlad, Gheorghe Lisac, Gheorghe Cogălniceanu, E. Gheorghe, D. Căpitanu, Daniela Andreica, I. Alec, H. Constantin, S. Ionel, C. Mihai, Ion Apetrei, A. Dragomir). printr-o carieră de piatră. Alegîndu-și dintre multiplele cărări, care i se ofereau, două ce urcau peste rampa de nisip, a căzut la un moment dat de aici pe calea ferată și prins de un tren de marfă a scăpat numai cu mîna stingă amputată. A scăpat, fiindcă in Împrejurări asemănătoare (in drum spre casă Intr-o stare avansată de ebrietate) Dorel Constantin Fugler (25 de ani) de la I.L.F. Buzău a fost surprins şi accidentat mortal de un tren, tot cind traversa linia ferată. III. Mobilul furtului trădează adeseori miliţiei vîrsta autorilor. Astfel, la Aleşd, a fost identificat rapid un grup format din patru băieţi între 11—16 ani care apucaseră să fure 8 biciclete. Patru dintre acestea au fost găsite chiar la domiciliul lor. In satul Aleaş, Judeţul Bihor, a fost spart „DINAMOVIADA" DE BASCHET Competiţia internaţională de baschet „Dinamoviada“ a continuat joi In sala Dinamo. Echipa Dinamo Bucureşti a reuşit să învingă cu scorul de 71—69 (41—36), echipa cehoslovacă Ruda Hvezda. Dinamoviştii bucureşteni au avut cei mai buni jucători în Alba (14), Novac (12) și Cernea (11). Din echipa cehoslovacă s-a remarcat în mod deosebit Brabanek care a înscris 27 de puncte. Surpriza zilei a fost realizată de echipa Amrockan Phenian care a dispus cu 90—85 (42—32) de Gwardia Varșovia. Aseară, în cadrul Dinamoviadei de baschet echipa Dinamo Moscova a jucat în compania echipei bulgare Spartak Levski. Baschetbaliștii sovietici au învins cu scorul de 81—66. Astăzi au loc următoarele meciuri : Ruda Hvezda-Gwardia Varșovia (ora 10,30) , Dinamo București-Spartak Levski (ora 12) și Dinamo Moscova-Amrockan Phenian (ora ÎS). • MECIURILE DE FOTBAL ALE ETAPEI A VII-A Astăzi, in cadrul etapei a Vil-a a campionatului diviziei A la fotbal, stadionul Dinamo din Capitală găzduiește, cu începere de la ora 15.30, partida dintre echipele Dinamo Bucureşti şi Universitatea Cluj. La Craiova, echipa locală Universitatea primeşte replica formaţiei Rapid Bucureşti. Mîine au loc următoarele intilniri : La Bucureşti : Steaua-A. S. A. Tg. Mureş (meciul este programat pe stadionul „23 August"), la Arad : U.T. Arad-F.C. Argeş. Ambele partide încep la ora 15:30. Duminică în ţară au loc celelalte patru partide ale etapei : C.F.R. Cluj-Politehnica Iaşi ; Jiul Petroşani-Sport Club Bacău ; Crişul Oradea-Steagul Roşu Braşov şi Petrolul Ploieşti-Farul Constanţa. Staţiile noastre de radio vor transmite astăzi şi miine, repriza a doua de la toate cele patru intilniri, iar duminică aspecte de la celelalte partide. REZULTATE DIN CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL Meciurile disputate în campionatul european de fotbal interţări s-au soldat cu rezultate scontate. Echipa Ţării Galilor, jucînd pe teren propriu la Swansea, a întrecut cu 3—0 (1—0) formaţia Finlandei. 10 000 de spectatori au urmărit această partidă în care gazdele au dominat insistent, arătînd o bună condiţie fizică, pe un teren complet desfundat de ploaie. Cele trei goluri au fost înscrise de Durban, Toschak şi Reece. Echilibrată şi interesantă a fost întîlnirea de la Basel dintre reprezentativele Angliei şi Elveţiei. Oaspeţii au deschis scorul în primul minut prin Hurst, şi-au mărit avantajul (min. 12), prin golul marcat de Chivers, după ce Dupeux egalase (min. 10). In ultimul minut al primei reprize, Kunzli a înscris al doilea punct al elveţienilor. In repriza a doua, jocul a fost extrem de strîns, şi englezii au părăsit terenul victorioşi numai datorită autogolului marcat de fundaşul elveţian Weibel în minutul 78. Scor final 3—2 pentru Anglia. La meci au asistat 60 000 de spectatori. dispensarul medical de unde s-au furat 485 de lei. A doua zi miliţia ii reţinea pe autori, patru copii între 8—14 ani. Cu o seară Înainte, după „lovitură", ei se prezentaseră la magazinul din sat şi cumpăraseră masiv lozuri in plic, bomboane şi jucării. O, candoare a vîrstei !... IV. Nu o dată am menţionat in această rubrică numele unor tineri care, trîndăvind după terminarea şcolii, au alunecat pînă la urmă pe panta infracţiunii. Fuga de muncă l-a îndemnat şi pe Romulus Octavian Blidar (17 ani) din Boian, Judeţul Bihor, să-şi asigure mijloacele de existenţă furind. După cîteva acţiuni care s-au izbutit, o spargere la locuinţa unui consătean a dus la prinderea lui în mai puţin de 18 ore de la comiterea infracţiunii. Ulciorul... (A. B.). • IN TIMPUL desfăşurării Jocurilor Olimpice, la München vor avea loc lucrările unui important congres internaţional la care şi-au anunţat participarea aproape 1 088 de savanţi, psihologi, filozofi, pedagogi şi medici din lumea întreagă. Aceştia vor dezbate timp de 4 zile tema „Sportul în lumea noastră, şansele şi problemele sale“. • CU PRILEJUL UNUI concurs de atletism care a avut loc la Baderich, cunoscuta sportivă Heide Rosendahl a ciştigat două probe. Atleta vest-germană a terminat învingătoare la săritura în lungime cu 6,50 m. şi a ciştigat proba de 100 m. garduri în 14” 3/10. Ea s-a clasat pe locul doi în cursa de 100 m. plat cu timpul de 12” 2/10. • DESFĂŞURATA la Glasgow, întîlnirea de box dintre echipele Poloniei şi Scoţiei a revenit oaspeţilor cu scorul de 8—3. La cat. semigrea, polonezul Gortat l-a învins pu K.C. în repriza a doua pe scoţianul Dorner. In limitele categoriei muscă, polonezul Rozek a pierdut la puncte în faţa lui Straub. • LA 3 DECEMBRIE pe ringul arenei „Forum“ din Los Angeles se vor desfăşura două meciuri contând pentru campionatul mondial de box. Cu acest prilej, deţinătorul centurii mondiale la cat. cocos, mexicanul Ruben Olivares, II va intllni pe salangerul său oficial Jesus Pimentel (Mexic). La cat. semimijlocie Jose Napoles (S.U.A.) se va intllni cu compatriotul său Hedgemon Lewis. Educaţia (Urmare din pag. 1) nu vom putea realiza cu succes această cerinţă majoră a procesului educativ, dacă nu ne vom apleca cu mai multă stăruinţă asupra modalităţilor practice de natură a contribui la activitatea formativă a educatorilor, dacă nu vom insista mai mult asupra comportamentului lor social sau — în cazul unor evoluţii discutabile — asupra mijloacelor în măsură a efectua corectivele ce se impun. În acest sens, se ridică şi importanta cerinţă a autoeducării, a autoformării, cu conştiinţa că fiecare educator poate şi trebuie să se autodepăşească. Desigur, multe pot şi se cer a fi încă făcute de Ministerul învăţămîntului, de inspectoratele şcolare, de organele educative ale celor mai diferite verigi ale mecanisimului social-politic al ţării. Dar nu credem că toate acestea ar putea reduce efortul propriu al fiecărui educator de a fi la înălţimea cerinţelor şi exigenţelor epocii,de a se forma şi, mai ales, de a se comporta potrivit acestor cerinţe, străduindu-se să dea satisfacţie încrederii pe care societatea, întreaga colectivitate i-a acordat-o pentru creşterea acelor generaţii de constructori de care are nevoie în efortul de propăşire şi dezvoltare continuă, materială şi spirituală. Este nu numai o mare încredere, ci şi o covîrşitoare răspundere , atît în realizarea efortului de educare, cît, mai ales, a strădaniilor de autoeducare a educatorilor ! Este o datorie de conştiinţă ce reflectă conştiinţa unei epoci de profunde prefaceri revoluţionare pe toate planurile nu numai în modul de trai, ci şi în gîndirea unei naţiuni, angajată nu numai în construcţia prezentului, ci şi a celui mai luminos viitor la care se poate nărui. Şi se înţelege că cei mai convingători educatori, cei mai demni, cei mai ascultaţi — cu cea mai mare forţă de penetraţie — sunt participanţii la această operă măreaţă. Exemplul educatorilor nu s-ar mai cere a fi — în acest caz — căutat, „lucrat" sau „prelucrat" prin metode de laborator, deoarece ar fi uşor de descoperit în întreaga lor existenţă, devoţiunea pentru cauza comună, constituindu-le însăşi raţiunea de a fi.