Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)

1971-10-15 / nr. 6971

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI IS OCTOMBRIE 1971 SUB­SECUIUNEI ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI REVOLUŢIONARE, COMISIE Programul adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în dezbaterea plenarelor lărgite ale comitetelor de partid din ministere, institu­ţii centrale şi uniuni de creaţie In ultimele săptămâni, au con­tinuat să se desfăşoare, în mi­nistere, instituţii centrale şi uniuni de creaţie, plenare lăr­gite cu activul ale comitetelor de partid, care au dezbătut mo­dul cum se înfăptuieşte politica partidului şi statului în toate domeniile de activitate, în lu­mina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului. Asemenea plenare au avut loc, în ultimul timp, la Consiliul de Miniștri, Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Politic Superior al Forţelor Ar­mate, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Indus­triei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Minelor, Petrolului ■şi Geologiei, Ministerul Ener­giei Electrice, Ministerul Muncii, Ministerul Comerţului Interior, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Invăţămîntului, Mi­nisterul Turismului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Comitetul de Stat pentru Eco­nomia şi Administraţia Locală, Comitetul de Stat pentru Ener­gia Nucleară, Tribunalul Su­­­prem, Direcţia Centrală de Sta­tistică, Banca Naţională a Repu­blicii Socialiste România, Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Uni­unea Scriitorilor, Uniunea Com­pozitorilor şi Uniunea Artişti­lor Plastici. La aceste şedinţe au partici­pat tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gh­eorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, V­irgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumi­tru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. In cuvîntul lor, participanţii au subliniat însemnătatea de­osebită a ansamblului de măsuri elaborat de conducerea partidu­lui, apreciindu-1 ca un strălucit program în acţiune, menit să ridice, pe un plan calitativ su­perior, activitatea educativă, co­respunzător cerinţelor şi exi­genţelor etapei actuale de fău­rire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate in patria noastră. Ei şi-au exprimat de­plina adeziune şi aprobare faţă de acest document de o remar­cabilă valoare principială şi practică, în care îşi găsesc o vie ilustrare spiritul de înaltă responsabilitate al tovarăşului Nicolae Ceauşescu faţă de des­tinele poporului, ale socialismu­lui, grija ce o poartă pentru să­nătatea morală a naţiunii, mo­­m­eul creator în care dă viaţă principiilor marxism-leninismu­­lui. Sub semnul unei înalte res­ponsabilităţi revoluţionare, co­muniste, intr-un profund climat critic şi autocritic, în cadrul plenarelor s-a făcut o analiză profundă a muncii depuse pină acum, scoţîndu-se in evidenţă lipsurile care mai persistă şi propunîndu-se planuri de mă­suri pentru remedierea lor ime­diată. Conştienţi de marile răs­punderi şi îndatoriri ce le revin în lumina exigenţelor formulate în recentele documente de partid, participanţii şi-au expri­mat hotărirea lor fermă de a contribui neabătut la înfăptuirea politicii interne şi externe, mar­­xist-leniniste, a partidului, a măreţelor hotărîri ale Congre­sului al X-lea al P.C.R., a pro­gramului de educaţie comunistă a poporului, propus de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, de a-şi îndeplini la un sporit nivel ca­litativ sarcinile în actualul cin­cinal, de a-şi ridica necontenit calificarea profesională, pregă­tirea politico-ideologică. Intr-o atmosferă entuziastă, însufleţită, participanţii la ple­nare au adresat telegrame Comi­­t­tetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Sosirea unei delegaţii a P. C. Mexican Joi seara, a sosit în Capi­tală o delegaţie a Partidului Comunist Mexican, condusă de tovarăşul Arnoldo Martinez. Verdugo, prim-secretar al C.C. -­ P.C.M., care, la invitaţia comitetului Central al Parti­dului Comunist Român va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La aeroportul Otopeni, de le­ Insărcinatul cu afaceri ad­­interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. S. Tikunov, a oferit, joi, un cocteil, cu pri­lejul turneului întreprins în ţara noastră de colectivul Tea­trului Academic „Vladimir Maiakovski“ din Moscova. Au luat parte Dumitru Po­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui Culturii şi Educaţiei So­cialiste, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Brad, vicepreşedinte al Consi­liului Culturii şi Educaţiei So­cialiste, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Octav Livezeanu, vice­preşedinte al Institutului ro­mân pentru relaţiile culturale cu străinătatea, membru al Biroului Consiliului General ARLUS. Joi după-amiază, a sosit în Capitală Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal al R.S.F. Iugoslavia, pre­şedintele părţii iugoslave în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. El va participa la întîlnirea de lucru a gaţia a fost întîmpinată de to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al­­P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C C. al P.C.R­, de activişti de par­tid, preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă. La sosire, pe aeroportul Oto­peni, oaspetele a fost salutat de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşe­dintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Vasile Şandru, ambasadorul României la Bel­grad, şi de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Iso Njegovan, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Janos Fazekas, a primit, joi dimineaţa, pe Ist­ván Szurdi, ministrul comer­ţului interior al R.P. Ungare, preşedintele Consiliului Ungar al Turismului, care face o vi­zită în ţara noastră. Delegaţia agricolă din R. P. D. Coreeană, condusă de Ciang Jung Phil, preşedintele Comite­tului de Stat pentru Agricultură, a făcut ieri după-amiază o vizită la Consiliul de Miniştri, unde a fost primit de Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­ (Urmare din pag. I) îmi răspunde o colegă a ei, mai mare : — Sora este în concediu, in­firmiera de asemenea, iar me­dicul vine la noi doar cînd se fac vaccinările... Mă plimb prin curte, prin ca­mere. Pot discuta în voie cu fetele. Mai fusesem odată pen­tru aceleași motive, dar direc­toarea, Viorica Stoica, mă „pă­zea“ cu străşnicie. — Sunt foarte obraznice şi destrăbălate, încerca să mă con­vingă dumneaei de inutilit­atea efortului meu. Nici nu ştiu cum să le mai ţin in mină. Aş fi vrut să-i spun atunci tovarăşei directoare că scopul şi menirea instituţiei pe care o conduce nu este doar acela de „a le da de mîncare" — cum nepotrivit se exprimase. Aceşti copii fără familie au nevoie de căldură, de grijă părintească. Ei trebuie învăţaţi să respecte cinstea şi adevărul, dragostea de muncă şi învăţătură, buna cuviinţă şi comportarea civili­zată. Adică trebuie „să li se facă educaţie“ pentru a deveni oameni utili societăţii. Pentru atingerea unui asemenea îna­­lt deziderat social sta­tul investeşte uriaşe fonduri şi nimănui nu-i este permis să ignore aceste eforturi materiale şi spirituale. Ştiu că nu este nevoie să amin­teşti unui dascăl, unui educator elementare adevăruri ce decurg din însăşi profesia sa, şi totuşi nu puteam să nu mă întreb şi să nu întreb­­în ce măsură ono­rează această profesie cel care singur îşi declară neputinţa. ...O tînără priveşte absentă la tot ce se întîmplă în jur. Pri­veşte la mine, prin mine. — Spune-mi, de cind eşti aici În Casa copilului ? Ochii i se umezesc. Am remuşcări, îi ex­plic că m-ar interesa o elevă care stă mai de mult aici. — Eu nu-mi cunosc părinţii, de la trei luni am fost aban­donată. Cind am avut 8 ani am intrat în evidenţa Casei copi­lului din Făgăraş. Acum am 17 ani... — Cum ţi-ai petrecut vara a­­ceasta ? — Ultima mea vacanţă a fost ca un vis urît. Am zăcut de lene. Am citit ce mi-a căzut în mînă, am croşetat, am mai ie­şit prin oraş... Aici toţi sînt plictisiţi de noi, parcă le, sun­tem­ o povară. Am cerut o ex­cursie, un grup mai mare, în apropiere, pe dealul Galaţi — e doar o jumătate de oră pînă acolo. Ni s-a răspuns : „In ba­rem nu se prevede hrană rece In spatele Casei curge Berivoiul, o apă bună de scaldă. N-avem însă costume de baie... Am cerut să mergem la un film, la un spectacol sau să organi­zăm noi o orchestră, un cor. Nimeni nu are însă timp pen­tru noi. Tovarăşele educatoare, aţi văzut şi dumneavoastră, ori croşetează în grădină, ori ci­tesc, ori stau în birou de vorbă. Lucruri uşor de verificat. În lunile de vară nici cea mai ne­semnificativă acţiune nu a în­viorat monotonia exasperantă care domnea aici. Seara, lipsite de supraveghere (educatoarele aflîndu-se toate deodată în concediu) cîteva fete (încă minore) au sărit gardul întor­­cindu-se spre dimineață. In urma unor asemenea escapade pe malul Berivoiului s-au petre­cut întâmplări de necrezut, care ar fi reclamat intervenţia or­ganelor de miliţie. Dar condu­cerea Casei copiilor şcolari a făcut totul ca să ascundă fap­tele. în schimb, pentru fapte mă­runte, sunt puse în mişcare cele mai inventive metode pedago­gice. — Avem dosar, fiecare avem dosar. Acolo intră scrisorile şi declaraţiile. — Ce scrisori, ce declaraţii ? le întreb pe cele cîteva fetiţe de 12-13 ani, care mi se laudă cu asemenea lucruri. — Eu am furat o gulie din grădină. Mi s-a luat o declara­ţie cam aşa : „Subsemnata... declar că în ziua de... am furat o gulie. Recunosc şi susţin cele declarate, drept pentru care semnez“. Tovarăşă ziaristă, e oare aşa de grav să ai dosar ? Din spusele elevelor descopăr că „metodele de corecţie“, sunt mult mai numeroase. Pentru di­verse greşeli sunt pedepsite prin tăierea dreptului de a lua masa de seară, sunt puse să stea în genunchi etc. Spaima fetelor este însă soţul directoarei, un fel de „vătaf adjunct“, care le şi bate. N-are nici în clin, nici în mînecă cu şcoala soţul di­rectoarei, dar nimeni nu-l îm­piedică să pătrundă aici şi să se comporte ca pe propria-i mo­şie. De necrezut, dar la Casa copilului din Făgăraş nu există nici un regulament de ordine interioară, sau un program de funcţionare după care să se des­făşoare cît de ci­ o activitate. Banii alocaţi de stat fiecărei eleve pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte sînt atît de prost gospodăriţi încît fetele sînt foarte prost îmbrăcate. Ca să nu fie văzute, cînd vin în trecere prin Făgăraş elevii de la Casa copilului din alte localităţi, sunt încuiate în dormitoare ! Acum, după ce clopoţelul a vestit intrarea în clasă am fost din nou la Făgăraş. Fetele de la Casa copilului fac aceeaşi notă discordantă faţă de cele­lalte colege. , La liceul „Radu Negru“ pro­fesorii cu care am discutat au adăugat alte amănunte revela­toare . — Cu ani în urmă — spunea învăţătoarea Doina Cuţitei, exista la Casa copilului o uni­tate de pionieri. Vara era pen­tru fete anotimpul cel mai plă­cut. Se aduna­ întreaga „fami­lie“... veneau fetele de la şcoli profesionale, studentele, mun­ceau împreună la ferma Be­­clean. Se făceau excursii, se pleca la mare şi se desfăşurau în incinta Casei tot felul de ac­tivităţi interesante. La cererea lor, cu banii cîştigaţi la ferma Beclean s-au cumpărat instru­mente muzicale pentru a alcă­tui o formaţie. — O orchestră de mandoline, precizează profesorul de mu­zică, Octavian Simon. Devenise renumită în judeţ pentru re­pertoriul său. Benzile pe care le-am imprimat atunci le ascult şi azi şi mă emoţionează de fiecare dată. „De mai bine de 11 ani, ne spune profesoara de psihologie Didina Dolojan, am în clasă eleve de la Casa copilului , m-am ocupat de ele în mod deosebit, fiind sensibile şi sus­ceptibile. Societatea, prin fon­durile pe care le alocă, le asi­gură condiţii deosebite. Dar căldura şi apropierea din par­tea noastră, a tuturor, a celor chemaţi să veghem la creşterea lor sunt principalele mijloace de a le cîştiga încrederea“. Dar, au continuat interlocuto­rii, e dureros să constaţi, iar asta de ani în şir, că persona­lul didactic cu care e încadrată Casa copilului, este mereu „in trecere“. Posturile sunt doar o „trambulină“ spre stabilizarea în oraş. Casa care pentru copiii trimişi aici ar trebui să însem­ne o familie, pare sala de aş­teptare a unei gări părăsite, iar cei de la care ar trebui să emane căldura părintească chiar şi numai în virtutea omeniei, se poartă mai rău decît nişte părinţi vitregi. Cum de este posibil ? se va întreba cititorul. Casa copilului din Făgăraş nu-i doar o insulă izolată într-un pustiu. Oare nu există un for care tutelează ase­menea instituţii ? Nu există oare un inspectorat şcolar ju­deţean în puterea şi obligaţiile căruia stă remedierea unei asemenea intolerabile stări de lucruri, care atentează nu nu­mai la normele fireşti, statu­ate de lege, după care trebuie să se desfăşoare activitatea în instituţiile subordonate, ci şi la însăşi omenia proprie orinduirii noastre ? Nu există, am mai adăuga noi, o organizaţie U.T.C., care să se intereseze de soarta acestor tinere, multe de vîrstă utecistă, să intervină energic şi eficient în apărarea drepturilor de care le privează incompetenţa sau iresponsabili­tatea unor oameni pentru care prezenţa la Casa copilului e doar un pretext de a încasa un salariu ? întrebări dramatice, întrebări cu atît mai presante cu cit nu se poate spune, dacă am ac­cepta o circumstanţă atenuantă, că informaţii despre această stare de lucruri n-ar fi ajuns la urechea amintitelor foruri. Situaţia de la Casa copilului din Făgăraş e cunoscută. Şi cum am putea-o dovedi mai bine decît prin aprecierile tovarăşului Gheorghe Cuţitei, primarul ora­şului. La Casa copilului, ne-a spus dinsul, fetele nu sînt de­loc pregătite pentru viaţă, edu­caţia prin muncă şi pentru muncă sunt noţiuni străine cor­pului didactic de aici. Cu păre­re de rău trebuie s-o spun, lip­seşte cu totul iniţiativa, răspun­derea pentru viitorul copiilor încredinţaţi. Am reţinut, din aceste cuvinte care confirmă faptele relatate de noi, o sinceră durere, o pro­fundă părere de rău. Poate că aceste sentimente le încearcă şi alţi factori responsabili. Dar e oare atît de greu de înţeles că, oricît de profundă ar fi, doar părerea de rău nu poate schim­ba lucrurile ? In cazuri ca a­­cestea se cer măsuri. Hotărite şi radicale ! niştri, ministrul agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii şi apelor. Joi după-amiază, s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti ai P.C.R., condusă de Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean Galaţi al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.M.U.P., a făcut o vizită în schimb de experienţă în Repu­blica Populară Polonă. La sosire, pe aeroportul Oto­peni, delegaţia a fost salutată de Andrei Vela, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. In ziua de 14 octombrie 1971, la Palatul Marii Adunări Naţio­nale s-au desfăşurat lucrările co­misiilor permanente : economico­­financiară, pentru industrie, con­strucţii şi transporturi, pentru a­­gricultură şi silvicultură, pentru sănătate, muncă şi asigurări so­ciale, pentru consiliile populare și administrația de stat și ale co­misiei juridice. CRONICA U. T. C. Joi seara a părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre Belgrad, o delegaţie a Uni­unii Tineretului Comunist, formată din tovarăşii Ştefan Rab, prim secretar al Comi­tetului judeţean Covasna al U.T.C., Mioara Vergu, secre­tară a comitetului U.T.C. al Liceului nr. 2 din Buzău, şi Ion Jecan, activist al C.N. al U.T.C., care, la invitaţia Uniunii Tineretului din Iugo­slavia, va face o vizită în a­­ceastă ţară. PAVILIONUL DE MOS­TRE : UN PRIM BILANŢ Standurile Cooperaţiei de consum din cadrul celui de-al V-lea Pavilion de mostre au fost vizitate pînă acum de re­prezentanţii a 30 de firme din străinătate. In urma tratativelor purtate, Întreprinderea de co­merţ exterior a Centrocoop, „Eximcoop“, a încheiat contrac­te în valoare de peste 9 mili­oane lei valută. Astfel, firmele Avag — Belgia, C. & G. — Ca­nada, Vlessing — Olanda au sem­nat contracte în baza cărora vor achiziţiona mic mobilier şi pro­duse din lemn, in valoare de 5,3 milioane lei valută. Firmele Surma Book — S.U.A. şi Mat­hias din R.F. a Germaniei vor cumpăra obiecte de artizanat textil, iar firma vest-germană Comex — încălţăminte. Schim­buri importante s-au stabilit, de asemenea, cu Unicoop — Praga şi Polcoop — Varşovia. In prezent, se află în curs de perfectare alte contracte po­trivit cărora „Eximcoop“ va furniza, unor firme din Anglia, Belgia, Csprada, Elveţia, R.F. a Germaniei, Israel, Italia, Japo­nia, Liban, Norvegia, Olanda şi Suedia, covoare, articole din fier forjat, împletituri, cojoace, confecţii şi alte produse reali­zate în unităţile cooperaţiei de consum. Port popular de pe Valea Ghiurghului Periodic, în cadrul a­­cestei rubrici redacto­rul nostru specializat în probleme juridice va prezenta cititorilor legile și hotărîrile de interes general. Așadar, o re­­cenzare periodică a „Bu­letinului oficial", între­prindere menită, speram, sa-i ajute pe tinerii noștri cititori — și nu numai pe ei — sâ cunoască cît mai bine legile târii. • Decretul nr. 311/1971 pentru modificarea legii nr. 18/1968 privind con­trolul * provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit. Necesitatea îmbunătățirii unor prevederi ale legii nr. 18/1968 a rezultat din înseşi aplicarea în practică a acestui important act normativ chemat să prevină şi să combată realizarea unor venituri pe alte căi decât prin muncă cinstită. Perfecţionarea are drept scop înlăturarea unor lacune care diminuau eficienţa legii, lacune constatate de activitatea de pînă acum a Comisiilor de cercetare şi a instanţelor judecătoreşti, ca organe cu atribuţii de control a­­supra provenienţei unor bunuri. Decretul aduce, printre altele, cî­­teva modificări sub raportul ope­rativităţii în care îşi vor desfă­şura activitatea organele aminti­te, precum şi al unui control mai exigent, realizat prin modificarea sau instituirea unor noi modali­tăţi procedurale. Extinderea controlului şi asupra celuilalt soţ, în privinţa bunuri­lor comune, atunci cînd controlul se face şi asupra acestei categorii de bunuri ; interdicţia persoanei cercetate să facă proba cu mar­tori împotriva propriei sale re­cunoaşteri sau pentru stabilirea unui alt preţ decît cel prevăzut în act ; obligaţia pentru comisia de cercetare sau instanţa de ju­decată ca atunci cînd se urmăreş­te să se facă dovada provenienţei bunurilor prin împrumuturi, do­naţii, vînzări-cumpărări sau alte asemenea acte, să examineze şi posibilităţile materiale ale per­soanelor de la care cel supus con­trolului pretinde că a primit sume de bani sau bunuri, sînt cîteva din noile dispoziţii care vor con­tribui la realizarea scopului în vederea căreia a fost adoptată le­gea — apărarea intereselor socie­tăţii împotriva acelora care au tendinţa să se înavuţească pe ori­ce cale, sfidînd principiile cinstei şi echităţii sociale. Totodată, pentru aplicarea imediată a legii în fiecare din împrejurările care necesită o atare intervenţie, s-a instituit şi răspunderea discipli­nară a angajaţilor cu funcţii de răspundere din organizaţiile so­cialiste, care nu sesizează comisi­ile de cercetare atunci cînd cu­nosc că unii salariaţi fac cheltu­ieli peste nivelul salariilor reali­zate. • Decretul nr. 276/1971 pentru modificarea de­cretului nr. 535/1966 pri­vind dreptul la pensie al membrilor cooperativelor agricole de producție, a­­probat prin legea nr. 22/ 1966. Adoptarea decretului de modi­ficare vizează cîteva alte măsuri care se integrează în contextul larg de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de viaţă a membrilor cooperativelor agricole de pro­ducţie. Alături de dreptul la pen­sie de care beneficiază membrii cooperatori în condiţiile de­cretului nr. 535/1986, noua re­glementare adaugă și alte drepturi sociale cum ar f­i ajutoare pentru incapacitate tem­porară de muncă, concediu plătit pentru sarcină și lehuzie, trata­ment balneoclimateric și ajutoare pentru familiile cu copii. Toa­te aceste noi drepturi sociale, po­trivit legii, vor fi realizate prin Casa de pensii a cooperativelor agricole de producţie şi prin fi­lialele acesteia, care îşi lărgesc astfel atribuţiile. Menţionăm că dispoziţiile privind plata ajutoa­relor pentru familii cu copii şi a ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă se vor aplica începînd cu 1 ianuarie 1972. • în acelaşi spirit se însori© şi un alt act nor­mativ recent adoptat. Prin decretul nr. 254/1971 a fost modificat articolul 4 din decretul nr. 246/ 1958 privind reglemen­tarea acordării asistenţei medicale şi a medica­mentelor. Dacă vechile dispoziţii preve­deau pentru membrii cooperati­velor agricole de producţie posi­bilitatea de a beneficia de asis­tenţă medicală gratuită în spital şi ambulator, precum şi de re­ducere între 50—75 la sută din preţul de cost mediu, în spitale şi ambulatorii de specialitate, pen­tru întreţinere, medicamente şi materiale sanitare, noile dispoziţii amplifică sfera acestor drepturi prin aceea că membrii cooperati­velor agricole de producţie care participă efectiv la muncă, mem­brii cooperativelor agricole de producţie pensionari, precum şi membrii de familie ai acestor categorii, vor beneficia în mod gratuit de întreţinere, medica­mente şi materiale sanitare pe timpul internării în spitale. In acelaşi timp, pentru membrii coo­perativelor agricole de producţie, pens­ionari şi membrilor de fami­lie, gratuitatea se va răsfrînge şi asupra medicamentelor şi mate­rialelor sanitare în tratamentul ambulator. (MIRCEA NICOLAE). La numai cîteva zile de la în­ceputul anului universitar, mi­cul orăşel studenţesc de pe stra­da Grigorescu din Tg. Mureş a cunoscut efervescenţa caracte­ristică deschiderii şantierelor de muncă patriotică. Peste 400 de tineri din anii 1 şi 2 şi cadre didactice de la Institutul peda­gogic de 3 ani, răspunzînd che­mării Consiliului U.A.S. din in­stitut au hotărît să se integreze în frontul de sprijinire al lucră­torilor din agricultură pentru strîngerea şi depozitarea roade­lor pămîntului. Imbarcîndu-se în 13 autobuze împodobite cu flori şi drapele, viitorii profesori au luat ieri drumul spre fermele Apold, Criş, Boiu, Spieş, Albeşti din cadrul I.A.S. Sighişoara, unde vor participa timp de două săptămîni la lucrările specifice sezonului autumnal. (M. B.). REVEDERE CU FIII SATULUI Comuna Măciuca (Vâlcea) — meleaguri cu puternică rezo­nanţă istorică, cu interesante tradiţii folclorice care amin­tesc de „măciucenii" lui Mihai Viteazul, de pandurii Gheorghe sin Lascu, Mihai Bumbu, Popa Manu, înrolaţi în oastea lui Tu­dor Vladimirescu — şi-a primit, un cadru sărbătoresc, fiii, care acum sunt profesori, învăţători, ingineri, maiştri, muncitori etc. Momente încărcate de emoţie, prilej de aduceri aminte, de bilanţ. Au fost prezenţi Gheor­ghe Lascu, profesor în Zalău, Petre Popa, secretar al Comite­tului municipal Piteşti al P.C.R., Constantin Botoran, cercetător la Institutul de istorie al P.C.R. Dumitru Constantinescu, membru din ilegalitate al P.C.R., directorul O.C.L. produse indus­triale din Rm. Vîlcea, a prezen­tat aspecte din lupta dusă de comuniști pe aceste meleaguri... In această atmosferă de pu­ternic entuziasm, fiii satului au trimis o telegramă C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. (prof. COSTEA MARINOIU). I. CTTE-UN PIC, PIC, PIC... II. CÎND MERGI PE TREI CĂRĂRI, UNA ITI POATE FI FATALA. III. CANDIZII INFRACTORI. IV. ULCIORUL DIN PROVERB. I. Zic unii consumatori. Ce con­tează doi-trei lei adăugaţi sumei de plată pentru consumaţia de la restaurant ?... zic unii. Ospătarul însă, privind lucrurile ceva mai în mare, nu calculează totdeauna aşa. Un raid inopinat al brigăzii economice de la I.M.J. Sibiu, fă­cut seara doar în cîteva din loca­lurile oraşului, a urmărit, printre altele, verificarea gestiunii sume­lor încasate de ospătari. S-a gă­sit modestul „mizilic« de 1826 de lei, rămaşi în plus din dărnicia clienţilor. Clte-un pic, pic, pic... N­. I. Lupşa (28 de ani), muncitor in comuna Pattrlagele, după ce a băut bine la bufetul din localita­te a pornit spre casă trecînd --------­--------------------------------------------------------------------------------­ La C.E.I.L. Tr. Severin au fost realizate peste plan 308 mc. cheres­tea de fag, 86 000 mc furnir şi 66 tone plăci fibrolemnoase . Uzina de ţevi din Roman a realizat înainte de termen parametrii proiectaţi la laminorul de 6 ţoli . La Bicaz s-a dat In funcţiune secţia de co­voare a cooperativei meşteşugăreşti. 60 la sută din cooperatori sunt tineri. • In 50 de C.A.P.-uri din Judeţul Bacău se desfăşoară ac­ţiunea iniţiată de Consiliul tineret sătesc al Comitetului judeţean al U.T.C., „7 zile de campanie“ • Zidarii şamotori de la cuptoarele industriale hunedorene au recuperat la ultimele lucrări 70 paleţi de cărămidă economisind astfel 100 000 de lei, sumă pe care o adaugă celor 2 000 000 de lei economii la materiale refractare obţi­nute pînă acum • Peste 27 000 de elevi din judeţul Brăila au re­coltat 1068 tone porumb, 714 tone roşii şi 25 tone struguri * Uzina mecanică de material rulant din Braşov a găzduit un schimb de experienţă cu tema „Organizarea transportului intern" . Antici­­pînd­ sărbătoarea celor 1850 ani de existenţă ai municipiului Tr. Severin, tinerii participă la construcţia patinoarului, a Stadionului „1 Mai“ şi la amenajarea intrării dinspre Timişoara în Tr. Severin • In fostul conac al moşierului Dimitrie Sturdza din Flămînzi se amenajează Expoziţia „1907“ . Un grup de utecişti şi pionieri de la Şcoala generală din Vlădeni (Botoşani) au organizat o excursie pe urmele lui Ştefan cel Mare . Judeţul Sibiu găzduiesc următoarele acţiuni organizate de Comitetul judeţean U.T.C. şi alte instituţii : Concursul de muzică uşoară dotat cu „Cupa de cristal", Concursul brigăzilor de agitaţie, Concursul pentru difuzarea presei în între­prinderi şi şcoli profesionale . Tinerii din Huşi au auddat expune­rea prof. univ. Gheorghe Buznea „Viaţa şi opera lui Dante Ali­­gheri** manifestare prilejuită de împlinirea a 650 de ani­ de la naş­terea poetului • A fost terminată conducta de aprovizionare cu gaze a municipiului Tg. Jiu la care tinerii au prestat un mare nu­măr de ore de muncă patriotică . In judeţul Teleorman s-au dat în folosinţă un dispensar uman, la Izvoarele, trei săli noi de clasă şi un laborator, la Tătărăştii de Sus, o brutărie şi un stadion cu 5 000 de locuri, în satul Margareta. Tinerii au realizat 15 000 de ore de muncă patriotică * Elevii Şcolii generale nr. 1 d­in Turda au confecţionat 2 000 de cutii de ambalaj, contribuind la realizarea planului de export al I.I.L. „Turdeana“ . La Casa de cultură a elevilor şi studenţilor d­in Piteşti s-a inaugurat cursul politic „Mo­mente din istoria P.C.R. şi a mişcării revoluţionare de tineret “ S-a deschis la Mediaş un cerc de construcţii. (De la coresponden­ţii noştri : R. Iosif, Ioan Vlad, Gheorghe Lisac, Gheorghe Cogălni­­ceanu, E. Gheorghe, D. Căpitanu, Daniela Andreica, I. Alec, H. Constantin, S. Ionel, C. Mihai, Ion Apetrei, A. Dragomir). printr-o carieră de piatră. Ale­­gîndu-și dintre multiplele cărări, care i se ofereau, două ce urcau peste rampa de nisip, a căzut la un moment dat de aici pe calea ferată și prins de un tren de marfă a scăpat numai cu mîna stingă amputată. A scăpat, fiind­că in Împrejurări asemănătoare (in drum spre casă Intr-o stare avansată de ebrietate) Dorel Con­stantin Fu­gler (25 de ani) de la I.L.F. Buzău a fost surprins şi ac­cidentat mortal de un tren, tot cind traversa linia ferată. III. Mobilul furtului trădează a­­deseori miliţiei vîrsta autorilor. Astfel, la Aleşd, a fost identificat rapid un grup format din patru băieţi între 11—16 ani care apu­caseră să fure 8 biciclete. Patru dintre acestea au fost găsite chiar la domiciliul lor. In satul Aleaş, Judeţul Bihor, a fost spart „DINAMOVIADA" DE BASCHET Competiţia internaţională de baschet „Dinamoviada“ a continuat joi In sala Dinamo. Echipa Dinamo Bucureşti a reuşit să învingă cu scorul de 71—69 (41—36), echipa cehoslovacă Ruda Hvezda. Dina­­moviştii bucureşteni au avut cei mai buni jucători în Alba (14), Novac (12) și Cernea (11). Din echipa cehoslovacă s-a remarcat în mod deosebit Brabanek care a înscris 27 de puncte. Surpriza zilei a fost realizată de echipa Amrockan Phenian care a dispus cu 90—85 (42—32) de Gwardia Varșovia. Aseară, în cadrul Dinamoviadei de baschet echipa Dinamo Mos­cova a jucat în compania echipei bulgare Spartak Levski. Baschet­­baliștii sovietici au învins cu scorul de 81—66. Astăzi au loc următoarele meciuri : Ruda Hvezda-Gwardia Var­­șovia (ora 10,30) , Dinamo București-Spartak Levski (ora 12) și Di­namo Moscova-Amrockan Phenian (ora ÎS). • MECIURILE DE FOTBAL ALE ETAPEI A VII-A Astăzi, in cadrul etapei a Vil-a a campionatului diviziei A la fotbal, stadionul Dinamo din Capitală găzduiește, cu înce­pere de la ora 15.30, partida dintre echipele Dinamo Bucureşti şi Universitatea Cluj. La Craiova, echipa locală Universitatea primeşte replica formaţiei Rapid Bucureşti. Mîine au loc urmă­toarele intilniri : La Bucureşti : Steaua-A. S. A. Tg. Mureş (meciul este programat pe stadionul „23 August"), la Arad : U.T. Arad-F.C. Argeş. Ambele partide încep la ora 15:30. Du­minică în ţară au loc celelalte patru partide ale etapei : C.F.R. Cluj-Politehnica Iaşi ; Jiul Petroşani-Sport Club Bacău ; Crişul Oradea-Steagul Roşu Braşov şi Petrolul Ploieşti-Farul Con­stanţa. Staţiile noastre de radio vor transmite astăzi şi miine, repriza a doua de la toate cele patru intilniri, iar duminică aspecte de la celelalte partide. REZULTATE DIN CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL Meciurile disputate în campionatul european de fotbal inter­­ţări s-au soldat cu rezultate scontate. Echipa Ţării Galilor, ju­­cînd pe teren propriu la Swansea, a întrecut cu 3—0 (1—0) for­maţia Finlandei. 10 000 de spectatori au urmărit această partidă în care gazdele au dominat insistent, arătînd o bună condiţie fizică, pe un teren complet desfundat de ploaie. Cele trei goluri au fost înscrise de Durban, Toschak şi Reece. Echilibrată şi interesantă a fost întîlnirea de la Basel dintre reprezentativele Angliei şi Elveţiei. Oaspeţii au deschis scorul în primul minut prin Hurst, şi-au mărit avantajul (min. 12), prin golul marcat de Chivers, după ce Dupeux egalase (min. 10). In ultimul minut al primei reprize, Kunzli a înscris al doilea punct al elveţienilor. In repriza a doua, jocul a fost extrem de strîns, şi englezii au părăsit terenul victorioşi numai datorită autogolului marcat de fundaşul elveţian Weibel în minutul 78. Scor final 3—2 pentru Anglia. La meci au asistat 60 000 de spectatori. dispensarul medical de unde s-au furat 485 de lei. A doua zi miliţia ii reţinea pe autori, patru copii între 8—14 ani. Cu o seară Înain­te, după „lovitură", ei se prezen­taseră la magazinul din sat şi cumpăraseră masiv lozuri in plic, bomboane şi jucării. O, candoare a vîrstei !... IV. Nu o dată am menţionat in această rubrică numele unor tineri care, trîndăvind după ter­minarea şcolii, au alunecat pînă la urmă pe panta infracţiunii. Fuga de muncă l-a îndemnat şi pe Romulus Octavian Blidar (17 ani) din Boian, Judeţul Bihor, să-şi asigure mijloacele de exis­tenţă furind. După cîteva acţiuni care s-au izbutit, o spargere la locuinţa unui consătean a dus la prinderea lui în mai puţin de 18 ore de la comiterea infracţiunii. Ulciorul... (A. B.). • IN TIMPUL desfăşurării Jocurilor Olimpice, la Mün­chen vor avea loc lucrările unui important congres inter­naţional la care şi-au anunţat participarea aproape 1 088 de savanţi, psihologi, filozofi, pe­dagogi şi medici din lumea întreagă. Aceştia vor dezbate timp de 4 zile tema „Sportul în lumea noastră, şansele şi problemele sale“. • CU PRILEJUL UNUI con­curs de atletism care a avut loc la Baderich, cunoscuta sportivă Heide Rosendahl a ciştigat două probe. Atleta vest-germană a terminat în­vingătoare la săritura în lun­gime cu 6,50 m. şi a ciştigat proba de 100 m. ga­r­d­­uri în 14” 3/10. Ea s-a clasat pe lo­cul doi în cursa de 100 m. plat cu timpul de 12” 2/10. • DESFĂŞURATA la Glas­gow, întîlnirea de box dintre echipele Poloniei şi Scoţiei a revenit oaspeţilor cu scorul de 8—3. La cat. semigrea, polone­zul Gortat l-a învins p­u K.C. în repriza a doua pe scoţia­nul Dorner. In limitele catego­riei muscă, polonezul Rozek a pierdut la puncte în faţa lui Straub. • LA 3 DECEMBRIE pe ringul arenei „Forum“ din Los Angeles se vor desfăşura două meciuri contând pentru campionatul mondial de box. Cu acest prilej, deţinătorul centurii mondiale la cat. co­cos, mexicanul Ruben Oliva­res, II va intllni pe salangerul său oficial Jesus Pimentel (Mexic). La cat. semimijlocie Jose Napoles (S.U.A.) se va in­tllni cu compatriotul său Hedgemon Lewis. Educaţia (Urmare din pag. 1) nu vom putea realiza cu succes această cerinţă majoră a procesului educativ, dacă nu ne vom apleca cu mai multă stăruinţă asupra modalităţilor practice de natură a con­tribui la activitatea formativă a educatorilor, dacă nu vom insista mai mult asupra comportamentului lor social sau — în cazul unor evoluţii discutabile — asupra mij­loacelor în măsură a efectua corectivele ce se impun. În acest sens, se ridică şi importanta cerinţă a auto­­educării, a autoformării, cu conştiinţa că fiecare educator poate şi trebuie să se autodepăşească. Desigur, multe pot şi se cer a fi încă făcute de Ministerul învăţămîntului, de inspectoratele şcolare, de organele educative ale celor mai diferite verigi ale mecanisim­ului social-politic al ţării. Dar nu credem că toate acestea ar putea reduce efortul propriu al fiecărui educator de a fi la înălţimea cerinţelor şi exigenţelor epocii,­de a se forma şi, mai ales, de a se comporta potrivit acestor cerinţe, străduindu-se să dea satisfacţie încrederii pe care societatea, întreaga colec­tivitate i-a acordat-o pentru creşterea acelor generaţii de constructori de care are nevoie în efortul de propăşire şi dezvoltare continuă, materială şi spirituală. Este nu numai o mare încredere, ci şi o covîrşitoare răspundere , atît în realizarea efortului de educare, cît, mai ales, a stră­daniilor de autoeducare a educatorilor ! Este o datorie de conştiinţă ce reflectă conştiinţa unei epoci de profunde prefaceri revoluţionare pe toate planurile nu numai în modul de trai, ci şi în gîndirea unei naţiuni, angajată nu numai în construcţia prezentului, ci şi a celui mai luminos viitor la care se poate nărui. Şi se înţelege că cei mai convingători educatori, cei mai demni, cei mai ascultaţi — cu cea mai mare forţă de penetraţie — sunt partici­panţii la această operă măreaţă. Exemplul educatorilor nu s-ar mai cere a fi — în acest caz — căutat, „lucrat" sau „prelucrat" prin metode de laborator, deoarece ar fi uşor de descoperit în întreaga lor existenţă, devoţiunea pentru cauza comună, constituindu-le însăşi raţiunea de a fi.

Next