Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)
1972-01-15 / nr. 7049
PENTRU O EUROPĂ A PĂCII, SECURITĂŢII ŞI COOPERĂRII • Declaraţia reuniunii consultative a reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene BRUXELLES 14 (Agerpres). După cum s-a mai anunţat, in capitala belgiană s-a desfăşurat, timp de trei zile, o reuniune consultativă a reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene, consacrată securităţii şi cooperării pe continent. La sfârşitul lucrărilor a fost adoptată o declaraţie în care se arată că „reprezentanţii unor curente sociale şi politice, ai unor organizaţii, ca şi diverse personalităţi de convingeri politice, ideologice şi religioase diferite din 27 de ţări ale Europei au decis ţinerea la Bruxelles, între 2 şi 5 iunie 1972, a unei adunări a reprezentanţilor opiniei publice pentru securitate şi cooperare europeană“. Subliniind că „începe să se realizeze speranţa intr-un proces de destindere reală pe continentul nostru, iar relaţiile de pace, bună vecinătate ,şi coexistenţă paşnică între state, fără deosebire de sistemele sociale şi politice, pot fi stabilite definitiv în Europa“, declaraţia relevă : „Guverne şi oameni de stat din Europa caută soluţia acestor probleme pe calea pregătirii şi convocării unei conferinţe a statelor asupra securităţii şi cooperării europene. Salutăm această iniţiativă importantă. Ne pronunţăm pentru ca această conferinţă să aibă loc cât mai curând posibil, pe baza respectării, de către toate statele, a independenţei, suveranităţii, egalităţii tuturor ţărilor, a neamestecului în treburile interne, a integrităţii teritoriale şi a dreptului popoarelor de a dispune de ele însele“. Adunarea noastră, se arată mai departe în declaraţie, ar putea căuta mijloacele de realizare a securităţii şi păcii în Europa, studia modalitatea cooperării în toate domeniile — politic, economic, ştiinţific şi cultural — bazîndu-se pe autoritatea morală a opiniei publice. Adunarea noastră va permite, respectind întrutotul convingerile fiecăruia, confruntarea unor puncte de vedere, căutarea soluţiilor practice, acceptabile pentru toţi, asupra problemelor în suspensie. Adunarea noastră trebuie să se înscrie într-o vastă mişcare a opiniei publice, cu scopul creării unui climat de încredere, înţelegere şi colaborare reciprocă, şi, aceasta într-un cadru democratic, pe baza respectării drepturilor fundamentale. Nu se poate spera în succesul eforturrilor întreprinse de guverne pe calea reglementării paşnice a problemei europene, fără o reînnoire a încrederii. Fireşte, mai rămîn obstacole de învins. Opinia publică şi conducătorii politici sunt chemaţi să acţioneze în propria lor sferă de competenţă şi responsabilitate căci securitatea şi cooperarea nu se instaurează decit prin convergenţa eforturilor tuturor. Caracterul cu totul nou al adunării noastre din iunie trebuie să fie determinat de deschiderea ei, completă şi permanentă, pe picior de egalitate, pentru toate forţele sociale şi politice care se pronunţă în favoarea destinderii şi cooperării în Europa. Ne adresăm tuturor acestor forţe, fie că sunt sau nu la putere, să vină să lucreze împreună la definirea programului, la stabilirea procedurii şi la desfăşurarea adunării din iunie 1972. „Ne adresăm bărbaţilor, femeilor, tinerilor, tuturor celor care aparţin de partide politice, organizaţiilor sindicale şi sociale, bisericilor, membrilor parlamentelor, cercurilor economice, savanţilor, ca şi reprezentanţilor lumii culturii, ziariştilor, în sfîrşit tuturor celor care vor să acţioneze pentru un viitor mai bun şi paşnic al Europei, pentru o Europă a păcii, în securitate şi cooperare“. • REPREZENTANŢI AI CENTRALEI SINDICALE , a celor 280 000 de mineri din Marea Britanie — Uniunea minerilor britanici — întruniţi joi după amiază într-o şedinţă specială, au respins propunerea Consiliului Naţional al Cărbunelui (N.C.B.) cu privire la recurgerea la o procedură de arbitraj în vederea soluţionării conflictului de muncă. După cum a declarat un purtător de cuvînt al sindicatelor minerilor, „vremea arbitrajului a trecut; minerii doresc satisfacerea revendicărilor lor privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă“. El a adăugat că durata grevei va depinde în viitor de atitudinea pe care o va adopta Consiliul Naţional al Cărbunelui. In cadrul aceleiaşi reuniuni, liderii sindicali ai minerilor grevişti au pus la punct anumite amănunte ale tacticii desfăşurării grevei, intenţionînd, pentru împiedicarea aprovizionării cu cărbuni, să extindă la nivelul Întregi ţări pichetele de grevă. Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Bangla Desh DACCA 14 (Agerpres). — După întoarcerea sa la Dacca, Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Bangla Desh, asumîndu-şi funcţia de prim-ministru. Preşedinte al Bangla Desh-ului a fost învestit Abu Sayeed Choudhury. MIRII ANULUI II: rulează la Scala (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21). SA CUMPĂRAM O MAȘINA DE POMPIERI : rulează la Doina (orele 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30), LIVADA DIN STEPA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15), LOVE STORY : rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21); Capitol (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16 la orele 20 Gala filmului cubanez ODISEEA GENERALULUI JOSE); Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18 15; 20 30). B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE: rulează la victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15; Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). HUGO ŞI JOSEFINA : rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 în continuare. La orele 20,15 program de desene animate). DECOLAREA : rulează la Munca (orele 16; 18, 20), Giulesti (orele 15,30; 17,45; 20). CEA MAI FRUMOASA SOTIE : rulează la Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Central (orele 915; 11,30; 1315; 16; 1815; 20,30). PĂDUREA DE MESTECENI : rulează la Viitorul (orele 16; 18, 20). TRENUL : rulează la Excelsior (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20), Mioriţa (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20). WATERLOO : rulează la Griviţa (orele 9; 12; 16; 19,30), Volga (orele 9,30; 12,30; 16; 19,15), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19,30). SORGUL ROSU : rulează la Progresul (orele 15,30; 16; 20,15). 12 OAMENI FURIOSI : rulează la Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). POVESTE SINGEROASA : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). OLIVER : rulează la Buzești (orele 15,30; 19). NICI UN OM PENTRU CAMP DETRICH : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45 ; 20). ANNA CELOR 1 000 DE ZILE : rulează la Floreasca (orele 15,30; 19). Arta (orele 15,30; 19,15). CASTANELE SUNT BUNE : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). STEAUA DE TINICHEA : rulează la Lumina (orele 9—21 In continuare), Crîngaşi (orele 15,30; 18, 20;15). DUEL STRANIU : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). FLOAREA DE CACTUS : rulează la Unirea (orele 15,30; 18, 20), Popular (orele 10; 15,30; 18; 20,15). SCOATE-ŢI PĂLĂRIA, CINC SĂRUȚI: rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,15). MARELE PREMIU : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 19). FLOAREA SOARELUI : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). TICK-TICK-TICK : rulează la Rahova (orele 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). RITMURI SPANIOLE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 : rulează la Cosmos (orele 15,30; 19). SIMBATA, 15 IANUARIE 1972 Opera Română : BAL MASCAT — ora 19,30; Teatrul de Operetă : CONTELE DE LUXEMBURG — ora 15 şi 19,30; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale” (Sala Comedia) : TACHE, IANKE ŞI CADIR — ora 20; (Sala Studio) : JOCUL DE-A VACANŢA — ora 20; Teatrul ,,C. I. Nottara« (Sala Magheru) : FINTINA BLANDUZIEI — ora 19,30; (Sala Studio) : SCHIMBUL — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra« (Schitu Măgureanu) : ZIARIŞTII — ora 20; (Sala Studio) : MINCINOSUL — ora 20; Teatrul de Comedie : DISPARIŢIA LUI GALY GAY — ora 20; Teatrul Mic : BALUL ABSOLVENŢILOR (premieră) — ora 19,30; Teatrul Giuleşti : MĂSURĂ PENTRU MĂSURA — ora 19,30; Teatrul „ Tănase” (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) : GROAPA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : FLOAREA DE CACTUS — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“ : CARAGIALE, O SOACRĂ ȘI... ALŢII — ora 9,30 ; PINOCCHIO — ora 16; Teatrul „Ţăndărică” (Cal. Victoriei : BU ALI — ora 17; (Str. Academiei) : CARTEA CU APOLODOR — ora 17; Studioul „Casandra“ al I.A.T.C. : ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE ora 20 ; , Rapsodia Română : LEGENDĂ ŞI DOR — ora 19,30; Teatrul Evreiesc : DOUĂ NUNŢI ŞI UN DIVORŢ — ora 19,30; Circul „Globus” : ’72 CIRC ’72 — orele 10, 16 şi 19,30. DUMINICA, 16 IANUARIE 1972 Opera Română : SPĂRGĂTORUL DE NUCI — ora 11; DON PASQUALE — ora 19,30; Teatrul de Operetă • SE MĂRITA FETELE — ora 10,30; SINGE VIENEZ — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : COANA CHIRIŢA — ora 10,30; CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF? — ora 15,30; CAMERA DE ALĂTURI — ora 20; (Sala Studio) : MOARTEA ULTIMULUI GOLAN — ora 10,30; SA NU-ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARĂ — ora 15,30; PRIMA ZI DE LIBERTATE — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara« (Sala Magheru) : ADIO CHARLIE —ra 10; BUNĂ SEARA, DOMNULE WILDE — ora 15,30; ŞI EU AM FOST IN ARCADIA — ora 19,30; (Sala Studio) : O LUNA LA ŢARĂ — ora 10,30; SUS PE ACOPERIŞ... IN SAC — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (Schit Măgureanu) : PLAY STRINDBERG — ora 10; D-ALE CARNAVALULUI — ora 15; LEONCE ŞI LENA — ora 20; (Sala Studio) : TRANSPLANTAREA INIMII NECUNOSCUTE — ora 10; DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE — ora 15; IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20; Teatrul de Comedie : INTERESUL GENERAL — ora 10,30; CHER ANTOINE — ora 20; Teatrul Mic : ANTIGONA — ora 10,30; BALUL ABSOLVENTILOR — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) : GROAPA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : SICILIANA — ora 10; INTR-UN CEAS BUN — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“ : PINOCCHIO — ora 10; CINCI SAPTAMINI IN BALCON — ora 16; Teatrul „Ţăndărică” (Cal. Victoriei) : ELEFANTELUL CURIOS — ora 11; (Str. Academiei) : PUNGUŢA CU DOI BANI — ora 11; Studioul „Casandra” al I.A.T.C. : TREI CRAI ; CÎNTICELE COMICE — ora 10,30 şi 15,30; ACT VENEŢIAN ora 20; Ansamblul „Rapsodia Română“ : LEGENDĂ ŞI DOR — ora 19,30; Teatrul Evreiesc : ADAM ŞI EVA — ora 11; PE PLACUL TUTUROR — ora 16 şi 19,30; Circul „Globus” : ’72 CIRC ’72 — ora 10, 16 şi 19,30. SIMBATA, 15 IANUARIE 1972 16,30 Emisiune în limba germană. 18,15 Ritm, tinereţe, dans. 19,00 Rîul ramul... (versuri). 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri : „Aventurile lui Bobo”. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Săptămînă internaţională. 20,10 Tele-enciclopedia. 20,50 Film serial : „Invadatorii” (IX). 21,40 Medalion Mihaela Mihai. 22,05 Telejurnalul de noapte. 2215 Campionatele Europene de patinaj artistic . Proba individuală feminină. Transmisiune de la Göteborg. 23,20 Seară de romanţe cu Ioana Radu. DUMINICĂ 16 IANUARIE 1972 PROGRAMUL I 8,15 Gimnastica pentru toţi. 8,30 Cravatele roşii. 10,00 Viaţa satului. 11,10 Să înţelegem muzica. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Emisiune în limba maghiară. 14,00 Postmeridian. 16,00 Film serial pentru tineret : PLANETA GIGANŢILOR. 16,50 Publicitate. 16,55 Campionatele europene de patinaj artistic — demonstraţiile laureaţilor — transmisiune directă de la Göteborg. 19,00 Vetre folclorice : Mehedinţi. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reportajul săptămînii. 20 20 Film artistic : Bancnota de un milion de lire sterline. 21,50 Alo, Sofia, aici Bucureşti ! 22,50 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20,00 Festival Mozart. 20,35 Buletin de ştiri. 20,40 Săptămînă culturală bucureşteană. 21,45 Noutăţi ştiinţifice şi tehnice din lumea întreagă. 21,55 Film serial: INVADATORII (VII) reluare. Conferinţa asupra Vietnamului Declaraţiile reprezentanţilor delegaţiilor G.R.P. şi R.D. Vietnam PARIS 14 (Agerpres). — Reprezentanţii delegaţiilor Guvernului Revoluţionar Provizoriu, al Republicii Vietnamului de Sud şi Republicii Democrate Vietnam la Conferinţa cvadripartită în problemele Vietnamului, au organizat o conferinţă de presă. Reprezentantul G.R.P., Li Van San, a declarat că în Vietnamul de sud, Statele Unite şi agenţii lor saigonezi au trecut la realizarea planului de strămutare forţată a locuitorilor din două provincii septentrionale. Peste un milion de oameni, a precizat el, urmează să fie duşi în lagăre de concentrare. Pentru accelerarea acestei operaţiuni, Pentagonul intenţionează să creeze un „pod aerian“ şi să supună bombardamentelor satele din care vor fi strămutaţi locuitorii. „După amploarea şi mijloacele cu care se realizează această evacuare forţată, a subliniat vorbitorul, ea reprezintă o crimă de genocid“. La rîndul său, reprezentantul delegaţiei R. D. Vietnam, Nguyen Than Le, a prezentat ziariştilor fotografii ale persoanelor civile, îndeosebi femei şi copii, victime ale ultimelor bombardamente masive ale aviaţiei americane asupra R. D. Vietnam. In perioada 26—30 decembrie 1971, aviaţia americană a efectuat 1 000 de raiduri bombardînd peste o sută de puncte populate din R. D. Vietnam, a declarat Nguyen Than Le. ORIENTUL APROPIAT Trupe israeliene au pătruns in Liban BEIRUT 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Beirut a declarat că trupe israeliene au pătruns, în noaptea de joi spre vineri, în satul libanez Kafra, situat la 9 kilometri de frontieră — relatează agenţia United Press International. El a menţionat că, înainte de retragerea lor, soldaţii israelieni au aruncat în aer trei clădiri. Acesta este cel de-al doilea atac lansat în această săptămînă de către trupele israeliene împotriva unor localităţi din sudul Libanului. TEL AVIV 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Tel Aviv a anunţat că o unitate a armatei israeliene a trecut, în noaptea de joi spre vineri, frontiera libaneză şi a efectuat un raid împotriva satului Kafra, — relatează agenţiile Reuter şi France Presse. El a afirmat că raidul a fost efectuat ca „răspuns la atacurile cu rachete lansate de fedainii staţionaţi de cealaltă parte a frontierei“. După lovitura de stat din Ghana ACCRA 14 (Agerpres). — Locotenent-colonelul I. K. Achampong, care a condus lovitura de stat din Ghana, a anunţat, la postul de radio Accra, formarea unui organism numit Comitetul Executiv al Consiliului redeşteptării naţionale — organismul care a preluat conducerea ţării. Din Comitetul Executiv fac parte şapte membri — şase militari, între care locotenent-colonelul I. K. Achampong şi un civil. I. K. Achampong a anunţat, de asemenea, că în fruntea celor şapte regiuni ale ţării au fost numiţi ofiţeri ai forţelor armate. Pe de altă parte, agenţiile Reuter, Associated Press şi France Presse informează că, în urma loviturii de stat, în Ghana a fost suspendată constituţia şi au fost interzise toate formaţiunile politice, între care Partidul progresului al fostului premier Kofi Rusia. Toţi miniştrii fostului cabinet au fost demişi din funcţii. Armata a primit ordin să asigure protejarea bunurilor publice. Totodată, s-a cerut serviciilor administrative, întreprinderilor industriale şi comerciale să-şi desfăşoare în mod normal activitatea. Fotografiile transmise de sonda spaţială „Mariner-9“, plasată pe o orbită de satelit artificial al planetei Marte, dezvăluie aspecte inedite şi surprinzătoare ale suprafeţei enigmaticei „Planete roşii". Pe măsură ce stratul de praf se dispersează, suprafaţa planetei Marte începe să apară aproape în toate fotografiile ca o blană de leopard — cu detalii care nu apăruseră în imaginile transmise anterior de sondele spaţiale americane precedente de tipul „Mariner“. Nu se cunoaşte exact explicaţia variaţiei coloristice a acestor pete. Sunt însă identificabile principalele forme de relief — vîrfurile munţilor, versanţii acestora, depresiuni, cratere etc. S.U.A. — în cursul recentelor incidente rasiale de la Baton Rouge, poliţia a intervenit cu brutalitate împotriva tinerilor de culoare. Ambasadorul român la Moscova primit de N. V. Podgornîi • LA 14 IANUARIE, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, Teodor Marinescu, a fost primit la Kremlin de N.V. Podgornîi, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., în legătură cu apropiata sa plecare definitivă în patrie. • LA BURSELE DE DEVIZE din ţările occidentale s-au remarcat, în ultimele zile, noi presiuni asupra dolarului american. Acestea scăzuseră în ultima perioadă, datorită realinierii cursurilor monetare hotărîtă cu prilejul reuniunii de la Washington a miniştrilor de finanţe din ţările membre ale „Clubului celor zece”. Moneda americană a înregistrat pierderi pronunţate faţă de majoritatea celorlalte monede, unele dintre noile cursuri coborînd deja sub parităţile stabilite la Washington. De pildă, un dolar a fost schimbat joi, pentru 3,223 guldeni olandezi, ceea ce reprezintă o scădere de 0,81 la sută faţă de rata de schimb. Moneda americană a pierdut teren, de asemenea, în faţa francului belgian (paritatea stabilită a fost sub cursul oficial, de 44,505 franci pentru un dolar) şi a mărcii vest-germane. In legătură cu această din urmă monedă, se apreciază că speculațiile de la bursă n-au făcut altceva decît să releve impresia cercurilor financiare că marca se află In continuare, subevaluată. cest început de an se defineşte prin afirmarea energică, largă, în multiple forme, a năzuinţei popoarelor de a asigura un curs pozitiv, paşnic evenimentelor de pe arena internaţională, de a impune un sistem de relaţii care să excludă folosirea forţei şi să garanteze fiecărei naţiuni posibilitatea unei dezvoltări libere, pe măsura aspiraţiilor sale. Evoluţia pe care o cunoaşte continentul european, procesul de destindere pe care îl înregistrează, proces în continuă aprofundare, reflectă o nouă realitate, provenită dintr-un raport de forţe favorabil cauzei păcii, înţelegerii între popoare, progresului social. Deplasările care s-au produs in Europa trebuie examinate în contextul schimbării raportului de forţe, întăririi continue a influenţei pe care o exercită ideile conlucrării paşnice a popoarelor suverane, egale în drepturi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că „suntem martorii unor profunde transformări în viaţa internaţională, ai creşterii tot mai puternice a forţelor care se pronunţă pentru instaurarea în relaţiile dintre state a principiilor deplinei egalităţi, a respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru renunţarea la forţă sau la ameninţarea cu forţa în rezolvarea problemelor litigioase“. Faptul că aceste principii se impun pe plan internaţional dovedeşte că ele corespund unor necesităţi obiective. De altfel, fenomenul acesta nu trebuie plasat doar în spaţiul european. Pe arena mondială s-au produs în anii din urmă schimbări profunde exprimate mai ales în faptul că poziţia hegemonică a S.U.A. în lumea capitalistă a primit grele lovituri — atît pe plan politic cit şi economic, că aliaţii săi tradiţionali refuză să mai urmeze docili Washingtonul, fiind preocupaţi de propriile lor interese, că a crescut rolul şi influenţa ţărilor mijlocii şi mici , care reprezintă majoritatea covîrşitoare a statelor lumii. Prima jumătate a lui ianuarie a consemnat intensificarea eforturilor menite să ducă la înfăptuirea securităţii europene. Nu mai este vorba doar de dezbaterea ideii securităţii pe continentul nostru. In privinţa aceasta există un consens cvasiunanim certificat atît de discursurile personalităţilor guvernamentale, cit şi de textele oficiale, chiar dacă, uneori, mai există deosebiri de nuanţe, şi nu numai de nuanţe. Intr-o Europă care mai cunoaşte încă blocuri militare antagoniste, trupe străine pe teritoriul altor ţări, baze militare situate în afara frontierelor naţionale, în această Europă se amplifică curentul favorabil destinderii şi bunei vecinătăţi. Elementul esenţial în actuala evoluţie îl reprezintă convingerea larg răspîndită că a sosit momentul să se treacă la faza CONCRETĂ a pregătirii unei conferinţe general-europene, că există condiţii ca această conferinţă să aibă loc chiar în acest an. Paşii pozitivi înregistraţi în 1971, amploarea contactelor dintre diferitele state, tratatele dintre U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei, Polonia şi R.F. a Germaniei, acordul cvadripartit asupra Berlinului occidental, înţelegerile dintre cele două state germane ca şi dintre R. D. Germană şi Senatul Berlinului occidental, au ameliorat atmosfera de pe continent, au creat premise favorabile pentru accelerarea ritmului pregătirilor în vederea conferinţei europene. Maurice Schumann, în interviul pe care l-a acordat ziarului „Die Welt“, se pronunţa împotriva tergiversărilor. Ministrul de externe al Franţei afirma : „Guvernul francez este de părere — mă repet intenţionat — că şefii de misiuni ai ţărilor interesate ar trebui să pornească fără întîrziere la Helsinki, lucrările de pregătire a conferinţei“. La Helsinki, ministrul de externe finlandez sublinia, marţi, că Finlanda poate organiza în termen scurt o reuniune pregătitoare în vederea unei conferinţe asupra securităţii europene, negocierile cu guvernele interesate în această privinţă continuind. In tradiţionalul discurs al tronului, regele Suediei constata că evoluţia recentă de pe continent „a făcut să crească speranţele unei destinderi statornice în Europa, pregătirile pentru convocarea unei conferinţe europene asupra securităţii şi cooperării intrînd de acum într-o fază mai activă“. Preşedintele Austriei, Franz Jonas, a relevat că în Europa eforturile pentru destindere au făcut un mare pas înainte şi că în istoria postbelică a continentului nostru a început un nou capitol. Progresele obţinute în direcţia conferinţei de securitate europeană sunt inseparabile de eforturile consecvente pe care ţările socialiste le-au depus şi le depun pentru transformarea Europei într-un continent al păcii şi bunei înţelegeri. O activitate neobosită în sprijinul securităţii europene desfăşoară România socialistă, animată de profunda convingere că edificiul înţelegerii între popoarele continentului trebuie să fie opera tuturor statelor europene — indiferent dacă sînt mari, mijlocii sau mici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „trăind în Europa şi avînd încă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central în politica sa internaţională înfăptuirii securităţii europene, organizării unei conferinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică intre toate popoarele acestui continent“. La reuniunea de la Bruxelles a reprezentanţilor opiniei publice din ţări europene — reuniune semnificativă pentru larga adeziune la ideea securităţii pe continent, pentru amploarea forţelor politice şi sociale ce o sprijină — delegaţia română a reafirmat poziţia activă, constructivă a României in problemele securităţii şi cooperării europene. Delegaţia noastră s-a pronunţat în favoarea iniţiativei de a convoca şi pregăti o adunare generală a reprezentanţilor opiniei publice europene, concepută ca un forum larg, reprezentativ, deschis tuturor forţelor dornice să-şi aducă contribuţia la realizarea nobilelor idealuri ale păcii şi înţelegerii între popoarele Europei. Este concludent pentru starea de spirit care domneşte, în prezent, pe continent, că paralel cu activitatea desfăşurată de factorii guvernamentali, opinia publică acţionează viguros pentru a grăbi realizarea unei reale securităţi europene. „Adunarea noastră — se arată în Declaraţia Comitetului de iniţiativă de la Bruxelles — trebuie să se înscrie într-o vastă mişcare a opiniei publice, cu scopul creării unui climat de încredere, înţelegere şi colaborare reciprocă“. informaţie laconică venită din îndepărtata Kenye a semnalat cititorilor începerea lucrărilor miniere la zăcămîntul de plumb de la Kinangoni. Ştirea aceasta care a parcurs mii de kilometri de la Nairobi la Bucureşti, are o semnificaţie deosebită : zăcămîntul de la Kinangoni a fost pus în valoare graţie cooperării cu specialiştii români, care cercetînd o zonă prin care trecuseră, fără rezultate, tehnicienii diferitelor companii străine, au scos la iveală o importantă bogăţie a subsolului kenyan. Festivitatea din acel colţ al Africii este concludentă nu numai pentru preţuirea acordată specialiştilor trimişi de România socialistă, ci şi pentru lărgirea continuă a legăturilor dintre ţara noastră şi ţările în curs de dezvoltare, ţări care dobîndind independenţa sunt angajate intr-un vast efort de înlăturare a moştenirii lăsate de trecutul colonial. Prezenţa preşedintelui Jomo Kenyatta la această festivitate relevă importanţa acordată raporturilor de colaborare cu ţara noastră. Cele 7 zile ale săptămînii pe care o încheiem ne-au oferit noi mărturii ale prezenţei internaţionale a partidului şi statului nostru. Vizita delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca, primirea oaspeţilor danezi de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au evidenţiat relaţiile de prietenie existente între P.C.R. şi Partidul Socialist Popular din Danemarca, dorinţa de dezvoltare a acestora, corespunzător intereselor reciproce, cauzei înţelegerii, securităţii şi colaborării internaţionale. Comunicatul comun dat publicităţii relevă marea însemnătate pe care o are, pentru asigurarea păcii în Europa, în lumea contemporană, înfăptuirea unui eficient sistem de securitate care să ducă la destindere, la îmbunătăţirea raporturilor de colaborare dintre state, la lichidarea forţei şi ameninţării cu forţa, ca mijloc de soluţionare a problemelor litigioase. Din cronica săptăminii consemnăm: prezenţa unei delegaţii a C.C. al P.C.R. la Congresul P.C. Libanez şi convorbirile acestei delegaţii la Damasc, cu reprezentanţi ai Partidului Baas; includerea României în rindul membrilor Consiliului reprezentanţilor G.A.T.T. ; începerea — la Budapesta — a întîlnirii de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică; semnarea unui protocol comercial românocipriot care prevede o majorare a schimburilor reciproce cu 20 la sută faţă de anul precedent. Semicentenarul Partidului Comunist din Chile ca şi al treilea Congres al P.C. Libanez — evenimente ce aparţin acestei săptămîni — au relevat rolul de deosebită însemnătate pe care comuniştii îl au în viaţa popoarelor lor, creşterea prestigiului şi influenţei lor. La încheierea manifestărilor semicentenarului, Comisia politică a C.C. al P.C. din Chile a dat publicităţii o declaraţie în care a subliniat faptul că „participarea largă a maselor populare la festivităţi a constituit o veritabilă mărturie a autorităţii de care se bucură Partidul Comunist din Chile, a sprijinului acordat de oamenii muncii chilieni guvernului Unităţii Populare care înfăptuieşte transformări sociale şi economice în ţară“. Din Uruguay — ţară care, recent, a cunoscut o înfruntare electorală cu o miză deosebită — ne-au parvenit ilustrări semnificative ale creşterii forţei comuniştilor. Intr-un interviu al primului secretar al P.C. din Uruguay, Arismendi, se subliniază că în ultimul deceniu rîndurile partidului au sporit de patru ori, iar 78 la sută din membrii săi sunt muncitori. O caracteristică a partidului — definitorie pentru legăturile sale cu noile generaţii dornice de adinei prefaceri înnoitoare — o constituie faptul că jumătate din membri au între 18 şi 30 ani. P.C. din Uruguay este forţa conducătoare în „Frente Amplio“ care reprezintă o verigă de seamă în procesele revoluţionare ce au loc în America Latină dintre informaţiile pe care agenţiile de presă ni le-au transfmis în aceste zile de ianuarie n-au lipsit, fireşte, cele din „zonele fierbinţi“. Conflictul din Indochina rămîne în continuare o sursă de îngrijorare. Soluţionarea sa este posibilă numai prin încetarea intervenţiei S.U.A. şi prin retragerea totală, imediată şi necondiţionată a trupelor americane şi ale „aliaţilor“ lor. Din nefericire, exigenţele realismului sunt ignorate în continuare la Washington, unde se mizează pe o falimentară „vietnamizare”. Eşecurile pe care strategii americani le suferă ilustrează impasul unei politici care încearcă să ignoreze datele fundamentale ale problemei. Victoriile patrioţilor acţieni — dintre care amintim cucerirea bazei Long Cheng, cartier general al protejaţilor C.I.A. — faptul că lupte intense se dau în apropiere de Saigon şi că în Cambodgia invaziile mercenarilor saigonezi se dovedesc falimentare sunt concludente pentru o evoluţie care dezminte iluziile americane. Terra cunoaşte în continuare şi alte zone în care se acumulează sursele de tensiune. In Orientul Apropiat s-au semnalat incursiuni ale trupelor Israelului pe teritoriul libanez. Din întreaga desfăşurare a evenimentelor — pretutindeni, în lume — se vădeşte, însă, că folosirea forţei nu poate duce la reglementarea diferendelor între state, că numai pe calea dificilă dar eficientă a tratativelor se poate ajunge la soluţionări în conformitate cu interesele reale ale popoarelor. Disputa anglo-malteză a intrat într-o fază decisivă. Este remarcabilă hotărîrea micului stat insular de a-şi apăra drepturile suverane, pentru a dispune de o reală şi deplină independenţă. . In sfîrşit, Ghana a fost scena unei lovituri de stat, eveniment învăluit, încă, de destule neclarităţi. EUGENIU OBREA O • PRINTR-O PRIMA EXAMINARE a tratatelor semnate de R.F. a Germaniei d Uniunea Sovietică şi cu R.P. Polonă de către Comisia juridică a Bundesratului (Camera Superioară a Parlamentului R.F.G., compusă din reprezentanţii landurilor) a fost declanşată vineri procedura în vederea ratificării acestor tratate, informează agenţia D.P.A. A fost convocată pentru 19 ianuarie şedinţa Comisiei de politică externă a Bundesratului, la care se aşteaptă să participe şi cancelarul federal Willy Brandt. Prima luare de poziţie a Camerei superioare a Parlamentului vest-german în problema ratificării acestor tratate este prevăzută pentru 9 februarie, cind Bundesratul se întruneşte în şedinţă plenară. In legătură cu această primă examinare a celor două tratate, purtătorul de cuvînt guvernamental, Rüdiger von Wechmar, a reafirmat „convingerea guvernului R.F.G. că tratatele vor putea intra în vigoare încă în prima jumătate a acestui an". Convorbirile S.A.L.T. • CONDUCĂTORII DELEGAŢIILOR U.R.S.S. ŞI S.U.A. la tratativele sovieto-americane pentru limitarea înarmărilor strategice au avut vineri o nouă întrevedere la sediul ambasadei americane din capitala Austriei. Următoarea întîlnire din cadrul celei de-a şasea runde a tratativelor SALT a fost fixată pentru 13 ianuarie la sediul ambasadei U.R.S.S. din Viena. Guvernul irlandez a acceptat condiţiile aderării la C.E.E. « DUPĂ DOUA ZILE DE DELIBERĂRI, guvernul irlandez a anunţat, joi seară, că acceptă condiţiile de aderare oferite în cursul ultimelor negocieri de către Consiliul Ministerial al Pieţei comune. Potrivit termenilor acordului de compromis intervenit între cele două părţi, cota exporturilor irlandeze de zahăr la preţuri garantate a fost fixată la 150 000 tone. Deşi asentimentul guvernului Irlandez înlătură ultima incertitudine în legătură cu semnarea la 22 ianuarie a unui acord de aderare, el nu are, totuşi, o valoare definitivă. Cetăţenii Irlandei urmează să-şi spună ultimul cuvînt In cadrul referendumului de la sflrşitul lunii martie sau Începutul lui aprilie. • CREŞTE NUMĂRUL DEZERTĂRILOR în rîndurile armatei marionetă de la Saigon. După cum informează agenţia de presă „Eliberarea”, în anul 1971, numai in provincia Darlak, 1 200 de militari şi-au părăsit unităţile, mulţi dintre ei trecînd de partea forţelor patriotice. I' i I 1 11 ,m REDACŢIA Şî ADMINISTRAŢIA! Bucureşti Piaţa „Scînteii* Tel 17.60.10. 17 60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzoriî din întreprinderi $i instituţii Tiparul: Combinatul poligrafic „Cav, szinten— R