Scînteia Tineretului, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7063-7087)

1972-02-01 / nr. 7063

O vibrantă chemare patriotică, un obiectiv de onoare pentru fiecare organizaţie U.T.C. 50. 000 DE TINERI PE ŞANTIERE şi în întreprinderile industriale care generalizează schimburile II şi III • În cinstea aniversării Semicentenarului creării Uniunii Tine­retului Comunist,­­ o amplă acţiune de sprijinire a şantierelor de construcţii şi întreprinderi industriale. • Pentru desfăşurarea acţiunii de recrutare — în fiecare judeţ, colective speciale care o conduc în mod nemijlocit. • Sensul întregii acţiuni : acoperirea necesarului de forţă de muncă pe şantierele d­e construcţii şi întreprinderi, ca urmare a punerii în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, generali­zării schimbului II şi extinderii treptate a schimbului III. • De la caz la caz, trebuie acţionat pentru dirijarea forţei de muncă disponibilă în alte judeţe. • O susţinută activitate politică de explicare a conţinutului acţiunii, de cunoaştere a viitoarelor locuri de muncă. • Pe un număr de şantiere mari ale ţării, Comitetul Central al U.T.C. va sprijini în mod deosebit recrutarea şi trimiterea organizată a tinerilor. Zilele trecute la Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a fost definitivat pro­gramul de măsuri privind par­ticiparea organizaţiilor U.T.C. la acţiunea de mobilizare şi recru­tare a tinerilor pe şantierele de construcţii, în unităţi industri­ale, în conformitate cu planul forţelor de muncă existent la nivelul economiei naţionale. A­­mănunte în legătură cu conţi­nutul măsurilor adoptate cu di­recţiile de activitate preconi­zate, ne prezintă tovarăşul ing. GH­EORGHE MIRON, şeful sec­ţiei Tineret Muncitoresc a C.C. al U.T.C., desemnat să conducă colectivul permanent căruia ii revine sarcina de coordonare a întregii acţiuni. De la început aş vrea să pre­cizez că acţiunea de sprijinire a şantierelor de construcţii şi a întreprinderilor industriale, pri­vind recrutarea a aproape 50 000 de tineri, acţiune pe care Uniunea Tineretului Comunist o întreprinde în colaborare cu Ministerul Muncii nu are un ca­racter izolat. Deşi intervalul de timp prevăzut este delimitat precis, 30 ianuarie — 15 iulie 1972, măsurile propuse acum se sprijină pe experienţa existentă d­eja la nivelul judeţelor, al mu­nicipiilor, oraşelor și satelor, programul alcătuit la nivel cen­tral avînd­ drept scop principal intensificarea eforturilor pe toa­te planurile astfel incit, în cin­stea Semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist, activitatea noastră­­să marcheze un ascendent în acest domeniu. Astfel incit, în fiecare judeţ, or­ganizaţiile U.T.C. să se poată înscrie cu o contribuţie cît mai mare la rezolvarea sarcinilor ce revin unităţilor industriale şi de construcţii în actualul cincinal. Fără îndoială că o acţiune de asemenea amploare are nevoie, pentru succesul său, de un ca­dru organizatoric adecvat, cît mai bine pus la punct, presu­pune sincronizarea eforturilor tuturor celor chemați să parti­cipe într-un fel sau altul la în­făptuirea obiectivelor stabilite. Avînd în vedere acest lucru, secretariatul C.C. al U.T.C., de comun acord cu Ministerul Mun­cii a prevăzut constituirea de co­d. (Continuare în pag. a Ill-a) Cei trei ani care preced con­firmarea calităţilor de cercetă­tor sau proiectant sunt fără în­doială anii unor importante a­cumulări cantitative şi calitative. In această perioadă viitorul specialist se familiarizează cu problemele specifice cercetării. Toată această perioadă — preci­zau interlocutorii noştri — nu trebuie privită ca o etapă de a­­comodare. Ea este destinată doar perfecţionării, întregirii unor aptitudini şi deprinderi formate în anii de facultate. Iată de ce modul în care se utilizează perioada stagiaturii, felul cum este antrenat tînărul în treburile institutului, au un rol decisiv pentru activitatea de mai tîrziu. Dar cît, cum și de cine depinde modul de utilizare a timpului, de antrenare a ti­nerilor la activitatea institutu­lui ? Răspunsul care ar atribui numai stagiarului sau numai co­lectivului rolul de bază, ar fi fără doar şi poate eronat. Pentru că proaspătul absolvent doreşte să se afirme, să-şi valorifice în­tregul potenţial de cunoştinţe iar oamenii în mijlocul cărora se află, urmăresc formarea unui specialist pe măsura probleme-IOAN VOICU (Continuare în pag. a IV-a) CERCETĂTORII ŞI PROIECTANȚII IN FAJA ATESTĂRII (II) stad­atura -perioadă de FORMAREA SPECIALISTULUI Pe agenda de lucru a semestrului II la I.M.F. : Valorificarea iniţiativelor­­ in activitatea politica Ne aflăm la sfîrşitul primului semestru de activitate, marcat în acest an universitar de efervescenţa politică produsă de docu­mentele din iulie şi noiembrie ale partidului nostru. Ceea ce a demonstrat în esenţă preocupările existente în această perioadă a fost nu numai o sporită iniţiativă şi o mai mare perseverenţă a asociaţiilor studenţeşti în formularea unui program mai bogat de activităţi politico-educative, ci şi o par­ticipare mai intensă, o adeziune mai plină, mai conştientă, mai angajantă a masei studenţilor la aceste activităţi organizate în anii de studii, facultăţi şi institute. Parte integrantă a procesului de educaţie comunistă, infor­marea politică a studenţilor — aceasta însemnînd concomi­tent dezbatere, schimb de opinii, de idei — a constituit un obiectiv căruia A. S., îndrumate de organizaţiile de partid, de conducerile facultăţilor şi institutelor i-au acordat o însemnătate de prim ordin. Afirmaţia este valabilă şi în cazul Institutului medico-farmaceutic din Bucureşti la care ne vom referi în cele ce urmează, nu atît pentru a sublinia unele reuşite în acest sens confirmate de pe acum, ci pentru a pune în evidenţă, pe de o parte, unele iniţiative meritorii ale acestui institut, iar, pe de altă parte, unele învăţăminte necesare pentru con­tinua îmbunătăţire a acestei activităţi în semestrul al doilea. Nu putem să nu remarcăm faptul că aceste concluzii, în ter­menii specifici ai fiecărui institut, pot căpăta pe alocuri, valoare generală. I­nformările politice organi­zate lunar pe grupuri de ani de studii s-au bucu­rat de o largă audienţă din par­tea studenţilor. Explicaţia este simplă : au fost prezentate şi lămurite probleme formulate chiar de la nivelul grupei de studenţi înşişi, adică întrebări pe care ei le ridică direct, iar nu cele pe care uneori activiş­tii A. S. le intuiesc ; apoi, cei care au dialogat cu studenţii sunt personalităţi cunoscute ale vieţii politice, conducători ai organizaţiilor de tineret, publi­cişti care reuşesc să confere prestanţa necesară informaţiilor şi explicaţiilor oferite. Dar sem­nificaţia cea mai înaltă o au întrebările adresate de studenţi invitaţilor lor. Dintre acestea reformulăm, intr-o manieră ge­nerală, citeva : Care sunt pers­pectivele economice ale ţării noastre şi ale lumii contempo­rane . Cum se realizează pre­vederile Congresului al X-lea al GEORGETA RUŢA (Continuare in pag. a IV-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7063 6 PAGINI —30 BANI MARȚI 1 FEBRUARIE 1972 CUM A FOST REGĂSITĂ „BRĂŢARA DE AUR" RADIOGRAFIA UNEI ACŢIUNI In legătură cu antrenarea ti­nerilor la muncă, în mod deo­sebit a celor care, deşi la o vîrstă majoră, n-au cunoscut încă o asemenea îndeletnicire, s-au depus în ultimul timp e­­forturi susţinute, oglindite nu de puţine ori şi în coloanele ziarului nostru. Rîndurile de faţă nu se vor o simplă revenire a­­supra fenomenului, ci radiogra­fia unei iniţiative — aparţinînd sectorului 3 din Capitală — care la trei luni de la Lansare a în­registrat rezultate frumoase. — N-aş putea spune că pro­blema integrării tinerilor în muncă nu ne-a preocupat şi pină acum, — ne declară tova­răşul BARBU PETRESCU, se­cretar al Comitetului de partid al sectorului 3. Dar am acţionat, aş zice eu, oarecum disparat : organizaţia de partid pe căile sale, cea de U.T.C. prin formele sale specifice, ceilalţi factori — de asemenea. Am observat, în consecinţă, că şi rezultatele au fost... fărâmiţate. De aici, ideea unei acţiuni colective, a unor eforturi conjugate. Sub directa îndrumare a comitetului de par­tid al sectorului am luat iniţia­tiva organizării unui comanda­ment din care fac parte primul secretar al Comitetului U.T.C. al sectorului, comandantul mi­liţiei, un reprezentant al consi­liului popular, conducători de mari întreprinderi („23 August“, F.M.U.A.B., F.R.B. etc.), direc­tori ai unor şcoli generale şi li- I. ANDREIŢA (Continuare în pag. a IV-a) Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a noului ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii Luni, 31 ianuarie a.c., pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Derick Rosslyn Ashe, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Regatu­lui Unit al Marii Britanii în ţara noastră. Cu prilejul prezentării scriso­rilor, ambasadorul Derick Rosslyn Ashe a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, guvernului şi poporului român urări de bună­stare şi prosperitate din partea reginei Angliei, Elisabeta a II-a. Luînd cuvîntul, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a urat ambasadorului englez bun venit în ţara noastră şi i-a mulţumit pentru urările ce i-au fost adresate personal, pre­cum şi guvernului şi poporului român, din partea reginei Elisa­beta a II-a, a guvernului şi po­porului englez. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire prietenească cu amba­sadorul Derick Rosslyn Ashe. La solemnitatea prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Au fost de asemenea prezenți, membri ai ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii la București. Constructor — o meserie cu căutare. Un număr tot mai mare de tineri îşi făuresc pla­nuri, învaţă pentru a se în­cadra în marea familie a ce­lor care ridică edificiile trai­nice ale socialismului AVICULTURA PREFERĂ FETELE Intr-adevăr, avicultura pre­feră fetele. O dovadă o consti­tuie şi rezultatele concursului, care, aşa cum am anunţat, a avut loc recent în cadrul Con­sfătuirii pe ţară a tinerilor crescători de păsări. Iată-le pe primele trei cîştigătoare ale concursului : Locul I : DUMITRA FRA­NECI — Staţiunea centrală de cercetări avicole Corbeanca — Ilfov. Locul II : BEL FLORICA — ferma nr. 4, întreprinderea a­­vicolă de stat Craiova. Locul III : NAZARICA BRIN­GE­ANU — ferma nr. 5 Apahi­­da, I.A.S. Cluj. Amănunte despre consfătu­irea amintită, în pagina a IlI-a. Un colectiv pe drumul a muncii de organizaţie într-un asemenea colectiv nou de muncă. Ieşeau în evidenţă, atunci, hotărîrea şi preo­cupările concrete ale între­gului activ al organizaţiei, re­cent ales, de a-şi desfăşura in aşa fel activitatea incit tinerii muncitori să se constituie cit mai curînd într-un puternic nucleu de utecişti, afirmîndu-se ca un exigent colectiv de luptă pentru educaţia comunistă a tineretului. — întreprinderea noastră este nouă, a început să producă de puţine luni, întîi cu o singură linie tehnologică, mai recent cu încă una. Va intra în funcţiune, nu peste mult timp, şi a treia. De unde, la început, erau aici doar vreo zece utecişti, într-o perioadă scurtă situaţia s-a mo­dificat, am ajuns să fim 25, apoi 60, iar astăzi organizaţia U.T.C. a tinerei noastre fabrici cuprinde peste 200 de membri. Fiind de curînd împreună, aici, în mod firesc abia acum se formează, se încheagă treptat şi colectivul organizaţiei, incepînd să existe intr-adevăr prin acti­vitate, ca factor educativ, cu un program propriu de acţiuni, de manifestări — arăta MIHAI MI­­HAILESCU, secretarul comite­tului U.T.C. pe întreprindere. Mai înainte, datorită perma­nentei fluctuaţii de cadre, fap­tului că tinerii angajaţi erau trimişi la şcoli pentru califi­care, chiar dacă au fost un nu­măr de utecişti în întreprin­dere, n-am putea spune, în a- ION TRONAC (Continuare în pag. a IV-a) Notam, de curînd cu pri­lejul desfăşurării instruirii ac­tivului U.T.C. de la întreprinde­rea de prefabricate de beton din Buzău, unitate industrială intra­tă nu demult în producţie, tră­sături ale unei realităţi speci­fice, avind multiple semnifica­ţii pentru perspectiva imediată „dispunem de căi multiple pentru depăşirea greutăţilor“ .Instruirea activului U.T.C. de pe şantierele de construcţii din Bacău s-a circumscris in mod firesc şi necesar condiţiilor spe­cifice în care îşi desfăşoară ac­tivitatea organizaţiile U.T.C. din unităţile economice cu acest pro­fil. S-a plecat, a­şadar, de la o serie de greutăţi pe care natura muncii profesionale, organizarea economico-administrativă a şan­tierelor le pun în centrul aten­ţiei organizaţiilor U.T.C. S-au reamintit fenomenele de fluc­tuaţie pe locurile de muncă, între punctele de control, loturi, şantierele componente ale trustu­lui de construcţii, apoi navetis­­mul, răspîndirea tinerilor, ale căror locuri de muncă se află in toate zonele oraşului, ritmul de­osebit de intens al programului de muncă. Toţi aceşti factori, s-a apreciat unanim în instruire, creează dificultăţi pentru mobi­lizarea operativă a tuturor ute­­ciştilor la una sau alta din ac­ţiunile organizaţiei, pentru ţine­rea unei evidenţe stricte a ute­­ciştilor. In acelaşi timp, însă, s-a mai semnalat şi faptul că, dincolo de aceste împrejurări, se manifestă neajunsuri a căror provenienţă trebuie căutată mai ales în stilul defec­tuos de muncă al unor organizaţii ca şi ale comi­tetelor şi birourilor U.T.C., al calităţii îndrumării şi ajutorului activiştilor, în lipsa preocupării constante pentru valorificarea tuturor forţelor capabile să con­tracareze acele obstacole puse îndeobşte pe seama specificu­lui muncii de şantier. Tocmai de aceea in instruire a şi fost evi­dent efortul depus pentru găsi­rea unor soluţii care să ducă la optimizarea activităţii în raport de factorii obiectivi şi cu pre­cădere de cei subiectivi. Abordind problema mobilizării, a atragerii tinerilor, în final, la acţiunile organizaţiei, Ernest B­rit NEVIG, secretarul organi­zaţiei de la lotul canalizare, şantierul nr. 2, arăta spre e­­xemplu că îmbunătăţirea ei de­pinde printre altele de stabiliza­rea pe locul de muncă. Tot­odată, el a evidenţiat faptul că există destule căi în măsură să contribuie la atingerea acestui obiectiv. Folosirea mijloacelor proprii agitaţiei vizuale la punctele de lucru, ca şi o mai strînsă conlucrare cu responsa­bilii administrativi ai loturilor (prin natura funcţiei lor, a­­ceştia cunosc totdeauna şi la timp deplasările profesionale ale TRAIAN GINJU (Continuare în pag. a IV-a) WWWWWWWNA/WWIWSA/WWWWWI Cu schiurile pe albul imaculat al zăpezii proaspăt căzute WWWWWWW/VA/WWWWWWWWW'. ORGANIZARE de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU . Vorbim adeseori despre miturile care asaltează conştiinţa , i omului actual, şi ne referim îndeobşte la elemente din via- (­­­­ţa bovarică a unei midinete : industria star­urilor de cine- ( (!­ma, competiţiile sportive edulcorate şi fastuoase etc., etc. ( (! Ar trebui însă cercetată odată proporţia de irizare mitică ( i a unor articulaţii fundamentale, a unor factori semnificativi (­­’ pentru viaţa de azi a umanităţii, lată, de pildă, sintem­ în- ( conjuraţi de o masă imensă de aparate. Ele devin la un ( I* moment dat o lume în sine, investită cu legi proprii, ca o­­ plasă inextricabilă în care se hotărăşte destinul nostru. ( j* Omul necunoscător este tentat să-şi mute explicaţiile din­­ zona raţiunii în aceea a unor determinări obscure. Tehnica ( ? este ea însăşi mitizată, transformîndu-se de multe ori din- ( tr-un instrument convenabil, în mîna unor fiinţe luminate­ , metamorfozîndu-se într-o supralume înzestrată cu energie ( (' proprie, lucru fals, desigur. Mai plină de semnificaţie ni­­i se pare însă considerarea din această perspectivă a unui alt aspect esenţial : organizarea. Societatea modernă cunoaşte o adevărată fervoare or-­­ ganizatorică. Putem spune de altfel că nimic nu există în­­ afară de ordo, nici un fenomen nu mai scapă funcţiilor­­ asamblatoare şi planificatoare ale minţii omeneşti. Orga­­nizăm lumea şi societatea, organizăm pacea, organizăm­­ uzinele, şcolile şi bucătăriile, timpul unei zile, spaţiul unei­­ întreprinderi sau al unui cinematograf. Nimic nu este însă întîmplător, totul trebuie în­temeiat pe studiu şi gîndit, în­­­n funcţie de scop. Mi se pare a descoperi aici una dintre cele­­ mai nobile tentative umane şi n-aş refuza obiecţia că fe­­­­tişizez, aplecarea ordonatoare a naturii umane. Omul­­ introduce finalităţile în natură, sub forma valorilor,­­ iar organizarea înseamnă în primul rînd asamblare,­­ ordonare în vederea realizării unui scop. A organiza în­­seamnă a întreprinde demersul propriu­ omului în uni- . versul înconjurător. A dez-organîza reprezintă cea, mai ' C semnificativă abdicare de la funcţia umană. Anarhia­­ este cancer social. Aşa stînd lucrurile, putem spune că­­ orice formă de ordine reală include un principiu spi­­­ritual care-i acordă semnificaţie şi o transcende, o pune şi în acord cu marile scopuri ale umanităţii.­­ Dincolo de această perspectivă mare a lucrurilor, tre- 1­2 buie subliniat un aspect important, care fine de viaţa co­­­­tidiană a omului. Organizarea înseamnă eficacitate, posi- 1 S bilitatea omului de a munci mai bine şi mai uşor, reali­­­­zarea unei poziţii favorabile, situarea celui care întreprin- 1 % de ceva în imediata apropiere a scopului. A fi bine or- 1 S ganizat într-o lucrare înseamnă a fi deja la jumătatea dru- 1 S mului. Domnia întîmplătorului este conjugată cu mulţimea t­­­erorilor, cu rătăcirea drumului şi înmulţirea eforturilor. Pri- i­­ mul lucru pe care îl studiezi astăzi într-o profesie este felul­­­S cum a fost organizată. Toate aceste elemente se transformă­­ într-un­ fel de cod al civilizaţiei profesiei respective, asigu- : j rînd libertatea, permanenta, eficienţa şi. într-un cuvînt suc- 1 S cesul acţiunii. Tn afara lor energiile se adună degeaba. *­­ Orice fenomen organizatoric are un conţinut social bine­­ \ precizat. Uneori este dificil de exprimat semnificaţia une- f \­ia sau alteia dintre structurile organizatorice ale unei * \ lumi. Ea există însă cu siguranţă. Şcoala de tip medieval, * C (Continuare în pag. a II-a) .

Next