Scînteia Tineretului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7140-7165)

1972-05-01 / nr. 7140

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Se împlinesc în această pri­măvară zece ani de la încheierea cooperativizării­­agriculturii. In înfăptuirea revoluţiei socialiste în România, primăvara anului 1962 se înscrie ca un moment de importanţă istorică pentru evo­luţia satului românesc, a între­gii noastre societăţi. Se încheia în acel moment un lung proces, conceput şi condus de Partidul Comunist Român, de atragere pe făgaşul socialismului a celei mai numeroase părţi a populaţi­ei ţării — ţărănimea, milioa­nele de gospodării ţărăneşti, fă­râmiţate şi rudimentar utilate, incapabile să se adapteze şi să valorifice marile cuceriri ale şti­inţei şi tehnicii agricole, se transformaseră în mari unităţi agricole socialiste, singurele în măsură să asigure valorificarea deplină a acestor cuceriri, să faciliteze progresul multilateral al agriculturii, atragerea satului românesc pe orbita bunăstării şi civilizaţiei. Se punea astfel ca­păt, o dată pentru totdeauna, în­delungatei domnii a proprietăţii private la sate cu întregul cor­tegiu de consecinţe pe care le-a determinat existenţa acesteia ; erau lichidate definitiv clasele exploatatoare ca şi bazele eco­nomice ale exploatării; în în­treaga economie au fost genera­lizate relaţiile de producţie so­cialiste, ceea ce a dus la crea­rea economiei socialiste unitare în România. Cooperativizarea deschidea larg agriculturii poar­ta viitoruui, trecîndu-l pe ţăra­nul român, cu întreaga lui exi­stenţă materială şi spirituală, într-o nouă epocă istorică, epoca socialismului şi comunismului. Cooperativa agricolă a devenit astfel temelia pe care se ridică astăzi întreaga fiinţă a satului românesc. După cum se ştie, transforma­rea socialistă a agriculturii — operă fundamentală a Partidu­lui Comunist Român — s-a în­făptuit treptat, pe măsura con­vingerii milioanelor de ţărani de avantajele muncii în comun, de superioritatea organizării pro­ducţiei şi a muncii pe baze noi, socialiste. Ea a necesitat o u­­riaşă muncă politică şi organi­zatorică pe care Partidul Comu­nist Român a desfăşurat-o in ■toată această perioadă, cu ab­negaţie şi strălucire. Este meri­tul nepieritor al partidului nos­tru care în rezolvarea acestei complicate probleme — trans­formarea socialistă a agricultu­rii — poate cea mai complexă din cite ridică revoluţia socia­listă, a ştiut să aplice în mod creator teoria marxist-leninistă la condiţiile specifice ale Româ­niei, a dezvoltat-o îmbogăţind-o cu noi elemente de excepţională însemnătate teoretică şi practică. O atenţie deosebită a acordat P.C.R. folosirii diferitelor forme de cooperare in producţia agri­colă, ca trepte ale aceluiaşi pro­ces general, dar m^i..«^, fun­damentării cooperativej^asittTolg, ca formă de bază pentru socia­lizarea satului românesc. Est­e cunoscut de acum ce­­însemnă­tate au avut pentru educarea ţărănimii, pentru finalizarea a­­cestui proces.­ revoluţionar ape­larea la formele simple de co­operare, la întovărăşirile agri­cole prin şcoala cărora, au tre-r­cut nu mai puţin de 1,8 milioane de familii ţărăneşti. Pînă la urmă forma de proprietate, de organizare a producţiei şi a muncii cea mai corespunzătoare caracterului noilor relaţii ale o­­rîndurii noastre s-a dovedit co­operativa agricolă. Viabilitatea ei a fost confirmată de hotărî­­rea cu care ţărănimea din Româ­nia a îmbrăţişat-o, de faptul că ea şi-a dovedit capacitatea de a asigura dezvoltarea economică c ontinuă a satului, creşterea per­manentă a bunăstării ţărănimii, sporirea aportului agriculturii la progresul general al societăţii. O importanţă deosebită pentru transformarea socialistă a satu­lui l-a avut faptul că atragerea ţărănimii pe calea cooperativi­zării a avut loc pe baza respec­tării neabătute a liberului con­­simţământ, pe măsura convinge­rii acestora că numai coopera­tiva agricolă asigură împlinirea năzuinţelor lor de bunăstare şi progres. Acest fapt, la care se adaugă marile eforturi financiare şi materiale ale statului pentru dezvoltarea industriei în primul rind, a bazei tehnico-materiale a agriculturii au făcut posibil ca aceste schimbări fundamentale în structura socială a satelor să nu fie însoţite de o scădere sau stagnare a producţiei agricole ci, dimpotrivă, au proiectat-o pe o linie mereu ascendentă. Desigur, privită în perspecti­va generală a dezvoltării social­­istorice a ţării, perioada par­cursă de satul românesc, din primăvara anului 1962 şi pină în prezent, apare ca o perioadă relativ scurtă. Privită însă din unghiul istoriei socialismului in patria noastră, ea apare sufici­entă pentru a-i descifra vitali­tatea transformărilor înfăptuite şi totodată semnificaţia noii e­­poci pe care acestea au inaugu­rat-o în evoluţia satului nostru. Cîteva din aceste transformări de esenţă şi mai ales consecin­ţele profunde produse în viaţa ţăranului român au şi fost inse­rate în paginile ziarului nostru .­­ţ­in intermediul mai multor re­­portaje despre evoluţia în timp "■ a"satului. In rîndurile de faţă adăugăm la cele relatate cîteva date mai generale. Astfel, în a­­nul 1971, primul an al noului „ cincinal, producţia globală a co­operativelor agricole a crescut cu 48 la sută, iar averea obş­tească cu 40 la sută în compara­ţie cu anul 1962. In ultimul de­ceniu producţiile au crescut cu 35 la sută la cereale, 57 la sută la floarea soarelui, 97 la sută la sfecla de zahăr, 65 la sută la legume. Numeroase construc­ţii gospodăreşti au fost înălţate în cooperativele agricole, au luat fiinţă noi ferme de animale care in 1971 adăposteau cu peste 600 000 bovine, 800 000 porcine şi aproape un milion de ovine mai mult decit în anul 1962. Pe a­­ceastă bază agricultura coopera­tistă a putut să aducă un aport sporit la satisfacerea mai îndes­tulătoare a nevoilor generale ale societăţii în produse agroalimen­­tare şi la crearea unor disponi­bilităţi pentru export. Numai în cincinalul de curînd încheiat vînzările efectuate de coopera­tivele agricole la fondul de stat au crescut faţă de perioada 1961—1965 cu peste 35 la sută la porumb, peste 40 la sută la floa­rea soarelui şi sfeclă de zahăr, 76 la sută la cartofii de toamnă, 75 la sută la carne, iar la lapte de vacă şi legume de aproape două ori. Evident, în mod co­respunzător a evoluat gradul de bunăstare a ţărănimii. La finele anului trecut veniturile băneşti ale ţărănimii provenite din co­operativele agricole erau cu 25 la sută mai mari faţă de 1962. Preocuparea constantă a parti­dului şi statului pentru creşte­rea potenţialului economic al cooperativelor agricole, îmbună­tăţirii condiţiilor de viaţă ale ţărănimii şi introducerea în me­diul sătesc a elementelor de ci­vilizaţie urbană au făcut ca as­tăzi, prin înfăţişarea lor nouă, mereu mai prosperă, prin rit­mul intens în care se înalţă di­versele obiective industriale, a­­gricole, social-culturale, viaţa­ satelor să se apropie treptat de cea a oraşelor. Pentru ilustra­re datele apar din nou de neîn­­locuit. Numai în cincinalul pre­cedent au fost construite sau renovate în mediul sătesc 240 de mii de locuinţe , la sfirşitul anului 1971 numărul şcolilor de cultură generală ajunsese la 13190, al căminelor culturale la aproape 7 500, al ■ ,cinemato­grafelor la ,5 619, al caselor de naştere, dispensarelor,­­staţiona­relor de circumscripţie şi al spi­talelor la peste 5 200, iar al gră­diniţelor şi creşelor la mai mult de 8 400. In acelaşi an aproape 85 la sută din satele patriei erau electrificate ; valoarea mărfuri­lor desfăcute la sate ajunsese la 25 miliarde lei, aproape dublu faţă de 1961. Punînd punct acestor eviden­ţieri e necesar să arătăm că rea­lizările remarcabile obţinute în dezvoltarea materială şi spiri­tuală a satului românesc ar fi fost de neconceput fără ajutorul multilateral acordat, in toată această perioadă, de stat, de clasa muncitoare ţărănimii, nu ar fi fost posibile dacă ţărăni­mea n-ar fi urmat cu hotărîre şi entuziasm politica profund şti­inţifică a Partidului Comunist Român. Pentru că, aşa cum a­­rată tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la cel de al II-lea Congres a! Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie — ....cooperativizarea nu rezolvă şi nu poate rezolva de la sine problemele creşterii şi modernizării producţiei agricole. Ea nu creează decât baza socială şi organizatorică necesară înfăp­tuirii acestui scop. Realizarea unei agriculturi intensive, de mare randament — necesitate obiectivă a construcţiei socia­liste — cere eforturi susţinute pentru dezvoltarea bazei tehni­co-materiale a acestei ramuri, reclamă investiţii pentru meca­nizare, chimizare, pentru îm­bunătăţiri funciare şi, totodată, impun o preocupare constantă pentru organizarea raţională a producţiei­­ şi a muncii, pentru aplicarea în producţie a cuceri­rilor ştiinţei agrozootehnice a­­vansate“. Tocmai în această di­recţie au acţionat partidul şi sta­tul nostru pe baza unei orientări politice clare, ferme, politică în a cărei ştiinţifică definire un rol primordial l-a avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu — secretarul general al Partidului Comunist Român. Această politică s-a materia­lizat în primul rînd în impor­tantele fonduri investite în a­­gricultura cooperatistă (12,8 mi­liarde iei în perioada 1962—1965; 16,6 miliarde lei în cincinalul precedent) cu ajutorul cărora au fost amenajate pentru irigaţii sau desecate mari suprafeţe, s-au realizat plantaţii pomiviticole, sere şi solarii, au fost construite complexe industriale pentru creşterea şi îngrăşarea animale­lor, precum şi alte obiective cu caracter productiv. A cunoscut, apoi o puternică dezvoltare în­zestrarea tehnică a S.M.A. care la sfirşitul anului 1971 cuprin­dea peste 80 000 de tractoare, 42 000 semănători, 30 000 combine pentru cereale păioase şi zeci de mii de alte maşini şi utilaje mo­derne. Au sporit an de an can­tităţile de îngrăşăminte chimice furnizate de stat, în 1­971 fiind de 3,5 mai mari faţă de 1965. Nu mai puţină însemnătate au avut, şi au, cunoscutele măsuri de perfecţionare a organizării producţiei şi retribuirii muncii, introducerea acordului global, înfiinţarea în cooperativele a­­gricole a fermelor de­ producţie organizate pe principii econo­mice, organizarea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii pe grupe de cooperative şi înfi­inţarea în fiecare cooperativă a unei secţii de mecanizare. Perspective largi de dezvol­tare a deschis agriculturii coope­ratiste, ca de altfel întregii noas­tre agriculturi, programul elabo­rat de cel de al X-lea Congres al partidului, ale cărui linii di­rectoare se regăsesc înscrise, la nivele îmbunătăţite, în noul plan cincinal. Datele care dau configuraţie precisă acestei dez­voltări sunt de acum cunoscute. De aceea, ne vom mărgini să subliniem doar volumul fără precedent al investiţiilor alocate în acest cincinal agriculturii — 80 de miliarde lei din fondurile statului la care se adaugă încă 25 de miliarde lei din acumulă­rile proprii ale cooperativelor agricole, că în linii generale până la finele anului 1975 meca­nizarea lucrărilor agricole va fi rezolvată, că va spori conside­rabil suprafaţa terenurilor ame­najate pentru irigat, precum şi cantitatea de îngrăşăminte chi­mice şi ierbicide puse la dispo­ziţia agriculturii. Din noul cincinal a şi trecut un an, încheat, după cum se ştie, cu rezultate remarcabile în dez­voltarea producţiei agricole. A­­ceste rezultate dovedesc că ţă­rănimea şi-a însuşit programul stabilit de Congresul X ca pe propriul său program de muncă şi viaţă, că la sprijinul multi­lateral pe care partidul şi sta­tul i-l acordă înţelege să răs­pundă printr-o muncă neobosită, prin hărnicie şi pricepere pen­tru valorificarea deplină a ma­rilor rezerve de care dispune ,agricultura noastră spre binele şi bunăstarea sa, a întregului popor. VASILE BARAC FORŢA AGRICULTURI COOPERATISTE Manifestări cultural-sportive in zilele de 1 şi 2 mai Festivităţi. La Teatrul de vară din Sf. Gheorghe ; premierea câşti­gătorilor concursului ,,Ştafeta ge­neraţiilor" (2 mai) ; la Clubul ti­neretului din Oradea ; premierea ciştigătorilor concursului „Partidul şi tineretul“ (2 mai). Carnavalul tineretului. Munici­piul Arad (2 mai); oraşul Sf. Gheorghe (1 mai); Slatina şi Ca­racal — judeţul Olt (2 mai); Pia­tra Neamţ şi Tg. Neamţ — jude­ţul Neamţ (2 mai); Sibiu, Mediaş, Cisnădie şi Ocna Sibiului — jude­ţul Sibiu (2 mai); Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei — judeţul Ma­ramureş (2 mai); Focşani, Panciu şi Mărâşeşti — judeţul Vrancea (2 mai); Jimbolia, Lugoj şi sînnico­­laul Mare — judeţul Timiş (1 mai); Buzău, Rm. Sărat (1 mai); Con­stanţa şi Hirşova (1 mai); Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej (2 mai); Tr. Severin, Orşova şi Strehaia — judeţul Mehedinţi (1 mai); Vaslui şi Huşi (1 mai); Tulcea şi Măcin (2 mai); Alexandria, Turnu-Mă­­gurele şi Roşiori — Judeţul Te­leorman (2 mai); ştrandul tinere­tului din Iaşi (1 mai); Paşcani (2 mai); în cele opt oraşe din ju­deţul Suceava (1 mai). Baluri ale tineretului. In oraşele Lipova, Sebeş, Nadrag, Curtici şi Pish­ota — judeţul Arad (1 mai); la Negreşti — judeţul Satu-Mare (2 mai). . . . Spectacole culturale. La Tg. Neamţ, spectacolul ,,La rampă amatori" (1 mai); la Satu-Mare — concertul de muzică uşoară ,,Me­ridiane“ (1 mai); spectacol cultu­ral pe stadionul din Ploieşti (2 mai); concert de muzică de came­ră la Casa de cultură din Iaşi (2 mai). Programe cultural-artistice. La Caracal, Corabia, Slatina şi Balş — judeţul Olt (1 şi 2 mai); pe estrada Bi­ca Doamnei — din Pia­tra Neamţ (1 mai); pe estradele din Piatra Neamţ, Roman, Tg. Neamţ (2 mai); Brăila (1 şi 2 mai); Galaţi, Tecuci şi Tg. Bujor (1 şi 2 mai); Panciu, Mărâşeşti, Adjud şi Focşani (1 mai); Buzău şi Rm. Sărat (2 mai); Poiana Nouă, Va­lea Răcadăului şi Parcul central din Braşov, oraşele Făgăraş, Rîş­­nov, Rupea, Codlea — judeţul Braşov (1 mai); Oradea, Salonta, Beiuş şi Harghita — judeţul Bi­hor (1 mai); Tg. Jiu şi Cărbu­­neşti — judeţul Gorj (1 mai); Bir­­lad, Vaslui, Negreşti şi Huşi (1 mai) ; Ploieşti, Cimpina, Sinaia, Slănic, Boldeşti-Scâieni (1 mai); Abrud, Alba Iulia, Ocna Mureş, Cimpeni — judeţul Alba (1 mai); Piteşti, Topoloveni, Costeşti (1 mai); in parcurile „Argeş" şi „Tri­­vale" din Piteşti (2 mai); Slobozia, Călăraşi şi Feteşti — judeţul Ialo­miţa (1 mai); Botoşani şi Dorohoi (2 mai); Iaşi şi Paşcani (1 mai). Seri cultural-distractive: Piatra Neamţ şi Roman (1 mai); Cisnă­die, Copşa Mică, Ocna Sibiului şi Municipiul Sibiu (1 mai); parcul Rozelor din Timişoara (2 mai); Palatul Culturii din Braşov, Săce­­le, Râşnov, Victoria, Rupea (2 mai); in toate oraşele din judeţul Con­stanţa (2 mai) ; Tg. Jiu şi C­ârbu­­neşti (2 mai); Mizil, Plopeni, Ur­laţi, Vălenii de Munte — judeţul Prahova (2 mai); în toate oraşele din judeţul Dolj (1 şi 2 mai); Casa de cultură din Piteşti (2 mai); Rm. Vilcea (1—2 mai); in toate oraşele din judeţul Clu­j (1—2 mai); Bo­toşani şi Dorohoi (1 mai); Sucea­va, Rădăuţi şi Fălticeni (2 mai). Serbări cimpeneşti. In 14 locali­tăţi din judeţul Constanţa (1 mai); pe stadionul din Beiuş (2 mai); Turda, Gherla şi Dej (1—2 mai); la Alexandria, Zimnicea şi Ro­şiori (1 mai). Competiţii sportive, întreceri do­tate cu Cupa „1 Mai" — Tg. Secu­iesc, Baia Mare, Sighetul Marma­­ţiei, Vişeu, Galaţi, Tecuci, Tg. Bu­jor, Zalău, Bacău, oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Buhuşi, Moineşti, Vaslui, Birlad, Feteşti, Călăraşi, Slobozia, în toate oraşele din ju­deţul Suceava (1 şi 2 mai); Crosul tineretului — Piatra Neamţ, Sălaj, Alexandria, Suceava (1 mai); Jocuri sportive — Negreşti, Cărei, Satu-Mare, Braşov, Făgăraş, Să­­cele, Predeal, Rupea, în toate ora­şele din judeţul Constanţa, în ora­şele din judeţul Ialomiţa, în toate oraşele din judeţul Teleorman (1 şi 2 mai). IN MUNICIPIUL BUCUREŞTI Carnavaluri ale tineretului cu tema „Ce treci poarta Capitalei", îşi dau concursul cintăreţi de mu­zică uşoară, comici, formaţii mu­zicale — la cluburile tineretului (1 şi 2 mai); Drumeţii la pădurea Pustnicul şi Snagov organizate de comitetele U.T.C. de la întreprin­derile „Neferal“, „Progresul", ,,A­­cumulatorul“, „Antrefrig", „Frigo­tehnica" (1 şi 2 mai); Serbare cim­­penească la care vor participa ti­nerii de la Uzina mecanică de material rulant „Griviţa Roşie“ — Parcul Copilului, ora 10.00 (2 mai); Excursii pe itinerarii montane or­ganizate prin agenţia Bucureşti a B.T.T. pentru 4 700 tineri (1 şi 2 mai); manifestări sportive dedica­te Zilei tineretului — Stadionul Olimpia, orele 9.00 (2 mai). 11 |„ «.» II; II1 4» ||« Ifi II» J.IB Desen de G. BADEA Desen de St COCIOABA Qiynema LUNI 1 MAI 1972 SILVIA : rulează la Festival (o­­rele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,30; 21), 19 FETE ȘI UN MARINAR : ru­lează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). TOAMNA CHEYENNILOR : ru­lează la Luceafărul (orele 9; 12,30; 16; 18,30), București (orele 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45), DOMNA ȘI VAGABONDUL : ru­lează la Scala (orele 9, 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 21), Grădina Select (ora 19,30), ASTA-SEARA DANSAM IN FA­MILIE : rulează la Patria (orele 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) , Capitol (orele 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21), Grădina Capitol (ora 19,30) . ULTIMUL DOMICILIU CUNOS­CUT : rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Mo­dern (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Grădina Modern (ora 19,30). PENTRU CA SE IUBESC : ru­lează la Lumina (orele 9, 11; 13,15; 15,45; 18; 20,30), Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 19,30). PRERIA : rulează la Excelsior (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20.30) , Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16- 18.30; 20.45), Gloria (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20.30). POLONEZA DE OGHINSKI : ru­lează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). MAREA DRAGOSTE : rulează la Central (orele 9;15; 11,30; 13.45; 16; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,15), Mioriţa (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20,30). FELIX ŞI OTILIA : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 19), Volga (o­­rele 9: 12,30: 16: 19.30), Tomis (o­­rele 8: 12,30: 16: 19.80), Grădina Buzesti (ora 19), Grădina Tomis (ora 19.30). Carnavalul primăverii studenţeşti Complexul cultural-sportiv u­­niversitar a găzduit sîmbră o manifestare intrată de a­­cum in tradiţia vieţii stu­denţeşti bucureştene : Car­navalul Primăverii. Începută după amiază, cu o oră înaintea meciului de fotbal România — Ungaria, serbarea studenţilor a polarizat drumurile primilor in­vitaţi spre micile ecrane care au oferit integral spectacolul fot­balistic de la Budapesta. Seara, comentariile au fost întrerupte de sunetul armonios al semna­lului de deschidere intonat de trompeţi şi toboşari, semn al începerii carnavalului la care au participat cei mai buni stu­denţi din institutele de invăţă­­mint superior din Capitală şi invitaţi elevi şi tineri munci­tori. Artificiile, adevărate jerbe luminoase multicolore, reflectate spectaculos in luciul lacului au dat la rindul lor semnalul de începere al numeroaselor pro­grame artistice oferite invitaţi­lor. La scena mare a răsunat tradiţionalul Gaudeamus igitur, interpretat de corul Centrului universitar Bucureşti, urmat de un montaj de selecţiuni oferite din repertoriile celor mai bune formaţii studenţeşti : Doina — cîntece şi jocuri populare româ­neşti, Metronom — muzică u­­şoară cu M. Constantinescu şi Gh. Dobrică. Capitol şi Eden — susţinătoare ale reprizelor de dans, precum şi numeroşilor so­lişti studenţi, care au oferit cole­gilor lor programe de muzică folk, momente muzicale, micro­­recitaluri comice, recitaluri de poezie patriotică. Nu au lipsit din bogatul program desfăşurat pe scenele, şi pe ringurile com­­plexu­lui universitar decorat ad­­hoc, cu mult gust şi cu o fan­tezie pe care o dorim tuturor cluburilor, studenţeşti, momente susţinute de brigăzile de agita­ţie, concursuri şi jocuri distrac­tive, nelipsitele explozii de con­fetti, serpentine şi baloane. Nu au lipsit, de asemenea, vi­zionările de filme, în cadrul că­rora eroii lui Walt Disney şi-au cucerit din nou spectatorii cu a­­venturile lor, cursele solitare de carturi, în nocturnă. Amatorii de surprize au asaltat tombola, la care o căutare deosebită au a­­vut-o păpuşile, mult dorite de studente şi­ accesoriile de carna­val, mai mult ciştigate de stu­­denţi. Antrenanta sărbătoare a pri­măverii studenţeşti, manifestare închinată Zilei tineretului, la care au participat citeva mii de fii ai Almei Mater s-a terminat in zori, marcînd reuşita organi­zatorilor, care au oferit cu gene­rozitate oaspeţilor aproape 12 ore de atractive şi interesante momente recreative intr-o at­mosferă tinerească, de sărbă­toare. C. S. Duminică s-a înapoiat în Ca­pitală, venind de la Budapesta, delegaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de­ Eugen­­Tebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului, care a luat parte la lucrările celui de-al V-lea Congres al Frontului Popular Patriotic din Ungaria. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, erau prezenţi Ion Turcu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, alţi membri ai Con­siliului. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. La Sibiu a apărut duminică primul număr al revistei „Tran­silvania", publicaţie politică, social-culturală şi literară. Cîteva din cele 68 de pagini ale revistei, apărută în bune condiţii grafice, sunt consacrate unui grupaj de versuri şi pro­ză semnate de scriitori sibieni. Duminică, la Hoteni, în Ma­ramureş, s-a desfăşurat tradi­ţionala serbare populară, de­numită „Tînjana", obicei cu adînci rezonanţe in trecutul istoric al acestor meleaguri. Potrivit datinei, care se crede că subzistă din perioada daco­română, în această zi este săr­bătorit cel mai harnic om din sat, bărbatul care a ieşit pri­mul la arat şi semănat. In această primăvară, sfatul bătrînilor satului a desemnat drept cel mai gospodar plugar pe Mihai Hoţea. EVADARE DIN PLANETA MAI­MUŢELOR : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădi­na Aurora (ora 19,30). HEI, PUŞTIULE ! ; rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 în con­tinuare; PROGRAM DE DOCU­MENTARE ( ora 20,15). MARY POPPINS : rulează la Bucegi (orele 16; 19.30), Giuleşti (orele 15.30; 19), Grădina Bucegi (ora 19.30). CERCURILE DRAGOSTEI : ru­lează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20.15). ADIO, DOMNULE CHIPS ! : ru­­lează la Arta (orele 16; 19,30), Grădina Arta (ora 19,30). TATA CU CE-A SILA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20).­­ MICUL SCALDATOR : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30 — la ora 10 Program de desene animate pentru copii). PUTEREA ȘI ADEVĂRUL : ru­lează la Laromet (orele 15,30; 19). LOVE STORY : rulează la Dacia (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18;15; 20.30) . NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : rulează la Unirea (orele 15.30; 18), Grădina Unirea (ora 19.30). STEAUA SUDULUI : rulează la Ferentari (orele 15.30; 17,45; 20). PĂDUREA PIERDUTA : rulează la Moșilor (orele 15.30; 17,45, 20), Grădina Moșilor (ora 20). INCIDENTUL : rulează la Viito­rul (orele 16; 18: 20). OSCEOLA : rulează la Pacea (orele 15.45; 18: 20). LOCOTENENTUL BULLITT : ru­lează la Munca (orele 15.30; 18, 20). TATĂ DE DUMINICA : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). SACCO ȘI VANZETTI : rulează la Rahova (orele 15.30; 18; 20.30). CORTUL ROŞU : rulează la Pro­gresul (orele 15,30; 19). SECRETUL PLANETEI MAIMU­ŢELOR : rulează la Vitán (orele 15.30; 18), Grădina Vitán (ora 19.30). MIHAIL STROGOFF : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). LUNI, 1 MAI 1972 PROGRAMUL I 9:00 Deschiderea emisiunii. Cîn­­tec de sărbătoare. 9,30 Film artis­tic pentru copii şi tineret . ..Aport, Muhtar“ ! 11.00 Flori de mai — program de cîntece şi dansuri populare. 12:00 Magazin sportiv. Campionatele europene de lupte greco-romane. Aspecte înregistra­te de la Katowi­ce. Rugby : Româ­nia — Maroc (Cupa Naţiunilor). Finala ,,Cupei campionilor euro­peni“ la handbal feminin : Spar­tak Kiev — Sport Club Leipzig (repriza a II-a). Transmisiune de la Bratislava. 14.45 Dans şi cîntec de pretutindeni. 15.45 Oameni şi fapte. 16.00 Ostaşii la ei acasă — Spectacol înregistrat în careul u­­nei unităţi militare. 16.45­­ Mai 1972. 17.00 Avanpremieră. 17.05 De­sene animate. 17.25 Speranţe... confirmări — concert-spectacol cu public, susţinut de tineri interpreţi de muzică populară. 18.10 Reportaj TV. : Fragment din jurnalul unui poet“ — jurnal cinematografic semnat de poetul Alex. Andriţoiu. 18.30 Film de aventuri : Cer arză­tor. 19,20 1001 de seri. 19,30 Tele­jurnal. 20,10 Te laud, te apăr şi te cint — spectacol muzical-literar. 20,50 Bună seara, primăvară ! 21,50 Film artistic­: Walt Disney. 22.40 Telejurnal. 22.50 Romanţe şi cînte­ce de petrecere cu Ioana Radu şi Gică Petrescu. PROGRAMUL II 20.15 Seară de operetă : Ana Lu­goj­ana de Filaret Barbu. 20.55 A­­genda. 21-05 Concert simfonic popular. 21.40 Bucureştiul necu­noscut. 22.00 Romanţe. MARŢI, 2 MAI 1972 PROGRAMUL 1 9.00 Program pentru copii. 11.00 Solişti şi piese celebre. 12.00 Mu­zică populară românească : Cite flori pe Bistriţa. 12.15 Magazin sportiv : Concurs internaţional de călărie — probe de sărituri peste obstacole. Transmisiune de la Bra­tislava. Fotbal : U.R.S.S. — Peru — înregistrare de la Kiev. 14.15 Muzică de promenadă în interpre­tarea fanfarei Ansamblului M.F.A. 14.30 închiderea emisiunii de di­mineaţă. 16.30 Deschiderea emisiu­nii de după amiază. Postmeridian — ediţie specială. 18.00 Speranţe... confirmări (interviziune) — muzi­că uşoară. 19.00 Oameni şi fapte. 19.15 Avanpremieră. 19.20 1001 de­­ seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 O de­finiţie a tinereţii —1 reportaj cu tineri din Suceava. 20.25 Bucuroşi de oaspeţi ? 21.05 Film artistic : Tot aurul din lume — o comedie de René Clair cu Bourvil. A. Fra­­tellini, C. Castel. 22,40 Telejurnal. PROGRAMUL II 20,10 Muzică populară. 20,40 Riul, ramul... 20,55 Seară de operă : „Nevestele vesele din Windsor“. 22,10 Film documentar : Inteligenţă Teatrul Naţional „I. L. Caragia­­le­( Sala Comedia) : TRAVESTI — ora 20; (Sala Studio) : DULCEA PASARE A TINEREŢII — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Ma­­gheru) : ADIO CHARLIE — ora 19 30; (Sala Studio) : VINOVATUL — ora 20; Teatrul Giuleşti : FRE­DDY — ora 19,30; Teatrul ..C. Tă­­nase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Sala Victoria) : GROAPA — ora 19.30; Teatrul E­­vreiesc : PE PLACUL TUTUROR ~~ ora 19,30; Circul ..București“ : INTER-CIRCUS — orele 16 și 19,30. MARȚI, 2 MAI 1972 VIJC1CI xwiudita . LILIACUL -—­ora 19 30; Teatrul de Operetă: PAGANINI — ora 19,30; Teatrul de Comedie : OPINIA PUBLICA — ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Mfigureanu) ■ o SCRISOARE PIERDUTA — ora 20­ (Sala Studio) : SPECTACOL DE POEZIE SI MUZICA — ora 20; Teatrul Mic : SIMFONIE PENTRU DESTINUL r.rr.II — ora 19,30 — premieră —; Teatrul ,,C. I. Notta­ra“ (Sala Masheru) : BUNA SEA­RA DOMNULE WILDE — ora 15,30: Teatrul Giulesti : COMEDIE CU OLTENI — ora 19,30: Teatrul „C. Tanase“ (Sala Savoy) : BIM­­BIRICA — ora 19.30; Teatrul „I. Vasilescu“ : FETELE DIDINEI — ora 19.30; Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Academiei) : PUNGUŢA CU DOI BANI — ora 11; Teatrul E­­vreiesc : BARAŞEUM ’72 — ora 19.70; Circul „Bucureşti“ : INTER­­CIRCUS — orele­ 16 şi 19.30. Greu ne putem învinge şi a­­cum, după ce au trecut multe ore de la fluierul final, emoţia şi bucuria produsă de frumoa­sa comportare a echipei Româ­niei aici la Budapesta. Indiscutabil e una dintre cele mai valoroase realizări ale fot­baliştilor noştri. Prin acest dram echipa noastră naţională con­firmă valoarea şi experienţa ei internaţională, ascensiunea ei valorică, rezultatele bune do­­bîndite pe plan extern în ul­timii ani. Rezultatul şi jocul ei demonstrează că echipa are o­­xnogenitate, are personalitate, demonstrează că joacă la fel de bine acasă ca şi in deplasare şi asta nu exprimă altceva decit clasa ei internaţională. Tot­odată, acest rezultat de egalita­te obţinut in deplasare înseam­nă pentru echipa noastră un pas hotăritor spre calificare. Iubitorii fotbalului din ţară au urmărit partida, fie pe mi­cul ecran, fie ascultînd transmi­sia la posturile de radio şi au trăit, desigur, cu aceeaşi epui­zantă intensitate momentele lui dramatice, decisive, ca şi noi, cei de aici, care l-am­­Urmărit din tribune. Aşa că nu ne vom mai opri a­­supra desfăşurării meciului, asupra detaliilor. După un început cam greoi, în care jucă­torii noştri, contrar premiselor, au avut trac, au manifestat o oarecare crispare, greşind ati­t în atac, cit şi în apărare, ei îşi revin treptat, acţionează mai cu calm şi luciditate şi jocul de pe la mijlocul primei reprize se desfăşoară sub semnul echilibru­lui. Superioritatea adversarului în această primă parte şi de­ruta apărării noastre s-au ma­terializat prin obţinerea avanta­jului pe tabela de marcaj in go­lul înscris de către Branikovits De la trimisul nostru special dintr-o fază în care apărarea noastră a săvîrşit una din pu­tinele greşeli. Deschiderea sco­rului atit de repede ne-a dat emoţii şi ne-am temut ca nu cumva acest gol să influenţ­eze negativ moralul echipei noastre. Dar acest lucru nu s-a întim­­plat, jucătorii români au găsit resursele morale, fizice şi teh­­nico-tactice să se impună. Re­priza secundă începe într-o stare favorabilă pentru noi. In­­mi­nutul 49 Domide şutează năpraz­­nic spre poarta goală şi doar printr-un miracol Balint reu­şeşte să devieze balonul. Jocul devine mai frumos, mai dina­mic, mai spectaculos. încet, în­cet, tricolorii pun stăpinire pe joc. Mijlocaşii Dumitru şi Nun­­weiller interceptează şi dirijează cu siguranţă la mijlocul terenu­lui, apărarea reţine şi ea cu mai mult calm baloanele şi le trimi­te înainte cu precizie, unde Do­­rpide, D­embrovschi, Iordănescu îşi creează situaţii favorabile şi numai lipsa de decizie şi preci­zie sau intervenţiile în ultime fracţiuni de secundă ale apără­torilor gazde, fac ca rezultatul de pe tabela de marcaj să nu se schimbe în favoarea noastră in mai multe rînduri. La o a­­semenea fază Iordănescu este faultat în apropierea careului, tot el execută lovitura liberă, portarul Geczi nu poate reţine balonul înalt şi Sătmăreanu, bine infiltrat in coasta apărării adverse, trimite splendid cu capul (minutul 55) în gol. Tri­bunele amuţesc. Nu o dată, con­trar aşteptărilor de aici, apără­torii noştri au devenit atacanţi periculoşi. După şocul produs de acest gol, ca şi în meciul cu R.F.G., echipa gazdă îşi pierde din forţa de joc, acţiunile ei nu mai au claritate, pasele nime­resc greşit şi nici soluţia de ul­tim moment — introducerea lui Bene — nu schimbă rimic şi iată că meciul ia sfîrşit cu un echitabil rezultat de egalitate. Pentru performanţa obţinută jucătorii şi antrenorul Angelo Niculescu merită felicitări deo­potrivă. Răducanu — a apărat ca în zilele lui bune — Dumitru, Domide, Dembrovschi, Radu Nunweiller, Lupescu, Sătmărea­nu, Dinu, Deleanu, Iordănescu şi Lu­cescu au dat dovadă de o ad­mirabilă voinţă de joc bun, abnegaţie şi spirit combativ. Ei, ca şi jucătorii gazdă, ca şi publi­cul, obiectiv în aprecieri,au avut o­­ comportare demnă, sportivă, în spiritul bunelor relaţii care leagă prin tradiţii puternice de stimă reciprocă cele două ţări socialiste, vecine şi prietene, în­­cepînd de la momentul sărbăto­resc dinaintea partidei, cind pe tabela electronică a apărut lo­zinca luminoasă : „Trăiască prietenia dintre popoarele ma­ghiar şi român“, cind patrulate­rul cu gazon verde a fost încon­jurat de un şir de fete frumoa­se, eleve de gimnaziu, care au lansat baloane colorate şi au pu-tat în văzduh drapelele celor două ţări şi steagul U.E.F.A., pină la felicitările din final, at­mosfera electrizantă cu atîtea puncte, cu atîtea momente psi­hologice pe care le comportă un meci de o asemenea miză a fost de o înaltă ţinută sportivă. E un lucru care ne-a reţinut a­­tenţia şi ne-a impresionat plă­cut şi pe care nu-l putem trece cu vederea. Sîmbătă, pe Népstadion, Ungaria-România: 1-1 (1-0) CALIFICAREA pentru turneul final al campionatului european se va decide la Bucureşti CAMPIONATUL EUROPEAN UNIVERSI­TAR LA FOTBAL LA BUCUREŞTI A AVUT LOC TRAGEREA LA SORTI Intr-unul din saloanele situate la al XXI-lea etaj al impună­torului hotel „Intercontinental“ din Capitală­ a avut loc sîmbătă tragerea la sorţi pentru stabili­rea grupelor preliminare ale Campionatelor europene univer­sitare de fotbal ce se vor des­făşura în România între 19—30 iulie a. c. La această a treia ediţie şi-au anunţat participarea reprezenta­tivele studenţeşti din 16 ţări : Anglia, Belgia, Brazilia, Bulga­ria, Cehoslovacia, Franţa, Israel, Iugoslavia, Luxemburg, Olanda, R.F. a Germaniei, Spania, Tur­cia, Tunisia, Ungaria, U.R.S.S. şi bineînţeles România. Aceasta constituie un record de partici­pare dacă ţinem seama că la prima ediţie, organizată în Spa­nia, au fost prezente 8 .repre­zentative, iar la cea de a doua, desfăşurată în Iugoslavia — 10 ţări. Să menţionăm participarea pentru prima oară a ţărilor ne­­europene. Iată configuraţia celor patru grupe : GRUPA I (Craiova) 1. U.R.S.S. 2. Cehoslovacia, 3. Luxemburg, 4. Tunisia. GRUPA a II-a (Cluj) 1. Spa­nia, 2. Anglia, 3. Iugoslavia, 4. Bulgaria. GRUPA a II-a (Bucureşti) 1. Franţa, 2. Belgia, 3. Ungaria 4. Brazilia. GRUPA a IV-a (Constanţa) 1. România, 2. Olanda, 3. R. F. a Germaniei, 4. Israel. AL. DOBRE. LUNI 1 MAI 7972 Ce scriu ziarele maghiare Presa apărută ieri dimineaţă la Budapesta rezervă un­­spaţiu foarte larg cronicilor şi comen­tariilor­ opiniilor despre meciul de pe Népstadion. Aproape toa­te titlurile converg spre aceeaşi idee şi anume că echipa ungară a ratat o ocazie, a ratat posi­bilitatea de a-şi asigura califica­­r­rea aici la Budapesta, că au I scăpat o victorie din mină. Zia­rul Nepszabadsag, recunoaşte­­ valoarea şi meritele echipei I noastre. Sub titlul „Jos pălăria I in faţa adversarilor“ arată că : I „Românii intraţi o dată în po­­­­sesia lui 111 nu au renunţat­­ la atac , în timp ce şi-au orga­­­­nizat foarte bine apărarea, în­­ frunte cu Răducanu, care poate­­ fi comparat cu un adevărat ju­cător de rugbi ca fizic şi forţă, apărătorii şi-au făcut datoria cu adevărat ca nişte acrobaţi. Cite­­: o dată au avut şi timp şi răgaz , să provoace panică in 11-le­a maghiar. Naţionala României­­ care a fost la Campionatul Mon­­­­dial din Mexic nu mai e echi­­pa care joacă fotbalul ce l-am ştiut noi o dată şi pe care îl­­ juca cu mulţi ani in urmă. Dar din păcate e alta şi echipa ma­­­­ghiară. După prima repriză, dă- i tătoare de speranţe, acest 1-1­­ de pe Népstadion e un rezul- t tat foarte slab şi dă foarte pu­ţine speranţe de calificare a e­­chipei noastre la revanşa din 14 mai“. Ziarul Népszava scrie : „Românii nu s-au străduit de­loc să menţină rezultatul de egalitate. Au practicat un joc elastic, s-au apărat şi au ata­cat, au jucat exact cum am­­spe­rat noi că vor juca băieţii noştri. Echipa României a aplicat o tactică excepţională, a arătat ceea ce am şi aşteptat de alt­fel de la ea şi a făcut un pas foarte serios spre calificare“. Ziarul „Maghyar Nemzeti“scrie: „Meciul din cadrul sferturilor de finală ale Campionatului eu­ropean a adus un succes mai mare românilor. Poate că runda a doua să ne fie mai favorabilă nouă“. Cotidianul sportiv Nép­sport care publică fotografia marcatorilor celor două goluri, are cuvinte de laudă la adresa echipei şi a jucătorilor noştri. ..Mai curgea încă meciul cind în miinile suporterilor români s-au aprins făclii, focuri ale bucuriei şi a existat un moment cind echipa lui Angelo N­i­cules­­cu a avut şi şansa victoriei (au­torul se referă la cele două o­­cazii mari avute de Dembrov­schi şi Domide). Mai­ departe ziarul scrie : „Pentru echipa maghiară a rămas o singură po­sibilitate : să dovedească în ca­pitala României că e capabilă să joace mai bine și mai efica­ce decit a făcut-o pe Népsta­dion“. MINUTUL 91 Illovszky Rudolf, selecţionerul echipei maghiare . ..În prima repriză echipa noastră a jucat splendid. Fiecare dintre jucă­tori a respectat ceea ce am dis­cutat, nimeni nu s-a abătut de la indicaţiile mele. Fiecare dintre ei, însă, a simţit, a ştiut că re­zultatul de 1-0 e foarte puţin şi acest lucru i-a inhibat şi mai mult. Am permis românilor să-şi revină şi ei sunt mult prea buni şi inteligenţi ca să nu fructifice o asemenea ocazie“. Angelo Niculescu : „în prima parte a reprizei intii am reuşit sa oprim atacurile adversarilor. A fost decisiv că atacanţii ma­ghiari nu au putut fructifica cî­teva faze de goluri sută la sută. Din echipa noastră s-au remar­cat in special Rădueanu, Nun­weiller, Sătmăreanu, Domide și Lupescu., Din echipa maghiară Pancsics, Szűcs şi Fazekas mi-au plăcut cel mai mult". VASILE CABULEA • • 9 • •

Next