Scînteia Tineretului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7140-7165)
1972-05-01 / nr. 7140
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Se împlinesc în această primăvară zece ani de la încheierea cooperativizăriiagriculturii. In înfăptuirea revoluţiei socialiste în România, primăvara anului 1962 se înscrie ca un moment de importanţă istorică pentru evoluţia satului românesc, a întregii noastre societăţi. Se încheia în acel moment un lung proces, conceput şi condus de Partidul Comunist Român, de atragere pe făgaşul socialismului a celei mai numeroase părţi a populaţiei ţării — ţărănimea, milioanele de gospodării ţărăneşti, fărâmiţate şi rudimentar utilate, incapabile să se adapteze şi să valorifice marile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole, se transformaseră în mari unităţi agricole socialiste, singurele în măsură să asigure valorificarea deplină a acestor cuceriri, să faciliteze progresul multilateral al agriculturii, atragerea satului românesc pe orbita bunăstării şi civilizaţiei. Se punea astfel capăt, o dată pentru totdeauna, îndelungatei domnii a proprietăţii private la sate cu întregul cortegiu de consecinţe pe care le-a determinat existenţa acesteia ; erau lichidate definitiv clasele exploatatoare ca şi bazele economice ale exploatării; în întreaga economie au fost generalizate relaţiile de producţie socialiste, ceea ce a dus la crearea economiei socialiste unitare în România. Cooperativizarea deschidea larg agriculturii poarta viitoruui, trecîndu-l pe ţăranul român, cu întreaga lui existenţă materială şi spirituală, într-o nouă epocă istorică, epoca socialismului şi comunismului. Cooperativa agricolă a devenit astfel temelia pe care se ridică astăzi întreaga fiinţă a satului românesc. După cum se ştie, transformarea socialistă a agriculturii — operă fundamentală a Partidului Comunist Român — s-a înfăptuit treptat, pe măsura convingerii milioanelor de ţărani de avantajele muncii în comun, de superioritatea organizării producţiei şi a muncii pe baze noi, socialiste. Ea a necesitat o uriaşă muncă politică şi organizatorică pe care Partidul Comunist Român a desfăşurat-o in ■toată această perioadă, cu abnegaţie şi strălucire. Este meritul nepieritor al partidului nostru care în rezolvarea acestei complicate probleme — transformarea socialistă a agriculturii — poate cea mai complexă din cite ridică revoluţia socialistă, a ştiut să aplice în mod creator teoria marxist-leninistă la condiţiile specifice ale României, a dezvoltat-o îmbogăţind-o cu noi elemente de excepţională însemnătate teoretică şi practică. O atenţie deosebită a acordat P.C.R. folosirii diferitelor forme de cooperare in producţia agricolă, ca trepte ale aceluiaşi proces general, dar m^i..«^, fundamentării cooperativej^asittTolg, ca formă de bază pentru socializarea satului românesc. Este cunoscut de acum ceînsemnătate au avut pentru educarea ţărănimii, pentru finalizarea acestui proces. revoluţionar apelarea la formele simple de cooperare, la întovărăşirile agricole prin şcoala cărora, au tre-rcut nu mai puţin de 1,8 milioane de familii ţărăneşti. Pînă la urmă forma de proprietate, de organizare a producţiei şi a muncii cea mai corespunzătoare caracterului noilor relaţii ale orîndurii noastre s-a dovedit cooperativa agricolă. Viabilitatea ei a fost confirmată de hotărîrea cu care ţărănimea din România a îmbrăţişat-o, de faptul că ea şi-a dovedit capacitatea de a asigura dezvoltarea economică c ontinuă a satului, creşterea permanentă a bunăstării ţărănimii, sporirea aportului agriculturii la progresul general al societăţii. O importanţă deosebită pentru transformarea socialistă a satului l-a avut faptul că atragerea ţărănimii pe calea cooperativizării a avut loc pe baza respectării neabătute a liberului consimţământ, pe măsura convingerii acestora că numai cooperativa agricolă asigură împlinirea năzuinţelor lor de bunăstare şi progres. Acest fapt, la care se adaugă marile eforturi financiare şi materiale ale statului pentru dezvoltarea industriei în primul rind, a bazei tehnico-materiale a agriculturii au făcut posibil ca aceste schimbări fundamentale în structura socială a satelor să nu fie însoţite de o scădere sau stagnare a producţiei agricole ci, dimpotrivă, au proiectat-o pe o linie mereu ascendentă. Desigur, privită în perspectiva generală a dezvoltării socialistorice a ţării, perioada parcursă de satul românesc, din primăvara anului 1962 şi pină în prezent, apare ca o perioadă relativ scurtă. Privită însă din unghiul istoriei socialismului in patria noastră, ea apare suficientă pentru a-i descifra vitalitatea transformărilor înfăptuite şi totodată semnificaţia noii epoci pe care acestea au inaugurat-o în evoluţia satului nostru. Cîteva din aceste transformări de esenţă şi mai ales consecinţele profunde produse în viaţa ţăranului român au şi fost inserate în paginile ziarului nostru .ţin intermediul mai multor reportaje despre evoluţia în timp "■ a"satului. In rîndurile de faţă adăugăm la cele relatate cîteva date mai generale. Astfel, în anul 1971, primul an al noului „ cincinal, producţia globală a cooperativelor agricole a crescut cu 48 la sută, iar averea obştească cu 40 la sută în comparaţie cu anul 1962. In ultimul deceniu producţiile au crescut cu 35 la sută la cereale, 57 la sută la floarea soarelui, 97 la sută la sfecla de zahăr, 65 la sută la legume. Numeroase construcţii gospodăreşti au fost înălţate în cooperativele agricole, au luat fiinţă noi ferme de animale care in 1971 adăposteau cu peste 600 000 bovine, 800 000 porcine şi aproape un milion de ovine mai mult decit în anul 1962. Pe această bază agricultura cooperatistă a putut să aducă un aport sporit la satisfacerea mai îndestulătoare a nevoilor generale ale societăţii în produse agroalimentare şi la crearea unor disponibilităţi pentru export. Numai în cincinalul de curînd încheiat vînzările efectuate de cooperativele agricole la fondul de stat au crescut faţă de perioada 1961—1965 cu peste 35 la sută la porumb, peste 40 la sută la floarea soarelui şi sfeclă de zahăr, 76 la sută la cartofii de toamnă, 75 la sută la carne, iar la lapte de vacă şi legume de aproape două ori. Evident, în mod corespunzător a evoluat gradul de bunăstare a ţărănimii. La finele anului trecut veniturile băneşti ale ţărănimii provenite din cooperativele agricole erau cu 25 la sută mai mari faţă de 1962. Preocuparea constantă a partidului şi statului pentru creşterea potenţialului economic al cooperativelor agricole, îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale ţărănimii şi introducerea în mediul sătesc a elementelor de civilizaţie urbană au făcut ca astăzi, prin înfăţişarea lor nouă, mereu mai prosperă, prin ritmul intens în care se înalţă diversele obiective industriale, agricole, social-culturale, viaţa satelor să se apropie treptat de cea a oraşelor. Pentru ilustrare datele apar din nou de neînlocuit. Numai în cincinalul precedent au fost construite sau renovate în mediul sătesc 240 de mii de locuinţe , la sfirşitul anului 1971 numărul şcolilor de cultură generală ajunsese la 13190, al căminelor culturale la aproape 7 500, al ■ ,cinematografelor la ,5 619, al caselor de naştere, dispensarelor,staţionarelor de circumscripţie şi al spitalelor la peste 5 200, iar al grădiniţelor şi creşelor la mai mult de 8 400. In acelaşi an aproape 85 la sută din satele patriei erau electrificate ; valoarea mărfurilor desfăcute la sate ajunsese la 25 miliarde lei, aproape dublu faţă de 1961. Punînd punct acestor evidenţieri e necesar să arătăm că realizările remarcabile obţinute în dezvoltarea materială şi spirituală a satului românesc ar fi fost de neconceput fără ajutorul multilateral acordat, in toată această perioadă, de stat, de clasa muncitoare ţărănimii, nu ar fi fost posibile dacă ţărănimea n-ar fi urmat cu hotărîre şi entuziasm politica profund ştiinţifică a Partidului Comunist Român. Pentru că, aşa cum arată tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la cel de al II-lea Congres a! Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie — ....cooperativizarea nu rezolvă şi nu poate rezolva de la sine problemele creşterii şi modernizării producţiei agricole. Ea nu creează decât baza socială şi organizatorică necesară înfăptuirii acestui scop. Realizarea unei agriculturi intensive, de mare randament — necesitate obiectivă a construcţiei socialiste — cere eforturi susţinute pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, reclamă investiţii pentru mecanizare, chimizare, pentru îmbunătăţiri funciare şi, totodată, impun o preocupare constantă pentru organizarea raţională a producţiei şi a muncii, pentru aplicarea în producţie a cuceririlor ştiinţei agrozootehnice avansate“. Tocmai în această direcţie au acţionat partidul şi statul nostru pe baza unei orientări politice clare, ferme, politică în a cărei ştiinţifică definire un rol primordial l-a avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu — secretarul general al Partidului Comunist Român. Această politică s-a materializat în primul rînd în importantele fonduri investite în agricultura cooperatistă (12,8 miliarde iei în perioada 1962—1965; 16,6 miliarde lei în cincinalul precedent) cu ajutorul cărora au fost amenajate pentru irigaţii sau desecate mari suprafeţe, s-au realizat plantaţii pomiviticole, sere şi solarii, au fost construite complexe industriale pentru creşterea şi îngrăşarea animalelor, precum şi alte obiective cu caracter productiv. A cunoscut, apoi o puternică dezvoltare înzestrarea tehnică a S.M.A. care la sfirşitul anului 1971 cuprindea peste 80 000 de tractoare, 42 000 semănători, 30 000 combine pentru cereale păioase şi zeci de mii de alte maşini şi utilaje moderne. Au sporit an de an cantităţile de îngrăşăminte chimice furnizate de stat, în 1971 fiind de 3,5 mai mari faţă de 1965. Nu mai puţină însemnătate au avut, şi au, cunoscutele măsuri de perfecţionare a organizării producţiei şi retribuirii muncii, introducerea acordului global, înfiinţarea în cooperativele agricole a fermelor de producţie organizate pe principii economice, organizarea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii pe grupe de cooperative şi înfiinţarea în fiecare cooperativă a unei secţii de mecanizare. Perspective largi de dezvoltare a deschis agriculturii cooperatiste, ca de altfel întregii noastre agriculturi, programul elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului, ale cărui linii directoare se regăsesc înscrise, la nivele îmbunătăţite, în noul plan cincinal. Datele care dau configuraţie precisă acestei dezvoltări sunt de acum cunoscute. De aceea, ne vom mărgini să subliniem doar volumul fără precedent al investiţiilor alocate în acest cincinal agriculturii — 80 de miliarde lei din fondurile statului la care se adaugă încă 25 de miliarde lei din acumulările proprii ale cooperativelor agricole, că în linii generale până la finele anului 1975 mecanizarea lucrărilor agricole va fi rezolvată, că va spori considerabil suprafaţa terenurilor amenajate pentru irigat, precum şi cantitatea de îngrăşăminte chimice şi ierbicide puse la dispoziţia agriculturii. Din noul cincinal a şi trecut un an, încheat, după cum se ştie, cu rezultate remarcabile în dezvoltarea producţiei agricole. Aceste rezultate dovedesc că ţărănimea şi-a însuşit programul stabilit de Congresul X ca pe propriul său program de muncă şi viaţă, că la sprijinul multilateral pe care partidul şi statul i-l acordă înţelege să răspundă printr-o muncă neobosită, prin hărnicie şi pricepere pentru valorificarea deplină a marilor rezerve de care dispune ,agricultura noastră spre binele şi bunăstarea sa, a întregului popor. VASILE BARAC FORŢA AGRICULTURI COOPERATISTE Manifestări cultural-sportive in zilele de 1 şi 2 mai Festivităţi. La Teatrul de vară din Sf. Gheorghe ; premierea câştigătorilor concursului ,,Ştafeta generaţiilor" (2 mai) ; la Clubul tineretului din Oradea ; premierea ciştigătorilor concursului „Partidul şi tineretul“ (2 mai). Carnavalul tineretului. Municipiul Arad (2 mai); oraşul Sf. Gheorghe (1 mai); Slatina şi Caracal — judeţul Olt (2 mai); Piatra Neamţ şi Tg. Neamţ — judeţul Neamţ (2 mai); Sibiu, Mediaş, Cisnădie şi Ocna Sibiului — judeţul Sibiu (2 mai); Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei — judeţul Maramureş (2 mai); Focşani, Panciu şi Mărâşeşti — judeţul Vrancea (2 mai); Jimbolia, Lugoj şi sînnicolaul Mare — judeţul Timiş (1 mai); Buzău, Rm. Sărat (1 mai); Constanţa şi Hirşova (1 mai); Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej (2 mai); Tr. Severin, Orşova şi Strehaia — judeţul Mehedinţi (1 mai); Vaslui şi Huşi (1 mai); Tulcea şi Măcin (2 mai); Alexandria, Turnu-Măgurele şi Roşiori — Judeţul Teleorman (2 mai); ştrandul tineretului din Iaşi (1 mai); Paşcani (2 mai); în cele opt oraşe din judeţul Suceava (1 mai). Baluri ale tineretului. In oraşele Lipova, Sebeş, Nadrag, Curtici şi Pishota — judeţul Arad (1 mai); la Negreşti — judeţul Satu-Mare (2 mai). . . . Spectacole culturale. La Tg. Neamţ, spectacolul ,,La rampă amatori" (1 mai); la Satu-Mare — concertul de muzică uşoară ,,Meridiane“ (1 mai); spectacol cultural pe stadionul din Ploieşti (2 mai); concert de muzică de cameră la Casa de cultură din Iaşi (2 mai). Programe cultural-artistice. La Caracal, Corabia, Slatina şi Balş — judeţul Olt (1 şi 2 mai); pe estrada Bica Doamnei — din Piatra Neamţ (1 mai); pe estradele din Piatra Neamţ, Roman, Tg. Neamţ (2 mai); Brăila (1 şi 2 mai); Galaţi, Tecuci şi Tg. Bujor (1 şi 2 mai); Panciu, Mărâşeşti, Adjud şi Focşani (1 mai); Buzău şi Rm. Sărat (2 mai); Poiana Nouă, Valea Răcadăului şi Parcul central din Braşov, oraşele Făgăraş, Rîşnov, Rupea, Codlea — judeţul Braşov (1 mai); Oradea, Salonta, Beiuş şi Harghita — judeţul Bihor (1 mai); Tg. Jiu şi Cărbuneşti — judeţul Gorj (1 mai); Birlad, Vaslui, Negreşti şi Huşi (1 mai) ; Ploieşti, Cimpina, Sinaia, Slănic, Boldeşti-Scâieni (1 mai); Abrud, Alba Iulia, Ocna Mureş, Cimpeni — judeţul Alba (1 mai); Piteşti, Topoloveni, Costeşti (1 mai); in parcurile „Argeş" şi „Trivale" din Piteşti (2 mai); Slobozia, Călăraşi şi Feteşti — judeţul Ialomiţa (1 mai); Botoşani şi Dorohoi (2 mai); Iaşi şi Paşcani (1 mai). Seri cultural-distractive: Piatra Neamţ şi Roman (1 mai); Cisnădie, Copşa Mică, Ocna Sibiului şi Municipiul Sibiu (1 mai); parcul Rozelor din Timişoara (2 mai); Palatul Culturii din Braşov, Săcele, Râşnov, Victoria, Rupea (2 mai); in toate oraşele din judeţul Constanţa (2 mai) ; Tg. Jiu şi Cârbuneşti (2 mai); Mizil, Plopeni, Urlaţi, Vălenii de Munte — judeţul Prahova (2 mai); în toate oraşele din judeţul Dolj (1 şi 2 mai); Casa de cultură din Piteşti (2 mai); Rm. Vilcea (1—2 mai); in toate oraşele din judeţul Cluj (1—2 mai); Botoşani şi Dorohoi (1 mai); Suceava, Rădăuţi şi Fălticeni (2 mai). Serbări cimpeneşti. In 14 localităţi din judeţul Constanţa (1 mai); pe stadionul din Beiuş (2 mai); Turda, Gherla şi Dej (1—2 mai); la Alexandria, Zimnicea şi Roşiori (1 mai). Competiţii sportive, întreceri dotate cu Cupa „1 Mai" — Tg. Secuiesc, Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, Vişeu, Galaţi, Tecuci, Tg. Bujor, Zalău, Bacău, oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Buhuşi, Moineşti, Vaslui, Birlad, Feteşti, Călăraşi, Slobozia, în toate oraşele din judeţul Suceava (1 şi 2 mai); Crosul tineretului — Piatra Neamţ, Sălaj, Alexandria, Suceava (1 mai); Jocuri sportive — Negreşti, Cărei, Satu-Mare, Braşov, Făgăraş, Săcele, Predeal, Rupea, în toate oraşele din judeţul Constanţa, în oraşele din judeţul Ialomiţa, în toate oraşele din judeţul Teleorman (1 şi 2 mai). IN MUNICIPIUL BUCUREŞTI Carnavaluri ale tineretului cu tema „Ce treci poarta Capitalei", îşi dau concursul cintăreţi de muzică uşoară, comici, formaţii muzicale — la cluburile tineretului (1 şi 2 mai); Drumeţii la pădurea Pustnicul şi Snagov organizate de comitetele U.T.C. de la întreprinderile „Neferal“, „Progresul", ,,Acumulatorul“, „Antrefrig", „Frigotehnica" (1 şi 2 mai); Serbare cimpenească la care vor participa tinerii de la Uzina mecanică de material rulant „Griviţa Roşie“ — Parcul Copilului, ora 10.00 (2 mai); Excursii pe itinerarii montane organizate prin agenţia Bucureşti a B.T.T. pentru 4 700 tineri (1 şi 2 mai); manifestări sportive dedicate Zilei tineretului — Stadionul Olimpia, orele 9.00 (2 mai). 11 |„ «.» II; II1 4» ||« Ifi II» J.IB Desen de G. BADEA Desen de St COCIOABA Qiynema LUNI 1 MAI 1972 SILVIA : rulează la Festival (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,30; 21), 19 FETE ȘI UN MARINAR : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). TOAMNA CHEYENNILOR : rulează la Luceafărul (orele 9; 12,30; 16; 18,30), București (orele 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45), DOMNA ȘI VAGABONDUL : rulează la Scala (orele 9, 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 21), Grădina Select (ora 19,30), ASTA-SEARA DANSAM IN FAMILIE : rulează la Patria (orele 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) , Capitol (orele 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21), Grădina Capitol (ora 19,30) . ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT : rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Modern (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Grădina Modern (ora 19,30). PENTRU CA SE IUBESC : rulează la Lumina (orele 9, 11; 13,15; 15,45; 18; 20,30), Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 19,30). PRERIA : rulează la Excelsior (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20.30) , Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16- 18.30; 20.45), Gloria (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20.30). POLONEZA DE OGHINSKI : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). MAREA DRAGOSTE : rulează la Central (orele 9;15; 11,30; 13.45; 16; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,15), Mioriţa (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20,30). FELIX ŞI OTILIA : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 19), Volga (orele 9: 12,30: 16: 19.30), Tomis (orele 8: 12,30: 16: 19.80), Grădina Buzesti (ora 19), Grădina Tomis (ora 19.30). Carnavalul primăverii studenţeşti Complexul cultural-sportiv universitar a găzduit sîmbră o manifestare intrată de acum in tradiţia vieţii studenţeşti bucureştene : Carnavalul Primăverii. Începută după amiază, cu o oră înaintea meciului de fotbal România — Ungaria, serbarea studenţilor a polarizat drumurile primilor invitaţi spre micile ecrane care au oferit integral spectacolul fotbalistic de la Budapesta. Seara, comentariile au fost întrerupte de sunetul armonios al semnalului de deschidere intonat de trompeţi şi toboşari, semn al începerii carnavalului la care au participat cei mai buni studenţi din institutele de invăţămint superior din Capitală şi invitaţi elevi şi tineri muncitori. Artificiile, adevărate jerbe luminoase multicolore, reflectate spectaculos in luciul lacului au dat la rindul lor semnalul de începere al numeroaselor programe artistice oferite invitaţilor. La scena mare a răsunat tradiţionalul Gaudeamus igitur, interpretat de corul Centrului universitar Bucureşti, urmat de un montaj de selecţiuni oferite din repertoriile celor mai bune formaţii studenţeşti : Doina — cîntece şi jocuri populare româneşti, Metronom — muzică uşoară cu M. Constantinescu şi Gh. Dobrică. Capitol şi Eden — susţinătoare ale reprizelor de dans, precum şi numeroşilor solişti studenţi, care au oferit colegilor lor programe de muzică folk, momente muzicale, microrecitaluri comice, recitaluri de poezie patriotică. Nu au lipsit din bogatul program desfăşurat pe scenele, şi pe ringurile complexului universitar decorat adhoc, cu mult gust şi cu o fantezie pe care o dorim tuturor cluburilor, studenţeşti, momente susţinute de brigăzile de agitaţie, concursuri şi jocuri distractive, nelipsitele explozii de confetti, serpentine şi baloane. Nu au lipsit, de asemenea, vizionările de filme, în cadrul cărora eroii lui Walt Disney şi-au cucerit din nou spectatorii cu aventurile lor, cursele solitare de carturi, în nocturnă. Amatorii de surprize au asaltat tombola, la care o căutare deosebită au avut-o păpuşile, mult dorite de studente şi accesoriile de carnaval, mai mult ciştigate de studenţi. Antrenanta sărbătoare a primăverii studenţeşti, manifestare închinată Zilei tineretului, la care au participat citeva mii de fii ai Almei Mater s-a terminat in zori, marcînd reuşita organizatorilor, care au oferit cu generozitate oaspeţilor aproape 12 ore de atractive şi interesante momente recreative intr-o atmosferă tinerească, de sărbătoare. C. S. Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind de la Budapesta, delegaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de EugenTebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului, care a luat parte la lucrările celui de-al V-lea Congres al Frontului Popular Patriotic din Ungaria. La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi Ion Turcu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, alţi membri ai Consiliului. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. La Sibiu a apărut duminică primul număr al revistei „Transilvania", publicaţie politică, social-culturală şi literară. Cîteva din cele 68 de pagini ale revistei, apărută în bune condiţii grafice, sunt consacrate unui grupaj de versuri şi proză semnate de scriitori sibieni. Duminică, la Hoteni, în Maramureş, s-a desfăşurat tradiţionala serbare populară, denumită „Tînjana", obicei cu adînci rezonanţe in trecutul istoric al acestor meleaguri. Potrivit datinei, care se crede că subzistă din perioada dacoromână, în această zi este sărbătorit cel mai harnic om din sat, bărbatul care a ieşit primul la arat şi semănat. In această primăvară, sfatul bătrînilor satului a desemnat drept cel mai gospodar plugar pe Mihai Hoţea. EVADARE DIN PLANETA MAIMUŢELOR : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Aurora (ora 19,30). HEI, PUŞTIULE ! ; rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 în continuare; PROGRAM DE DOCUMENTARE ( ora 20,15). MARY POPPINS : rulează la Bucegi (orele 16; 19.30), Giuleşti (orele 15.30; 19), Grădina Bucegi (ora 19.30). CERCURILE DRAGOSTEI : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20.15). ADIO, DOMNULE CHIPS ! : rulează la Arta (orele 16; 19,30), Grădina Arta (ora 19,30). TATA CU CE-A SILA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). MICUL SCALDATOR : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30 — la ora 10 Program de desene animate pentru copii). PUTEREA ȘI ADEVĂRUL : rulează la Laromet (orele 15,30; 19). LOVE STORY : rulează la Dacia (orele 9; 11,15; 13.30; 16; 18;15; 20.30) . NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : rulează la Unirea (orele 15.30; 18), Grădina Unirea (ora 19.30). STEAUA SUDULUI : rulează la Ferentari (orele 15.30; 17,45; 20). PĂDUREA PIERDUTA : rulează la Moșilor (orele 15.30; 17,45, 20), Grădina Moșilor (ora 20). INCIDENTUL : rulează la Viitorul (orele 16; 18: 20). OSCEOLA : rulează la Pacea (orele 15.45; 18: 20). LOCOTENENTUL BULLITT : rulează la Munca (orele 15.30; 18, 20). TATĂ DE DUMINICA : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). SACCO ȘI VANZETTI : rulează la Rahova (orele 15.30; 18; 20.30). CORTUL ROŞU : rulează la Progresul (orele 15,30; 19). SECRETUL PLANETEI MAIMUŢELOR : rulează la Vitán (orele 15.30; 18), Grădina Vitán (ora 19.30). MIHAIL STROGOFF : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). LUNI, 1 MAI 1972 PROGRAMUL I 9:00 Deschiderea emisiunii. Cîntec de sărbătoare. 9,30 Film artistic pentru copii şi tineret . ..Aport, Muhtar“ ! 11.00 Flori de mai — program de cîntece şi dansuri populare. 12:00 Magazin sportiv. Campionatele europene de lupte greco-romane. Aspecte înregistrate de la Katowice. Rugby : România — Maroc (Cupa Naţiunilor). Finala ,,Cupei campionilor europeni“ la handbal feminin : Spartak Kiev — Sport Club Leipzig (repriza a II-a). Transmisiune de la Bratislava. 14.45 Dans şi cîntec de pretutindeni. 15.45 Oameni şi fapte. 16.00 Ostaşii la ei acasă — Spectacol înregistrat în careul unei unităţi militare. 16.45 Mai 1972. 17.00 Avanpremieră. 17.05 Desene animate. 17.25 Speranţe... confirmări — concert-spectacol cu public, susţinut de tineri interpreţi de muzică populară. 18.10 Reportaj TV. : Fragment din jurnalul unui poet“ — jurnal cinematografic semnat de poetul Alex. Andriţoiu. 18.30 Film de aventuri : Cer arzător. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Te laud, te apăr şi te cint — spectacol muzical-literar. 20,50 Bună seara, primăvară ! 21,50 Film artistic: Walt Disney. 22.40 Telejurnal. 22.50 Romanţe şi cîntece de petrecere cu Ioana Radu şi Gică Petrescu. PROGRAMUL II 20.15 Seară de operetă : Ana Lugojana de Filaret Barbu. 20.55 Agenda. 21-05 Concert simfonic popular. 21.40 Bucureştiul necunoscut. 22.00 Romanţe. MARŢI, 2 MAI 1972 PROGRAMUL 1 9.00 Program pentru copii. 11.00 Solişti şi piese celebre. 12.00 Muzică populară românească : Cite flori pe Bistriţa. 12.15 Magazin sportiv : Concurs internaţional de călărie — probe de sărituri peste obstacole. Transmisiune de la Bratislava. Fotbal : U.R.S.S. — Peru — înregistrare de la Kiev. 14.15 Muzică de promenadă în interpretarea fanfarei Ansamblului M.F.A. 14.30 închiderea emisiunii de dimineaţă. 16.30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Postmeridian — ediţie specială. 18.00 Speranţe... confirmări (interviziune) — muzică uşoară. 19.00 Oameni şi fapte. 19.15 Avanpremieră. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 O definiţie a tinereţii —1 reportaj cu tineri din Suceava. 20.25 Bucuroşi de oaspeţi ? 21.05 Film artistic : Tot aurul din lume — o comedie de René Clair cu Bourvil. A. Fratellini, C. Castel. 22,40 Telejurnal. PROGRAMUL II 20,10 Muzică populară. 20,40 Riul, ramul... 20,55 Seară de operă : „Nevestele vesele din Windsor“. 22,10 Film documentar : Inteligenţă Teatrul Naţional „I. L. Caragiale( Sala Comedia) : TRAVESTI — ora 20; (Sala Studio) : DULCEA PASARE A TINEREŢII — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) : ADIO CHARLIE — ora 19 30; (Sala Studio) : VINOVATUL — ora 20; Teatrul Giuleşti : FREDDY — ora 19,30; Teatrul ..C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Sala Victoria) : GROAPA — ora 19.30; Teatrul Evreiesc : PE PLACUL TUTUROR ~~ ora 19,30; Circul ..București“ : INTER-CIRCUS — orele 16 și 19,30. MARȚI, 2 MAI 1972 VIJC1CI xwiudita . LILIACUL -—ora 19 30; Teatrul de Operetă: PAGANINI — ora 19,30; Teatrul de Comedie : OPINIA PUBLICA — ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Mfigureanu) ■ o SCRISOARE PIERDUTA — ora 20 (Sala Studio) : SPECTACOL DE POEZIE SI MUZICA — ora 20; Teatrul Mic : SIMFONIE PENTRU DESTINUL r.rr.II — ora 19,30 — premieră —; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Masheru) : BUNA SEARA DOMNULE WILDE — ora 15,30: Teatrul Giulesti : COMEDIE CU OLTENI — ora 19,30: Teatrul „C. Tanase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19.30; Teatrul „I. Vasilescu“ : FETELE DIDINEI — ora 19.30; Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Academiei) : PUNGUŢA CU DOI BANI — ora 11; Teatrul Evreiesc : BARAŞEUM ’72 — ora 19.70; Circul „Bucureşti“ : INTERCIRCUS — orele 16 şi 19.30. Greu ne putem învinge şi acum, după ce au trecut multe ore de la fluierul final, emoţia şi bucuria produsă de frumoasa comportare a echipei României aici la Budapesta. Indiscutabil e una dintre cele mai valoroase realizări ale fotbaliştilor noştri. Prin acest dram echipa noastră naţională confirmă valoarea şi experienţa ei internaţională, ascensiunea ei valorică, rezultatele bune dobîndite pe plan extern în ultimii ani. Rezultatul şi jocul ei demonstrează că echipa are oxnogenitate, are personalitate, demonstrează că joacă la fel de bine acasă ca şi in deplasare şi asta nu exprimă altceva decit clasa ei internaţională. Totodată, acest rezultat de egalitate obţinut in deplasare înseamnă pentru echipa noastră un pas hotăritor spre calificare. Iubitorii fotbalului din ţară au urmărit partida, fie pe micul ecran, fie ascultînd transmisia la posturile de radio şi au trăit, desigur, cu aceeaşi epuizantă intensitate momentele lui dramatice, decisive, ca şi noi, cei de aici, care l-amUrmărit din tribune. Aşa că nu ne vom mai opri asupra desfăşurării meciului, asupra detaliilor. După un început cam greoi, în care jucătorii noştri, contrar premiselor, au avut trac, au manifestat o oarecare crispare, greşind atit în atac, cit şi în apărare, ei îşi revin treptat, acţionează mai cu calm şi luciditate şi jocul de pe la mijlocul primei reprize se desfăşoară sub semnul echilibrului. Superioritatea adversarului în această primă parte şi deruta apărării noastre s-au materializat prin obţinerea avantajului pe tabela de marcaj in golul înscris de către Branikovits De la trimisul nostru special dintr-o fază în care apărarea noastră a săvîrşit una din putinele greşeli. Deschiderea scorului atit de repede ne-a dat emoţii şi ne-am temut ca nu cumva acest gol să influenţeze negativ moralul echipei noastre. Dar acest lucru nu s-a întimplat, jucătorii români au găsit resursele morale, fizice şi tehnico-tactice să se impună. Repriza secundă începe într-o stare favorabilă pentru noi. Inminutul 49 Domide şutează năpraznic spre poarta goală şi doar printr-un miracol Balint reuşeşte să devieze balonul. Jocul devine mai frumos, mai dinamic, mai spectaculos. încet, încet, tricolorii pun stăpinire pe joc. Mijlocaşii Dumitru şi Nunweiller interceptează şi dirijează cu siguranţă la mijlocul terenului, apărarea reţine şi ea cu mai mult calm baloanele şi le trimite înainte cu precizie, unde Dorpide, Dembrovschi, Iordănescu îşi creează situaţii favorabile şi numai lipsa de decizie şi precizie sau intervenţiile în ultime fracţiuni de secundă ale apărătorilor gazde, fac ca rezultatul de pe tabela de marcaj să nu se schimbe în favoarea noastră in mai multe rînduri. La o asemenea fază Iordănescu este faultat în apropierea careului, tot el execută lovitura liberă, portarul Geczi nu poate reţine balonul înalt şi Sătmăreanu, bine infiltrat in coasta apărării adverse, trimite splendid cu capul (minutul 55) în gol. Tribunele amuţesc. Nu o dată, contrar aşteptărilor de aici, apărătorii noştri au devenit atacanţi periculoşi. După şocul produs de acest gol, ca şi în meciul cu R.F.G., echipa gazdă îşi pierde din forţa de joc, acţiunile ei nu mai au claritate, pasele nimeresc greşit şi nici soluţia de ultim moment — introducerea lui Bene — nu schimbă rimic şi iată că meciul ia sfîrşit cu un echitabil rezultat de egalitate. Pentru performanţa obţinută jucătorii şi antrenorul Angelo Niculescu merită felicitări deopotrivă. Răducanu — a apărat ca în zilele lui bune — Dumitru, Domide, Dembrovschi, Radu Nunweiller, Lupescu, Sătmăreanu, Dinu, Deleanu, Iordănescu şi Lucescu au dat dovadă de o admirabilă voinţă de joc bun, abnegaţie şi spirit combativ. Ei, ca şi jucătorii gazdă, ca şi publicul, obiectiv în aprecieri,au avut o comportare demnă, sportivă, în spiritul bunelor relaţii care leagă prin tradiţii puternice de stimă reciprocă cele două ţări socialiste, vecine şi prietene, începînd de la momentul sărbătoresc dinaintea partidei, cind pe tabela electronică a apărut lozinca luminoasă : „Trăiască prietenia dintre popoarele maghiar şi român“, cind patrulaterul cu gazon verde a fost înconjurat de un şir de fete frumoase, eleve de gimnaziu, care au lansat baloane colorate şi au pu-tat în văzduh drapelele celor două ţări şi steagul U.E.F.A., pină la felicitările din final, atmosfera electrizantă cu atîtea puncte, cu atîtea momente psihologice pe care le comportă un meci de o asemenea miză a fost de o înaltă ţinută sportivă. E un lucru care ne-a reţinut atenţia şi ne-a impresionat plăcut şi pe care nu-l putem trece cu vederea. Sîmbătă, pe Népstadion, Ungaria-România: 1-1 (1-0) CALIFICAREA pentru turneul final al campionatului european se va decide la Bucureşti CAMPIONATUL EUROPEAN UNIVERSITAR LA FOTBAL LA BUCUREŞTI A AVUT LOC TRAGEREA LA SORTI Intr-unul din saloanele situate la al XXI-lea etaj al impunătorului hotel „Intercontinental“ din Capitală a avut loc sîmbătă tragerea la sorţi pentru stabilirea grupelor preliminare ale Campionatelor europene universitare de fotbal ce se vor desfăşura în România între 19—30 iulie a. c. La această a treia ediţie şi-au anunţat participarea reprezentativele studenţeşti din 16 ţări : Anglia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, Israel, Iugoslavia, Luxemburg, Olanda, R.F. a Germaniei, Spania, Turcia, Tunisia, Ungaria, U.R.S.S. şi bineînţeles România. Aceasta constituie un record de participare dacă ţinem seama că la prima ediţie, organizată în Spania, au fost prezente 8 .reprezentative, iar la cea de a doua, desfăşurată în Iugoslavia — 10 ţări. Să menţionăm participarea pentru prima oară a ţărilor neeuropene. Iată configuraţia celor patru grupe : GRUPA I (Craiova) 1. U.R.S.S. 2. Cehoslovacia, 3. Luxemburg, 4. Tunisia. GRUPA a II-a (Cluj) 1. Spania, 2. Anglia, 3. Iugoslavia, 4. Bulgaria. GRUPA a II-a (Bucureşti) 1. Franţa, 2. Belgia, 3. Ungaria 4. Brazilia. GRUPA a IV-a (Constanţa) 1. România, 2. Olanda, 3. R. F. a Germaniei, 4. Israel. AL. DOBRE. LUNI 1 MAI 7972 Ce scriu ziarele maghiare Presa apărută ieri dimineaţă la Budapesta rezervă unspaţiu foarte larg cronicilor şi comentariilor opiniilor despre meciul de pe Népstadion. Aproape toate titlurile converg spre aceeaşi idee şi anume că echipa ungară a ratat o ocazie, a ratat posibilitatea de a-şi asigura calificarrea aici la Budapesta, că au I scăpat o victorie din mină. Ziarul Nepszabadsag, recunoaşte valoarea şi meritele echipei I noastre. Sub titlul „Jos pălăria I in faţa adversarilor“ arată că : I „Românii intraţi o dată în posesia lui 111 nu au renunţat la atac , în timp ce şi-au organizat foarte bine apărarea, în frunte cu Răducanu, care poate fi comparat cu un adevărat jucător de rugbi ca fizic şi forţă, apărătorii şi-au făcut datoria cu adevărat ca nişte acrobaţi. Cite: o dată au avut şi timp şi răgaz , să provoace panică in 11-lea maghiar. Naţionala României care a fost la Campionatul Mondial din Mexic nu mai e echipa care joacă fotbalul ce l-am ştiut noi o dată şi pe care îl juca cu mulţi ani in urmă. Dar din păcate e alta şi echipa maghiară. După prima repriză, dă- i tătoare de speranţe, acest 1-1 de pe Népstadion e un rezul- t tat foarte slab şi dă foarte puţine speranţe de calificare a echipei noastre la revanşa din 14 mai“. Ziarul Népszava scrie : „Românii nu s-au străduit deloc să menţină rezultatul de egalitate. Au practicat un joc elastic, s-au apărat şi au atacat, au jucat exact cum amsperat noi că vor juca băieţii noştri. Echipa României a aplicat o tactică excepţională, a arătat ceea ce am şi aşteptat de altfel de la ea şi a făcut un pas foarte serios spre calificare“. Ziarul „Maghyar Nemzeti“scrie: „Meciul din cadrul sferturilor de finală ale Campionatului european a adus un succes mai mare românilor. Poate că runda a doua să ne fie mai favorabilă nouă“. Cotidianul sportiv Népsport care publică fotografia marcatorilor celor două goluri, are cuvinte de laudă la adresa echipei şi a jucătorilor noştri. ..Mai curgea încă meciul cind în miinile suporterilor români s-au aprins făclii, focuri ale bucuriei şi a existat un moment cind echipa lui Angelo Niculescu a avut şi şansa victoriei (autorul se referă la cele două ocazii mari avute de Dembrovschi şi Domide). Mai departe ziarul scrie : „Pentru echipa maghiară a rămas o singură posibilitate : să dovedească în capitala României că e capabilă să joace mai bine și mai eficace decit a făcut-o pe Népstadion“. MINUTUL 91 Illovszky Rudolf, selecţionerul echipei maghiare . ..În prima repriză echipa noastră a jucat splendid. Fiecare dintre jucători a respectat ceea ce am discutat, nimeni nu s-a abătut de la indicaţiile mele. Fiecare dintre ei, însă, a simţit, a ştiut că rezultatul de 1-0 e foarte puţin şi acest lucru i-a inhibat şi mai mult. Am permis românilor să-şi revină şi ei sunt mult prea buni şi inteligenţi ca să nu fructifice o asemenea ocazie“. Angelo Niculescu : „în prima parte a reprizei intii am reuşit sa oprim atacurile adversarilor. A fost decisiv că atacanţii maghiari nu au putut fructifica cîteva faze de goluri sută la sută. Din echipa noastră s-au remarcat in special Rădueanu, Nunweiller, Sătmăreanu, Domide și Lupescu., Din echipa maghiară Pancsics, Szűcs şi Fazekas mi-au plăcut cel mai mult". VASILE CABULEA • • 9 • •