Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)
1972-06-24 / nr. 7186
„SCINTEI A TINERETULUI" pag. 2 Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea şefului statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, NORODOM SIANUK, următoarea telegramă ! Domnule preşedinte, Permiteţi-mi să vă exprim cea mai profundă gratitudine pentru primirea solemnă atît de călduroasă, atît de amicală, pentru ospitalitatea generoasă extrem de cordială şi perfectă din toate punctele de vedere pe care Excelenţa Voastră, guvernul şi poporul român au binevoit să mi-o rezerve atît mie personal cit şi Întregii delegaţii a Frontului Unit Naţional şi a guvernului Regal de Uniune Naţională ale Cambodgiei, cu prilejul vizitei noastre oficiale în glorioasa şi frumoasa dv. ţară la amabila invitaţie a Excelenţei Voastre. " Noi, cambodgienii, care am avut privilegiul şi onoarea de a îl invitaţii şi oaspeţii dumneavoastră aleşi, suntem extrem de fericiţi de a fi putut, datorită binevoitoarei dumneavoastră solicitudini, să consolidăm la maximum legăturile de prietenie cu marea şi fidela noastră prietenă Republica Socialistă România şi de a fi primit din partea dumneavoastră reafirmarea solemnă şi răsunătoare a sprijinului fără rezervă şi al solidarităţii militante acordate luptei noastre de eliberare naţională. In acest context, termenii din discursurile dumneavoastră magnifice şi din Declaraţia comună semnată ieri la Bucureşti au entuziasmat mult şi încurajat puternic pe combatanţii Frontului. Permiteţi-mi, de asemenea, domnule preşedinte, să vă spun cât de impresionaţi am fost noi, cambodgienii, de numeroasele şi măreţele realizări industriale pe care am avut posibilitatea să le vedem şi să le admirăm, precum şi de succesele foarte importante şi continue ale României în toate domeniile edificării socialiste, sub conducerea dumneavoastră clarvăzătoare. Rugăm pe Excelenţa Voastră, Partidul Comunist Român, gu- vernul şi poporul român să primească expresia viei noastre admiraţii şi a celor mai călduroase felicitări. Cu aceste sentimente, soţia mea şi cu mine prezentăm respectuoasele noastre salutări Doamnei Elena Ceauşescu şi rugăm pe Excelenţa Voastră să primească asigurarea recunoştinţei noastre celei mai înalte şi consideraţiunii noastre foarte amicale. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a adresat preşedintelui Republicii Franceze, domnului GEORGES POMPIDOU, următoarea telegramă : Foarte mişcat de vestea tragicei catastrofe feroviare de la Vierzy, transmit cele mai profunde condoleanţe familiilor îndurerate ale victimelor, precum şi urarea sinceră pentru restabilirea grabnică a răniţilor. Preşdintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a adresat următoarea telegramă Maiestăţii Sale Regina ELISABETA A II-A : Adine mişcat de vestea catastrofei aeriene de pe aeroportul Heathrow, în care şi-au pierdut viaţa numeroase persoane, exprim Maiestăţii Voastre şi familiilor îndoliate profunda noastră compasiune şi cele mai sincere condoleanţe. Vizitele secretarului general al Partidului Comunist Brazilian şi administraţiei de stat, cu tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinte al Consiliului de conducere, rector al Academiei, precum şi cu alţi membri ai conducerii acestei instituţii. Cu acest prilej, oaspetelui i-au fost prezentate activitatea şi preocupările actuale ale Academiei. De asemenea, tovarăşul Luis Carlos Prestes a avut o întîlnire la Uniunea Scriitorilor, a vizitat Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, noile construcţii din municipiul Bucureşti, Muzeul Doftana, Grupul industrial petrochimic Brazi din Ploieşti, unităţi agricole şi staţiunea turistică Poiana din judeţul Braşov şi a depus o coroană de flori la Monumentul luptătorilor pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. EXCURSII PRIN B.T.T. La Agenţiile B.T.T. din întreaga ţară se primesc în continuare înscrieri la următoarele excursii externe : Algeria (10—31 august), U.R.S.S. — Finlanda (8—19 septembrie), Olimpiada de la München (25 august—11 septembrie). In cadrul vizitei pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al P.C. Brazilian, a avut o întîlnire la Academia „Ştefan Gheorghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice CRONICA U. T. C. Ieri a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, tovarăşul Titus Deac, şeful Comisiei sportive a U.A.S.R. care urmează să participe la şedinţa Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar de la Moscova. Ieri a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Stockholm, tovarășul Radu Enache, membru al Biroului C.C. al U.T.C., care va participa la lucrările Congresului Tineretului Social-Democrat din Suedia. La plecare, pe aeroportul Otopeni, a fost prezent tovarășul Florea Diaconescu, membru al Biroului C.C. al U.T.C., activişti ai C.C. al U.T.C. Din cea de a doua gală semifinală reţinem citeva aspecte, pozitive, şi negative, care vizează, in principal, nume mai cunoscute din boxul romanesc. Reţinem surpriza plăcută produsă de tînârul Marin Peia, de la Dinamo, care l-a învins la puncte pe rutinatul Iulian Lungu de la Metalul Bucureşti. Ne-a plăcut evoluţia lui Pometeu — ,,olimpicul“ deţine o bună formă sportivă din meciul cu gălăţeanul Amâzăroaie — uri meci combativ, spectaculos, tehnic — contrastînd de departe cu ceea ce ne-a oferit a doua pereche de la aceeaşi categorie (57 kg.) dintre reşiţeanul P. Nedelcea şi stelistul A Dumitrescu. Cită deosebire ? Aceştia din urmă au oferit o mostră de box dezordonat, încîlcit. Imaginea actuală a fostului campion european — l-am numit pe Dumitrescu — este decepţionarită : lupta, sa din ring demonstrează o slavă pregătire fizică, tehnică şi tactică , el loveşte puţin, primeşte mult, au fost momente cind îşi aştepta adversarul fără gardă, recepţionînd lovituri în plină figură. O partidă aşteptată cu interes de public a fost cea dintre proaspătul promovat la o categorie superioară, Paul Dobrescu şi Clujeanul Alexandru Popa. Dar experimentul făcut (de clubul Dinamo şi de Federaţie) a eşuat. Intîlnind un boxer mai puternic, experimentat, Dobrescu n-a făcut decît să se agite mult, loviturile lui n-au avut forţai precizie, pe cind adversarul său l-a „executat“ rar şi dicisiv cu pumni grei, obligindu-1 pe arbitru să-l numere Încă in prima repriză. Intre cei doi combatanţi era o distanţă, totuşi, de o categorie, exprimată prin dezechilibrul luptei. Dobrescu are o greutate... artificială, loviturile lui n-au forţa cerută de categoria in care a fost transferat (67 kg.) şi, cum afirma după meci Lucian Popescu, „cu greutatea nu te poţi juca". Aceste categorii de greutate au fost împărţite, la origine, după criterii ştiinţifice şi ele ar cam trebui respectate. Iniţiatorii ideii explică înfringerea detaşată a lui Dobrescu, eşecul talentatului boxer dinamovist prin „lipsa formei sportive“ manifestată în ultima vreme. De fapt amatorii sportului cu mănuşi din Capitală, prezenţi în cursul acestei săptămini la galele sferturilor de finală şi la semifinale, au asistat la partide extrem de interesante şi disputate din care surprizele nu au lipsit. Astfel încă din sferturile de finală, au părăsit competiţia Constantin Gruescu şi Horst Stump, campionii naţionali la categoria muscă şi respectiv semigrea. Dacă primul a fost învins de constănţeanul Traian Cerchia, în schimb Horst Stumpf, beneficiarul unei decizii eronate, (a făcut, de altfel, cunoştinţă de trei ori cu podeaua în meciul cu I. Silişte), a fost oprit de medici să-şi apere şansele în continuare. Dorinţa de afirmare a tinerilor pugilişti care au creat nenumărate clipe grele boxerilor consacraţi, a fost ilustrată printre alţii, cum spuneam, de tinărul Marian Peia, învingătorul lui Adrian Moraru sau de Remus Cosma victorios in meciul cu Ştefan Boboc. Dintre componenţii lotului olimpic o bună impresie au lăsat Calistrat Cuţov, Gabriel Pometcu, Alec Năstac şi I. Györfi care continuă să domine autoritar categoriile lor de greutate, dlndu-ne speranţe într-o comportare bună la Jocurile Olimpice de vară de la München. Campionatele republicane de box ediţia 1972 — se încheie, astăzi, la arena montată în Incinta patinoarului ,,23 August“ din Capitală. Cu începere de la ora 19.00, In ordinea celor 3 categorii de greutate, In gala finală vor evolua următoarele perechi de boxeri : Remus Cosma — Stefan Buiatu ; Traian Cerchia — Anton Cojan; Mircea Toni — Marian Peia; Gabriel Pometcu — Pavel Nedelcea; Antoniu Vasile — Gheorghe Ciochină; Calistrat Cutov — Ladislau Mathe; Victor Zilberman — Alex. Popa; I. Györfi — I. Mocanu; Alec Năstac — Gheorghe Chivăr; Petre Cîmpeanu — Marin Constantinescu; Iiie Dascălu — Anghel Iancu. C. V. Astăzi, finalele campionatelor naționale EXPERIMENTUL DOBRESCU A EȘUAT CONCURSUL PRONOSPORT NR. 26 din 25 iunie 1972 Dinamo-F. c. Argeș 1,X „U“ Cluj-Rapid 1 U.T. Arad-S.C. Bacău 1 Jiul-Petrolul 1,X Farul-„U“ Craiova 1 Steagul roşu-C.F.R. cluj 1.X.2 Crişul-Steaua 1,2 A.S.A. Tg. Mureş-Politehnica 1,2 Metalul Plopeni-Dunarea 1 Poiana Cimpina-Prog. Brăila 1 Minerul Anina-Gaz metan 1 Vulturii-C.S.M. Sibiu 1 Minerul B.M.-Oâmpla Oradea 1 25 iunie — Ziua grânicerilor De veghe la fruntariile ţării Frontiera. Poate că nicăieri sentimentul permanentei noastre prin milenii nu e mai stăruitor ca aici şi poate Că nicăieri ca aici istoria nu e mai grăitor prezentă in toate. Zvelte foişoare de oţel. Poteci grănicereşti sub freamătul plopilor. Şi meandrele fişiei arate, urcind şi coborînd fără de răgaz, întovărăşită de salba măruntelor aşezări ostăşeşti. ★ — Mai povestim, tovarăşe căpitan ! Şi căpitanul Gheorghe Jitaru, un om cu un stagiu de 17 ani pe frontieră, povesteşte cu emoţie cum se măsurau brigadierii cu munţii, între Salva şi Vişeu, cum munceau noaptea, pe furiş, cu gîndul la renumele brigăzii şi rite greutăţi au fost de înfruntat în anii ’50 şi rit de adine l-a răscolit clipa primirii carnetului roşu de partid... — Ştiu că unii tovarăşi mai trăiesc nostalgia muncii acelor ani — ne spune căpitanul. Dar romantismul nu e de domeniul trecutului. Romantismul e în inimi. Iată, bunăoară, pichetul nostru. ...La întîia privire, pichetul e la fel ca multe altele. Ordinea e fără reproş. Ţinuta ostaşilor — de asemenea. Gospodăria ajutătoare poartă sigiliul hărniciei şi al priceperii unor oameni îndrăgostiţi de muncă. Ca în toate pichetele, ostaşii sunt uniţi printr-o atitudine colectivă fermă împotriva abaterilor disciplinare, împotriva calificativelor mediocre la pregătirea de luptă şi politică. — Noi nu avem un plan de producţie — spunea într-o adunare utecistul Ion Matei. N-avem norme, dar putem şi trebuie să ne depăşim pe noi înşine. Şi intr-adevăr, oamenii se depăşesc pe ei înşişi, îşi infrîng propriile tentaţii, propriile slăbiciuni. Soldatului Constantin Tebeica îi era teamă să meargă noaptea, singur, pe linia de frontieră. Reţinere, într-un fel firească. Cu ajutorul colectivului, dar printr-un efort de voinţă, printr-o luptă cu el însuşi, a reuşit să-şi biruie frica. Soldatul Gheorghe Şerban a venit aici dintr-un mare oraş cu o „carte de vizită“ care nu-l onora deloc. Dar comandantul, ceilalţi militari l-au încurajat cu dragostea şi bunăvoinţa lor. încetul cu încetul şi-a biruit complexele, s-a regăsit pe sine însuşi, şi, după o vreme, s-a integrat in viaţa de frontieră. Exemplele ar putea continua. Şi aici, ca pretutindeni, munca se dovedeşte raţiunea supremă a personalităţii. — Care sunt cei mai destoinici militari din subunitate, tovarăşe căpitan ? O clipă de reflecţie. — Vă mărturisesc că n-aş putea alege citeva nume, fără să greşesc. Totuşi, aş aminti pe ciţiva : fruntaşii Iulian Pop, Ion Matei, Petre Mandici, Vasile Dumbravă. Şi, bineînţeles, nu pot să-l trec cu vederea pe fruntaşul Mihai Strîmbu, secretarul organizaţiei U.T.C. — Ce credeţi despre oamenii adevăraţi ? Se afirmă numai în împrejurări excepţionale ? — Nu, oamenii adevăraţi se remarcă în efortul cotidian, deloc spectaculos, in tenacitatea cu care îşi îndeplinesc toate îndatoririle, zi de zi, clipă de clipă. Dacă reuşesc acest lucru, fiţi convins că vor fi în stare să săvîrşească şi acte de bravură. Există un eroism al luptei cu inerţia, cu mediocritatea... Comandantul ne arată. Pe unul din pereţii clubului, patru diplome „Subunitate de frunte“ cucerite succesiv. Veritabile atestate ale vieţii ostăşeşti, aceste documente afirmă că tradiţiile revoluţionare ale tineretului nostru sunt continuate aici pe coordonatele noilor exigenţe, în lumina Programului de educaţie comunistă, elaborat de partid, sub sensnul abnegaţiei faţă de idealul apărării şi înălţării patriei. ★ ...Faptele petrecute deunăzi în raionul pichetului au început cu semnalul luminos dat de fruntaşul Vasile Iacobuţă : descoperise o urmă suspectă în apropierea fişiei arate. Comandantul lipsea din subunitate. Caporalul Gheorghe Magdin, un bănăţean bine făcut, strungar la obîrşie, părea că aşteptase mai demult un asemenea mesaj. Citeva ordine concise, apoi Indicaţiile de rigoare şi, după citeva secunde, soldatul Florian Trişcaş pleca în misiune însoţit de cîinele de urmărire. Pe un alt itinerar a plecat soldatul Ion Grigoraş. Curînd, ei se întorceau escortînd un oaspete nepoftit. Aveau să afle că nu e vorba de un infractor adevărat, ci de o situaţie tactică creată in cadrul unei aplicaţii conduse de eşalonul superior , încă un calificativ bun se adăuga şirului de succese dedicate de pichet apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului şi aniversării Republicii. Dar nu înainte de a mai trece un examen , tînărul Iosif Toma, membru in grupa de sprijin a grănicerilor, transmitea, printr-un alt tovarăş, un inginer venit cu motoreta, că în zonă îşi făcuse apariţia o persoană suspectă. Indiciile, destul de vagi, se dovediseră totuşi preţioase pentru nişte militari stăpîni pe măiestria grănicerească. Nu trecu mult şi la pichet era adus şi cel de-al doilea ..infractor“ Aplicaţie ? Situaţie reală 7 Pentru membrii grupei de sprijin, ca şi pentru grăniceri, amănuntul nu avea o prea mare însemnătate. Important era că veghea lor, în strînsă conlucrare, îşi arătase roadele , că hotarul ţării era vegheat şi apărat cu credinţă de tinerii grăniceri cu uniformă și fără uniformă. I. NICHIFOR La Suceava, activitatea de control şi Îndrumare, desfăşurată, nu demult, de un colectiv al brigăzii C.C. al U.T.C., a cuprins 114 organizaţii U.T.C., cu peste 5 600 utecişti, adică circa 42 la sută din efectivul organizaţiei U.T.C. municipale. Astfel, concluziile privind viaţa internă de organizaţie şi stilul de muncă al organelor U.T.C. din municipiu se impun cu atît mai mult atenţiei, validate de datele unei ample şi riguroase investigaţii a terenului. Pe ansamblu, au fost remarcate multe experienţe positive, s-au putut constata, in majoritatea organizaţiilor, preocupări susţinute privind îndeplinirea sarcinilor profesionale şi obşteşti de către tineri, creşterea responsabilităţii lor sociale faţă de muncă, faţă de ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale, în legătură cu respectarea disciplinei, integrarea profesională, calificarea şi ridicarea calificării. Analiza nuanţată, cu trimiteri exigente la rolul şi locul specific de afirmare politico-organizatorică al fiecăreia din organizaţiile U.T.C. controlate, în raport de problemele, sarcinile şi răspunderile sale directe în legătură cu viaţa tinerilor, a pus în evidenţă şi numeroase concluzii care decurg din existenţa unor minusuri şi slăbiciuni in activitatea organelor U.T.C. sucevene, în viaţa de organizaţie, cel mai adesea corelate cu carenţe ale stilului de muncă. Aşa se face că s-au organizat foarte puţine acţiuni educative pentru cultivarea dragostei faţă de meserie. In majoritatea unităţilor economice tinerii calificaţi prin ucenicie la locul de muncă sau cursuri de scurtă durată au fost uitaţi de comitetele U.T.C. Slabe pot fi considerate şi acţiunile întreprinse pentru dezvoltarea pasiunii faţă de noutăţile în specialitate, deoarece numărul tinerilor cititori de literatură tehnico-ştiinţifică este foarte mic, de ordinul zecilor in întreprinderi cu sute şi mii de tineri. Pe de altă parte, puţin s-a acţionat în sprijinul preocupărilor de calificare şi perfecţionare profesională ale tinerilor. La Grupul de şantiere-construcţii, deşi aproape jumătate dintre tinerii muncitori sunt necalificaţi, organizaţia U.T.C. a rămas indiferentă. Un interes scăzut s-a manifestat mai ales la Întreprinderile date de nicvic in funcţiune, faţă de problemele integrării in muncă a tinerilor angajaţi din rîndul absolvenţilor şcolilor profesionale şi liceelor de specialitate, pentru ucenicii la locul de muncă şi elevii aflaţi în practică. La Uzina de utilaje şi piese de schimb au fost găsiţi 195 de utecişti in afara evidenţei organizaţiei U.T.C., iar 350 de ucenici n-au fost deloc cuprinşi in cercurile de invăţămlnt politic-ideologic. Situaţia profesională şi problemele lor sociale au rămas puţin cunoscute membrilor comitetului U.T.C. al întreprinderii. Trebuie spus, totodată, că nicăieri în municipiu n-a fost încă aplicată indicaţia, cuprinsă în planul de măsuri adoptat la Plenara C.C. al U.T.C. din 23 decembrie 1971, în legătură cu subordonarea nemijlocită a organizaţiilor din şcolile şi grupurile şcolare profesionale faţă de comitetele U.T.C. din întreprinderile pe lingă care funcţionează. Sunt multe organizaţii. Îndeosebi, la nivelul secţiilor, atelierelor şi claselor, care au manifestat un Interes scăzut in organizarea propriei activităţi. Nu-şi planifică munca, nu au in vedere posibilităţi, cerinţe speciale, adaptate locului. La organizaţiile „mecanică grea“, „forja-modelarie“, „ucenici", de U.U.P.S., la „hîrtie“ , Combinatul de celuloză şi hîrtie. in unele clase de la Grupul şcolar pentru industria lemnului şi altele, nici măcar nu existau programe trimestriale de activităţi. Unele organizaţii nu s-au intîlnit perioade îndelungate in adunări generale — „prelucrări la cald" şi „sculărie“, de la U.U.P.S., clasele IX şi II, de la Grupul şcolar pentru industria lemnului şi altele. In alte colective, adunările au fost slab pregătite, nu şi-au dovedit utilitatea. Însăşi prezenţa uteciştilor a fost minimă. De exemplu, la Combinatul de celuloză şi hîrtie, in acest an s-au desfăşurat lună de lună adunări cu jumătate din efectivul unor organizaţii U.T.C. — la „celuloză’ şi la „hîrtie“. Asemenea deficienţe deparee in mare măsură din stilul de lucru defectuos al birouluicomitetului municipal Suceava al U.T.C., sunt urmarea unei minţi nesatisfăcător organizate. Pornite de la acest nivel, acţiuni ca „Cel mai bun elev practicant“, „Intre metronom şi protecţia muncii“, „Cu microfonul printre întîrziaţi“, raidurile anchetă în rindurile tinerilor din schimbul II şi III au rămas proiecte, n-au ajuns cât de cit la un Început de realizare, In Jos, la scara organizaţiilor U.T.C. La fel, deşi avea termen 1 februarie, nu s-a finalizat acţiunea de constituire a brigăzilor de muncă voluntar-patriotică, de repartizare a sarcinilor pe organizaţii. Chiar şedinţe ale biroului municipal s-au desfăşurat cu 8 9 membri prezenţi din 15 (sau şi nestatutar, cu mai puţin de jumătate, in luna aprilie). Unele analize n-au putut avea eficacitatea scontată şi pentru că faptele aduse în discuţie nu rezultau din investigarea prealabilă, atentă, profundă, a realităţilor din organizaţiile U.T.C. Discutind astfel, în general, despre „Organizarea şi desfăşurarea practicii în producţie a elevilor“, e de înţeles că biroul municipal şi-a propus în planul de măsuri : „Formarea de colective care se vor deplasa în Întreprinderi şi şcoli în vederea cunoaşterii exacte a condiţiilor în care se desfăşoară practica“. De fapt, aşa ar fi trebuit să se înceapă, prin contactul cu organizaţia U.T.C., cu viaţa tinerilor. N-a existat insă o legătură sistematică, permanentă cu activitatea, acestora, a lipsit controlul şi îndrumarea comitetelor U.T.C. în realizarea obiecti- velor propuse. De altfel, aceste trăsături se afirmă şi ca principale neajunsuri ale stilului de muncă practicat în Întreaga activitate : lipsa de sistem, de metodă în organizarea activităţii organului U.T.C. municipal şi absenţa contactului direct, concret, nemijlocit cu activitatea organizaţiilor U.T.C. la verigile lor de bază — secţia, schimbul, clasa etc. Faptele amintite, ca şi toate celelalte, numeroase, puse în atenţie de colectivul brigăzii C.C. al U.T.C. arată că, în sfirşit, a venit momentul unei analize combative, autocritice , de lucru, cit mai puţin în tonul lipsei de orizont analitic şi de exigenţă, al automulţumim călduţe frecvent manifestate de activiştii comitetului municipal. Aceştia in primul rind sunt datori să înveţe şi să practice atributele unui stil de lucru definit prin eforturile de dobîndire a unei reale eficacităţi organizatorice şi educative. ION TRONAC VIAŢA DE ORGANIZAŢIE Cunoaşterea terenului este abia începutul! o OPERA ROMANA, aflată sub semnul înnoirilor la sfîrşitul unei stagiuni pline de frămintări oferă o premieră a baletului românesc în seara zilei de 1 iulie. Astfel, sub conducerea muzicală a lui Cornel Trăilescu, vom avea prilejul să-i vedem în distribuţie pe Elena Dacian, Petre Ciortea şi Achim Gheorghiu în baletul „Zorile“ a cărei regie şi coregrafie e semnată de Vasile Maicu. Scenografia — Rolan Laup. Muzica — Alfred Mendelhson. In aceeaşi seară, Cristina Hamei Zira, Ileana Iliescu — artistă emerită, Ion Tugearu şi Victor Marcu vor fi principalii protagonişti al baletului „Nastasia“. Regia şi coregrafia : Oleg Danovschi — artist emerit, scenografia : Ofelia Tutoveanu, muzica : Cornel Trăilescu. • NOTAM mai intii premuera ultimei lucrări dramatice a lui Alexandru Mirodan : „Despre linele lipsuri, neajunsuri şi deficienţe in domeniul dragostei“. Locul ? Reputata scenă a Naţionalului, sala Comedia. • TIMP DE 7 zile, cu Începere de la 2 iulie, oraşul de la poalele Tîmpei va găzdui o nouă ediţie a tradiţionalului Festival de muzică de cameră. Din bogata agendă spicuim : recitalul basului Helge Bömches, concertul orchestrei de cameră dinBraşov avîndu-l ca solist pe chitaristul francez Roger Pierrat, concertul formaţiei „I Solisti di Sofia“, un recital Bach al baritonului Dan Iordăchescu, recitalul de sonate al violonistului Mihai Constantinescu ş.a. • DUMINICA 2 iulie, orele 11, muzicologul Mircea M. ştefănescu deschide, in cadrul Ateneului Tineretului din Capitală, stagiunea estivală. Concertează elevi ai liceelor de muzică, precum şi studenţi ai Conservatorului „Ciprian Forumbescu“. După deschiderea oficială, în fiecare mărfi, la orele 20, vor avea loc concerte susţinute de Dan Atanasiu, Eva Rădăcineanu, Roxana Livadă, Ruxandra Atanasiu. • IN EMISIUNEA teatru Unic TV, de marţi, la orele 20,20 pe programul I vom face cunoştinţă cu opera lui Paul Constantinescu ! „Pană Lesnea Rusalim“ pe un Ubret de Victor Eftimiu, intr-o adaptare pentru televiziune de Florica Gheorghiescu şi Carmen Dobrescu. — Urmărind ea să exprim în muzică un aspect din trecutul poporului nostru asuprit şi al luptelor pe care le-a dus Împotriva Împilatorilor săi din afară şi dinăuntru — ne amintea regretatul Paul Constantinescu — ne-am oprit asupra dramei „Pană Lesnea Rusalim“. Nu este o operă direct istorică, cu personaje reale, dar aceste personaje sunt tipice reprezentind o sinteză de un mai plin relief şi culoare a oamenilor din timpul asupririi fanariote de la sfîrşitul veacului al XVIII-lea, premergătoare răscoalei lui Tudor Vladimirescu. Interpreţi : solişti, corul şi orchestra Operei Române din Cluj. In rolul principal : Mugur Bogdan ; conducerea muzicală ; Ion Iancu. • IN ACEEAŞI ZI, dar pe programul II, la orele 21,40 In emisiunea „Luminile rampei“ vom vedea o talentată absolventă din acest an a Conservatorului „Ciprian Forumbescu“ — clasa profesorului Serafim Antropov — Violoncelista Gabriela Constantin. Notăm cu plăcere că Invitata emisiunii din această seară s-a afirmat pe estradele Ateneului tineretului și ale studioului Conservatorului. Recitalul Gabrielei Constantin va cuprinde lucrări de Schumann, Debussy, Gramedos, Nottara fiind acompaniată la pian de Elena Cosma. • ÎN SAPTAMINA la care ne referim găsim și la televiziune... balet In premieră. Astfel, joi, 29 iunie, orele 21,30 vom vedea reunite sub titlul „Vis de dragoste“ — o transpunere coregrafică a unora din cele mai cunoscute lucrări ale compozitorului Franz Liszt („Vis de dragoste", „La Campanella“, Rapsodia ungară nr. 2, liedul „Cind vezi că dorm"). ROMÂNIA-FILM PREZINTĂ film polriit realizat de studiourile sovietice cu: IURI SOLOMIN, EV GHENIA VETLOVA, NIKOLAI LEBEDEV, BORIS ZAI DENBERG, ALEXANDR GOLOBORODKO regia: ŢIBULNIK. BURT LANCASTER şi DEBORAH KERR în JOCUL DE-A MOARTEA Film american inspirat din existenta plină de riscuri a paraşufiştilor acrobaţi. regia: JOHN FRANKENHEIMER cu : SCOTT WILSON, GENE HACKMAN, BILL WINDOM, SNEREE NORTH. SÍMBÁTÁ 24 IUNIE 7972 MAREA SPERANŢA ALBA : rulează la Patria (orele 10; 12,45; 16; 18,45; 21,15), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Doina (ora 20,30). ODISEEA GENERALULUI JORU rulează la Central (orele 9,10; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). ŞI TOTUŞI EOLIS EXISTA 1 rulează la Doina (orele 11,30; 13,43; 16). MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLIȚIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII: rulează la Capitol (orele 9; 11,15; 14; 16,15; 18,45), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 10; 18,15; 20,30), Modern (orele 8,45; 11,16; 13,30; 16; 18 30; 20,45), Grădina Capitol (ora 20,15), Grădina Modern (ora 20,15). AVENTURILE LUI TOM SAWYER : rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 în continuare) La ora 20,15 PROGRAM DE DOCUMENTARE. CASA DE SUB ARBORI : rulează la Scala (orele 8,45; 11,16; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), București (orele 8,45; 11; 13,15; 18; 18,30; 20,45), Grădina Select (ora 20,15). AVENTURI LA MAREA NEAGRA rulează la Excelsior (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9, 12,15; 16,30), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Grădina Aurora (ora 20,15). LEGENDA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 10). 20 000 DE LEGHE SUB MARI 1 rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,15; 21), Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). FELIX SI OTILIA : rulează la Unirea (ora 16,30), Grădina Unirea (ora 20,30). PETRECEREA rulează la Doina (orele 18, 20). DESCULT IN PARC : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 11; 18,30; 20,45), Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15 ; 20,30). ANCHETA DE LA HOTEL EXCELSIOR : rulează la Buzești (orele 15,30; 18), Cosmos (orele 15,30; 17,45; 20), Grădina Buzești (ora 20,30) ROBIN HOOD : rulează la Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16, 18,15), Bucegi (orele 15,45; 18), Grădina Bucegi (ora 20,30), Grădina Tomis (ora 20,30). PĂDUREA PIERDUTA : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15). TOAMNA CHEYENNILOR : rulează la Lumina (orele 9; 12,30; 16; 19,30) , Arta (ora 16), Grădina Arta (ora 20,15). ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE : rulează la Ferentari (orele 15,15; 18; 20,15), Popular (orele 15,30; 18; 20,15). MAREA DRAGOSTE : rulează la Viitorul (orele 16; 18, 20). TRAFIC : rulează la Lira (orele 15,30- 18). FEMEI IN OFSAID : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). EVADARE DIN PLANETA MAIMUŢELOR : rulează la Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Moşilor (ora 20,15). DOAMNA ŞI VAGABONDUL : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30) , Floreasca (orele 16,30; 18; 20.30) • SILVIA : rulează la Mioriţa fetele 10; 12,30; 15; 17,80; 20. 19 FETE ȘI UN MARINAR : rulează la Rahova (orele 15,80; 18; 20.15) , PRERIA : rulează la Pacea (orale 15,45; 18, 20), Progresul (oreie 15,30; 18; 20,15). TAINA SOFIEI QRUBKO : rulează la Laromat (orela 9,80; 17,30; 18,30). LOVE STORY : rulează la Titan (orele 15,30; 18,15) Grădina Vran (ora 20,30), Cotroceni (orela 15,80; 18; 20,30). BATALIONUL INVIZIBIL : rulează la Munca (orele 16; 18, 20). ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT : rulează la Flacăra (orela 15,30; 18; 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI ! rulează la Festival (orele 1; 18,30; 18; 19,15). Grădina Festival (ora 20,15) . RITMURI SPANIOLE ! rulează la Grădina Lira (ora 20,85), ELDORADO (orale 5,30; 11,45; Ml 18,30; 18,45). AMANȚII DIN TOLEDO (ora 21), rulează la Cinemateca „Union“. ■1MBATA, 84 IUNIE 19T8 Opera Română : MADAME BUTTERFLY — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : DULCEA PASARE A TINEREŢII — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sch. Magureanu) ; RECITALUL ORCHESTREI SFINX — ora 20; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Studio) : SCHIMBUL — ora 20; Teatrul Giuleşti (La Teatrul de vară Herăstrău) : GEAMANDURA — ora 20; Circul Bucureşti : CIRCUL MARE DIN MOSCOVA ora 19,30. SIMBATA, 24 IUNIE 1972 PROGRAMUL I 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. 9,05 Biblioteca pentru toţi (reluare). Ion Slavici. 9,50*De vorbă cu gospodinele. 10,05 Curs de limba engleză — lecţia a 20-a. 10,35 Reportaj : „Peste ani“ de Lt. col. Vasile Mereuţă. 10,50 Ancheta TV. 11,30 Emisiune de divertisment. 12,15 In slujba sănătăţii — emisiune de educaţie sanitară. 12,30 Telejurnal. 16,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 18,15 Ritm, tinereţe, dans. 19,05 Publicitate. 19,15 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 In întlmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii . Ţara întreagă in întrecere. 20,15 Tele-enciclopedia. 20,55 Film serial : „Schulmeister“. Episodul al III-lea. „Schulmeister împotriva lui Schulmeister". 21,50 „Zimbiţi... vă rog“ ! Emisiune de divertisment. 22,20 Cîntă Mireille Mathieu. 22,40 Telejurnal. 22,50 Box — finalele campionatelor individuale de seniori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August“. PROGRAMUL II 16,30 Agenda. 16,40 Ansambluri folclorice. Orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei" din Ploieşti. 17,10 Reportaj bucureştean. 17,25 Moment coregrafic , .Bolero“ de Ravel in interpretarea unui grup de balerini de la Teatrul muzical din Constanţa. 17,40 Film artistic . ..Omul zilei“. Regia Julien Duvivier. Cu : Maurice Chevalier şi Elvira Popescu.