Scînteia Tineretului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7166-7191)

1972-06-24 / nr. 7186

„SCI­NT­EI A TINERETULUI" pag. 2 Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit din partea şefului statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambod­giei, NORODOM SIANUK, următoarea telegramă ! Domnule preşedinte, Permiteţi-mi să vă exprim cea mai profundă gratitudine pen­tru primirea solemnă atît de călduroasă, atît de amicală, pentru ospitalitatea generoasă extrem de cordială şi perfectă din toate punctele de vedere pe care Excelenţa Voastră, guvernul şi po­porul român au binevoit să mi-o rezerve atît mie personal cit şi Întregii delegaţii a Frontului Unit Naţional şi a guvernului Regal de Uniune Naţională ale Cambodgiei, cu prilejul vizitei noastre oficiale în glorioasa şi frumoasa dv. ţară la amabila invitaţie a Excelenţei Voastre. " Noi, cambodgienii, care am avut privilegiul şi onoarea de a îl invitaţii şi oaspeţii dumneavoastră aleşi, suntem­ extrem de fericiţi de a fi putut, datorită binevoitoarei dumneavoastră solicitudini, să consolidăm la maximum legăturile de prietenie cu marea şi fidela noastră prietenă Republica Socialistă Ro­mânia şi de a fi primit din partea dumneavoastră reafirmarea solemnă şi răsunătoare a sprijinului fără rezervă şi al solida­rităţii militante acordate luptei noastre de eliberare naţională. In acest context, termenii din discursurile dumneavoastră magnifice şi din Declaraţia comună semnată ieri la Bucureşti au entuziasmat mult şi încurajat puternic pe combatanţii Fron­tului. Permiteţi-mi, de asemenea, domnule preşedinte, să vă spun cât de impresionaţi am fost noi, cambodgienii, de numeroasele şi măreţele realizări industriale pe care am avut posibilitatea să le vedem şi să le admirăm, precum şi de succesele foarte importante şi continue ale României în toate domeniile edifi­cării socialiste, sub conducerea dumneavoastră clarvăzătoare. Rugăm pe Excelenţa Voastră, Partidul Comunist Român, gu-­ vernul şi poporul român să primească expresia viei noastre admiraţii şi a celor mai călduroase felicitări. Cu aceste sentimente, soţia mea şi cu mine prezentăm res­pectuoasele noastre salutări Doamnei Elena Ceauşescu şi ru­găm pe Excelenţa Voastră să primească asigurarea recunoştinţei noastre celei mai înalte şi consideraţiunii noastre foarte amicale. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, NICOLAE CEAUŞESCU, a adresat preşedintelui Re­publicii Franceze, domnului GEORGES POMPIDOU, următoarea telegramă : Foarte mişcat de vestea tragicei catastrofe feroviare de la Vierzy, transmit cele mai profunde condoleanţe familiilor îndu­rerate ale victimelor, precum şi urarea sinceră pentru resta­bilirea grabnică a răniţilor. Preş­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a adresat următoarea telegramă Maiestăţii Sale Regina ELISABETA A II-A : Adine mişcat de vestea catastrofei aeriene de pe aeropor­tul Heathrow, în care şi-au pierdut viaţa numeroase per­soane, exprim Maiestăţii Voastre şi familiilor îndoliate profunda noastră compasiune şi cele mai sincere condo­leanţe. Vizitele secretarului general al Partidului Comunist Brazilian şi administraţiei de stat, cu to­varăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinte al Consiliu­lui de conducere, rector al Aca­demiei, precum şi cu alţi membri ai conducerii acestei instituţii. Cu acest prilej, oaspetelui i-au fost prezentate activitatea şi pre­ocupările actuale ale Academiei. De asemenea, tovarăşul Luis Carlos Prestes a avut o întîlnire la Uniunea Scriitorilor, a vizitat Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, noi­le construcţii din municipiul Bu­cureşti, Muzeul Doftana, Grupul industrial petrochimic Brazi din Ploieşti, unităţi agricole şi sta­ţiunea turistică Poiana din jude­ţul Braşov şi a depus o coroană de flori la Monumentul luptăto­rilor pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. EXCURSII PRIN B.T.T. La Agenţiile B.T.T. din întreaga ţară se primesc în continuare înscrieri la urmă­toarele excursii externe : Al­geria (10—31 august), U.R.S.S. — Finlanda (8—19 septem­brie), Olimpiada de la Mün­chen (25 august—11 septem­brie). In cadrul vizitei pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al P.C. Brazilian, a avut o întîl­­nire la Academia „Ştefan Gheor­­ghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice CRONICA U. T. C. Ieri a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre Moscova, tovarăşul Titus Deac, şeful Comisiei sportive a U.A.S.R. care urmează să participe la şedinţa Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar de la Moscova. Ieri a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre Stockholm, tovarășul Radu­ Enache, mem­bru al Biroului C.C. al U.T.C., care va participa la lucrările Congresului Tineretului So­cial-Democrat din Suedia. La plecare, pe aeroportul Otopeni, a fost prezent to­varășul Florea Diaconescu, membru al Biroului C.C. al U.T.C., activişti ai C.C. al U.T.C. Din cea de a doua gală semifi­nală reţinem citeva aspecte, pozi­tive, şi negative, care vizează, in principal, nume mai cunoscute din boxul romanesc. Reţinem sur­priza plăcută produsă de tînârul Marin Peia, de la Dinamo, care l-a învins la puncte pe rutinatul Iu­lian Lungu de la Metalul Bucu­reşti. Ne-a plăcut evoluţia lui Po­­meteu — ,,olimpicul“ deţine o bună formă sportivă d­in meciul cu gă­­lăţeanul Amâzăroaie — uri meci combativ, spectaculos, tehnic — contrastînd de departe cu ceea ce ne-a oferit a doua pereche de la aceeaşi categorie (57 kg.) dintre reşiţeanul P. Nedelcea şi stelistul A Dumitrescu. Cită deosebire ? Aceştia din urmă au oferit o mostră de box dezordonat, încîl­­cit. Imaginea actuală a fostului campion european — l-am numit pe Dumitrescu — este decepţio­­narită : lupta, sa din ring demon­strează o­ slavă pregătire fizică, tehnică şi tactică , el loveşte pu­ţin, primeşte mult, au fost mo­mente cind îşi aştepta adversarul fără gardă, recepţionînd lovituri în plină figură. O partidă aştep­tată cu interes de public a fost cea dintre proaspătul promovat la o categorie superioară, Paul Do­­brescu şi Clujeanul Alexandru Popa. Dar experimentul făcut (de clubul Dinamo şi de Federaţie) a eşuat. Intîlnind un boxer mai pu­ternic, experimentat, Dobrescu n-a făcut decît să se agite mult, lovi­turile lui n-au avut forţa­­i preci­zie, pe cind adversarul său l-a „executat“ rar şi dicisiv cu pumni grei, obligindu-1 pe arbitru să-l numere Încă in prima repriză. In­tre cei doi combatanţi era o dis­tanţă, totuşi, de o categorie, ex­primată prin dezechilibrul luptei. Dobrescu are o greutate... artifi­cială, loviturile lui n-au forţa ce­rută de categoria in care a fost transferat (67 kg.) şi, cum afirma după meci Lucian Popescu, „cu greutatea nu te poţi juca". Aceste categorii de greutate au fost îm­părţite, la origine, după criterii ştiinţifice şi ele ar cam trebui res­pectate. Iniţiatorii ideii explică în­­fringerea detaşată a lui Dobrescu, eşecul talentatului boxer dinamo­­vist prin „lipsa formei sportive“ manifestată în ultima vreme. De fapt amatorii sportului cu mănuşi din Capitală, prezenţi în cursul acestei săptămini la galele sferturilor de finală şi la semifi­nale, au asistat la partide extrem de interesante şi disputate din care surprizele nu au lipsit. Astfel încă din sferturile de finală, au părăsit competiţia Constantin Gru­­escu şi Horst Stump, campionii naţionali la categoria muscă şi respectiv semigrea. Dacă primul a fost învins de constănţeanul Tra­­ian Cerchia, în schimb Horst Stumpf, beneficiarul unei decizii e­­ronate, (a făcut, de altfel, cunoş­tinţă de trei ori cu podeaua în meciul cu I. Silişte), a fost oprit de medici să-şi apere şansele în continuare. Dorinţa de afirmare a tinerilor pugiliş­ti care au creat nenumărate clipe grele boxerilor consacraţi, a fost ilustrată printre alţii, cum spuneam, de tinărul Ma­rian Peia, învingătorul lui Adrian Moraru sau de Remus Cosma vic­torios in meciul cu Ştefan Boboc. Dintre componenţii lotului olimpic o bună impresie au lăsat Calistrat Cuţov, Gabriel Pometcu, Alec Năstac şi I. Györfi care continuă să domine autoritar categoriile lor de greutate, dlndu-ne speranţe în­­tr-o comportare bună la Jocurile Olimpice de vară de la München. Campionatele republicane de box ediţia 1972 — se încheie, astăzi, la arena montată în Incinta pati­noarului ,,23 August“ din Capitală. Cu începere de la ora 19.00, In or­dinea celor 3 categorii de greu­tate, In gala finală vor evo­lua următoarele perechi de boxeri : Remus Cosma — Stefan Buiatu ; Traian Cerchia — Anton Cojan; Mircea Toni — Marian Peia; Gabriel Pometcu — Pavel Nedelcea; Antoniu Vasile — Gheor­ghe Ciochină; Calistrat Cutov — Ladislau Mathe; Victor Zilberman — Alex. Popa; I. Györfi — I. Mo­­canu; Alec Năstac — Gheorghe Chivăr; Petre Cîmpeanu — Marin Constantinescu; Iiie Dascălu — Anghel Iancu. C. V. Astăzi, finalele campionatelor naționale EXPERIMENTUL DOBRESCU A EȘUAT CONCURSUL PRONOSPORT NR. 26 din 25 iunie 1972 Dinamo-F. c. Argeș 1,X „U“ Cluj-Rapid 1 U.T. Arad-S.C. Bacău 1 Jiul-Petrolul 1,X Farul-„U“ Craiova 1 Steagul roşu-C.F.R. cluj 1.X.2 Crişul-Steaua 1,2 A.S.A. Tg. Mureş-Politehnica 1,2 Metalul Plopeni-Dunarea 1 Poiana Cimpina-Prog. Brăila 1 Minerul Anina-Gaz metan 1 Vulturii-C.S.M. Sibiu 1 Minerul B.M.-Oâmpla Oradea 1 25 iunie — Ziua grânicerilor De veghe la fruntariile ţării Frontiera. Poate că nicăieri sentimentul permanentei noas­tre prin milenii nu e mai stă­ruitor ca aici şi poate Că nică­ieri ca aici istoria nu e mai grăitor prezentă in toate. Zvel­te foişoare de oţel. Poteci gră­nicereşti sub freamătul plopi­lor. Şi meandrele fişiei arate, urcind şi coborînd fără de ră­gaz, întovărăşită de salba mă­runtelor aşezări ostăşeşti. ★ — Mai povestim­, tovarăşe că­pitan ! Şi căpitanul Gheorghe Jita­­ru, un om cu un stagiu de 17 ani pe frontieră, povesteşte cu emoţie cum se măsurau briga­dierii cu munţii, între Salva şi Vişeu, cum munceau noaptea, pe furiş, cu gîndul la renumele bri­găzii şi rite greutăţi au fost de înfruntat în anii ’50 şi rit de adine l-a răscolit clipa primirii carnetului roşu de partid... — Ştiu că unii tovarăşi mai trăiesc nostalgia muncii acelor ani — ne spune căpitanul. Dar romantismul nu e de domeniul trecutului. Romantismul e în inimi. Iată, bunăoară, pichetul nostru. ...La întîia privire, pichetul e la fel ca multe altele. Ordinea e fără reproş. Ţinuta ostaşilor — de asemenea. Gospodăria a­­jutătoare poartă sigiliul hărni­ciei şi al priceperii unor oameni îndrăgostiţi de muncă. Ca în toate pichetele, ostaşii sunt uniţi printr-o atitudine co­lectivă fermă împotriva aba­terilor disciplinare, împotriva calificativelor mediocre la pre­gătirea de luptă şi politică. — Noi nu avem un plan de producţie — spunea într-o a­­dunare utecistul Ion Matei. N-avem norme, dar putem şi trebuie să ne depăşim pe noi înşine. Şi intr-adevăr, oamenii se de­păşesc pe ei înşişi, îşi infrîng propriile tentaţii, propriile slă­biciuni. Soldatului Constantin Tebeica îi era teamă să mear­gă noaptea, singur, pe linia de frontieră. Reţinere, într-un fel firească. Cu ajutorul colectivu­lui, dar printr-un efort de voin­ţă, printr-o luptă cu el însuşi, a reuşit să-şi biruie frica. Sol­datul Gheorghe Şerban a venit aici dintr-un mare oraş cu o „carte de vizită“ care nu-l ono­ra deloc. Dar comandantul, cei­lalţi militari l-au încurajat cu dragostea şi bunăvoinţa lor. în­cetul cu încetul şi-a biruit com­plexele, s-a regăsit pe sine în­suşi, şi, după o vreme, s-a in­tegrat in viaţa de frontieră. E­xemplele ar putea continua. Şi aici, ca pretutindeni, munca se dovedeşte raţiunea supremă a personalităţii. — Care sunt cei mai destoinici militari din subunitate, tovară­şe căpitan ? O clipă de reflecţie. — Vă mărturisesc că n-aş putea alege citeva nume, fără să greşesc. Totuşi, aş aminti pe ciţiva : fruntaşii Iulian Pop, Ion Matei, Petre Mandici, Vasile Dumbravă. Şi, bineînţeles, nu pot să-l trec cu vederea pe fruntaşul Mihai Strîmbu, secre­tarul organizaţiei U.T.C. — Ce credeţi despre oamenii adevăraţi ? Se afirmă numai în împrejurări excepţionale ? — Nu, oamenii adevăraţi se remarcă în efortul cotidian, de­loc spectaculos, in tenacitatea cu care îşi îndeplinesc toate îndatoririle, zi de zi, clipă de clipă. Dacă reuşesc acest lucru, fiţi convins că vor fi în stare să săvîrşească şi acte de bra­vură. Există un eroism al luptei cu inerţia, cu mediocritatea... Comandantul ne arată. Pe u­­nul din pereţii clubului, patru diplome „Subunitate de frunte“ cucerite succesiv. Veritabile a­­testate ale vieţii ostăşeşti, aces­te documente afirmă că tradi­ţiile revoluţionare ale tineretu­lui nostru sunt continuate aici pe coordonatele noilor exigenţe, în lumina Programului de edu­caţie comunistă, elaborat de partid, sub sensnul abnegaţiei faţă de idealul apărării şi înăl­ţării patriei. ★ ...Faptele petrecute deunăzi în raionul pichetului au început cu semnalul luminos dat de fruntaşul Vasile Iacobuţă : des­­coperise o urmă suspectă în apropierea fişiei arate. Coman­dantul lipsea din subunitate. Ca­poralul Gheorghe Magdin, un bănăţean bine făcut, strungar la obîrşie, părea că aşteptase mai demult un asemenea mesaj. Ci­teva ordine concise, apoi Indi­caţiile de rigoare şi, după ci­teva secunde, soldatul Florian Trişcaş pleca în misiune înso­ţit de cîinele de urmărire. Pe un alt itinerar a plecat solda­tul Ion Grigoraş. Curînd, ei se întorceau escortînd un oaspete nepoftit. Aveau să afle că nu e vorba de un infractor adevărat, ci de o situaţie tactică creată in cadrul unei aplicaţii condu­se de eşalonul superior , încă un calificativ bun se adăuga şirului de succese dedicate de pichet apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului şi aniver­sării Republicii. Dar nu înainte de a mai trece un examen , tî­­nărul Iosif Toma, membru in grupa de sprijin a grănicerilor, transmitea, printr-un alt to­varăş, un inginer venit cu moto­reta, că în zonă îşi făcuse apa­riţia o persoană suspectă. In­diciile, destul de vagi, se dove­diseră totuşi preţioase pentru nişte militari stăpîni pe măies­tria grănicerească. Nu trecu mult şi la pichet era adus şi cel de-al doilea ..infractor“ Aplicaţie ? Situaţie reală 7 Pentru membrii grupei de spri­jin, ca şi pentru grăniceri, amă­nuntul nu avea o prea mare în­semnătate. Important era că veghea lor, în strînsă conlu­crare, îşi arătase roadele , că hotarul ţării era vegheat şi a­­părat cu credinţă de tinerii gră­niceri cu uniformă și fără uni­formă. I. NICHIFOR La Suceava, activitatea de control şi Îndrumare, desfăşu­rată, nu demult, de un colectiv al brigăzii C.C. al U.T.C., a cu­prins 114 organizaţii U.T.C., cu peste 5 600 utecişti, adică circa 42 la sută din efectivul organi­zaţiei U.T.C. municipale. Astfel, concluziile privind viaţa internă de organizaţie şi stilul de mun­că al organelor U.T.C. din mu­nicipiu se impun cu atît mai mult atenţiei, validate de datele unei ample şi riguroase investi­gaţii a terenului. Pe ansamblu, au fost remar­cate multe experienţe positive, s-au putut constata, in majori­tatea organizaţiilor, preocupări susţinute privind îndeplinirea sarcinilor profesionale şi ob­şteşti de către tineri, creşterea responsabilităţii lor sociale faţă de muncă, faţă de ridicarea ni­velului de cunoştinţe profesio­nale, în legătură cu respectarea disciplinei, integrarea profesio­nală, calificarea şi ridicarea ca­lificării. Analiza nuanţată, cu trimiteri exigente la rolul şi locul spe­cific de afirmare politico-orga­­nizatorică al fiecăreia din orga­nizaţiile U.T.C. controlate, în ra­port de problemele, sarcinile şi răspunderile sale directe în le­gătură cu viaţa tinerilor, a pus în evidenţă şi numeroase con­cluzii care decurg din existenţa unor minusuri şi slăbiciuni in activitatea organelor U.T.C. su­cevene, în viaţa de organizaţie, cel mai adesea corelate cu carenţe ale stilului de muncă. Aşa se face că s-au organizat foarte puţine acţiuni educative pentru cultivarea dragostei faţă de meserie. In majoritatea uni­tăţilor economice tinerii califi­caţi prin ucenicie la locul de muncă sau cursuri de scurtă du­rată au fost uitaţi de comitetele U.T.C. Slabe pot fi considerate şi acţiunile întreprinse pentru dezvoltarea pasiunii faţă de noutăţile în specialitate, deoa­rece numărul tinerilor cititori de literatură tehnico-ştiinţifică este foarte mic, de ordinul zecilor in întreprinderi cu sute şi mii de tineri. Pe de altă parte, puţin s-a acţionat în sprijinul preocu­părilor de calificare şi perfecţio­nare profesională ale tinerilor. La Grupul de şantiere-construc­­ţii, deşi aproape jumătate din­tre tinerii muncitori sunt neca­lificaţi, organizaţia U.T.C. a rămas indiferentă. Un interes scăzut s-a manifestat mai ales la Întreprinderile date de nicvic in funcţiune, faţă de problemele integrării in muncă a tinerilor angajaţi din rîndul absolvenţilor şcolilor profesionale şi liceelor de specialitate, pentru ucenicii la locul de muncă şi elevii aflaţi în practică. La Uzina de utilaje şi piese de schimb au fost găsiţi 195 de utecişti in afara eviden­ţei organizaţiei U.T.C., iar 350 de ucenici n-au fost deloc cu­prinşi in cercurile de invăţă­­mlnt politic-ideologic. Situaţia profesională şi problemele lor sociale au rămas puţin cunoscu­te membrilor comitetului U.T.C. al întreprinderii. Trebuie spus, totodată, că nicăieri în munici­piu n-a fost încă aplicată indi­caţia, cuprinsă în planul de mă­suri adoptat la Plenara C.C. al U.T.C. din 2­3 decembrie 1971, în legătură cu subordonarea ne­mijlocită a organizaţiilor din şcolile şi grupurile şcolare pro­fesionale faţă de comitetele U.T.C. din întreprinderile pe lingă care funcţionează. Sunt multe organizaţii. Îndeo­sebi, la nivelul secţiilor, atelie­relor şi claselor, care au mani­festat un Interes scăzut in or­ganizarea propriei activităţi. Nu-şi planifică munca, nu au in vedere posibilităţi, cerinţe spe­ciale­, adaptate locului. La or­ganizaţiile „mecanică grea“, „forja-modelarie“, „ucenici", de U.U.P.S., la „hîrtie“ , Com­binatul de celuloză şi hîrtie. in unele clase de la Grupul şcolar pentru industria lemnului şi al­tele, nici măcar nu existau pro­grame trimestriale de activităţi. Unele organizaţii nu s-au intîl­­nit perioade îndelungate in adu­nări generale — „prelucrări la cald" şi „sculărie“, de la U.U.P.S., clasele IX­­ şi II­­, de la Grupul şcolar pentru indus­tria lemnului şi altele. In alte colective, adunările au fost slab pregătite, nu şi-au dovedit uti­li­ta­tea. Însăşi prezenţa utecişti­lor a fost minimă. De exemplu, la Combinatul de celuloză şi hîrtie, in acest an s-au desfă­şurat lună de lună adunări cu jumătate din efectivul unor or­ganizaţii U.T.C. — la „celuloză­’ şi la „hîrtie“. Asemenea deficienţe deparee in mare măsură din stilul de lucru defectuos al biroului­­co­­mitetului municipal Suceava al U.T.C., sunt urmarea unei minţi nesatisfăcător organizate. Por­nite de la acest nivel, acţiuni ca „Cel mai bun elev practi­cant“, „Intre metronom şi pro­tecţia muncii“, „Cu microfonul printre întîrziaţi“, raidurile an­chetă în rindurile tinerilor din schimbul II şi III au rămas pro­iecte, n-au ajuns cât de cit la un Început de realizare, In Jos, la scara organizaţiilor U.T.C. La fel, deşi avea termen 1 februa­rie, nu s-a finalizat acţiunea de constituire a brigăzilor de mun­că voluntar-patriotică, de repar­tizare a sarcinilor pe organizaţii. Chiar şedinţe ale biroului mu­nicipal s-au desfăşurat cu 8­ 9 membri prezenţi din 15 (sau şi nestatutar, cu mai puţin de ju­mătate, in luna aprilie). Unele analize n-au putut avea efica­citatea scontată şi pentru că faptele aduse în discuţie nu re­zultau din investigarea preala­bilă, atentă, profundă, a realită­ţilor din organizaţiile U.T.C. Discutind astfel, în general, des­pre „Organizarea şi desfăşura­rea practicii în producţie a ele­vilor“, e de înţeles că biroul municipal şi-a propus în planul de măsuri : „Formarea de co­lective care se vor deplasa în Întreprinderi şi şcoli în vederea cunoaşterii exacte a condiţiilor în care se desfăşoară practica“. De fapt, aşa ar fi trebuit să se înceapă, prin contactul cu orga­nizaţia U.T.C., cu viaţa tineri­lor. N-a existat insă o legătură sistematică, permanentă cu ac­tivitatea, acestora, a lipsit con­trolul şi îndrumarea comitete­lor U.T.C. în realizarea obiecti-­ velor propuse. De altfel, aceste trăsături se afirmă şi ca princi­pale neajunsuri ale stilului de muncă practicat în Întreaga ac­tivitate : lipsa de sistem, de me­todă în organizarea activităţii organului U.T.C. municipal şi absenţa contactului direct, con­cret, nemijlocit cu activitatea organizaţiilor U.T.C. la verigile lor de bază — secţia, schimbul, clasa etc. Faptele amintite, ca şi toate celelalte, numeroase, puse în a­­tenţie de colectivul brigăzii C.C. al U.T.C. arată că, în sfirşit, a venit momentul unei analize combative, autocritice , de lucru, cit mai puţin în tonul lip­sei de orizont analitic şi de exi­genţă, al automulţumim căl­duţe frecvent manifestate de ac­tiviştii comitetului municipal. Aceştia in primul rind sunt da­tori să înveţe şi să practice a­­tributele unui stil de lucru definit prin eforturile de dobîn­­dire a unei reale eficacităţi or­ganizatorice şi educative. ION TRONAC VIAŢA DE ORGANIZAŢIE Cunoaşterea terenului este abia începutul! o OPERA ROMANA, aflată sub semnul înnoirilor la sfîrşitul unei stagiuni pline de frămintări oferă o premieră a baletului românesc în seara zilei de 1 iulie. Astfel, sub conducerea muzicală a lui Cornel Trăilescu, vom avea prile­jul să-i vedem în distribuţie pe Elena Dacian, Petre Ciortea şi A­­chim Gheorghiu în baletul „Zori­le“ a cărei regie şi coregrafie e semnată de Vasile Maicu. Sceno­grafia — Rolan Laup. Muzica — Alfred Mendelhson. In aceeaşi seară, Cristina Hamei Zira, Ileana Iliescu — artistă eme­rită, Ion Tugearu şi Victor Marcu vor fi principalii protagonişti al baletului „Nastasia“. Regia şi co­regrafia : Oleg Danovschi — artist emerit, scenografia : Ofelia Tuto­­veanu, muzica : Cornel Trăilescu. • NOTAM mai intii premuera ultimei lucrări dramatice a lui Alexandru Mirodan : „Despre li­nele lipsuri, neajunsuri şi defi­cienţe in domeniul dragostei“. Lo­cul ? Reputata scenă a Naţionalu­lui, sala Comedia. • TIMP DE 7 zile, cu În­cepere de la 2 iulie, oraşul de la poalele Tîmpei va găzdui o nouă ediţie a tra­diţionalului Festival de mu­zică de cameră. Din boga­ta agendă spicuim : recita­lul basului Helge Bömches, concertul orchestrei de ca­meră din­­Braşov avîndu-l ca solist pe chitaristul fran­cez Roger Pierrat, concer­tul formaţiei „I Solisti di Sofia“, un recital Bach al baritonului Dan Iordăches­­cu, recitalul de sonate al violonistului Mihai Con­stantinescu ş.a. • DUMINICA 2 iulie, orele 11, muzicologul Mircea M. ştefănescu deschide, in cadrul Ateneului Ti­neretului din Capitală, stagiunea estivală. Concertează elevi ai li­ceelor de muzică, precum şi­ stu­denţi ai Conservatorului „Ciprian Forumbescu“. După deschiderea o­­ficială, în fiecare mărfi, la orele 20, vor avea loc concerte susţinu­te de Dan Atanasiu, Eva Rădăci­­neanu, Roxana Livadă, Ruxandra Atanasiu. • IN EMISIUNEA teatru Unic TV, de marţi, la orele 20,20 pe programul I vom face cunoştinţă cu opera lui Paul Constantinescu ! „Pană Lesnea Rusalim“ pe un U­­bret de Victor Eftimiu, intr-o a­­daptare pentru televiziune de Flo­­rica Gheorghiescu şi Carmen Do­brescu. — Urmărind ea să exprim în muzică un aspect din trecutul po­porului nostru asuprit şi al lupte­lor pe care le-a dus Împotriva Îm­pilatorilor săi din afară şi dină­untru — ne amintea regretatul Paul Constantinescu — ne-am o­­prit asupra dramei „Pană Lesnea Rusalim“. Nu este o operă direct istorică, cu personaje reale, dar aceste personaje sunt tipice repre­­zentind o sinteză de un mai plin relief şi culoare a oamenilor din timpul asupririi fanariote de la sfîrşitul veacului al XVIII-lea, premergătoare răscoalei lui Tudor Vladimirescu. Interpreţi : solişti, corul şi or­chestra Operei Române din Cluj. In rolul principal : Mugur Bog­dan ; conducerea muzicală ; Ion Iancu. • IN ACEEAŞI ZI, dar pe programul II, la orele 21,40 In emisiunea „Lumi­nile rampei“ vom vedea o talentată absolventă din a­­cest an a Conservatorului „Ciprian Forumbescu“ — clasa profesorului Serafim Antropov — Violoncelista Gabriela Constantin. No­tăm cu plăcere că Invitata emisiunii din această seară s-a afirmat pe estradele A­­teneului tineretului și ale studioului Conservatorului. Recitalul Gabrielei Constan­tin va cuprinde lucrări de Schumann, Debussy, Gra­­medos, Nottara fiind acom­paniată la pian de Elena Cosma. • ÎN SAPTAMINA la care ne referim găsim și la televiziune... balet In premieră. Astfel, joi, 29 iunie, orele 21,30 vom vedea reu­nite sub titlul „Vis de dragoste“ — o transpunere coregrafică a unora din cele mai cunoscute lucrări ale compozitorului Franz Liszt („Vis de dragoste", „La Campanella“, Rapsodia ungară nr. 2, liedul „Cind vezi că dorm"). ROMÂNIA-FILM PREZINTĂ­ film polrii­t realizat de stu­diourile sovietice cu: IURI SOLOMIN, EV­­ GHENIA VETLOVA, NIKO­LAI LEBEDEV, BORIS ZAI­­ DENBERG, ALEXANDR GO­­LOBORODKO regia: ŢIBULNIK. BURT LANCASTER şi DEBO­RAH KERR în JOCUL DE-A MOARTEA Film american inspirat din existenta plină de riscuri a paraşufiştilor acrobaţi. regia: JOHN FRANKEN­­HEIMER cu : SCOTT WILSON, GENE HACKMAN, BILL WINDOM, SNEREE NORTH. SÍMBÁTÁ 24 IUNIE 7972 MAREA SPERANŢA ALBA : ru­­lează la Patria (orele 10; 12,45; 16; 18,45; 21,15), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Doina (ora 20,30). ODISEEA GENERALULUI JOR­U rulează la Central (orele 9,10; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). ŞI TOTUŞI EOLIS EXISTA 1 rulează la Doina (orele 11,30; 13,43; 16). MĂRTURISIRILE UNUI COMI­SAR DE POLIȚIE FĂCUTE PRO­CURORULUI REPUBLICII: rulea­ză la Capitol (orele 9; 11,15; 14; 16,15; 18,45), Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 10; 18,15; 20,30), Modern (orele 8,45; 11,16; 13,30; 16; 18 30; 20,45), Grădina Capitol (ora 20,15), Grădina Modern (ora 20,15). AVENTURILE LUI TOM SA­WYER : rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 în continuare) La ora 20,15 PROGRAM DE DOCU­MENTARE. CASA DE SUB ARBORI : rulea­ză la Scala (orele 8,45; 11,16; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), București (orele 8,45; 11; 13,15; 18; 18,30; 20,45), Gră­dina Select (ora 20,15). AVENTURI LA MAREA NEA­GRA rulează la Excelsior (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9, 12,15; 16,30), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Grădina Aurora (ora 20,15). LEGENDA : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 10). 20 000 DE LEGHE SUB MARI 1 rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,15; 21), Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). FELIX SI OTILIA : rulează la Unirea (ora 16,30), Grădina Uni­rea (ora 20,30). PETRECEREA­­ rulează la Doina (orele 18, 20). DESCULT IN PARC : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 11; 18,30; 20,45), Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15 ; 20,30). ANCHETA DE LA HOTEL EX­CELSIOR : rulează la Buzești (o­rele 15,30; 18), Cosmos (orele 15,30; 17,45; 20), Grădina Buzești (ora 20,30) ROBIN HOOD : rulează la Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30) , Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16, 18,15), Bucegi (orele 15,45; 18), Grădina Bucegi (ora 20,30), Grădi­na Tomis (ora 20,30). PĂDUREA PIERDUTA : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15). TOAMNA CHEYENNILOR : ru­lează la Lumina (orele 9; 12,30; 16; 19,30) , Arta (ora 16), Grădina Arta (ora 20,15). ASTA SEARA DANSAM IN FA­MILIE : rulează la Ferentari (orele 15,15; 18; 20,15), Popular (orele 15,30; 18; 20,15). MAREA DRAGOSTE : rulează la Viitorul (orele 16; 18, 20). TRAFIC : rulează la Lira (orele 15,30- 18). FEMEI IN OFSAID : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). EVADARE DIN PLANETA MAI­MUŢELOR : rulează la Dacia (ore­le 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Moşilor (ora 20,15). DOAMNA ŞI VAGABONDUL : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30) , Floreasca (orele 16,30; 18; 20.30) • SILVIA : rulează la Mioriţa fe­tele 10; 12,30; 15; 17,80; 20­. 19 FETE ȘI UN MARINAR : ru­lează la Rahova (orele 15,80; 18; 20.15) , PRERIA : rulează la Pacea (ora­le 15,45; 18, 20), Progresul (oreie 15,30; 18; 20,15). TAINA SOFIEI QRUBKO : ru­lează la Laromat (orela 9,80; 17,30; 18,30). LOVE STORY : rulează la Titan (orele 15,30; 18,15) Grădina Vran (ora 20,30), Cotroceni (orela 15,80; 18; 20,30). BATALIONUL INVIZIBIL : ru­lează la Munca (orele 16; 18, 20). ULTIMUL DOMICILIU CUNOS­CUT : rulează la Flacăra (orela 15,30; 18; 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI ! rulează la Festival (orele 1; 18,30; 18; 19,15). Grădina Festival (ora 20,15) . RITMURI SPANIOLE ! rulează la Grădina Lira (ora 20,85), ELDORADO (orale 5,30; 11,45; Ml 18,30; 18,45). AMANȚII DIN TOLE­DO (ora 21), rulează la Cinemateca „Union“. ■1MBATA, 84 IUNIE 19T8 Opera Română : MADAME BUT­TERFLY — ora 19,30; Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“ (Sala Co­media) : DULCEA PASARE A TI­NEREŢII — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sch. Magu­­reanu) ; RECITALUL ORCHES­TREI SFINX — ora 20; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Studio) : SCHIMBUL — ora 20; Teatrul Giu­­leşti (La Teatrul de vară Herăs­trău) : GEAMANDURA — ora 20; Circul Bucureşti : CIRCUL MARE DIN MOSCOVA ora 19,30. SIMBATA, 24 IUNIE 1972 PROGRAMUL I 9,00 Deschiderea emisiunii de di­mineaţă. 9,05 Biblioteca pentru toţi (reluare). Ion Slavici. 9,50*De vor­bă cu gospodinele. 10,05 Curs de limba engleză — lecţia a 20-a. 10,35 Reportaj : „Peste ani“ de Lt. col. Vasile Mereuţă. 10,50 Ancheta TV. 11,30 Emisiune de divertisment. 12,15 In slujba sănătăţii — emisiu­ne de educaţie sanitară. 12,30 Te­lejurnal. 16,30 Deschiderea emisiu­nii de după-amiază. 18,15 Ritm, ti­nereţe, dans. 19,05 Publicitate. 19,15 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 In întlmpinarea Conferinţei Naţio­nale a Partidului Comunist Ro­mân şi a celei de a 25-a aniver­sări a Republicii . Ţara întreagă in întrecere. 20,15 Tele-enciclope­­dia. 20,55 Film serial : „Schulmeis­ter“. Episodul al III-lea. „Schul­meister împotriva lui Schulmeis­ter". 21,50 „Zimbiţi... vă rog“ ! E­­misiune de divertisment. 22,20 Cîn­­tă Mireille Mathieu. 22,40 Te­lejurnal. 22,50 Box — finalele cam­pionatelor individuale de seniori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August“. PROGRAMUL II 16,30 Agenda. 16,40 Ansambluri folclorice. Orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei" din Ploieşti. 17,10 Reportaj bucu­­reştean. 17,25 Moment coregrafic , .Bolero“ de Ravel in interpreta­rea unui grup de balerini de la Teatrul muzical din Constanţa. 17,40 Film artistic . ..Omul zilei“. Regia Julien Duvivier. Cu : Mau­rice Chevalier şi Elvira Popescu.

Next