Scînteia Tineretului, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7296-7321)
1972-11-08 / nr. 7302
în cenfia tinerilor muncitori. Începînd cîiiar din acest an SECŢII DE SUBINGINERI In marile Întreprinderi EXAMENUL DE ADMITERE LA 1 DECEMBRIE Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului comunică : Incepind cu anul universitar 1972/1973 se înfiinţează cursuri serale de subingineri, care vor funcţiona pe lingă marile Întreprinderi industriale, ca secţii ale instituţiilor de învăţămtnt superior. Examenul de admitere va începe la 1 decembrie 1972. La acest examen se pot prezenta muncitori, maiştri şi tehnicieni, care lucrează In producţie In specialitatea la care se înscriu şi au recomandare scrisă din partea întreprinderilor unde sunt salariaţi. (Alte amănunte in pagina a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7302 6 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972 La Fabrica de încălţăminte „Solidaritatea“-Oradea Colectivul a hotârît: FĂRĂ PIERDERI şi deşeurile au devenit utilizabile Pină de curînd, la Fabrica de încălţăminte „Solidaritatea“ din Oradea deşeurile rămase in urma confecţionării pantofilor de damă tip „Romarta“ nu-şi găseau nici o întrebuinţare productivă. Zăceau cu lunile prin secţii, blocau spaţiile, încurcau circulaţia, în cel mai bun caz fiind livrate, la preţuri derizorii, către D.C.A. Gîndind mai mult, căutînd soluţii de valorificare eficientă a acestora şi de curmare a risipei de material — pentru că de ce să ne ascundem după deget, era vorba de risipă în cel mai adevărat sens al cuvîntului — specialiştii sectorului de creaţie au găsit o modalitate de utilizare a lor chiar din fabrică. — Din furdale, cum li se zice la noi la deşeuri — ne informează tovarăşul creator principal Dionisie Costea — ne-am propus să confecţionăm articole de Încălţăminte pentru copii, deci produse finite, de o calitate ireproşabilă. Deja 700 de perechi, în zece variante modelistice, au fost vîndute prin magazinul nostru de prezentare, ele bucurîndu-se de o apreciere deosebită din partea cumpărătorilor. Conceperea lor, din punct de vedere al creaţiei, a fost rodul muncii întregului colectiv din acest sector. Nu pot să nu menţionez însă aportul deosebit pe care şi l-au adus Eva Magyary, Erna Müler, Ileana Rădăreanu, Gheorghe Bela, uteeiştii care şi-au onorat exemplar obligaţiile profesionale dar, în acelaşi timp, au dat curs şi iniţiativei organizaţiei U.T.C. de a-şi mări contribuţia proprie la elaborarea unor noi modele, la folosirea raţională a fiecărui decimetru de material. — Preocuparea în această direcţie — relevă tovarăşul Simion Moldovan, secretarul comitetului U.T.C., este mai veche, rezultatele pe măsură. Un exemplu în acest sens mi se pare edificator. Economista Viorica Faur, de pildă, a elaborat un nou procedeu de aşezare a tiparelor la stanţarea feţelor de la încălţămintea de casă, procedeu datorită căruia a fost posibilă realizarea suplimentară a circa 800 perechi pantofi, 800 perechi confecţionate peste numărul rezultat de obicei din aceeaşi cantitate de piele. — Organizaţia U.T.C. este prezentă şi în acţiunea de valorificare a deşeurilor de care ne vorbea tovarăşul Dionisie Costea. — Se putea altfel ? Pentru valorificarea furdalelor a fost creată o linie specială, paralelă cu cea a confecţionării pantofilor de tip „Romarta", amplasată in aceeaşi sală. Această linie este deservită numai de către utecişti, ei traducînd în producţie finită ideea de la creaţie. Şi ceea ce vreau să precizez, acolo lucrează umăr GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a V-a) S-au angajat, au economisit Realizări la „Tehnometal“Timişoara In toate cele 8 organizaţii U.T.C. din cadrul Uzinei „Tehnometal“ Timişoara, s-a statornicit obiceiul de a valorifica pentru producţie fiecare bucată de metal. Reglorii şi matriţerii de la atelierul de presă, pe baza nomenclatorului de repere executate şi-au stabilit o ierarhie strictă a prelucrării lor în aşa fel ca în final, ceea ce rămîne din metal să fie realmente neutilizabil. Tinerii de la organizaţia nr. 8 s-au angajat încă de la începutul acestui an ca fiecare dintre I. OANCEA (Continuare în pag. a V-a) CAMPANIA AGRICOLA, PERMANENT ÎN ATENŢIA UTECIŞTILOR CARTOFII de la cîmp la siloz Am poposit şi noi prin cîteva localităţi din judeţul Arad unde in aceste zile campania recoltei se desfăşoară la cote maxime. Iată ce ne-au spus elevii Dan Călin, Bulete Marieta, Nicolae Neagu şi Ileana Tudosie, toţi în anul al treilea la Liceul nr. 1 Arad, clasă specială de matematică. La ora 12 îşi făcuseră jumătate din normă. Serveau masa ca nişte veritabili lucrători ieşiţi la o treabă pe care, dacă te-ai apucat de ea, nu-ţi este permis să o părăseşti pînă la terminare. Medicul veterinar Traian Vlad, șeful fermei nr. 2 al I.A.S. Udvinis, beneficiarul muncii elevilor, ne relatează : — Suntem o fermă zootehnică. Numai că nu am avut decit 50 hectare cu porumb... Cînd au venit, în urmă cu 3 zile elevii, recoltasem abia 10 hectare. După trei zile, ne-au mai rămas doar 10. Au hotărlt să nu plece de aici pînă nu termină tot porumbul de recoltat. Asemănătoare cuvinte de laudă şi respect le-a rostit şi secretarul comitetului de partid de la I.A.S. Ineu, la adresa elevilor liceului din localitate ; ei au recoltat pînă duminică 110 hectare. D. ION Ca urmare a acţiunilor energice Întreprinse in ultima vreme, în judeţul Vîlcea s-a încheiat recoltarea porumbului. Alături de lucrătorii ogoarelor, la această acţiune au contribuit din plin cei 40 000 membri ai organizaţiei judeţene a U.T.C. Concomitent cu recoltarea porumbului s-a lucrat intens la executarea arăturilor pentru insămînţările de toamnă — realizate pină în prezent în proporţie de peste 60 la sută — în vreme ce insămînţarea griului s-a efectuat pe jumătate din suprafaţa afectată. Toată săptămîna trecută, tinerii din municipiul Rm. Vîlcea au desfăşurat acţiuni de muncă patriotică soldate cu rezultate notabile. Ei au cules porumbul, sfecla şi cartofii de pe tarlalele I.A.S. Rm. Vîlcea, de la Păuşeşti-Măglaşi, Troian, Buleta, Bercioiu şi Cetăţuia, Copăcel şi Căzăneşti. La Buda-Poenari şi la Ostroveni, de pildă, pentru recoltarea cartofilor şi respectiv sfeclei roşii , s-au executat în prealabil lucrări de drenaj. O participare susţinută la aceste acţiuni am consemnat la tinerii de la Fabrica de piele şi încălţăminte „Vilceana“. DORIT MOTOC Foto-asicheta noastră In judeţul Braşov Cartofii sunt încă în actualitate, în Ţara Birsei, aproape cincizeci de mii de oameni participă zilnic la strinsul şi depozitarea recoltei a cărei medie depăşeşte toate realizările de pînă acum. Sunt studenţi, elevi şi cadre didactice, sunt muncitori, tehnicieni şi specialişti din uzinele şi fabricile locale, sunt cooperatori şi mecanizatori. De 43 de zile populaţia întregului judeţ, dacă nu zilnic, măcar la sfîrşitul săptămînii, participă la acţiunile vizînd recoltatul, sortatul, transportul ori depozitarea cartofilor. Un sfert de milion de tone de cai GH. FECIORII Foto : GH. CUCU (Continuare în pag. a IIl-a) Ei au căzut la datorie Cu puţin timp în urmă, apele Călmăţuiului au inundat satele Salcia, Dracea, Florica şi o parte din Furculeşti — judeţul Teleorman. Oamenii s-au strins în curtea unei şcoli. De aici au fost luaţi şi transportaţi de un elicopter militar, în locuri sigure. O cursă, două, zece. Copii, bărbaţi, femei. Mai rămăsese un ultim grup spre care se îndrepta acum, din nou, elicopterul. A aterizat nu prea departe. Hoaţa din spate s-a înfundat în pămîntul acoperit de un strat de mii. După ce s-a ridicat cîţiva centimetri, pămîntul l-a tras înapoi într-o dispută aprigă cu forţa elicelor. O înclinare pe o parte, cauzată de pierderea echibrului, ca urmare a unei decolări anormale (de pe un sol moale), elicea cea mare a atins pămîntul şi s-a rupt... Pasărea de metal s-a prăbuşit cu aripile flinte. Rezervorul de carburanţi a luat foc. Au putut sări doar piloţii. Cei doi ofiţeri de miliţie, locotenent major Cornel Adam şi căpitan Alexandru Demian nu au mai apucat să sară. Au ars de vii in văzul oamenilor — salvaţi de ei — îngroziţi de scena ce o aveau în faţa ochilor şi de neputinţa de a face ceva pentru salvatorii lor de acum cîteva minute. Cine erau cei doi tineri ofiţeri care purtau uniforma de miliţie şi peste care s-au aşternut in cîteva zeci de minute cenuşa şi scrumul ? Cornel Adam , vîrsta adolescenţei , află lăcătuş la Santie-Locotenent colonel MUGUREL ROŞIANU (Continuare tn pag. a ll-a) Căpitan ALEXANDRU DEMIAN Locotenent major ADAM CORNEL O sarcină de mare răspundere a fiecărui educator FORMAREA CONVINGERILOR POLITICE LA ELEVI La Congresul al X-lea şi la Conferinţa Naţională a partidului s-a trasat invăţămintului, ca o sarcină prioritară, legarea sa strînsă de viaţă. Ar fi o interpretare incompletă să Înţelegem că această sarcină, de maximă însemnătate pentru formarea tinerei generaţii, se referă doar la introducerea activităţii tehnico-productive în orarul şcolar. A fost nevoie şi de această măsură, menită să completeze formaţia tînărului, să-i faciliteze integrarea socială şi profesională de mai tîrziu. Dar legarea Invăţămintului de viaţă este un proces adineni complex, vizînd toata laturile sala. Şcoala noastră pregăteşte tînărul pentru o societate care se dezvoltă într-un ritm nemaipomenit şi el trebuie să fie înarmat pentru înţelegerea fenomenelor noi care apar în viaţa socială ori în ştiinţă, pentru interpretarea şi folosirea lor spre progresul patriei. Deci, alături de actul conştientizării, procesul didactic trebuie folosit pentru formarea convingerilor filosofice, politice, a adeziunii elevilor Prof. LUIZA RAICAN, Director al Liceului „N. Bălcescu“ București (Continuare In pag. a LV-a) DE UNDE VIN MILIOANELE ŞCOLII Aflîndu-te în faţa firmei care defineşte întrutotul munca celor despre care ne-am propus să scriem cu greu poţi bănui că ar putea să fie vorba mai mult decit despre o şcoală profesională. Pulsul recreaţiilor e acelaşi şi aici ca pretutindeni. Din cînd in cînd însă recreaţiile mari sunt stăpinite de o linişte perfectă. Elevii alcătuiesc in curţile interioare coloane de gimnastică, după care sunetul obişnuit al clopoţelului anunţă că se reia producţia. Producţia, adică activitatea reală şi firească a unei şcoli profesionale în care se produc nu numai obiecte ci şi meşteri specialişti.» Muncitorii : elevi ; pian de producţie: 2 135 000 • Un angajament depăşit. • Uzina face şcolii comenzi, elevii se realizează. • Laboratoarele, atelierele, căminul preluate in autogospodărire de către elevi. • Pe foaia de dotă a şcolii, tinerii inscriu o zestre apreciabilă. Aşa se-ntîmplă, am putea să spunem, în toată zona şcolilor profesionale, în cartierul acestora din Iaşi, cartier cu o populaţie şcolară de aproape 15 000. Dar se întîmplă, totuşi, într-un anume fel, care prefigurează mai concret profilul viitoarelor colective de muncitori, la Grupul şcolar al Ministerului Industriei Uşoare. O fabrică in miniatură prelungeşte la propriu şi la figurat lumina obişnuită a sălilor de clasă şi aici, în fabrica aceasta, in ciuda faptului că în fiecare an colectivele care muncesc sunt noi, se statorniceşte din ce în ce mai mult o nobilă tradiţie : aceea a milionarilor. A milionarilor, pentru că sub numele acesta de milionari pot fi cuprinşi şi cei care au trecut prin şcoală nu numai cei care, urmîndu-i, sunt astăzi realizatorii unei producţii anuale de 2 135 000 lei. La început, fixarea ştachetei la o asemenea înălţime părea aproape incredibilă. Şi, să recunoaştem, ceva rămîne parcă incredibil, chiar în prezent, cînd planurile de producţie nu numai că sunt realizate ci şi depăşite, cînd angajamentul luat de elevii acestei şcoli în cinstea Conferinţei Naţionale? a partidului de a realiza o produc- ION CHIRIAC (Continuare în pag. a ll-a) Corespondenţii „Scînteii tineretului" transmit: ADUNAREA DE ALEGERI - primul pas către o activitate mai bună Circulaţia cunoştinţelor de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU . Una dintre cele mai frapante şi mai neliniştitoare trăsături ale lumii moderne a fost introducerea în mecanismele de funcţionare ale sistemului economic, politic şi social a unor factori imponderabili, mai greu de evaluat, mai puţin controlabili cu metodele clasice. De aici senzaţia de vertij pe care ţi-o dau uneori soluţiile pripite, conştiinţa că eludarea unui aspect, neînsemnat în aparenţă, poate conduce la alienarea unor eforturi de anvergură. Managementul şi în general practica economiei moderne presupun depăşirea adevărurilor de manual, cu soliditatea lor factice, convertirea omului de azi la o viaţă de un alt tip, în continuă schimbare, într-un echilibru instabil. Apelul la experienţa trecutului în acest domeniu a devenit o simplă figură de stil, fiindcă nimic nu mai e ca înainte. A trăi cu adevărat înseamnă astăzi a învăţa să trăieşti, nu mai e o simplă problemă de intuiţie, de apropiere nemijlocită a vieţii. Am citit de curînd opinia unui autor cunoscut, Machlup,care aprecia că producerea şi circulaţia cunoştinţelor şi a informaţiilor intr-o economie bine dezvoltată cheltuieşte aproximativ douăzeci şi nouă la sută din produsul naţional. Este o cifră astronomică şi ea justifică opinia lui H. A. Simon, citat de D. M. Zamberton, că „maşinile şi echipamentul industrial sunt mai mult evidenţa de factură externă decit sîmburele real al tehnologiei". Unii cercetători preferă să găsească trăsătura caracteristică a epocii actuale în „revoluţia cunoştinţelor". Se naşte în acest fel un nou tip de economie care nu se mai ocupă de bani şi de funcţiuni economice ca înainte, ci de studiul producerii, stocării şi circulaţiei cunoştinţelor, ca factori de producţie. Desigur, tot ce am încercat să sugerăm mai sus se referă la informaţia de natură economică, în primul rind, şi ar fi de competenţa economiştilor adevăraţi să ne explice cum cunoştinţele despre un anumit produs au devenit uneori mai importante din punct de vedere economic decit produsul însuşi. Ne place sau nu, asemenea tendinţe oglindesc situaţia reală şi ar fi o mare greşeală să nu ţinem cont de ea. Aş vrea să mă refer însă la un alt aspect, foarte important pentru jurnalistul de azi, la ziarul de luni. Cred că nu este lipsit de interes un studiu asupra efectelor în producţie a tipului de informaţie de presă care se află în mina cetăţeanului obişnuit, în dimineaţa zilei cu care începe o săptămină de lucru. Un Inginer de la o mare uzină îmi spunea (Continuare in pag. a TV-a)