Scînteia Tineretului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7349-7372)
1973-01-29 / nr. 7370
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Aniversarea a 55 de ani de viaţă şi a patru decenii de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu EXPRESII EMOŢIONANTE ALE PREŢUIRII ŞI DRAGOSTEI FAŢĂ DE PARTID, FAŢĂ DE CONDUCĂTORUL SĂU IUBIT Dejunul oferit de C.C. al P.C.R., Consiliul de Stat ,41k.. • şi Consiliul de Miniştri împărtăşind simţămintele de însufleţită dragoste, preţuire şi recunoştinţă cu care întregul popor sărbătoreşte pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, la aniversarea a 55 de ani de viaţă şi 40 de ani de activitate în mişcarea muncitorească şi în rîndurile partidului, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură l-au omagiat, simbătă, pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, în cadrul dejunului oferit de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri, cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, eveniment primit cu deosebită satisfacţie de intelectualitatea românească, de întreaga noastră naţiune. La dejun au participat tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretarii C.C. al P.C.R., împreună cu soţiile. In marea sală de recepţii a Consiliului de Miniştri se aflau rectorii institutelor de învăţămînt superior din Bucureşti şi din ţară, membri ai Senatului Universităţii din Capitală, preşedinţii Academiei Republicii Socialiste România, Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Academiei de ştiinţe medicale, membri ai conducerii Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului, Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, academicieni şi alţi reputaţi savanţi, profesori universitari, reprezentanţi ai unor importante institute de cercetare, scriitori, muzicieni şi artişti (Continuare în pag. a 111-a) Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne au oferit, sîmbătă seara, un dineu, la Casa Centrală a Armatei, în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Comandantul suprem al Forţelor Armate, cu prilejul celei de-a 55-a aniversări a zilei de naştere şi împlinirii a 40 de ani de la intrarea sa în mişcarea muncitorească şi în rândurile partidului. La dineu au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R. ■ La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de tovarăşii general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, şi Ion Stănescu, ministru de interne, cu soţiile. Trompeţii au intonat onorul la Comandant. In sunetul marşului de întîmpinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu urcă scările monumentale, străjuite de ofiţeri reprezentînd toate armele, care dau onorul Comandantului suprem. Ca un simbol al tradiţiilor străbune ale luptei poporului român pentru libertate, pentru independenţă şi apărarea patriei, alături de ofiţerii armatei noastre populare, sînt ostaşi în ţinuta luptătorilor daci, oştenilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, militarilor primei armate pămîntene româneşti, dorobanţilor de la Plevna şi Griviţa, eroilor de la Mărăşeşti şi Oituz şi din războiul antihitlerist. In marea sală de marmură. (Continuare în pag. a Ill-a) Dineul oferit de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc tuturor pentru urări şi felicitări, pentru tot ceea ce aţi rostit aici la adresa mea, a politicii partidului şi statului nostru socialist. Mi-e greu să cuprind, în cele ce voi spune, toate domeniile pe care le reprezentaţi dumneavoastră, cei care aţi vorbit aici sau participaţi la această masă. Aş dori, incă o dată, să subliniez rolul important al învăţămîntului şi ştiinţei în întreaga activitate de făurire a societăţii noi, a societăţii comuniste — care nu poate fi decit o societate bazată pe cele mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi culturii. De aceea, mulţumind încă o dată pentru decernarea titlului de Doctor Honoris Causa, doresc să promit că, împreună cu dumneavoastră, conducerea partidului şi statului nostru va căuta să asigure dezvoltarea ascendentă a învăţămîntului şi ştiinţei româneşti, astfel ca acestea să joace un rol tot mai important in întreaga activitate a societăţii noastre şi, totodată, să aducă o contribuţie mai însemnată la ştiinţa şi cultura universală. De asemenea, aş dori să menţionez rolul tot mai important ce revine literaturii, artelor plastice, muzicii, teatrului, cinematografiei, presei, tuturor mijloacelor de educaţie, în formarea omului nou, în înarmarea lui cu cea mai înaltă cultură, cu concepţia materialist-dialectică despre lume şi viaţă. Aşa cum am spus în nenumărate rinduri, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune şi formarea unui om cu calităţi deosebite, cu o cultură înaintată, cu o concepţie avansată — şi, în această privinţă, toate domeniile pe care le reprezentaţi dumneavoastră au un rol de mare importanţă. Doresc să-mi exprim convingerea că, în anii ce urmează, împreună cu clasa muncitoare, ţărănimea, cu întreaga intelectualitate, cu toţi oamenii muncii, care desfăşoară o intensă activitate pentru edificarea şi dezvoltarea bazei materiale a socialismului, şi dumneavoastră, toţi cei care lucraţi în domeniul culturii şi ştiinţei, al literaturii şi artei, veţi face totul pentru a păşi în rînd cu întregul popor. In felul acesta, veţi contribui ca societatea noastră socialistă să-şi întărească şi mai puternic coeziunea, ca omul de miine să fie un om stăpîn pe destinele sale, cu o înaltă cultură, cu o înaltă civilizaţie materială şi spirituală. Iată ce doresc să obţinem — şi sunt convins că vom obţine — prin activitatea tuturor acestor sectoare de creaţie. (Aplauze puternice). Umanismul pe care îl creăm noi este un umanism nou, bazat pe concepţia materialist-dialectică, care pune mai presus de toate omul, colectivitatea, interesele generale ale întregii naţiuni. Sunt convins că toţi creatorii de cultură vor face totul pentru ca, prin intermediul literaturii, al sculpturii şi picturii, al muzicii, al teatrului şi cinematografiei, al celorlalte arte să dea expresie acestui nou umanism. In felul acesta, vom putea spune că, intr-adevăr, toţi creatorii de frumos sînt alături de clasa noastră muncitoare, că ei păşesc în rînd cu clasa conducătoare a societăţii, care este cea mai umanistă şi care făureşte societatea cea mai umanistă din lume. Iată, tovarăşi, ceea ce am dorit să subliniez cu acest prilej. Doresc să vă asigur că, în ce mă priveşte, voi face totul pentru a sprijini, a încuraja şi a imprima această linie şi aceste principii în toată activitatea noastră. Sunt convins că in acest fel servesc cauzei construirii socialismului şi comunismului în România, interesele poporului meu, ale naţiunii noastre socialiste, cauza păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze îndelungate). Doresc ca, la rîndul meu, mulţumind încă odată pentru felicitările şi urările ce mi le-aţi adresat, să vă urez dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, succese tot mai mari în înfăptuirea aspiraţiilor partidului şi poporului nostru. Multă sănătate şi fericire ! (Aplauze îndelungate). Doresc ca ultimul pahar să-l bem pentru minunatul nostru popor, pentru poporul român — căruia să-i dorim viaţă fără de moarte — pentru naţiunea noastră socialistă căreia să-i urăm să trăiască în milenii. (Aplauze îndelungate, puternice). ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7370 6 PAGINI — 30 BANI LUNI 29 IANUARIE 1973 • A j In pagina a II-a î Felicitări de peste hotare J ' ' " ■■ ...................... “ I adresate tovarășului | NICOLAE CEAUȘESCU Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să mulţumesc ministrului apărării naţionale, ministrului de interne, care, dînd glas simţămintelor armatei noastre şi ale personalului din Ministerul de Interne, mi-au adresat felicitări şi urări. Ei au exprimat sentimente de preţuire la adresa mea, a politicii partidului şi statului. Nu am de gînd să vorbesc prea mult. Cu două zile în urmă m-am referit la unele probleme şi nu este locul în acest moment să vorbesc despre activitatea şi sarcinile acestor două ministere care au un rol deosebit de important în statul nostru socialist. După cum ştiţi, partidul şi statul nostru acordă o înaltă preţuire forţelor armate, fac totul şi vor face şi în viitor eforturi pentru dotarea lor, pentru ridicarea nivelului pregătirii de luptă şi politică al militarilor. Este adevărat, întreaga politică a partidului şi statului nostru este îndreptată spre o politică de colaborare, de prietenie cu toate statele lumii. Depunem eforturi susţinute pentru dezarmarea generală şi, in primul rînd, pentru dezarmarea nucleară. Salutăm naşii înregistraţi pe calea destinderii, a lichidării conflictelor militare. Acţionăm cu toată fermitatea pentru o politică de cooperare internaţională, dar, totodată, suntem conştienţi că nu trebuie să ne facem iluzii că toate lucrurile vor merge de la sine, că este necesar să acţionăm în continuare pentru accentuarea destinderii în viaţa internaţională, pentru securitatea europeană, pentru înţelegere în Balcani, pentru o politică de pace şi cooperare între popoare. Cît timp nu se va trece în mod hotărît la dezarmare, noi suntem obligaţi să facem totul pentru a întări capacitatea de apărare a patriei noastre. Aceasta este o obligaţie patriotică, o obligaţie faţă de viitorul poporului nostru şi, privind mai larg, faţă de cauza socialismului în general, şi pînă la urmă, faţă de cauza promovării unei noi politici în viaţa internaţională. Apreciem eforturile care se fac pentru ridicarea nivelului pregătirii de luptă şi politice a forţelor armate şi aş dori săadreseze şi cu acest prilej calde felicitări tuturor ostaşilor armatei noastre şi să le urez succese tot mai mari în întreaga lor activitate (îii aplauze). Desigur trebuie să depunem in continuare eforturi — şi vreau să vă asigur, în numele conducerii de partid şi de stat, în numele meu personal, că vom face totul pentru a ridica nivelul de dotare al armatei noastre populare. Nu doresc să vorbesc mai mult, dar fiţi siguri că nu există moment, — aş putea spune, — nu există zi în care conducerea noastră de partid să nu se preocupe, să nu se gîndească ce trebuie făcut pentru a avea garanţia că vom putea apăra, dacă va fi nevoie, independenţa, suveranitatea, viaţa liberă a poporului nostru, cuceririle sale revoluţionare. (Aplauze puternice). Apreciem, de asemenea, activitatea lucrătorilor din Ministerul de Interne. Aşa cum nici în legătură cu Forţele Armate nu am vorbit de fiecare armă, nu voi vorbi nici în ce priveşte Ministerul de Interne pe diferite sectoare de activitate , fiecare îşi are rolul, importanţa şi misiunea sa — şi toate sunt la fel de importante. Trebuie să spun că dăm o apreciere înaltă felului în care diferite compartimente ale Ministerului de Interne îşi îndeplinesc misiunea. Facem totul pentru a crea condiţiile cele mai corespunzătoare pentru ca fiecare compartiment să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii sarcinile pe care le are. Desigur organele Ministerului de Interne au un rol deosebit în apărarea proprietăţii socialiste, a vieţii paşnice de zi cu zi a fiecărui cetăţean. Aşa cum am spus şi în alte împrejurări, dorim ca lucrătorii din Ministerul de Interne să aibă permanent în faţă politica generală a partidului nostru, care, urmăreşte fericirea şi bunăstarea omului, a întregului popor. Deci în întreaga lor activitate ele trebuie să facă totul pentru a asigura viaţa paşnică a poporului, pentru a (Continuare în pag. a 111-a) CONFERINŢELE ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE U. T. C. In cursul săptămânii trecute au continuat să se desfăşoare, într-un număr de 14 judeţe ale ţării, conferinţele de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor judeţene U.T.C., care se înscriu ca nişte etape de un pronunţat caracter de lucru, in spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind îmbunătăţirea stilului de muncă al organelor şi organizaţiilor U.T.C., perfecţionarea neîntreruptă a întregii lor activităţi. La dezbateri au fost prezenţi şi au luat cuvintul primi secretari ai comitetelor judeţene de partid, tovarăşii : Gheorghe Năstase — la Argeş ; Dumitru Bălan — la Brăila ; Constantin Drăgan — la Braşov ; Trandafir Cocîrlă — la Caraş-Severin ; Gheorghe Paloş — la Gorj ; Ion Catrinescu — la Prahova ; Iosif Uglar — la Satu Mare ; Laurean Tulai — la Sălaj ; Richard Winter — la Sibiu; Gheorghe Tănase — la Vaslui ; precum şi secretari ai comitetelor judeţene de partid, tovarăşii : Alexandru Fodor — la Bihor ; Tudor Postelnicu — la Buzău*; Florea Ristache — la Dîmboviţa ; Gheorghe Cilibiu — la Iaşi. Din partea organelor centrale ale Uniunii Tineretului Comunist, la lucrările conferinţelor respective au participat şi au luat cuvintul tovarăşii : Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului — la Prahova ; Vasile Nicoloioiu — la Argeş, şi Dîmboviţa ; Ioan Popescu — la Gorj şi Satu Mare ; Aurel Stoica — la Bihor; Iosif Walter — la Braşov ; Gheorghe Stoica — la Iaşi ;Silvia Ilie — la Sibiu ; Eugen Florescu — la Buzău ; Nicolae Ungureanu — la Brăila ; Ion Comănescu — la Caraş-Severin ; Francisc Török — la Sălaj ; Cornel Pîrcălăbescu — la Vaslui. Desfăşurate într-o atmosferă de înaltă exigenţă şi maturitate, conferinţele organizaţiilor judeţene U.T.C. au analizat în profunzime drumul străbătut în ultimii doi ani de activitate, scoţând în evidenţă atît experienţele pozitive înregistrate de-a lungul lor, cît şi măsurile care se impun în continuare pentru înlăturarea neajunsurilor existente în munca unor organizaţii, pentru creşterea contribuţiei tinerei generaţii la înfăptuirea neabătută a programului de dezvoltare a societăţii noastre elaborat de Congresul X şi Conferinţa Naţională a partidului, pentru mobilizarea întregului tineret la îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen. In acest sens, numeroase propuneri şi angajamente concrete au fost formulate de către delegaţi cu privire la sarcinile şi obiectivele cu care fiecare colectiv de utecişti, fiecare tînăr în parte este dator să-şi înscrie numele în cadrul întrecerii iniţiate de Biroul C.C. al U.T.C. sub deviza : „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“. Cu aceeaşi seriozitate şi profunzime analitică au fost abordate şi celelalte domenii de activitate ale Uniunii Tineretului Comunist, un loc central, ocupindu-l eforturile pentru formarea unui tînăr cu un înaintat profil politic, a unui comunist dăruit trup şi suflet idealurilor nobile ale partidului, bun cunoscător al politicii sale şi participant entuziast laînfăptuirea ei, a unui tânăr care în întreaga sa activitate, în muncă şi in comportarea de fiecare zi se conduce ferm după principiile eticii şi echităţii socialiste. Relevîndu-se şi de această dată rezultatele bune obţinute pină în prezent, au fost stabilite noi măsuri pentru dezvoltarea şi consolidarea spiritului revoluţionar, a atitudinii militante a fiecărui colectiv de utecişti. Noile comitete judeţene U.T.C. au ales, în primele lor şedinţe plenare, în funcţia de primi secretari, pe următorii tovarăşi : Marius Iliescu — la Argeş ; Ioan Vulturul — la Bihor ; Alexandru Coadă — la Brăila ; Dumitru Calancea —la Braşov ; Aurel Dan — la Buzău ; Nicolae Lipschner — la Caraş-Severin ; Ion Iancu — la Dîmboviţa ; Pantelimon Găvănescu — la Gorj ; Gheor- ghe Morăraşu — la Iaşi; Coriolan Voinea — la Prahova ; Grigore Sălăgeanu — la Satu Mare ; Constantin Vulcu — la Sibiu ; Nicolae Negrea — la Sălaj şi Dumitru Rădescu — la Vaslui. In încheierea lucrărilor, intr-o atmosferă de puternic entuziasm, delegaţii la conferinţe — tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au adoptat telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care conducătorul poporului nostru este felicitat călduros cu prilejul împlinirii a 55 de ani de viaţă şi apatru decenii de activitate revoluţionară şi care dau glas adeziunii unanime a tinerei generaţii faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, hotărîrii sale de a o înfăptui neabătut. Sport • JUDO — Promisiuni • FOTBALUL din nou în scenă • OPINII — „Folosirea schiurilor scurte — mijloc rapid de învățare a schiului" ® VOLEI — Cum ne ocupăm de schimbul de mîine LOCURI NOI de ŞTEFAN IUREŞ Saracia Moldovei nu avea nimic de a face cu farmecul Moldovei. Erau nesfirşit de mari şi una, şi cealaltă e adevărat dar farmecul nu decurgea din sărăcie, după cum nici sărăcia nu era un apendice al farmecului. Starea de înapoiere economica era numai osinda perpetuă dictată de formaţiunile social-politice odinioară la putere, nicidecum de vreo fatidică predestinare, ori resemnare a provinciei însăşi. Confuzia era insa uşor de întreţinut. Erau la îndemînă - şi se făceau cu nemiluitai - speculaţii ieftine cu privire la presupuse caracteristici psiho-somatice ale moldoveanului. Acestuia i se semnalau (de altfel nu cu reproş ci cu un „înţelegător" subs complice) deficienţe la capitolul volitional, încetineala arderilor, lenea visătoare, blinda retragere din lumea agitată de interese, pina la punctul la care dezinteresul ar friza somnolenţa, ba chiar abulia... Era aceasta - cine n-o ştie astăzi ?- o interpretare comodă, deplasînd toate răspunderile de la instituţii de guvernămîrrt, bugete de stat şi politicieni, către savoarea alivencilor, dispariţia zimbrilor şi jalea mioriţei. Astfel, la toate loteriile istoriei, lozul cu care Moldova urma să se prezinte totdeauna, şi să piardă totdeauna, era aşa-zisa ei structură patriarhală, fiecare fiind liber să înţeleagă ce vroia din această „structură". Schimbarea de optică s-a produs şi se produce neîncetat, pe măsură ce socialismul a implîntat in pămintul Moldovei, ca de altfel in întreaga ţară, tot mai mulţi piloni de sprijin pentru o activitate creatoare de tip modern. Desfăşurîndu-se în aceleaşi (Continuare în pag. a V-a)