Scînteia Tineretului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7349-7372)

1973-01-29 / nr. 7370

Proletari d­in toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Aniversarea a 55 de ani de viaţă şi a patru decenii de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu EXPRESII EMOŢIONANTE ALE PREŢUIRII ŞI DRAGOSTEI FAŢĂ DE PARTID, FAŢĂ DE CONDUCĂTORUL SĂU IUBIT Dejunul oferit de C.C. al P.C.R., Consiliul de Stat ,41k.. • şi Consiliul de Miniştri împărtăşind simţămintele de însufleţită dragoste, preţuire şi recunoştinţă cu care întregul popor sărbătoreşte pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedin­tele Consiliului de Stat, la ani­versarea a 55 de ani de viaţă şi 40 de ani de activitate în mişca­rea muncitorească şi în rîndu­­rile partidului, oamenii de şti­inţă, artă şi cultură l-au oma­giat, simbătă, pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, în cadrul dejunului ofe­rit de Comitetul Central al Par­tidului Co­munist Român, Con­siliul de Stat şi­­ Consiliul de Miniştri, cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, eveniment primit cu deosebită satisfacţie de intelectualitatea românească, de întreaga noas­tră naţiune. La dejun au participat tova­răşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Execu­tiv, secretarii C.C. al P.C.R., împreună cu soţiile. In marea sală de recepţii a Consiliului de Miniştri se aflau rectorii institutelor de învăţă­­mînt superior din Bucureşti şi din ţară, membri ai Senatului Universităţii din Capitală, pre­şedinţii Academiei Republicii Socialiste România, Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Aca­demiei de ştiinţe agricole şi sil­vice, Academiei de ştiinţe medi­cale, membri ai conducerii Minis­terului Educaţiei şi învăţămîntu­­lui, Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Consiliu­lui Culturii şi Educaţiei Socia­liste, academicieni şi alţi repu­taţi savanţi, profesori universi­tari, reprezentanţi ai unor im­portante institute de cercetare, scriitori, muzicieni şi artişti (Continuare în pag. a 111-a) Ministerul Apărării Naţiona­le şi Ministerul de Interne au oferit, sîmbătă seara, un dineu, la Casa Centrală a Armatei, în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Comandantul suprem al Forţe­lor Armate, cu prilejul celei de-a 55-a aniversări a zilei de naştere şi împlinirii a 40 de ani de la intrarea sa în mişcarea muncitorească şi în rândurile partidului. La dineu au luat parte tova­răşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Ma­nea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R. ■ La sosire, tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de tovarăşii general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, şi Ion Stănescu, mi­nistru de interne, cu soţiile. Trompeţii au intonat onorul la Comandant. In sunetul marşului de întîm­­pinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu urcă scările monu­mentale, străjuite de ofiţeri re­prezentînd toate armele, care dau onorul Comandantului su­prem. Ca un simbol al tradiţii­lor străbune ale luptei poporu­lui român pentru libertate, pentru independenţă şi apărarea patriei, alături de ofiţerii ar­matei noastre populare, sînt ostaşi în ţinuta luptătorilor daci, oştenilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul,­­ militarilor primei armate pămîntene ro­mâneşti, dorobanţilor de la Plevna şi Griviţa, eroilor de la Mărăşeşti şi Oituz şi din răz­boiul antihitlerist. In marea sală de marmură. (Continuare în pag. a Ill-a) Dineul oferit de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc tutu­ror pentru urări şi felicitări, pentru tot ceea ce aţi rostit aici la adresa mea, a politicii parti­dului şi statului nostru socialist. Mi-e greu să cuprind, în cele ce voi spune, toate domeniile pe care le reprezentaţi dumnea­voastră, cei care aţi vorbit aici sau participaţi la această masă. Aş dori, incă o dată, să subli­niez rolul important al învăţă­­mîntului şi ştiinţei în întreaga activitate de făurire a societă­ţii noi, a societăţii comuniste — care nu poate fi decit o socie­tate bazată pe cele mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi culturii. De aceea, mulţumind încă o dată pentru decernarea titlului de Doctor Honoris Causa, doresc să promit că, împreună cu dum­neavoastră, conducerea partidu­lui şi statului nostru va căuta să asigure dezvoltarea ascen­dentă a învăţămîntului şi ştiin­ţei româneşti, astfel ca acestea să joace un rol tot mai impor­tant in întreaga activitate a so­cietăţii noastre şi, totodată, să aducă o contribuţie mai însem­nată la ştiinţa şi cultura univer­sală. De asemenea, aş dori să men­ţionez rolul tot mai important ce revine literaturii, artelor plastice, muzicii, teatrului, cine­matografiei, presei, tuturor mij­loacelor de educaţie, în forma­rea omului nou, în înarmarea lui cu cea mai înaltă cultură, cu concepţia materialist-dialec­­tică despre lume şi viaţă. Aşa cum am spus în nenumărate rinduri, făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate presupune şi formarea unui om cu calităţi deosebite, cu o cul­tură înaintată, cu o concepţie avansată — şi, în această pri­vinţă, toate domeniile pe care le reprezentaţi dumneavoastră au un rol de mare importanţă. Doresc să-mi exprim convinge­rea că, în anii ce urmează, îm­preună cu clasa muncitoare, ţă­rănimea, cu întreaga intelectua­litate, cu toţi oamenii muncii, care desfăşoară o intensă acti­vitate pentru edificarea şi dez­voltarea bazei materiale a socia­lismului, şi dumneavoastră, toţi cei care lucraţi în­ domeniul cul­turii şi ştiinţei, al literaturii şi artei, veţi face totul pentru a păşi în rînd cu întregul popor. In felul acesta, veţi contribui ca societatea noastră socialistă să-şi întărească şi mai puternic coeziunea, ca omul de miine să fie un om stăpîn pe destinele sale, cu o înaltă cultură, cu o înaltă civilizaţie materială şi spirituală. Iată ce doresc să ob­ţinem — şi sunt convins că vom obţine — prin activitatea tutu­ror acestor sectoare de creaţie. (Aplauze puternice). Umanismul pe care îl creăm noi este un umanism nou, bazat pe concepţia materialist-dialecti­­că, care pune mai presus de toa­te omul, colectivitatea, intere­sele generale ale întregii na­ţiuni. Sunt convins că toţi crea­torii de cultură vor face totul pentr­u ca, prin intermediul li­teraturii, al sculpturii şi picturii, al muzicii, al teatrului şi cine­matografiei, al celorlalte arte să dea expresie acestui nou uma­nism. In felul acesta, vom pu­tea spune că, intr-adevăr, toţi creatorii de frumos sînt alături de clasa noastră muncitoare, că ei păşesc în rînd cu clasa con­ducătoare a societăţii, care este cea mai umanistă şi care fău­reşte societatea cea mai umanis­tă din lume. Iată, tovarăşi, ceea ce am dorit să subliniez cu acest prilej. Do­resc să vă asigur că, în ce mă priveşte, voi face totul pentru a sprijini, a încuraja şi a im­prima această linie şi aceste principii în toată activitatea noastră. Sunt convins că in acest fel servesc cauzei construirii so­cialismului şi comunismului în România, interesele poporului meu, ale naţiunii noastre socia­liste, cauza păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze înde­lungate). Doresc ca, la rîndul meu, mul­ţumind încă odată pentru feli­citările şi urările ce mi le-aţi adresat, să vă urez dumneavoas­tră, tuturor cadrelor didactice, oamenilor de ştiinţă, artă şi cul­tură, succese tot mai mari în înfăptuirea aspiraţiilor partidu­lui şi poporului nostru. Multă sănătate şi fericire ! (Aplauze îndelungate). Doresc ca ultimul pahar să-l bem pentru minunatul nostru popor, pentru poporul român — căruia să-i dorim viaţă fără de moarte — pentru naţiunea noas­tră socialistă căreia să-i urăm să trăiască în milenii. (Aplauze în­delungate, puternice). ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7370 6 PAGINI — 30 BANI LUNI 29 IANUARIE 1973 • A j In pagina a II-a î Felicitări de peste hotare J ' ' " ■■ ...................... “ I adresate tovarășului | NICOLAE CEAUȘESCU Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să mulţumesc minis­trului apărării naţionale, minis­trului de interne, care, dînd glas simţămintelor arma­tei noastre şi ale personalului din Ministerul de Interne, mi-au adresat felicitări şi urări. Ei au exprimat sentimente de pre­ţuire la adresa mea, a politicii partidului şi statului. Nu am de gînd să vorbesc prea mult. Cu două zile în urmă m-am referit la unele probleme şi nu este locul în a­­cest moment să vorbesc des­pre activitatea şi sarcinile a­­cestor două ministere care au un rol deosebit de important în statul nostru socialist. După cum ştiţi, partidul şi statul nostru acordă o înaltă preţuire forţelor armate, fac totul şi vor face şi în viitor eforturi pentru dotarea lor, pentru ridicarea nivelului pre­gătirii de luptă şi politică al militarilor. Este adevărat, în­treaga politică a partidului şi statului nostru este îndreptată spre o politică de colaborare, de prietenie cu toate statele lumii. Depunem eforturi susţinute pentru dezarmarea generală şi, in primul rînd, pentru dezar­marea nucleară. Salutăm naşii înregistraţi pe calea destinderii, a lichidării conflictelor mili­tare. Acţionăm cu toată fermi­tatea pentru o politică de coo­perare internaţională, dar, toto­dată, suntem­ conştienţi că nu trebuie să ne facem iluzii că toate lucrurile vor merge de la sine, că este necesar să acţio­năm în continuare pentru ac­centuarea destinderii în viaţa internaţională, pentru securita­tea europeană, pentru înţelege­re în Balcani, pentru o politi­că de pace şi cooperare între popoare. Cît timp nu se va tre­ce în mod hotărît la dezarmare, noi suntem­ obligaţi să facem totul pentru a întări capacita­tea de apărare a patriei noas­tre. Aceasta este o obligaţie pa­triotică, o obligaţie faţă de vi­itorul poporului nostru şi, pri­vind mai larg, faţă de cauza socialismului în general, şi pînă la urmă, faţă de cauza promo­vării unei noi politici în viaţa internaţională. Apreciem eforturile care se fac pentru ridicarea nivelului pregătirii de luptă şi politice a forţelor armate şi aş dori să­­a­­dreseze şi cu acest prilej calde felicitări tuturor ostaşilor ar­matei noastre şi să le urez succese tot mai mari în întrea­ga lor activitate (îii aplauze). Desigur trebuie să depunem in continuare eforturi — şi vreau să vă asigur, în numele con­ducerii de partid şi de stat, în numele meu personal, că vom face totul pentru a ridica ni­velul de dotare al armatei noastre populare. Nu doresc să vorbesc mai mult, dar fiţi siguri că nu e­­xistă moment, — aş putea spu­ne, — nu există zi în care con­ducerea noastră de partid să nu se preocupe, să nu se gîndească ce trebuie făcut pentru a avea garanţia că vom putea apăra, dacă va fi nevoie, independen­ţa, suveranitatea, viaţa liberă a poporului nostru, cuceririle sale revoluţionare. (Aplauze pu­ternice). Apreciem, de asemenea, acti­vitatea lucrătorilor din Ministe­rul de Interne. Aşa cum nici în legătură cu Forţele Armate nu am vorbit de fiecare armă, nu voi vorbi nici în ce priveşte Ministerul de Interne pe diferite sectoare de activita­te , fiecare îşi are rolul, impor­tanţa şi misiunea sa — şi toate sunt la fel de importante. Tre­buie să spun că dăm o apre­ciere înaltă felului în care di­ferite compartimente ale Mi­nisterului de Interne îşi îndeplinesc misiunea. Facem totul pentru a crea condiţiile cele mai corespunzătoare pen­tru ca fiecare compartiment să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii sarcinile pe care le are. Desigur organele Ministeru­lui de Interne au un rol deosebit în apărarea proprietă­ţii socialiste, a vieţii paşnice de zi cu zi a fiecărui cetăţean. Aşa cum am spus şi în alte îm­prejurări, dorim ca lucrătorii din Ministerul de Interne să aibă permanent în faţă politica generală a partidului nostru, care, urmăreşte fericirea şi bunăstarea omului, a întregu­lui popor. Deci în întreaga lor activitate ele trebuie să facă totul pentru a asigura viaţa paşnică a poporului, pentru a (Continuare în pag. a 111-a) CONFERINŢELE­­ ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE U. T. C. In cursul săptămânii trecute au continuat să se­ desfăşoare, într-un număr de 14 judeţe ale ţării, conferinţele de dare de seamă şi alegeri ale orga­nizaţiilor judeţene U.T.C., care se înscriu ca nişte etape de un pronunţat caracter de lucru, in spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind îmbunătăţirea stilului de muncă al organelor şi or­ganizaţiilor U.T.C., perfecţio­narea neîntreruptă a întregii lor activităţi. La dezbateri au fost prezenţi şi au luat cuvintul primi secre­tari ai comitetelor judeţene de partid, tovarăşii : Gheorghe Năstase — la Argeş ; Dumitru Bălan — la Brăila ; Constantin Drăgan — la Braşov ; Trandafir Cocîrlă — la Caraş-Severin ; Gheorghe Paloş — la Gorj ; Ion Catrinescu — la Prahova ; Iosif Uglar — la Satu Mare ; Laurean Tulai — la Sălaj ; Richard Win­ter — la Sibiu­; Gheorghe Tă­­nase — la Vaslui ; precum şi se­cretari ai comitetelor judeţene de partid, tovarăşii : Alexandru Fodor — la Bihor ; Tudor Pos­­telnicu — la Buzău*; Florea Ristache — la Dîmboviţa ; Gheorghe Cilibiu — la Iaşi. Din partea organelor centrale ale Uniunii Tineretului Comu­nist, la lucrările conferinţelor respective au participat şi au luat cuvintul tovarăşii : Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului — la Prahova ; Vasile Nicoloioiu — la Argeş, şi Dîmboviţa ; Ioan Popescu — la Gorj şi Satu Mare ; Aurel Stoica — la Bihor; Iosif Walter — la Braşov ; Gheorghe Stoica — la Iaşi ;­­Sil­via Ilie — la Sibiu ; Eugen Flo­­rescu — la Buzău ; Nicolae Un­­gureanu — la Brăila ; Ion Co­­mănescu — la Caraş-Severin ; Francisc Török — la Sălaj ; Cornel Pîrcălăbescu — la Vaslui. Desfăşurate într-o atmosferă de înaltă exigenţă şi maturita­te, conferinţele organizaţiilor judeţene U.T.C. au analizat în profunzime drumul străbătut în ultimii doi ani de activita­te, scoţând în evidenţă atît ex­perienţele pozitive înregistrate de-a lungul lor, cît şi măsuri­le care se impun în continua­re pentru înlăturarea neajunsu­rilor existente în munca unor organizaţii, pentru creşterea contribuţiei tinerei generaţii la înfăptuirea neabătută a pro­gramului de dezvoltare a socie­tăţii noastre elaborat de Con­gresul X şi Conferinţa­­ Naţio­nală a partidului, pentru mobi­lizarea întregului tineret la în­deplinirea actualului cincinal înainte de termen. In acest sens, numeroase propuneri şi angajamente concrete au fost­­ formulate de către delegaţi cu privire la sarcinile şi obiecti­vele cu care fiecare colectiv de utecişti, fiecare tînăr în parte este dator să-şi înscrie nume­le în cadrul întrecerii iniţiate de Biroul C.C. al U.T.C. sub deviza : „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalu­lui înainte de termen“. Cu aceeaşi seriozitate şi pro­funzime analitică au fost abor­date şi celelalte domenii de activitate ale Uniunii Tinere­tului Comunist, un loc central, ocupindu-l eforturile pentru formarea unui tînăr cu un îna­intat profil politic, a unui co­munist dăruit trup şi suflet idealurilor nobile ale partidu­lui, bun cunoscător al politicii sale şi participant entuziast la­­înfăptuirea ei, a unui tânăr care în întreaga sa activitate, în muncă şi in comportarea de fiecare zi se conduce ferm după principiile eticii şi echi­tăţii socialiste. Relevîndu-se şi de ace­astă dată rezultatele bu­ne obţinute pină în prezent, au fost stabilite noi măsuri pentru dezvoltarea şi consoli­­darea spiritului revoluţionar, a atitudinii militante a fiecărui colectiv de utecişti. Noile comitete judeţene­ U.T.C. au ales, în primele lor şedinţe plenare, în funcţia de primi secretari, pe următorii tovarăşi : Marius Iliescu — la Argeş ; Ioan Vulturul — la Bihor ; Alexandru Coadă — la Brăila ; Dumitru Calancea —­­la Braşov ; Aurel Dan — la Buzău ; Nicolae Lipschner — la Caraş-Severin ; Ion Iancu —­ la Dîmboviţa ; Pantelimon Găvănescu — la Gorj ; Gheor-­ ghe Morăraşu — la Iaşi; Cori­­olan Voinea — la Prahova ; Grigore Sălăgeanu — la Satu Mare ; Constantin Vulcu — la Sibiu ; Nicolae Negrea — la Sălaj şi Dumitru Rădescu — la Vaslui. In încheierea lucrărilor, in­­tr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, delegaţii la conferin­ţe — tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au adoptat telegrame adre­sate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care conducătorul poporului nostru este felicitat călduros cu prile­jul împlinirii a 55 de ani de viaţă şi a­­patru decenii de ac­tivitate revoluţionară şi care dau glas adeziunii unanime a tinerei generaţii faţă de politi­ca internă şi externă a parti­dului nostru, hotărîrii sale de­ a o înfăptui neabătut. Sport • JUDO — Promi­siuni • FOTBALUL din nou în scenă • OPINII — „Folo­sirea schiurilor scurte — mij­loc rapid de învă­țare a schiului" ® VOLEI — Cum ne ocupăm de schimbul de mîine LOCURI NOI de ŞTEFAN IUREŞ Saracia Moldovei nu avea nimic de a face cu farmecul Moldovei. Erau nesfirşit de mari şi una, şi cealaltă­­ e adevărat dar farmecul nu decurgea din sărăcie, după cum nici sără­cia nu era un apendice al farmecului. Starea de înapoiere economica era numai osinda perpetuă dictată de formaţiunile social-politice odinioară la putere, nicidecum de vreo fatidică predestinare, ori resemnare a provinciei însăşi. Confuzia era insa uşor de întreţinut. Erau la îndemînă - şi se făceau cu nemiluitai - speculaţii ieftine cu privire la presupuse caracte­ristici psiho-somatice ale moldoveanului. Acestuia i se sem­nalau (de altfel nu cu reproş ci cu un „înţelegător" sub­s complice) deficienţe la capitolul volitional, încetineala arderi­lor, lenea visătoare, blinda retragere din lumea agitată de in­terese, pina la punctul la care dezinteresul ar friza somnolenţa, ba chiar abulia... Era aceasta - cine n-o ştie astăzi­ ?- o in­terpretare comodă, deplasînd toate răspunderile de la institu­ţii de guvernămîrrt, bugete de stat şi politicieni, către savoarea alivencilor, dispariţia zimbrilor şi jalea mioriţei. Astfel, la toate loteriile istoriei, lozul cu care Moldova urma să se prezinte totdeauna, şi să piardă totdeauna, era aşa-zisa ei structură patriarhală, fiecare fiind liber să înţeleagă ce vroia din aceas­tă „structură". Schimbarea de optică s-a produs şi se produce neîncetat, pe măsură ce socialismul a implîntat in pămintul Moldovei, ca de altfel in întreaga ţară, tot mai mulţi piloni de sprijin pentru o activitate creatoare de tip modern. Desfăşurîndu-se în aceleaşi (Continuare în pag. a V-a)

Next