Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)

1973-03-28 / nr. 7420

GRĂBIREA LUCRĂRILOR DE MONTAJ Tinerii brăileni au găsit şi­­n anul trecut forme şi mijloa­ce eficiente pentru a-şi aduce o contribuţie proprie la accelera­rea ritmului de execuţie pe şan­tierele de construcţie. Şi în a­­cest an ei şi-au propus un ase­menea obiectiv. Numai că în 1973, situaţia este puţin diferită faţă de 1972, cel puţin în anu­mite zone , la fabrica de excavatoare din cadrul U­­zinei Progresul a început de cîtva timp montajul, deci trebuie mină de lucru ca­lificată ; la extinderea şantieru­lui naval unde este un mare vol­um de muncă, trebuie res­pectate aceleaşi cerinţe etc. In plus, săptămîna în care iarna a revenit puternic a pus în seri­oasă cumpănă respectarea ter­menului de intrare în funcţiune la Fabrica de excavatoare (1 aprilie 1973), multe maşini fiind aşteptate de­­ fundaţia gata pre­gătită. Dincolo, la Şantierul na­val, unde trebuiau montate trei hale in acest an, un depozit, o cală de lansare (adică o capa­citate de producţie de patru cargouri a 4 500 tone d.v. fieca­re, şi de 7 milioane lei reparaţii navale) constructorul se străduie zilnic să-şi extindă frontul de lucru, dar nu cu prea mult succes deoarece beneficiarul pentru a-şi îndeplini planul nu poate să renunţe la ac­tualele spaţii de producţie. Să mai adăugăm încă un fapt : acelaşi beneficiar, Şan­tierul naval Brăila, trebuie să asigure constructorului în­treaga cantitate de construcţii metalice (3 400 tone) pînă la 31 decembrie anul trecut, dar n-a reuşit nici pînă în prezent să se achite de această sarcină. Un asemenea context impune or­ganizaţiilor U.T.C. de la cele două şantiere şi de la cei doi beneficiari un anume fel de a interveni. Desigur, căile forma­le şi mijloacele de acţiune se prefigurează la o simplă exa­minare a situaţiei impuse însă de aici şi pînă la realizarea în practică, este o distanţă în parcurgerea căreia este solicita­tă mereu iniţiativa, unde buna organizare şi mobilizarea promptă a tinerilor au un rol hotărîtor. — Am hotărît ca tinerii lă­cătuşi de la noi, ne spunea Con­stantin Preda, secretar al co­mitetului U.T.C. de la Uzina Progresul, să dea o mină de aju­tor constructorului în montarea utilajelor, deja ei şi-au adus contribuţia la montarea mai multor maşini unelte, unele din­tre acestea fiind transferate din secţiile uzinei. — Alături de noi, ne spunea Paul Cărbunaru, secretarul or­ganizaţiei U.T.C. de la Şantie­rul din Brăila, al I.C.S.I.M.-ului ION CHIRIC (Continuare In pag. a 111-a)­ ­ La Fabrica de excavatoare, la iniţiativa comitetului U.T.C. din întreprinderea beneficiară „Progresul“, echipe de tineri lăcătuși sprijină constructorul in accelerarea ritmului de montare a utilajelor • La Șantierul Naval, tinerii nu depozi­tează cu grijă nici propria materie primă în vederea eliberării spațiilor atît de necesare constructorului pentru extinderea frontului de lucru Cu planul trimestrial îndeplinit • 28 DE ÎNTREPRINDERI, grupuri şi centrale industriale din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi-au îndeplinit sarcinile maximale de plan pe primul trimestru al acestui an, urmînd ca pînă la sfîrşitul lunii martie să realizeze suplimentar o producţie globală în valoare de 33 milioane lei. • ALTE 8 ÎNTREPRINDERI bucureştene raportează îndepli­nirea înainte de termen a planului de producţie la parametrii maximali pe primul trimestru. Printre acestea se numără Uzi­na de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ şi Uzina Semănătoarea. Realizările pe primele trei luni ale anului, înregistrate de aces­te două mari întreprinderi din Capitală, se vor concretiza în­­tr-o producţie suplimentară evaluată la aproape 15 milioane lei. • CONSTRUCTORII care concură la realizarea programului de dezvoltare şi modernizare a uzinei Victoria din Călan au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe primul tri­mestru din acest an. Ei au realizat, pină la 24 martie, 22 la sută din planul anual de investiţii şi 24 la sută la lucrările de construcţii şi montaje. In acelaşi timp, au fost recuperate res­tanţele înregistrate anul trecut, cînd planul de investiţii n-a fost îndeplinit integral. • ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE DIN BETON de la Bircea, judeţul Hunedoara, a îndeplinit cu 6 zile mai de­vreme sarcinile maximale de plan pe primul trimestru. Dato­rită organizării judicioase a muncii şi folosirii la întreaga ca­pacitate a instalaţiilor şi utilajelor, întreprinderea a realizat cu aceleaşi capacităţi şi forţe de muncă o producţie industrială mai mare cu 7 800 000 lei decit în primul trimestru al anului precedent. Pină la finele lunii martie, întreprinderea va furniza suplimentar şantierelor de construcţii din ţară peste 1 500 mc prefabricate din beton. Sporul de producţie s-a obţinut in con­diţiile realizării unei productivităţi superioare prevederilor cu 300 lei pe fiecare salariat și a reducerii cheltuielilor mate­riale sub nivelul planificat. OMUL ADEVĂRA­T LA NEVOIE SE CUNOAŞTE Foarte recent, intr-o vizi­tă la Depoul I.T.B. „Bucureştii Noi", despre un tînăr şofer mi s-a vorbit in cei mai elogioşi termeni cu putinţă. Omul îşi în­deplineşte cu consecvenţă pla­nul, maşina lui e bine întreţinu­tă. Tinărul acesta, care uneori se declara nemulţumit dacă tre­buia să lucreze un anumit număr de ore in plus, datorită persona­lului insuficient, s-a oferit din proprie iniţiativă să lucreze pe maşină fără întrerupere două schimburi, rămînînd chiar şi după cele 16 ore „de volan“. Este vorba de zilele nu prea în­­j­depărtate, pe care ne obişnuise­­­­răm să le numim atunci „cam­pania albă", o campanie în care s-au verificat încă o dată ade­văratele caractere, adevăraţii oameni. Şoferii de pe liniile 86 şi 87, aparţinind de Depoul „Bucureş­tii Noi“ işi luaseră angajamen­tul să facă totul pentru a nu pa­raliza circulaţia. Şi, intr-adevăr, au făcut. După cele 8 ore de lu­cru, ei au rămas pe linie în con­tinuare, circulind neîntrerupt. Întreaga noapte, cu maşinile goale, pentru a tasa zăpada tra­seului. A doua zi, mulţi n-au mai plecat acasă, ci s-au alătu­rat echipelor de şoc care au ple­cat să deszăpezească diferite zone ale oraşului, cu lopata. Printre cei dinţii s-a aflat în permanenţă şi şoferul nostru. — De fapt, am avut în acele zile şi alte revelaţii asemănă­toare — spune tovarăşul Ion Florea, secretarul comitetului de partid p® depou. Oameni care ne mai făcuseră din cînd in cînd greutăţi, în special din­tre cei mai tineri, cunoscuţi de noi ca recalcitranţi, s-au oferit să lucreze cite două şi chiar­­trei schimburi fără întrerupere, dovedind, în momentele grele, că se poate avea încredere în ei. Faptul acesta ni i-a dezvăluit în nişte laturi ale personalităţii lor pină atunci ascunse. I-am văzut serioşi, săritori, pătrunşi de importanţa fiecărei clipe, de Încrederea in forţele lor proprii, de ataşament la colectiv. Sincer vă spun, n-a fost nevoie să du-DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a 11-a) O­rganizaţia Cînd răspunderile sînt comune, şi eforturile trebuie să fie la fel U. T. C. şi colaborarea cu alţi factorii Dezvoltarea economică rapi­dă, perspectivele de viitor au atras in Tirgu Jiu multă tine­reţe. Pentru că, este normal, o industrie tînără antrenează cu sine oameni tineri. Acum, a­­proape jumătate din populaţia oraşului este formată din ti­neri. Dintre aceştia, 12 000 str.t utecişti. Alături de comunişti, de toţi oamenii muncii din mu­nicipiu, ei pun umărul la o treabă comună : îndeplinirea cincinalului cu cit mai mult timp înainte de termen. Aşa ftind lucrurile, organi­zaţia municipală U.T.C. şi-a a­­xat întregul program de acti­vităţi în conformitate cu sco­pul comun. Dar, cum ea nu poate face totul de una singu­ră — de la problemele legate de producţie şi pînă la cele de cultură şi viaţă, şi nu în ul­timul rlnd acestea — activita­tea organizaţiei de tineret tre­buie să se desfăşoare în con­sens cu intenţiile, cu scopurile altor factori corespondenţi : conduceri de întreprinderi, co­mitete ale oamenilor muncii, sindicate şi alte organizaţii de masă şi obşteşti. Am încercat să descopăr acest sistem de sin­cronizare. Aşa s-a intîmplat ca, în loc să urmăresc un pro­gram de activităţi ale comite­tului municipal U.T.C., să par­curg un program complex, al­cătuit de comun acord cu fac­torii interesaţi din oraş. — In ceea ce priveşte activi­tatea profesională a tinerilor — ne spunea tovarăşul Gheorghe Cioană, prim secretar al comi­tetului municipal U.T.C. — pe noi ne preocupă cîteva proble­me de primă importanță­­ în­ I. EMANUEL (Continuare în pag. a ll-a) pe şantierul centralei termo­electrice de la Chişcani — Brăila. Foto: GH. CUCU Pag. a II-a • Amplă şi complexă activitate privind aplicarea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Pag. a IlI-a • Cei care aduc oraşul In sat • Duminică sportivă in şcolile craiovene Experienţa agricultorilor din Ulmeni demonstrează AVANTAJELE ACORDULUI GLOBAL Numele cooperativei agricole de producţie „8 Martie“ din Ul­­meni-Ilfov este întoclnit din ce in ce mai des în coloanele pre­sei centrale. O „campanie“ de presă întrutotul justificată, după cum vom vedea, evidenţiind ca­pacitatea organizatorică şi de mobilizare a potenţialului mate­rial şi uman de care dispune a­­ceastă unitate. Despre ce este vorba ? Pe scurt, cooperatorii din sectorul legumicol şi cei ce lucrează la unele culturi de cîmp şi-au pro­pus drept obiectiv realizarea cincinalului în numai patru ani, hotărire pe cit de temerară, pe atît de justificată dacă ţinem cont de producţiile obţinute în ultimii doi ani. Cîteva cifre ex­trase din bilanţul întocmit la sfîrşitul anului 1972 sînt mai mult decit edificatoare in ce priveşte angajamentul amintit: • la legume, producţia reali­zată a fost cu 600 tone mai ma­re decit nivelul planificat pen­tru anul 1975 ; pentru rezulta­tele obţinute in acest, sector co­operativa a fost decorată in 1971 şi 1972 cu Ordinul Muncii clasa I-a ; • s-au obţinut 400 de tone sfeclă de zahăr peste producţia planificată a fi obţinută in a­­n­ul 1975 ; • la cereale, s-au obţinut can­tităţile ce trebuiau „îndeplinite“ in 1974 „După cum lesne se observă, cifrele „au făcut“ un adevărat galop de sănătate — ne spune tovarăşul Ion Dragomir, locţii­torul secretarului comitetului de partid al comunei. Anul acesta este hotărîtor în realizarea in­dicatorilor trecuţi în planul cin­cinal al cooperativei. Sporurile de producţie din 1973, cumulate cu cele din 1971 şi 1972 vor asi­gura realizarea prevederilor planului cincinal în numai trei ani la legume, şi în patru ani la griu, porumb şi sfeclă de zahăr, întreaga noastră energie se „consumă-1 în această direcţie. Cooperativa este asemeni unui mecanism ale cărui pîrghii şi rotiţe se învirt intr-un singur sens, cu ritmicitate de metro­nom reglat pentru a „compri­ma“ cinci ani în patru. Sunt vor­be pe care le-am auzit in discu­ţiile­ oamenilor şi, chiar dacă nu alcătuiesc cea mai izbutită com­paraţie, ele exprimă un adevăr virtual, ceea ce înseamnă de fapt esenţialul“. Nu ne propunem aici să exa­minăm în detaliu modul de funcţionare al „mecanismului“, pe noi interesîndu-ne, în arti­colul de faţă, una din părţile întregului şi anume activităţile din sectorul legumicol sau, şi mai exact spus, cum se desfă­şoară munca în acord global, ce se întreprinde pentru ca hotă­­rîrea privind generalizarea a­­cordului global în agricultură să fie aplicată în litera şi spi­ritul enunţate de importantul document. Ce s-a întreprins până acum, la ce stadiu se află lucrările in sectorul legumicol ? „Cele 105 hectare afectate le­gumicultura au fost pregătite cu deosebită atenţie şi grijă pentru fiecare palmă de pământ“, cum se exprima în adunarea generală şeful de brigadă Ion Hera. Insămînţatul se va exe­cuta respectindu-se strict indi­caţiile de specialitate, avîndu-se în vedere obţinerea unor plante viguroase de cea mai bună ca­litate şi se va face sub stricta supraveghere a personalului de specialitate, excluzindu-se din capul locului orice surpriză. In felul acesta, retribuţia pe bază de tarife de plată la mia de lei producţie obţinută devine nu numai un stimulent ci şi condi­ţia de bază a ciştigurilor. Dar, acest sistem de retribuţie nu constituie o noutate la C.A.P. „8 Martie“ din Ulmeni, anul trecut ciştigurile cooperatorilor „trecînd“ prin aceeaşi filieră. Astfel, putem găsi şi explicaţia rezultatelor din ’72, cînd la u­­nele culturi şi produse anima­liere au fost realizate sau după- NICOLAE ADAM (Continuare in pag. a lll-a) Se munceşte intens în serele comunei Segarcea, jud. Dolj. Foto: EM. TÄNJALA Academicianul Grigore Moisil într-un dialog cu viitori bacalaureaţi: CUM NE ALEGEM PROFESIA ? Şcolii noastre, ca instituţie care formează generaţia tînără pentru muncă şi viaţa socială,­­ se pune tot mai acut problema eficienţei activităţii pe care o desfăşoară. Deci, abordăm o chestiune la ordinea zilei, punînd în discuţie liceul — deocamdată liceul de cultură generală. Primele luări de poziţie au fost provocate de acad. prof. Grigore Moisil la o întîlnire, în redacţia noastră, cu profesori şi elevi. Articolul de astăzi, în care elevul a fost pus in situaţia să se întîlnească cu profesia, este indisolubil le­gat de cel viitor, care abordează modul cum este pregătit el, in şcoală, pentru această întîlnire. Acad. prof. Grigore Moisil, Viorela Căruţa», Lic. „Mihai Viteazul". Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 74204 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 28 MARTIE 1973 wmammmmmmmammamamm U. A. S. C. R de PETRU POPESCU Vineri şi simbătă, la Palatul Marii Adunări Naţionale, au avut loc lucrările Conferinţei Studenţilor. După lucrări, dele­gaţii tuturor studenţilor din ţară au ales in organele de con­ducere pe cei mai buni reprezentanţi ai lor. Presa de tineret odata cu întreaga presă, a informat pe larg despre acest eve­niment, pe care, de la prima oră a primei zile de lucrări, cu­­vintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu l-a consacrat ca pe o cotitura in viaţa studenţilor, in viaţa universităţii noastre noi. Am avut onoarea să fiu invitat la lucrări. Nu mai călcasem niciodată in Palatul M.A.N. îi văzusem de zeci de ori la cine­matograf, cum tot la cinematograf văzusem foruri străine cu aceeaşi misiune, palate în care naţiunile îşi trimit reprezen­­tanţii şi îşi decid destinul. Pierzîndu-mă prima oară in interiorul lui destul de complicat, nu m-am putut opri să-l admir. E un edificiu surprinzător de „funcţional", frumos echilibrat, si cu toate cei e încărcat de tot fastul tradiţiei, e simplu in fond. Pompa otito­cită trebuie, şi în rest netezime şi simpli­tate. Mi s-a părut că se potriveşte cu portretul pe care na­ţiunea noastră doreşte să-l arate lumii : un portret al echili­­brului, al seriozităţii, fără stridenţă, indiscreţie ori fanfaro­nada, un obraz de popor paşnic şi vechi, pe cit de sigur pe destinele lui, pe atit de hotărit să respecte destinul altor popoare. Vineri şi simbătă, sala circulară era plină de studenţi, şi de ovaţiile lor tinereşti. Mi s-a părut o coincidenţă fericită faptul că lucrările s-au desfăşurat chiar aici, în acest palat, înmănunchind naţiunea română, au păşit înaintea lor atiţia iluştri oameni politici, unii foarte tineri, precoci în înţelepciune şi spirit de sacrificiu, alţii cărunţi, dar rămaşi sufleteşte tineri. Dacă mi se îngăduie o metaforă, Conferinţa,­ într-un fel, a fost şi ea o adunare naţională, mai mică în vîrstă, mult mai mo­destă în îndatoriri şi intenţii, dar o adunare a întregii ţări în ce are ea mai nou ca efort intelectual, ca spirit viu, ca ac­ţiune responsabilă pentru viitorul ţării. E, desigur, foarte po­sibil ca unii din studenţii de azi să revină aici, mai tîrziu, ca deputaţi ai oamenilor muncii. Dar spun adunare­a întregii ţări tocmai pentru că ţara noastră e o ţară socialistă, adică o ţară angajată ireversibil pe calea celui mai limpede progres. Se poate progres fără învăţătură, fără intelectualitate, fără tehnică avansată, fără invenţie, fără aplicare inge­nioasă ? Iată ce reprezintă tinerii adunaţi vineri şi sâmbătă în sala mare, şi ei sunt România de mîine nu doar în sensul continuităţii biologice, al suc-­­­cesiunii generaţiilor, ci mai ales în sensul saltului continuu (Continuare în pag. a ll-a)

Next