Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)
1973-03-28 / nr. 7420
GRĂBIREA LUCRĂRILOR DE MONTAJ Tinerii brăileni au găsit şin anul trecut forme şi mijloace eficiente pentru a-şi aduce o contribuţie proprie la accelerarea ritmului de execuţie pe şantierele de construcţie. Şi în acest an ei şi-au propus un asemenea obiectiv. Numai că în 1973, situaţia este puţin diferită faţă de 1972, cel puţin în anumite zone , la fabrica de excavatoare din cadrul Uzinei Progresul a început de cîtva timp montajul, deci trebuie mină de lucru calificată ; la extinderea şantierului naval unde este un mare volum de muncă, trebuie respectate aceleaşi cerinţe etc. In plus, săptămîna în care iarna a revenit puternic a pus în serioasă cumpănă respectarea termenului de intrare în funcţiune la Fabrica de excavatoare (1 aprilie 1973), multe maşini fiind aşteptate de fundaţia gata pregătită. Dincolo, la Şantierul naval, unde trebuiau montate trei hale in acest an, un depozit, o cală de lansare (adică o capacitate de producţie de patru cargouri a 4 500 tone d.v. fiecare, şi de 7 milioane lei reparaţii navale) constructorul se străduie zilnic să-şi extindă frontul de lucru, dar nu cu prea mult succes deoarece beneficiarul pentru a-şi îndeplini planul nu poate să renunţe la actualele spaţii de producţie. Să mai adăugăm încă un fapt : acelaşi beneficiar, Şantierul naval Brăila, trebuie să asigure constructorului întreaga cantitate de construcţii metalice (3 400 tone) pînă la 31 decembrie anul trecut, dar n-a reuşit nici pînă în prezent să se achite de această sarcină. Un asemenea context impune organizaţiilor U.T.C. de la cele două şantiere şi de la cei doi beneficiari un anume fel de a interveni. Desigur, căile formale şi mijloacele de acţiune se prefigurează la o simplă examinare a situaţiei impuse însă de aici şi pînă la realizarea în practică, este o distanţă în parcurgerea căreia este solicitată mereu iniţiativa, unde buna organizare şi mobilizarea promptă a tinerilor au un rol hotărîtor. — Am hotărît ca tinerii lăcătuşi de la noi, ne spunea Constantin Preda, secretar al comitetului U.T.C. de la Uzina Progresul, să dea o mină de ajutor constructorului în montarea utilajelor, deja ei şi-au adus contribuţia la montarea mai multor maşini unelte, unele dintre acestea fiind transferate din secţiile uzinei. — Alături de noi, ne spunea Paul Cărbunaru, secretarul organizaţiei U.T.C. de la Şantierul din Brăila, al I.C.S.I.M.-ului ION CHIRIC (Continuare In pag. a 111-a) La Fabrica de excavatoare, la iniţiativa comitetului U.T.C. din întreprinderea beneficiară „Progresul“, echipe de tineri lăcătuși sprijină constructorul in accelerarea ritmului de montare a utilajelor • La Șantierul Naval, tinerii nu depozitează cu grijă nici propria materie primă în vederea eliberării spațiilor atît de necesare constructorului pentru extinderea frontului de lucru Cu planul trimestrial îndeplinit • 28 DE ÎNTREPRINDERI, grupuri şi centrale industriale din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi-au îndeplinit sarcinile maximale de plan pe primul trimestru al acestui an, urmînd ca pînă la sfîrşitul lunii martie să realizeze suplimentar o producţie globală în valoare de 33 milioane lei. • ALTE 8 ÎNTREPRINDERI bucureştene raportează îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie la parametrii maximali pe primul trimestru. Printre acestea se numără Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ şi Uzina Semănătoarea. Realizările pe primele trei luni ale anului, înregistrate de aceste două mari întreprinderi din Capitală, se vor concretiza într-o producţie suplimentară evaluată la aproape 15 milioane lei. • CONSTRUCTORII care concură la realizarea programului de dezvoltare şi modernizare a uzinei Victoria din Călan au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe primul trimestru din acest an. Ei au realizat, pină la 24 martie, 22 la sută din planul anual de investiţii şi 24 la sută la lucrările de construcţii şi montaje. In acelaşi timp, au fost recuperate restanţele înregistrate anul trecut, cînd planul de investiţii n-a fost îndeplinit integral. • ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE DIN BETON de la Bircea, judeţul Hunedoara, a îndeplinit cu 6 zile mai devreme sarcinile maximale de plan pe primul trimestru. Datorită organizării judicioase a muncii şi folosirii la întreaga capacitate a instalaţiilor şi utilajelor, întreprinderea a realizat cu aceleaşi capacităţi şi forţe de muncă o producţie industrială mai mare cu 7 800 000 lei decit în primul trimestru al anului precedent. Pină la finele lunii martie, întreprinderea va furniza suplimentar şantierelor de construcţii din ţară peste 1 500 mc prefabricate din beton. Sporul de producţie s-a obţinut in condiţiile realizării unei productivităţi superioare prevederilor cu 300 lei pe fiecare salariat și a reducerii cheltuielilor materiale sub nivelul planificat. OMUL ADEVĂRAT LA NEVOIE SE CUNOAŞTE Foarte recent, intr-o vizită la Depoul I.T.B. „Bucureştii Noi", despre un tînăr şofer mi s-a vorbit in cei mai elogioşi termeni cu putinţă. Omul îşi îndeplineşte cu consecvenţă planul, maşina lui e bine întreţinută. Tinărul acesta, care uneori se declara nemulţumit dacă trebuia să lucreze un anumit număr de ore in plus, datorită personalului insuficient, s-a oferit din proprie iniţiativă să lucreze pe maşină fără întrerupere două schimburi, rămînînd chiar şi după cele 16 ore „de volan“. Este vorba de zilele nu prea înjdepărtate, pe care ne obişnuiserăm să le numim atunci „campania albă", o campanie în care s-au verificat încă o dată adevăratele caractere, adevăraţii oameni. Şoferii de pe liniile 86 şi 87, aparţinind de Depoul „Bucureştii Noi“ işi luaseră angajamentul să facă totul pentru a nu paraliza circulaţia. Şi, intr-adevăr, au făcut. După cele 8 ore de lucru, ei au rămas pe linie în continuare, circulind neîntrerupt. Întreaga noapte, cu maşinile goale, pentru a tasa zăpada traseului. A doua zi, mulţi n-au mai plecat acasă, ci s-au alăturat echipelor de şoc care au plecat să deszăpezească diferite zone ale oraşului, cu lopata. Printre cei dinţii s-a aflat în permanenţă şi şoferul nostru. — De fapt, am avut în acele zile şi alte revelaţii asemănătoare — spune tovarăşul Ion Florea, secretarul comitetului de partid p® depou. Oameni care ne mai făcuseră din cînd in cînd greutăţi, în special dintre cei mai tineri, cunoscuţi de noi ca recalcitranţi, s-au oferit să lucreze cite două şi chiartrei schimburi fără întrerupere, dovedind, în momentele grele, că se poate avea încredere în ei. Faptul acesta ni i-a dezvăluit în nişte laturi ale personalităţii lor pină atunci ascunse. I-am văzut serioşi, săritori, pătrunşi de importanţa fiecărei clipe, de Încrederea in forţele lor proprii, de ataşament la colectiv. Sincer vă spun, n-a fost nevoie să du-DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a 11-a) Organizaţia Cînd răspunderile sînt comune, şi eforturile trebuie să fie la fel U. T. C. şi colaborarea cu alţi factorii Dezvoltarea economică rapidă, perspectivele de viitor au atras in Tirgu Jiu multă tinereţe. Pentru că, este normal, o industrie tînără antrenează cu sine oameni tineri. Acum, aproape jumătate din populaţia oraşului este formată din tineri. Dintre aceştia, 12 000 str.t utecişti. Alături de comunişti, de toţi oamenii muncii din municipiu, ei pun umărul la o treabă comună : îndeplinirea cincinalului cu cit mai mult timp înainte de termen. Aşa ftind lucrurile, organizaţia municipală U.T.C. şi-a axat întregul program de activităţi în conformitate cu scopul comun. Dar, cum ea nu poate face totul de una singură — de la problemele legate de producţie şi pînă la cele de cultură şi viaţă, şi nu în ultimul rlnd acestea — activitatea organizaţiei de tineret trebuie să se desfăşoare în consens cu intenţiile, cu scopurile altor factori corespondenţi : conduceri de întreprinderi, comitete ale oamenilor muncii, sindicate şi alte organizaţii de masă şi obşteşti. Am încercat să descopăr acest sistem de sincronizare. Aşa s-a intîmplat ca, în loc să urmăresc un program de activităţi ale comitetului municipal U.T.C., să parcurg un program complex, alcătuit de comun acord cu factorii interesaţi din oraş. — In ceea ce priveşte activitatea profesională a tinerilor — ne spunea tovarăşul Gheorghe Cioană, prim secretar al comitetului municipal U.T.C. — pe noi ne preocupă cîteva probleme de primă importanță în I. EMANUEL (Continuare în pag. a ll-a) pe şantierul centralei termoelectrice de la Chişcani — Brăila. Foto: GH. CUCU Pag. a II-a • Amplă şi complexă activitate privind aplicarea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Pag. a IlI-a • Cei care aduc oraşul In sat • Duminică sportivă in şcolile craiovene Experienţa agricultorilor din Ulmeni demonstrează AVANTAJELE ACORDULUI GLOBAL Numele cooperativei agricole de producţie „8 Martie“ din Ulmeni-Ilfov este întoclnit din ce in ce mai des în coloanele presei centrale. O „campanie“ de presă întrutotul justificată, după cum vom vedea, evidenţiind capacitatea organizatorică şi de mobilizare a potenţialului material şi uman de care dispune această unitate. Despre ce este vorba ? Pe scurt, cooperatorii din sectorul legumicol şi cei ce lucrează la unele culturi de cîmp şi-au propus drept obiectiv realizarea cincinalului în numai patru ani, hotărire pe cit de temerară, pe atît de justificată dacă ţinem cont de producţiile obţinute în ultimii doi ani. Cîteva cifre extrase din bilanţul întocmit la sfîrşitul anului 1972 sînt mai mult decit edificatoare in ce priveşte angajamentul amintit: • la legume, producţia realizată a fost cu 600 tone mai mare decit nivelul planificat pentru anul 1975 ; pentru rezultatele obţinute in acest, sector cooperativa a fost decorată in 1971 şi 1972 cu Ordinul Muncii clasa I-a ; • s-au obţinut 400 de tone sfeclă de zahăr peste producţia planificată a fi obţinută in anul 1975 ; • la cereale, s-au obţinut cantităţile ce trebuiau „îndeplinite“ in 1974 „După cum lesne se observă, cifrele „au făcut“ un adevărat galop de sănătate — ne spune tovarăşul Ion Dragomir, locţiitorul secretarului comitetului de partid al comunei. Anul acesta este hotărîtor în realizarea indicatorilor trecuţi în planul cincinal al cooperativei. Sporurile de producţie din 1973, cumulate cu cele din 1971 şi 1972 vor asigura realizarea prevederilor planului cincinal în numai trei ani la legume, şi în patru ani la griu, porumb şi sfeclă de zahăr, întreaga noastră energie se „consumă-1 în această direcţie. Cooperativa este asemeni unui mecanism ale cărui pîrghii şi rotiţe se învirt intr-un singur sens, cu ritmicitate de metronom reglat pentru a „comprima“ cinci ani în patru. Sunt vorbe pe care le-am auzit in discuţiile oamenilor şi, chiar dacă nu alcătuiesc cea mai izbutită comparaţie, ele exprimă un adevăr virtual, ceea ce înseamnă de fapt esenţialul“. Nu ne propunem aici să examinăm în detaliu modul de funcţionare al „mecanismului“, pe noi interesîndu-ne, în articolul de faţă, una din părţile întregului şi anume activităţile din sectorul legumicol sau, şi mai exact spus, cum se desfăşoară munca în acord global, ce se întreprinde pentru ca hotărîrea privind generalizarea acordului global în agricultură să fie aplicată în litera şi spiritul enunţate de importantul document. Ce s-a întreprins până acum, la ce stadiu se află lucrările in sectorul legumicol ? „Cele 105 hectare afectate legumicultura au fost pregătite cu deosebită atenţie şi grijă pentru fiecare palmă de pământ“, cum se exprima în adunarea generală şeful de brigadă Ion Hera. Insămînţatul se va executa respectindu-se strict indicaţiile de specialitate, avîndu-se în vedere obţinerea unor plante viguroase de cea mai bună calitate şi se va face sub stricta supraveghere a personalului de specialitate, excluzindu-se din capul locului orice surpriză. In felul acesta, retribuţia pe bază de tarife de plată la mia de lei producţie obţinută devine nu numai un stimulent ci şi condiţia de bază a ciştigurilor. Dar, acest sistem de retribuţie nu constituie o noutate la C.A.P. „8 Martie“ din Ulmeni, anul trecut ciştigurile cooperatorilor „trecînd“ prin aceeaşi filieră. Astfel, putem găsi şi explicaţia rezultatelor din ’72, cînd la unele culturi şi produse animaliere au fost realizate sau după- NICOLAE ADAM (Continuare in pag. a lll-a) Se munceşte intens în serele comunei Segarcea, jud. Dolj. Foto: EM. TÄNJALA Academicianul Grigore Moisil într-un dialog cu viitori bacalaureaţi: CUM NE ALEGEM PROFESIA ? Şcolii noastre, ca instituţie care formează generaţia tînără pentru muncă şi viaţa socială, se pune tot mai acut problema eficienţei activităţii pe care o desfăşoară. Deci, abordăm o chestiune la ordinea zilei, punînd în discuţie liceul — deocamdată liceul de cultură generală. Primele luări de poziţie au fost provocate de acad. prof. Grigore Moisil la o întîlnire, în redacţia noastră, cu profesori şi elevi. Articolul de astăzi, în care elevul a fost pus in situaţia să se întîlnească cu profesia, este indisolubil legat de cel viitor, care abordează modul cum este pregătit el, in şcoală, pentru această întîlnire. Acad. prof. Grigore Moisil, Viorela Căruţa», Lic. „Mihai Viteazul". Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX. SERIA II. Nr. 74204 PAGINI — 30 BANI MIERCURI 28 MARTIE 1973 wmammmmmmmammamamm U. A. S. C. R de PETRU POPESCU Vineri şi simbătă, la Palatul Marii Adunări Naţionale, au avut loc lucrările Conferinţei Studenţilor. După lucrări, delegaţii tuturor studenţilor din ţară au ales in organele de conducere pe cei mai buni reprezentanţi ai lor. Presa de tineret odata cu întreaga presă, a informat pe larg despre acest eveniment, pe care, de la prima oră a primei zile de lucrări, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu l-a consacrat ca pe o cotitura in viaţa studenţilor, in viaţa universităţii noastre noi. Am avut onoarea să fiu invitat la lucrări. Nu mai călcasem niciodată in Palatul M.A.N. îi văzusem de zeci de ori la cinematograf, cum tot la cinematograf văzusem foruri străine cu aceeaşi misiune, palate în care naţiunile îşi trimit reprezentanţii şi îşi decid destinul. Pierzîndu-mă prima oară in interiorul lui destul de complicat, nu m-am putut opri să-l admir. E un edificiu surprinzător de „funcţional", frumos echilibrat, si cu toate cei e încărcat de tot fastul tradiţiei, e simplu in fond. Pompa otitocită trebuie, şi în rest netezime şi simplitate. Mi s-a părut că se potriveşte cu portretul pe care naţiunea noastră doreşte să-l arate lumii : un portret al echilibrului, al seriozităţii, fără stridenţă, indiscreţie ori fanfaronada, un obraz de popor paşnic şi vechi, pe cit de sigur pe destinele lui, pe atit de hotărit să respecte destinul altor popoare. Vineri şi simbătă, sala circulară era plină de studenţi, şi de ovaţiile lor tinereşti. Mi s-a părut o coincidenţă fericită faptul că lucrările s-au desfăşurat chiar aici, în acest palat, înmănunchind naţiunea română, au păşit înaintea lor atiţia iluştri oameni politici, unii foarte tineri, precoci în înţelepciune şi spirit de sacrificiu, alţii cărunţi, dar rămaşi sufleteşte tineri. Dacă mi se îngăduie o metaforă, Conferinţa, într-un fel, a fost şi ea o adunare naţională, mai mică în vîrstă, mult mai modestă în îndatoriri şi intenţii, dar o adunare a întregii ţări în ce are ea mai nou ca efort intelectual, ca spirit viu, ca acţiune responsabilă pentru viitorul ţării. E, desigur, foarte posibil ca unii din studenţii de azi să revină aici, mai tîrziu, ca deputaţi ai oamenilor muncii. Dar spun adunarea întregii ţări tocmai pentru că ţara noastră e o ţară socialistă, adică o ţară angajată ireversibil pe calea celui mai limpede progres. Se poate progres fără învăţătură, fără intelectualitate, fără tehnică avansată, fără invenţie, fără aplicare ingenioasă ? Iată ce reprezintă tinerii adunaţi vineri şi sâmbătă în sala mare, şi ei sunt România de mîine nu doar în sensul continuităţii biologice, al suc-cesiunii generaţiilor, ci mai ales în sensul saltului continuu (Continuare în pag. a ll-a)