Scînteia Tineretului, februarie 1974 (Anul 30, nr. 7682-7705)
1974-02-01 / nr. 7682
PENTRU RAAMI ! KUMVELE fiecare zi poate fi hotărîtoare Cine sunt fruntaşii * campaniei de reparaţii Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Vînju Mare, judeţul Mehedinţi. Intrăm în atelierul de reparaţii unde cunoaştem pe : Ion Sclipcea : „Sunt mecanic radiatoare, conducte şi sistem alimentar. Zilnic repar un agregat, adică un radiator plus anexele necesare. Lipsa pieselor de schimb nu se cunoaşte la noi deoarece am recondiţionat pe cele vechi. Lucrez alături de mecanicul Ion Dîngă, de aproape 25 de ani în acest atelier. Multe din secretele meseriei le-am aflat de la acest om. La anul vreau să urmez şcoala de maiştri“. Alexandru Stoican : „Lucrez la instalaţii hidraulice. La sfîrşitul celor opt ore de muncă dau şi cîte o instalaţie reparată. Sînt elev la liceul seral în anul I“. Nicolae Militar: „Am 26 de ani, iar de 10 lucrez în S.U.A. Eu execut ultima toaletă a tractorului, adică îl vopsesc, după care îi fac alimentarea cu carburanţi. Pot spune că în această campanie, în fiecare zi, mi-a trecut prin mînă cîte un tractor“. Sunt doar cîţiva din tinerii atelierului S.M.A. Vînju Mare. La fel de harnici sunt şi uteciştii Marius Vlădăşel, Lacheş Molea, Constantin Bejenaru, şi exemplele ar putea continua pînă la 25, adică exact câţi lucrează în atelier. Datorită modului în care au ştiut să-şi organizeze munca, dăruirii, priceperii şi hărniciei de care au dat dovadă, aceşti tineri au reuşit să încheie reparaţiile la cele 64 de tractoare, precum şi la întregul parc de maşini agricole. Dar ei nu s-au oprit aici. „ Ne-am specializat în reparaţii capitale, intervine inginerul Dumitru Homeag, şeful centrului de reparaţii, vicepreşedinte al Consiliului tineret sătesc al comitetului judeţean U.T.C. Noi am preluat lucrările de reparaţii capitale ale tractoarelor pentru încă 16 S.M.A.-uri din judeţ, iar într-un viitor apropiat vom lucra şi pentru toate I.A.S.-urile. Desigur, volumul de muncă este mare, ceea ce ne-a făcut să ne organizăm şi mai bine. In primul rînd am amenajat atelierul pe flux după exemplul uzinelor. Apoi, prin efortul întregului colectiv, am conceput o serie de dispozitive menite să mărească productivitatea muncii, să micşoreze efortul fizic şi implicit să reducem cheltuielile materiale. Am întîlnit aici, la Vînju Mare, un colectiv bine închegat, care ştie să îmbine munca, producţia cu învăţătura, iar rezultatul este, desigur, specializarea profesională. Şi iată, aceşti tineri, alături de cei de la care au învăţat meseria, se fac cunoscuţi în judeţul lor prin calitatea lucrărilor executate. MARIAN OVIDIU arefiii au MIMIUI MII ANTICAZANIA „Argumentele majore“ dintr-o pledoarie... neargumentată Timpul de lucru al activistului U. T. C. Tineri in uniforme albastre Proletari din toate ţările uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST O DUBLĂ TINEREŢE Trei tinere : Elena Şerban, Florica Dumitrache şi Florica Prodanof. In secţia in care lucrează — echipări electrice serie — exemplul lor constituie o pildă de hărnicie şi dăruire. Tinereţea lor se adaugă alteia care are înscris pe frontispiciu. Întreprinderea de panouri şi tablouri electrice Alexandria, unitate modernă care reali zează produse apreciate de beneficiari cu calificativul „excelente“. Foto : ST. WEISS ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7682 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 FEBRUARIE 1974 „OMENIREA NU-ŞI MAI POATE PERMITE LUXUL SĂ NU SE GÎNDEASCĂ LA VIITOR" Interviu cu conf. dr. MIHAI BOTEZ ii asta nu pentru că nu s-ar fi gîndit şi pină acum. întreaga istorie nu este altceva decit o mereu repetată propunere pentru viitor. Dar asta nu depăşea condiţia visului, condiţia speranţei, condiţia unui viitor afectiv, condiţia unui viitor filozofic, condiţia unui viitor pentru care în calculul plauzibilităţilor nu intervenea calculul strict ştiinţific. Prospectarea viitorului este vechiul vis al omenirii, gînditorii şi poeţii ei şi-au imaginat mereu viitorul lumii. Cercetarea acestui viitor ţinea într-un fel de metafizică, metafizica înţeleasă desigur în sensul ei larg. Orice prospectare in viitor este — sau a fost ? — desigur tulburătoare, coeficientul de risc, de greşeală dădea chiar farmec şi imponderabil afirmaţiilor şi sistemelor de gîndire asupra viitorului imaginate de temerari. Astăzi, însă savanţii, oamenii de ştiinţă „au pus mina pe viitor“, l-au defalcat, mai, mai că l-au lipsit de coeficientul lui de mister şi au creat o ştiinţă — „viitorologia“, care, coincidenţă cu adevărat tulburătoare, s-a născut in focul exploziilor ucigătoare, care păreau că fac imposibilă, aberantă, orice speranţă în viitor , în 1943, în inima războiului. Tot simbolic, bazele noii ştiinţe au fost elaborate de un savant german refugiat în America, O. K. Flechteim. Politologul german vedea viitorul ca o oglindă a istoriei, teorie părăsită foarte repede de oamenii de ştiinţă care s-au dedicat viitorologiei, părăsită repede de Flechteim însuşi. Şi asta pentru că , aşa cum imi declara conferenţiarul doctor Mihai Botez, interlocutorul nostru de astăzi, directorul Laboratorului de cercetări prospective al Universităţii din Bucureşti, secretarul Comitetului naţional pentru studierea viitorului (al cărui preşedinte este acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei R.S.R.) . „Viitorul nu trebuie, în fond, să ne placă nouă, ci celor care îl vor trăi ca prezent. Şi care, probabil, vor fi destul de diferiţi de noi. Cercetarea viitorului nu trebuie astfel să studieze căile de „mobilare“ a viitorului după gustul nostru, ci să studieze condiţiile necesare celor ce vin după noi spre a-şi organiza propria lor lume, după propriul lor gust. Ceea ce este foarte greu şi face necesară ştiinţa". Laboratorul unde ne-a primit tovarăşul conferenţiar Mihai Botez este constituit dintr-o echipă de cercetători de cele mai diferite formaţii — sociologi, jurişti, arhitecţi, culturologi, structuraliști, tovarășul director, la rindul său, este matematician, de altfel, o echipă care studiază viitorul nu poate fi decit pluridisciplinară. SMARANDA JELESCU FI (Continuare în pag. a Ill-a) . Primiri la tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal“. Editorul argentinian Guillermo Nolasco Juarez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii „Juarez" din Buenos Aires, împreună cu sofia, doamna Dolores Juarez. In editura argentiniana „Juarez“ a apărut in 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu — Filozofia de pace a unei societăţi contemporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarășul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Biologii din Turnu Măgurele INIŢIATIVE ŞCOLARE ...Dr. Mihai D. Mihai, şef de lucrări în cadrul Facultăţii de medicină veterinară din Bucureşti, a primit intr-o zi o invitaţie : să se intilnească cu elevii clasei speciale de biologie aparţinind Liceului „Unirea" din Turnu Măgurele, „la ei acasă“. O invitaţie aproape obişnuită in raporturile dintre universitari şi virtualii lor studenţi. Nimic nu-i lega de Turnu Măgurele, in mod special, poate doar faptul că mai de mult s-a intimplat să facă parte dintr-o comisie de bacalaureat împreună cu profesorul Anastasie Bogdan, directorul liceului. Dar intilnirea in sine avea farmecul ei şi care profesor nu se simte tentat de o confruntare cu cei ce ucenicesc în aceeaşi ştiinţă ?" Şi-a pregătit, deci, o trusă de instrumente şi chiar dacă invitaţia era pentru o simbătă, zi afectată lucrărilor de laborator pentru clasa de biologie, el a poposit la liceu de vineri. Pină să facă cunoştinţă cu elevii a doua zi, o trecere prin laborator avea să-l ajute să intre in atmosfera de lucru a gazdelor sale. Modest, directorul liceului i-a deschis pe rind cele trei incăperi care explică şi favorizează existenţa clasei cu profil biologic : laboratorul de ecologie şi biologie generală, laboratorul de anatomie şi fiziologie şi sera didactică. Dintr-odată in-MARIETA VIDRAŞCU (Continuări) in pag. a- Iha} Colegi de generaţie Cu tatal meu, împreună • Din destăinuirile elevului cu numărul de matricolă 1 000 de la Grupul şcolar al întreprinderii de osii şi boghiuri Balş • „Am încercat să cresc într-un an cu alţii în doi şi am văzut că se poate" • Vacanţele şi nopţile albe. Doar numărul cusut pe mîneca stingă a salopetei îi trădează că-s elevi la şcoala profesională. Altfel, dacă iei în considerare doar felul cum stăpînesc maşinile, n-ai nici un motiv să nu-i consideri muncitori. Mai ales pe cei din anul III. Şi zilnic sînt citeva zeci de astfel de tineri in secţiile întreprinderii de osii şi boghiuri din Balş. Am încercat să mă apropii, să-l cunosc pe unul dintre ei. S-a intimplat ca el să fie Constantin Traşcă, purtătorul numărului de matricolă 1 000. M-a surprins că-i privesc cu insistenţă mîinile pline de ulei. Zâmbeşte şi îmi arată palmele. — Vă uitati că-s late ? Sunt de la țară, imi explică el. Din comuna Iancu Jianu de aici din Olt. Tata mă lua IUSTIN MORARU (Continuare în pag. a II-a) Moment important in cronica relaţiilor româno - iordaniene Vizita in ţara noastră a regelui Hussein ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, s-a înscris ca un moment deosebit în intensificarea relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, ca o mărturie grăitoare a dorinţei sincere a României socialiste de promovare a unor largi relaţii de prietenie şi colaborare rodnică cu statele arabe, cu toate statele lumii. De altfel, in timpul vizitei, ziarul iordanian „AL RAI“, organ al Uniunii Naţionale Arabe, nota că „România deţine in prezent un rol proeminent în problemele internaţionale, datorită acestei politici deschise, şi este normal ca, la un moment dat, să se intilnească cu Iordania în acest domeniu“. Primirea prietenească de care s-au bucurat înalţii oaspeţi iordanieni, spiritul cordial în care s-au desfăşurat convorbirile oficiale au constituit expresii elocvente ale legăturilor de colaborare şi prietenie dintre popoarele român şi iordanian, ale dorinţei intensificării acestor raporturi. Comunicatul comun dat publicităţii la Încheierea vizitei subliniază faptul că, trecindu-se în revistă relaţiile bilaterale, cei doi şefi de stat au fost de acord că sunt posibilităţi pentru lărgirea lor pe multiple planuri, în special în cel economic. S-a exprimat interesul ambelor părţi pentru realizarea obiectivelor cuprinse în acordurile de cooperare semnate anterior, precum şi pentru iniţierea, în viitor, a altor asemenea aranjamente reciproc avantajoase. In ceea ce priveşte problemele internaţionale, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi regele Hussein ibn Talal au relevat cu satisfacţie cursul pozitiv al vieţii internaţionale, îndreptat spre pace şi destindere, şi au subliniat afirmarea tot mai puternică, în raporturile dintre state, a principiilor egalităţii depline, respectării stricte a independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, renunţării la ameninţarea cu forţa, cu folosirea forţei. Subliniind semnificaţia pe care România şi Iordania o acordă Întăririi rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în soluţionarea problemelor internaţionale spre binele tuturor popoarelor, al promovării neabătute a principiilor dreptului internaţional, cele două părţi au relevat importanţa deosebită a participării active a tuturor statelor — fără nici o deosebire — la rezolvarea problemelor care confruntă contemporaneitatea. Aşa cum rezultă din Comunicatul comun, o atenţie particulară în cadrul convorbirilor a fost acordată situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi şefi de state şi-au exprimat îngrijorarea pentru menţinerea stării conflictuale in această zonă, evidenţiindu-se necesitatea reglementării politice a crizei. în legătură cu aceasta, părţile „au fost de acord că o pace IOAN TIMOFTE (Continuare In pag. a IV*a)