Scînteia Tineretului, iunie 1975 (Anul 31, nr. 8095-8119)
1975-06-02 / nr. 8095
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a prezentat o informare cu privire la vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P.D. Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. ■ De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Ir Sen, vizita înalţilor oaspeţi coreeni drept o contribuţie de mare însemnătate la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti, de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi popoarele celor două ţări, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deosebită satisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, care deschide largi perspective pentru extinderea colaborării multilaterale româno-coreene, exprimă hotărîrea partidelor şi popoarelor din cele două ţări de a conlucra strîns, atît în construcţia socialistă, cît şi în afirmarea cu putere a principiilor socialismului, cauzei colaborării intre naţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind deosebit de pozitiv faptul că în cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor înţelegeri privind dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi popoare pe planuri multiple — politic, economic, cultural, ştiinţific. Convorbirile şi documentele semnate cu prilejul vizitei tovarăşului Kim Ir Sen servesc intereselor ambelor popoare prietene, edificării cu succes a socialismului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egalitate şi înţelegere tovărăşească, între ţările socialiste, a unor raporturi democratice între toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat aprecierea şi sprijinul partidului, statului şi poporului nostru faţă de iniţiativele constructive şi politica justă promovată de Republica Populară Democrată Coreeană şi tovarăşul Kim Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale naţiunii coreene, de unificare paşnică şi independentă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tratatului de prietenie şi colaborare româno-coreean, a celorlalte înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă satisfacţia sa deplină faţă de evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-elene, faţă de rezultatele bune ale convorbirilor dintre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avînd o mare importanţă semnarea Declaraţiei solemne româno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe principii noi, de egalitate, de respect al independenţei şi suveranităţii naţionale. Convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Constantin Karamanlis. Declaraţia solemnă semnată marchează un moment de importanţă deosebită în relaţiile dintre România şi Grecia, servesc intereselor celor două popoare, cauzei colaborării şi păcii în regiunea Balcanilor, în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o influenţă pozitivă asupra rezolvării paşnice a problemelor litigioase existente în regiunea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii reciproc acceptabile şi echitabile. Este în interesul general al statelor din Balcani ca problemele litigioase din această zonă să fie soluţionate pe cale politică, în interesul păcii şi al colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a înţelegerilor convenite cu prilejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat şi rezolvat unele probleme ale activităţii de investiţii şi ale participării României la schimburile economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale internaţionale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul activităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurate de partidul nostru. Pentru creşterea in spiritul normelor civilizaţiei socialiste, a tinerei generaţii Recentul Decret al Consiliului de Stat cu privire la stabilirea programului de funcţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică cuprinde o serie de reglementări ale căror consecinţe practice vizează intr-un chip deosebit tineretul, creează un cadru foarte favorabil organizării mai riguroase a timpului şi activităţii fiecăruia in spiritul unei atitudini civilizate şi responsabile faţă de timpul şi preocupările celorlalţi. Este evident că în elaborarea şi stabilirea unor astfel de măsuri se pleacă de la necesitatea creşterii unui tineret viguros, a cărui datorie patriotică este să-şi însuşească temeinic cele mai valoroase cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, educat in spiritul dragostei faţă de muncă, capabil să înfăptuiască marile opere ce ne aşteaptă în mersul nostru înainte. Civilizaţia socialistă este o civilizaţie a omului multilateral dezvoltat, armonios şi echilibrat, conştient de natura preocupărilor lui şi tocmai de aceea sensibil la valoarea inestimabilă a ordonării timpului dedicat pregătirii şi instruirii proprii. Creşterea unui tineret viguros, cultivat şi instruit sub raportul normelor etice ale civilizaţiei socialiste nu este o operă ce se înfăptuieşte de la sine, spontan, ci reclamă concursul conjugat al mai multor Instanţe, instituţii, factori. Decisiv este însă aportul personal, modul în care fiecare dintre noi ştim şi învăţăm să ştim ce să facem cu condiţiile de care dispunem, condiţii faţă de care partidul şi statul nostru mani-Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România cu privire la stabilirea programului de funcţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică testă o neslăbită atenţie şi solicitudine. Canalizarea riguroasă a resurselor de energie fizică şi spirituală a tineretului in direcţia obiectivelor majore ale întregului nostru program de dezvoltare in cadrul căruia se implinesc şi se valorifică aspiraţiile fiecărui tînăr presupune o temeinică pregătire, învăţătură, seriozitate, calificare inaltă, o educaţie permanentă, ţinută morală superioară. Pentru că, In ultimă instanţă, nivelul moralităţii este o chestiune de cultură, de eradicare a ignoranţei. Iar toate acestea sunt incompatibile cu risipa de timp, cu ignorarea şi încălcarea normelor convieţuirii civilizate, a liniştii publice necesare recreării şi odihnei active, creatoare, a tuturor cetăţenilor. Mai mult ca oricind, eficienţa organizării timpului şi vieţii fiecăruia depinde nemijlocit de consensul unanim asupra normelor ce trebuie respectate. în contextul reglementărilor recente este vizat, intre altele, timpul liber al cetăţeanului. Este cazul să medităm cu mai multă seriozitate asupra acestei noţiuni. Sunt tineri care, prin destinaţia pe care i-o dau, fac să se creadă că „timpul liber“ este un paradis al lenei şi inactivităţii, o bruscă suspendare a gîndirii, un segment sustras, mortificat, al timpului de instruire, de perfecţionare continuă, de optimizare a resurselor personale. Mentalitate profund eronată, dăunătoare procesului continuu, neîntrerupt, permanent de formare a individualităţii armonioase. Fără a subaprecia rolul efortului fizic, este cazul să nu uităm nici un moment că întreaga noastră dezvoltare în (Continuare in pag. a II-a) LA UN PAHAR ÎN PLUS, TOTDEAUNA E CEVA ÎN MINUS Cîteva cazuri-argumente împotriva excesului de alcool Maistrul de lingă mine se uită mai ales dintr-o parte şi vorbeşte încet, cu greptate, aşa cum vorbesc oamenii despre lucruri care-i dor. îmi cere să nu dau numele omului despre care discutăm. Ii spun că nu se poate. „De ce nu se poate ?“ — „Pentru că poate astfel se trezeşte“ — nu mai adaug la propriu şi la figurat pentru că nici un joc de cuvinte nu este îngăduit atunci cînd e în discuţie soarta unui om. „Eu l-am crescut pe Marian Pricop. Am făcut din el un ■udor care la douăzeci de ani batea pe mulţi in meserie. S-a încurcat, naiba ştie cum, cu doi bişniţari din port. Cum se strecurau şi scăpau de miliţie nu ştiu, dar uite că se strecurau. De bişniţă nu s-a luat Marian al meu, dar de băutură da. A început să vină obosit la lucru. Nu spunea ce are, beat nu l-ara văzut la lucru, dar totul se află. Am încercat să vorbesc cu el, i se schimbase şi graiul şi cuvintele — că „ce vreau cu el, nu lucrează ?“ De lucrat, lucra. Pină-ntr-o zi, ştiţi cum se întimplă. Venise mai mahmur decit oricind, am vrut chiar să-l trimit acasă. Dar trăiam un eveniment aici, in şantierul nostru, ştiţi, cum sunt constănţenii noştri, că ziceţi că sunteţi constănţean, au aşa, o nerăbdare să vadă lucrul terminat. Era o zi frumoasă, soarele lucea, noi terminam o navă. Şi atunci s-a întimplat, i-a scăpat aparatul, n-a văzut nimeni ce s-a întimplat, de fapt. Marian Pricop s-a SERGIU CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a II-a) Nr. 8095 4 PAGINI ANUL XXXI, SERIA II, 30 BANI LUNI 2 IUNIE 1975 U MUZEUL DE ISTORIE fl[ REPUBLICII SOCIAUSTE ROMÂNIA Expoziţie dedicată primei uniri a Tarilor Române sub Mihai Viteazul Citiţi în numărul următor al ziarului prima parte a serialului nostru dedicat evocării prin intermediul mărturiilor cuprinse în expoziţie a drumului de înfăptuire a primei uniri politice a Țârilor Române de către Mihai Viteazul. Duminică pe stadioane • UN NOU STRĂLUCIT SUCCES AL GIMNASTICII ROMÂNEȘTI La Campionatul european, desfășurat la Berna, DAN GRECU a cucerit titlul de campion continental şi medalia de aur, iar MIHAI BORŞ — medalia de argint. UN SPORT DE MASA• Dispute pasionante, participare numeroasă la întrecerile : „CUPEI SCÎNTEII TINERETULUI LA TENIS“. • FOTBAL: In preliminariile Campionatului european, grupa a IV-a, ROMÂNIA — SCOȚIA 1—1 (1-0). Dobrin trimite o pasă ideală, Lucescu centrează cu precizie, iar Dudu Georgescu înscrie, spectaculos, cu capul : 1—6 pentru România ! Toto : GH. CUCU INTERVIURILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU , acordate pentru Televiziunea mexicană (Canalul 13) şi trimişii speciali ai ziarelor „El Nacional“, „El Dia“ şi „Excelsior“ După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 22 mai, pe Modesto Seara Vazquez, comentator al Televiziunii mexicane, Luiz Ortiz Monasterio, Rafael Castilleja şi Jorge Aymami, trimişi speciali ai ziarelor „Excelsior", „El Nacional" şi „El Dia". Cu acest prilej tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat interviuri pentru televiziunea şi ziarele respective mexicane. Pentru Televiziunea mexicană (Canalul 13) Întrebare : Care sunt priorităţile actualului plan economic al României şi cele ale planului viitor ? RĂSPUNS : Actualul plan cincinal al României, care se încheie in acest an, a deschis etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, în centrul prevederilor planului stau dezvoltarea în ritm înalt a industriei şi modernizarea in continuare a agriculturii socialiste, ca factori esenţiali pentru înfăptuirea obiectivului de care am vorbit. Vă pot spune că prevederile referitoare la dezvoltarea industriei în acest cincinal se realizează cu succes. Pe ansamblu, planul cincinal se va îndeplini înainte de termen, iar unele judeţe, între care şi Capitala ţării, 11 vor realiza în numai patru ani şi jumătate. Planul viitor, pe anii 1976— 1980, şi, în perspectivă, direcţiile dezvoltării pînă în 1990 accentuează — conform celor stabilite de Congresul al XI-lea al partidului — activitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, punînd in continuare accentul pe creşterea forţelor de producţie, progresul în ritm înalt al Industriei, agriculturii, urmînd ca în cincinalul următor să depăşim stadiul de ţară în curs de dez- voltare şi să ne apropiem trep- tat, pînă în 1990, de ţările dez- voltate din punct de vedere economic. Un alt obiectiv pe care II considerăm esenţial pentru înfăptuirea programului stabilit de Congresul al XI-lea este afirmarea puternică a revoluţiei tehnico-ştiinţifice in tolate sectoarele de activitate Considerăm că întreaga dezvoltare a societăţii noastre socialiste trebuie să aibă la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, ale tehnicii, ale cunoaşterii umane in general. Şi nu aş putea să închei fără să menţionez că şi în actualul cincinal, şi in cincinalul viitor, şi în perspectivă tot ceea ce realizăm are ca scop fundamental ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor. Considerăm că ţelul politicii partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate îl constituie omul, bunăstarea şi fericirea lui. ÎNTREBARE : In ceea ce priveşte noua ordine economică internaţională — consideraţi satisfăcătoare bazele fixate in Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor ? RĂSPUNS : Consider Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor — iniţiată de preşedintele Echeverria şi la care România a subscris în întregime — ca o bază bună, ca un document care impulsionează lupta popoarelor pentru realizarea noii ordini economice internaţionale. înfăptuirea acestui deziderat este însă foarte complexă şi se cer eforturi susţinute din partea tuturor popoarelor. Desigur, cele mai interesate in această privinţă sunt ţările în curs de dezvoltare, dar pentru a se ajunge la soluţionarea problemelor economice complexe şi la înfăptuirea noii ordini economice internaţionale, deci la aşezarea relaţiilor dintre state pe principii noi de egalitate, echitate, de respect reciproc şi de colaborare multilaterală, se cere o participare activă a tuturor naţiunilor, a tuturor statelor pentru elaborarea deplină a tuturor normelor care să stea la baza noii ordini economice internaţionale. Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor constituie o bază pentru desfăşurarea tratativelor concrete la care, după părerea mea, trebuie să participe neapărat toate statele. Numai aşa concluziile şi principiile adoptate în comun vor fi respectate şi îndeplinite de toate statele. Întrebare : ce opţiuni au ţările mijlocii si mici intr-o lume dominată de marile puteri ? RASPUNS : Aş dori, în primul rînd, să menţionez că, după părerea mea, nu se mai poate vorbi astăzi de o lume dominată de marile puteri, ţinînd seama că raportul de forţe pe plan internaţional s-a schimbat radical, că popoarele îşi afirmă cu putere voinţa de a fi stăpine pe bogăţiile naţionale, de a înfăptui o politică independentă , evenimentele din anul acesta demonstrează cu putere acest lucru. Iată de ce apreciez că ţările mici şi mijlocii, care dealtfel au jucat şi joacă un rol important in transformarea revoluţionară a lumii, în lupta de eliberare naţională, pentru progres social, în schimbarea raportului de forţe, au posibilităţi noi de a înfăptui o politică proprie de dezvoltare economică-socială independentă, de a asigura popoarelor respective bunăstarea şi fericirea — desigur, cu condiţia ca ele să fie hotărite in a-şi apăra independenţa şi suveranitatea, să acţioneze într-o solidaritate tot mai deplină pentru afirmarea noilor principii şi relaţii internaţionale. ÎNTREBARE : In cadrul cooperării economice şi politice dintre ţările mijlocii şi mici, vedeţi vreo dificultate in faptul că unele se bazează pe un sistem de economie planificată şi altele pe un sistem de economie de piaţă ? RĂSPUNS : Existenţa ţârilor cu orinduiri sociale diferite este un rezultat al dezvoltării istorice, al trecerii diferitelor ţări pe calea socialismului sau pe calea unei economii independente. Prezenţa unor deosebiri în dezvoltarea economică nu poate să constituie însă o piedică într-o colaborare bazată pe principiile egalităţii între ţările cu economie planificată şi cele care au un sistem de economie de piaţă. Dealtfel, viaţa demonstrează că în toate ţările acţiunea de planificare economică, de soluţionare a problemelor în contextul intereselor naţionale şi de intervenţie a societăţii, a statului in dirijarea activităţii economice devine tot mai importantă. De aceea considerăm că există toate condiţiile pentru o largă colaborare economică intre statele cu orinduiri sociale şi cu economii diferite. întrebare : ce posibilităţi reale consideraţi că există pentru dezvoltarea relaţiilor economice dintre Mexic şi România ? (Continuare in pag. a IIl-a) IN PAGINA A ll-A In intîmpinarea Congresului al X-lea al U.T.C. şi a Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R. Adunarea activului U.T.C. din armată De dimineaţă pînă seara ACTIVITATE SUSŢINUTĂ ! LUMEA COPIILOR I Desen de Codin Cocioabă, elev, clasa a V-a B, Şcoala generală I " nr. 179, Bucureşti * FLORI PENTO PARTID I Flori de munte, flori de şes, Gîndul tău cel înțelent Pentru tine le-am cules Ne invadă drumul drept ! Drag Partid, lumină vie, Surîzînd ne-ai dat în dar De la om şi de la glie. Minunat abecedar ! Flori de munte, flori de şes ! Pentru tine le-am cules. ^ LAVINIA COSMA Şcoala generală nr. 4, Arad IN PAG. A III-A : Un zîmbet într-o floare (însemnări despre o expoziţie de fotografii) (