Scînteia Tineretului, decembrie 1975 (Anul 31, nr. 8251-8277)
1975-12-01 / nr. 8251
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1 DECEMBRIE 1918 — CONSTITUIREA STATULUI NAŢIONAL ROMÂN UNITAR O aspiraţie seculară împlinită prin lupta şi sacrificiul maselor Pe întinderea netedă de lingă Dealul Furcilor, sub cerul limpede al începutului de iarnă, mulţimea aştepta. Aştepta într-o încordare dureroasă, cu o strălucire febrilă în priviri şi cu o zbatere nestăpînită a inimilor. Aştepta cu o nerăbdare care nu începuse atunci şi acolo, ci se acumulase de la o generaţie la alta, de-a lungul unei întregi istorii. Rînduiţi după locul de baştină — în vest moţii, la nord someşenii şi clujenii, la răsărit cei de pe malurile Mureşului şi Tîrnavelor, iar în partea de sud trimişii celorlalte regiuni — peste o sută de mii de reprezentanţi ai tuturor românilor din Transilvania şi Banat veniseră la Alba Iulia. Călătoriseră cu trenul sau cu căruţa, călare sau pe jos, mulţi ducind doar un codru de pîine în traistă şi gata să doarmă pe aşternutul aspru şi rece al zăpezii! Ii atrăgea acolo, cu o forţă irezistibilă, dorinţa de a fi părtaşi la împlinirea celui mai scump vis al lor şi al părinţilor lor, al unui neîntrerupt şir de generaţii. Căci la Alba Iulia se întrunise Marea Adunare Naţională, un parlament constituant dar şi un forum larg popular al celor mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei. Liberi să ia deciziile dictate de propriul lor cuget şi de năzuinţele celor patru milioane de români al căror mandat îl aveau, deputaţii au votat pentru revenirea Transilvaniei la patria mumă, iar pe cîmpul lui Horea mulţimea şi-a exprimat hotărîrea cu un nestăvilit entuziasm. Prezenţa a peste o sută de mii de oameni la istorica adunare de la Alba Iulia a dovedit că realizarea unirii Transilvaniei cu România nu a fost actul unor persoane sau grupuri izolate, ci opera întregului popor, a întregii naţiuni româneşti. 1 decembrie 1918 încununează idealul de veacuri al poporului român din toate provinciile lui pentru eliberarea sa naţională, fiind rodul bătăliei duse neîntrerupt de cele mai înaintate forţe social-politice, în cadrul cărora rolul hotărîtor l-au avut masele populare. Unirea s-a înfăptuit din voinţa de neclintit a celor mai largi mase populare, atunci când în favoarea acestei aspiraţii au pledat simultan toate condiţiile obiective şi toate cerinţele legităţii procesului istoric. S-a înfăptuit de către transilvăneni fără nici o opresiune sau ingerinţă din afară, fiind astfel o clară justificare spiritului de sacrificiu şi abnegaţiei cu care poporul nostru a luptat dintotdeauna pentru apărarea şi libertatea patriei. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „analiza desfăşurării evenimentelor demonstrează elocvent că formarea statului naţional unitar român nu este rezultatul unor înţelegeri încheiate la masa tratativelor, ci rodul luptei întregului popor însufleţit de năzuinţa seculară a unităţii, de hotărirea de a împlini visul pentru care au luptat şi s-au jertfit atîtea generaţii de înaintaşi". După cum se ştie, unele ţări imperialiste, cu toate că au dorit menţinerea imperiului habsburgic, nu au reuşit să-şi vadă planurile puse în practică, silite fiind să accepte realitatea impusă de voinţa şi lupta poporului român. Participarea României la primul război mondial nu a fost călăuzită de intenţii de cotropire şi anexiune teritorială. Unitatea noastră naţională a fost rezultatul voinţei poporului, înfăptuirea unirii cu Transilvania, a fost rezultatul luptei maselor populare, opera întregului popor român. S-a dovedit prin aceasta că unirea nu a fost un dar din afară, ci a fost cîştigată prin lupta şi sacrificiul popular. Tratatele încheiate ulterior la Versailles şi Trianon nu au făcut altceva decît să consfinţească o situaţie de fapt, stabilită în urma luptei maselor populare din România şi Transilvania. Aşadar, înfăptuirea unirii nu poate fi revendicată decît de către poporul român însuşi, care a plătit cu sînge împlinirea unei aspiraţii consacrată de milenara sa istorie, de zbuciumatele bătălii purtate pentru apărarea fiinţei lui naţionale. NICOLAE MINEI (Continuare în pag. a 1 l-a) VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN IRAN A PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU Continuarea convorbirilor intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au reîntilnit, duminică seara, la Palatul Niavaran, cu Maiestatea Sa Imperială, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi Maiestatea Sa Imperială, Farah Pahlavi, Şahbani a Iranului. Cu acest prilej, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr au continuat schimbul de vederi în probleme de interes comun ale dezvoltării pe multiple planuri a raporturilor româno-iraniene şi conlucrării celor două ţări prietene în viaţa internaţională. Convorbirile s-au desfăşurat sub semnul stimei reciproce şi prieteniei ce caracterizează dialogul la nivel înalt româno-iranian, relaţiile dintre ţările şi popoarele noastre. In acest timp, tot la Palatul Niavaran, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah Pahlavi s-au întreţinut îndelung, intr-o atmosferă destinsă, prietenească. După convorbirile dintre cei doi şefi de stat, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah Pahlavi s-au reintîlnit împreună, în cadrul unui dineu intim, ce s-a desfăşurat într-o ambianţă plină de cordialitate. • In portul Shahpour, pe coastele Golfului Persic • La Centrul de cercetări nucleare din Teheran (In pagina a IlI-a) • Oaspeţi ai provinciei Khuzistan • Revista presei iraniene (In pagina a IV-a) Conferirea titlului de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii din Teheran preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu Vizita oficială a solilor poporului român în Iran a înscris, duminică, un nou şi semnificativ moment care a pus pregnant în evidenţă înalta stimă şi preţuire de care se bucură preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, prodigioasa lor activitate închinată propăşirii poporului român, nobilelor idealuri de progres ale umanităţii, cauzei păcii şi prieteniei intre naţiuni. In această zi, in cadrul unei solemnităţi desfăşurate în spiritul străvechilor tradiţii universitare a fost conferit preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii Teheran. Ceremonia, care a reprezentat, în acelaşi timp, o manifestare a prieteniei statornicite între poporul român şi poporul iranian, a dorinţei lor de a conlucra tot mai strîns, în folosul ambelor naţiuni, al înţelegerii şi cooperării internaţionale, a reunit personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale iraniene. . Sunt de faţă ministrul ştiinţei şi al învăţămîntului superior, Abdol Hossein Samir, care a însoţit pe iluştrii oaspeţi de la Palatul Golestan pînă la Universitate, rectorul, decanii facultăţilor, Întregul corp profesoral, studenţi. Au fost prezenţi tovarăşii Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Doicaru şi Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui Republicii Socialiste România, Alexandru Roabă, ambasadorul ţării noastre la Teheran. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intimpinaţi la sosire cu deosebită consideraţie şi cordialitate de rectorul universităţii, Hushang Nahavandi, de prorectorii universităţii şi decanii facultăţilor, învestmîntaţi în tegile demnităţii universitare. Ei urează distinşilor oaspeţi un cald bun venit. Studenţi şi studente oferă, apoi preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori — mesaj simbolic al simţămintelor de deosebită stimă faţă de solii poporului român, al bucuriei tineretului universitar de a-i avea ca oaspeţi de onoare în mijlocul lor. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu se întreţin cordial, timp de cîteva minute, cu rectorul Hushang Nahavandi, care exprimă dorinţa vie ca una din filele cărţii de onoare a universităţii să poarte semnătura iluştrilor oaspeţi. Răspunzînd cu plăcere acestei rugăminţi, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu semnează în cartea de onoare a Universităţii Teheran. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi, apoi, în aula consacrată marilor festivităţi unde cei prezenţi — profesori şi studenţi . Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Domnule rector, Doamnelor şi domnilor, Voi începe prin a mulţumi Universităţii din Teheran pentru titlul de „Doctor Honoris Causa“ pe care mi l-a decernat şi, totodată, a-mi exprima satisfacţia de a mă intîlni, cu acest prilej, cu profesorii, cu cei ce lucrează in acest minunat centru de cultură şi învăţămînt. Este un prilej, pentru mine, de a evoca relaţiile tradiţionale dintre popoarele noastre, faptul că, încă cu 2 000 de ani în urmă, perşii şi dacii de atunci s-au cunoscut, au întreţinut relaţii ; mai tîrziu, acum 500 de ani, şefii celor două state au dezvoltat intre ei relaţii strînse de colaborare in lupta împotriva asupritorilor străini, pentru apărarea fiinţei naţionale, a dreptului popoarelor lor de a fi Ubere şi stăpîne pe propriile destine. Aceste relaţii străvechi cunosc astăzi o puternică înflorire în noile condiţii cînd şi România şi Iranul desfăşoară o politică susţinută de dezvoltare economico-socială, de pace şi colaborare internaţională. Aş dori să menţionez cu multă satisfacţie că întilnirile repetate ale şefilor de stat român şi iranian, schimbul de delegaţii la diferite nivele, inclusiv între oamenii de ştiinţă şi din învăţămînt, au constituit şi constituie factori importanţi ai extinderii colaborării în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei generale a păcii şi cooperării internaţionale. In ce o priveşte, România desfăşoară o intensă activitate de dezvoltare economico-socială, de industrializare a ţării şi, totodată, de modernizare a agriculturii, aşezând la baza Întregii activităţi economice cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii din toate domeniile de activitate. Societatea socialistă pe care am edificat-o în România şi pe care o ridicăm pe trepte noi se bazează pe tot ceea ce s-a făurit mai bun în ţara noastră, pe legităţile generale ale dezvoltării sociale. In acelaşi timp, pornim în mod constant de la realităţile naţionale, istorice ale României deoarece numai tinind seama de aceste realităţi este posibilă realizarea unei dezvoltări în interesul poporului, al bunăstării şi fericirii sale. Nu doresc acum să mă opresc mai mult asupra celor realizate in România. Sper însă că tot mai mulţi dintre dumneavoastră veţi vizita ţara noastră — aşa cum tot mai mulţi români vor (Continuare in pag. a lll-a) ANUL XXXI, SERIA II, Nr. 8 251 1975 4 PAGINI 30 BANI LUNI 1 DECEMBRIE (Continuare In pag. a IlI-a) Cuvîntarea tovarăşei ELENA CEAUŞESCU Domnule rector, Doamnelor şi domnilor, Permiteţi-mi să mulţumesc senatului universitar pentru hotărirea de a-mi decerna titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii din Teheran. Cinstea care mi se face astăzi mie o consider şi ca o expresie a preţuirii aduse ştiinţei şi culturii româneşti, ca o ilustrare a sentimentelor de prietenie şi stimă ce şi le nutresc reciproc oamenii de ştiinţă din cele două ţări, popoarele român şi iranian. Intre oamenii de ştiinţă români şi iranieni — inclusiv între cei de la Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Teheran — se dezvoltă o colaborare tot mai largă, în spiritul bunelor relaţii existente între ţările noastre. Sunt convinsă că extinderea în continuare a acestei conlucrări va fi numai in folosul popoarelor noastre, al cauzei generale a păcii şi înţelegerii dintre naţiuni. România acordă o atenţie deosebită ştiinţei ca factor de cea mai mare importanţă în construirea noii orînduiri. Noi pornim de la faptul că numai intemeindu-ne pe o industrie puternică, dezvoltată pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, putem asigura avansarea rapidă a ţării pe calea progresului, a făuririi bunăstării poporului. Pentru a ilustra avântul pe care l-a cunoscut economia românească în această perioadă, vreau să arăt că producţia industrială a ţării este in acest an de circa 30 de ori mai mare decit acum 3 decenii. In cadrul politicii generale de industrializare se pune un accent prioritar pe dezvoltarea ramurilor moderne ale producţiei, hotăritoare pentru asigurarea progresului economic general al ţării. Astfel, în perioada 1965— 1975, producţia industriei chimice — domeniu în care avem largi posibilităţi de dezvoltare — a crescut de circa 7 ori, îndeosebi în petrochimie şi in alte ramuri de bază. Producţia de fibre şi fire sintetice a crescut în această perioadă de circa 9 ori, cea de mase plastice şi răşini sintetice de 8 ori, de îngrăşăminte de 7 ori. La obţinerea acestor rezultate a adus o contribuţie însemnată şi activitatea de cercetare ştiinţifică din domeniul chimiei. Pe baza aplicării in producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice, industria chimică românească a obţinut succese în valorificarea superioară a resurselor de materii prime, in diversificarea sortimentelor și (Continuare in pag. a lll-a) LUMINA DE LA STREAŞINĂ ŢĂRII Lotru, nume simplu, nume de fiu, nume de loc, un nume de care şi-au legat viaţa, cei mai frumoşi ani, citeva mii de tineri. Lotru, este încă numele celui mai mare şantier hidroenergetic al ţării, şi al unei construcţii unice in Europa prin dimensiunile ei, dar mai ales prin ingeniozitatea soluţiilor hidrotehnice aplicate aici pentru prima dată. Este numele comun al celor peste 20 de milioane zile-muncă zidite în inima solară a unei cetăţi „fără aseminare", care înalţă spre ţară jerbe necontenite de luceferi. Lotru este numele uneia din luminile puternice care ard la streașina tării, este locul unde s-au întemeiat peste 850 de familii, este numele citorva copii din cei peste 4 500 care s-au născut in Paring în răstimpul celor 10 ani de muncă. Aceste fapte n-ar spune însă totul dacă în limpezimea lor n-am descifra, ca o componentă de adincă semnificaţie, realizarea deplină a mii de oameni. Căci Lotru este înainte de toate numele locului unde au crescut şi cresc oameni adevăraţi, care şi-au făcut din muncă idealul suprem de viaţă, este numele unei şcoli înalte, revoluţionare. Aici, la această şcoală au făcut primul pas spre împlinire numeroşi tineri care s-au afirmat pe şantierele ţării ca autentice valori profesionale, constructori de nădejde, oameni cu o comportare exemplară in familie şi societate. In urmă cu citeva săptămini, la o intilnire cu brigadierii, directorul Grupului de şantiere Lotru, inginerul Dan Predoiu, le mărturisea emoţionat celor cîteva sute de tineri : „Am trăit astăzi una din cele mai frumoase zile din viaţa mea de constructor". Mi-au venit atunci in minte numeroasele evenimente petrecute in ultimii ani pe Lotru : străpungeri de munţi pe distanţe de zeci de kilometri, terminarea barajului de la Vidra, punerea în funcţiune pe lină, in 1972, 1973 şi 1975, a celor trei turbine, începerea lucrărilor la alte două hidrocentrale. M-am glndit la aceste fapte ca la tot atîtea bucurii pe care le-a trăit acest om, împreună cu cele citeva mii de tineri pe care îi conduce. Mi le-am reamintit pe toate, pentru a pu- NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a 11-a) • COLECTIVELE unităţilor industriale din judeţul Alba, care au îndeplinit cu 42 de zile inainte de termen sarcinile cincinalului, au realizat în acest an peste prevederile de plan 10 962 maşini electrice de spălat rufe, 785 maşini de cusut, 16 800 tone sare, mobilă în valoare de 1 875 000 lei, 132 000 tricotaje, 3 000 perechi de încălţăminte şi însemnate cantităţi de alte produse. Sporul de producţie s-a obţinut în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii care a înregistrat o creştere de 6,6 la sută faţă de sarcina planificată. De menţionat că in cincinalul actual valoarea producţiei globale industriale a judeţului s-a dublat. • TINERII din judeţele Prahova, Dîmboviţa şi Buzău au prestat anul acesta pe şantierele de construcţii industriale şi social-culturale, de îmbunătăţiri funciare şi de irigaţii, la amenajarea de baze sportive, spaţii verzi, la plantarea de pomi fructiferi şi specii de răşinoase, la mai buna gospodărire a localităţilor, circa 30 milioane ore muncă voluntar-patriotică, aproape dublu faţă de angajamentul asumat. In acelaşi timp, ei au colectat şi trimis oţelăriilor o cantitate de metale vechi suficientă pentru funcţionarea cuptoarelor electrice ale combinatului de oţeluri speciale din Târgovişte, timp de o lună. • LA ÎNTREPRINDEREA de porţelan din Alba Iulia se desfăşoară, în aceste zile, un util schimb de experienţă între creatorii de modele noi de articole de menaj şi decorative, organizat de Centrala industrială de sticlă şi ceramică în colaborare cu Uniunea artiştilor plastici. Participanţii — creatori de modele din unităţile centralei şi membri ai Uniunii artiştilor plastici — vor organiza la încheierea acestei acţiuni o expoziţie ce va reuni cele mai reuşite lucrări, oferind totodată şi un punct de plecare spre producţia de serie a creaţiilor şi modelelor care vor întruni cele mai multe aprecieri. (Agerpres) FOTBAL : Intr-un meci amical, România — U.R.S.S.: 2—2 . Rezultatele diviziei B , în meci restanţă, S. C. Bacău — Sportul studenţesc 2—1 Ştiri din HANDBAL, BASCHET, TENIS în pagina a ll-a