Scînteia Tineretului, februarie 1976 (Anul 32, nr. 8303-8326)
1976-02-02 / nr. 8303
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Rîciu-Mureş: Aniversarea unei vechi INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÎNT » 9 In comuna Riciu din judeţul Mureş, a avut loc duminică, o festivitate prilejuită de împlinirea a 225 de ani de la atestarea documentară a şcolii generale de 10 ani din localitate. Despre activitatea acestei vechi instituţii de învăţămînt, despre condiţiile de azi în care se desfăşoară procesul de instruire şi educare a elevilor, a vorbit Valeria Oprea, directoarea şcolii sărbătorite. Cu acelaşi prilej, in faţa şcolii a fost dezvelit bustul lui Gheorghe Şincai, reprezentant de seamă al istoriografiei româneşti, fiu al acestei frumoase aşezări tranislvănene. Autorul lucrării este artistul plastic amator din localitate, Constantin Dombi. In încheierea festivităţilor, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care cadrele didactice ale şcolii, toţi cetăţenii comunei îşi exprimă bucuria faţă de profundele prefaceri petrecute şi pe aceste frumoase plaiuri strămoşeşti, angajîndu-se să depună eforturi susţinute pentru traducere în viaţă a măreţelor sarcini trasate de Congresul al XI-lea al P.C.R., de educarea in spirit patriotic şi comunist a noilor generaţii de tineri, contribuind astfel la ridicarea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. „E ORA PATRIEI MELE" (Urmare din pag. I) Iene se mindresc că au absolvit această şcoală... Două mii de muncitori calificaţi de pe aceleaşi şantiere maramureşene au învăţat meserie aici. Aici la... ...CENTRUL ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII ŞI ARHITECTURA BAIA MARE 1963. Maramureşului, această poartă a ţării unde Pintea Viteazul trăieşte veşnic in inimile şi conştiinţele locuitorilor. Maramureşului splendid păstrător de datini şi obiceiuri strămoşeşti ii e „foame“ de constructori. Şantierele de investiţii solicită tot mai mulţi constructori. „Atunci , îşi aminteşte inginera Constanţa Filip, directoarea liceului, a fost creată, ca o necesitate, şcoala tehnică postliceală de construcţii, cu clase şi 80 de elevi. Doi ani mai tirziu s-a înfiinţat şcoala profesională. In 1966 cea de maiştri, iar in ’69 liceul industrial care a înlocuit forma postliceală. Astăzi, pe acest loc unde era mlaştină ne-am construit cea mai modernă şcoală din ţară. 2 000 de elevi, 50 de clase la bază şi 9 afiliate, 15 specialităţi şi 5 forme de invăţămint“... Intr-una din plachetele de versuri create de elevii constructori , adunate sub titlul „Muguri“, directoarea adresa un cuvint înainte : „Dragi elevi, meseria de constructor nu este un meşteşug oarecare. Este o artă care sintetizează in primul rind un ansamblu de calităţi ce îmbină armonios ştiinţa cu frumosul, visul cu realitatea, îndrăzneala cu dorinţa de realizare. Aceste calităţi dau fiecărui constructor un suflet de artist. Unii işi incrustează in poartă, cu dalta, dorinţa spre mall. Alţii, înfrumuseţează cu migală zidurile noilor şi impunătoarelor edificii ale ,socialismului, aşternindu-şi şi pe hirtie gindurile, visurile, dorurile şi aspiraţiile aşa cum aţi făcut-o şi voi, cu sensibilitatea ce vă caracterizează din paginile acestor „Muguri“ pentru care vă felicit din inimă“. Elevii constructori băimăreni, cei de ieri şi cei de azi şi-au construit singuri şcoala. Şi căminul de fete, şi sala de gimnastică. Zile şi nopţi de muncă, vacanţe întregi petrecute pe şantierul de muncă patriotică. Economii de aproape 4 milioane lei. Construcţia şcolii terminală cu un an şi jumătate înainte de termen. Apoi, drapelul şi Diploma de onoare ale C.C. al U.T.C. Şi conştiinţa faptului că din miinile lor şi din agerimea minţii lor s-a înălţat o mindreţe de şcoală in care păşesc cu respect şi încredere. Ca intr-un muzeu. „La noi vin copii de la ţară — ne spune tovarăşa directoare, învăţaţi cu munca. Construcţiile nu sunt saloane. Dar ii învăţăm să se poarte ca un cel mai nobil salon. Vrem să dovedim că liceele industriale pot şi trebuie să scoată nu numai buni meseriaşi, ci şi oameni de cultură“. Oameni de cultură. Elevii centrului şcolar de construcţii şi arhitectură şi-au amenajat un cabinet de literatură „Mihai Eminescu“. Pe uşă, portretul poetului şi un motto : „Păşiţi încet, cu grijă tăcută, feţii mei, să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei“ (Tudor Arghezi). A devenit tradiţională sărbătorirea Luceafărului poeziei româneşti. În fiecare an , spectacolul concurs „Mihai Eminescu“ antrenează 300 de elevi : recitatori, dansatori, ci măreţi de muzică uşoară, scenografi şi o asistenţă de peste 1 000 spectatori. Spectacolul dedicat lui Alecsandri, sau „Sunt suflet din sufletul neamului meu“, spectacol omagial George Coşbuc, sunt numai citeva din ultimele acţiuni cultural-educative organizate aici. Elevii constructori sunt foarte buni recitatori. Anul trecut la concursul de poezie „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“ faza finală de la Oradea, au ocupat locul I1 şi au obţinut 17 premii. In orele libere, locul tirnăcoapelor, lopeţilor, canciocului sau mistriei este luat de instrumentele de muzică populară. Taraful a fost distins cu cele mai înalte titluri la concursurile şcolare. Cenaclul de limba şi literatura franceză prezintă anual o serbare in limba franceză. Elevii constructori recită din Baudelaire, Prevert, Lamartine, Alfred de Vigny. Aceiaşi elevi care la olimpiadele pe materii aduc şcolii an de an premii şi diplome de onoare. Numele lor ? Tovarăşa directoare ne-a rugat să nu facem excepţii. „Toţi sunt la fel de buni“. Şi constructorii Vasile Span, Ioan Tuns sau Ioan Crişan, şi poetul constructor loan Comănescu, şi recitatorul loan Moş şi arhitecţii Sorin Garabaciu, Aurel Coman, Schmidt Dezideriu, Leontina Mărieş, Iuliana Gabet, Ene Suciu. Şi cei de la Electro IV: Attila Buchman şi Ilie Bolobeşu, şi cei de la Drumuri şi poduri anul III, Maria Popescu, Milica Brehaite, toţi cu medii peste 9, şi fireşte cei doi cu cea mai mare medie, 9,73, Tatiana Ştef şi secretarul comitetului U.T.C., Vasile Ilieş al IlI-lea, cum i se spune, pentru că este al treilea secretar U.T.C. de la înfiinţarea liceului în 1969. Toţi sunt elevi buni, spune dascălul-director. O spun şi realizările lor profesionale, o spun cifrele. Planul de producţie, în anul şcolar 1974—1975 în valoare de 1 200 000 lei, a fost depăşit cu mult. Anul acesta a crescut la 1,5 milioane. Contractele încheiate cu Trustul de construcţii, cuprind realizarea integrală a unor construcţii, blocuri de locuinţe, case de copii. Etajul I al modernului magazin „Modern“ din Baia Mare a fost construit de elevi. Ca dealtfel ultimele etaje ale cochetelor blocuri turn ce străjuiesc intr-o fericită ambianţă arhitectonică artera de circulaţie gară-centrul civic al municipiului. Pe şantierele de investiţii de la Borşa şi Vişeu, elevii anului V trăiesc frumuseţea profesiunii lor, muncind singuri, fără supravegherea şcolii, fără pedagogi, la înălţarea unor complexe de blocuri şi magazine, la ridicarea unor şcoli sau unităţi economice. Centrul şcolar de construcţii şi arhitectură Baia Mare, cu cele 24 de cabinete şi laboratoare ale sale cu circuit intern de televiziune, realizat de elevi şi cadre didactice, cu elevi străluciţi ce au învăţat de la dascălii lor să fie întotdeauna primii, se înscrie în circuitul învăţămintului nostru modern, ca o citadelă a viitorilor constructori şi arhitecţi. Constructori şi arhitecţi, oameni ai înălţimilor şi deschiderilor generoase spre viitor, oameni ce-şi aduc in modul cel mai concret cu putinţă entuziastul aport la construirea edificiilor socialismului. Ioan Comănescu, elevul-constructor, elevul poet, unul dintre sutele de elevi-constructori talentaţi şi plini de sensibilitate, işi exprima, in versuri, dragostea faţă de profesiune, faţă de patrie, intr-o emoţionantă poezie : „E ORA PATRIEI MELE“... „Cind fluturii zboară vioi, risipind un eter curcubee, / cind artizani pricepuţi zidesc pe pămint magnifice stele, / e ora patriei mele. / E ora cind viaţa pulsează şi-n vîrfuri de stîncă, / e ora cind viaţa rimează cu visul lui Cuza / E ora cind oamenii aşteaptă s-ajungă la stele / E ora patriei mele“. DEZBATERI TEMEINICE IN SPIRIT REVOLUTIONAR (Urmare din pag. 1) tematică fără îndoială că dezbaterile vor fi fructuoase. In discuţiile pe care le-am purtat cu activiştii U.T.C. am accentuat pe necesitatea ca ei să facă cunoscute principalele probleme ce se vor discuta in adunări, să participe direct la întocmirea materialelor şi la pregătirea planurilor de măsuri ce vor finaliza dezbaterile. Conţinutul şi calitatea acestor dezbateri sunt, însă, direct legate de modul în care vor reuşi să cuprindă aspectele concrete din organizaţiile U.T.C. Cu alte cuvinte, nu dorim să le fie prezentate uteciştilor nişte materiale teoretice, cuprinzînd idei de mare Însemnătate, dar rupte de viaţa de zi cu zi. Aceste materiale trebuie să oglindească principalele aspecte pozitive şi negative din munca organizaţiilor, să conţină căile concrete de acţiune viitoare, să pună în valoare posibilităţile de care dispun organizaţiile pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii politico-ideologice şi cultural- educative in rîndul uteciştilor sătmăreni. Totodată, participanţii la dezbateri au prilejul şi datoria de a-şi afirma şi cu acest prilej spiritul revoluţionar, combativ, intransigent şi, nu în ultimul rind, poziţia autocritică faţă de propria activitate. Uteciştii, cunoscînd tematica dezbaterilor, trebuie să se gîndească din timp la problemele ce le vor discuta în adunare, să-şi pregătească propuneri constructive, eficiente, capabile să întărească in viitor activitatea politico-ideologică a organizaţiei din care fac parte. Adunările de dezbateri sunt insă si un prilej potrivit de a analiza felul in care se acţionează pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvântarea rostită la deschiderea forumului tineretului, sarcini de înaltă răspundere patriotică, care solicită un înalt nivel de pregătire politico-ideologică din partea tuturor membrilor organizaţiilor. De aceea, atit in materialele prezentate in cadrul adunărilor, cit şi în discuţii, vom analiza şi felul in care luptăm pentru transpunerea in viaţă a obiectivelor pe care secretarul general al partidului nostru le-a pus in faţa tinerei generaţii la cel de-al X-lea Congres al U.T.C. •— Cum v-aţi gindit să valorificaţi dezbaterile din adunări, propunerile pe care le vor face uteciştii ? — In urma dezbaterilor, incepind de la nivelul de bază pină la nivel de judeţ vor fi reţinute cu prioritate propunerile şi problemele majore rezultate din discuţii. Săptăminal, activiştii U.T.C. vor prezenta sinteze conţinînd principalele probleme şi propuneri ale uteciştilor. Ele vor fi analizate operativ în şedinţe de secretariat, astfel ca la plenara comitetului judeţean să-şi găsească o materializare adecvată. întreprinderea de maşini agricole „Semănătoarea“ Bucureşti cu sediul in Spl. Independenţei nr. 319 sectorul 7, încadrează de urgenţă următoarele categorii de personal : 1. — Muncitori calificaţi în meseriile : — strungar ; — sudor electric şi autogen ; — rectificator ; — lăcătuş; — turnător-formator ; — mecanic locomotivă ; — presator ; — conducători auto ; — debitator ; — motostivuitorist ; — termist-tratalientist ; — automacaragiu ; — electricieni ; — tractorist-rutierist ; — vulcanizator ; — vopsitor industrial ; — compresorist ; — tîmplari ; — motopompist ; — mecanici întreţinere şi — instalator ; reparaţii. 2. — Muncitori necalificaţi pentru transport auto şi C.F.R., depozite, turnătorie. 3. — Muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de 4—8 luni fără scoatere din producţie in meseriile de : vopsitor, presator, strungar, lăcătuş, turnător. 4. De asemenea, încadrează conform Legii 12/1971 : şef depozit, şef atelier prelucrări mecanice, contabil principal, analist, casier NI. C.A.R., economist retribuire, inginer proiectant specialitatea T.C.M. şi tehnica sudurii. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii sau la telefon 49 40 60/int. 267. „LUNA CĂRŢII LA SATE“ LA a XVI a EDIŢIE Incepind de ieri şi pină la sfirşitul lunii februarie se va desfăşura în întreaga ţară cea de-a XVI-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, înscrisă în fiecare an în calendarul celor mai însemnate manifestări culturale, această ediţie capătă acum un plus de semnificaţie prin păşirea in noul cincinal 1976—1980 şi a anului în care vor avea loc lucrările Congresului educaţiei politice şi culturii. Manifestările din cadrul acestei ediţii a „Lunii cărţii la sate“ vor fi coordonate direct de comitetele judeţene de cultură şi educaţie socialistă şi de uniunile judeţene ale cooperaţiei de consum, care vor colabora cu inspectoratele şcolare, cu organizaţiile de masă şi obşteşti şi cu celelalte instituţii angrenate în procesul de educare a oamenilor muncii din mediul rural. Un rol deosebit revine şi organizaţiilor de tineret de la sate care vor trebui să participe în număr cit mai mare la acţiunile ce se vor organiza cu cartea din această perioadă. Printre principalele acţiuni care vor avea loc în perioada 1—29 februarie menţionăm : desfăşurarea Zilelor cărţii social-politice, în perioada 1—8 februarie, ale cărţii agrozootehnice intre 9—15, ale cărţii beletristice româneşti între 16—22, iar în ultima săptămină, 23—29 februarie. Zilele cărţii de informare ştiinţifică. Beneficiind de experienţa dobindită în ediţiile precedente, manifestările dedicate popularizării şi difuzării cărţii vor fi organizate şi în acest an la cămine culturale, biblioteci, librării orăşeneşti şi săteşti, şcoli, cluburi ale unităţilor industriale, agricole de stat şi cooperatiste. In aceste unităţi, cu sprijinul organizaţiilor de tineret, vor avea loc o diversitate de acţiuni culturale ca : expoziţii de carte cu caracter general sau tematice, dezbateri cu participarea editurilor, prezentări şi recenzii de cărţi, şezători literare cu recitaluri de poezie patriotică etc. In această perioadă, bibliotecile judeţene şi comunale vor desfăşura o largă acţiune de informare bibliografică a cititorilor de la sate pentru sprijinirea învăţămîntului politic, ideologic şi economic de masă, a învăţămintului agrozootehnic. Cea de-a XVI-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“ îmbracă un caracter deosebit, constituind — totodată — un bilanţ deschizător de noi perspective in cincinalul în care am păşit. Astfel, între anii 1971—1975, au luat calea satelor, prin unităţile cooperaţiei de consum, peste 50 de milioane de cărţi, ceea ce reprezintă peste 13 500 titluri, în cifre valorice, aceasta reprezintă o creştere a desfacerii cu 73,8 la sută în anul 1975, faţă de anul 1971. Este demn de relevat faptul că din domeniul lucrărilor social-politice au fost difuzate la sate circa 1 000 de titluri în această perioadă, intr-un tiraj de 5 500 000 exemplare. In cincinalul care a trecut au pătruns în comunele şi satele patriei noastre 5 953 de titluri de beletristică, in 32 300 000 exemplare. Intre anii 1971—1975 baza materială a difuzării cărţii prin cooperaţia de consum a crescut de la 1133 librării şi raioane de librării la 2 210 in anul 1975. In 1976 se prevede ca fiecare comună să dispună de o librărie sau de un raion specializat. In acest an, prin organizarea tradiţionalelor manifestări din cadrul „Lunii cărţii la sate" se urmăreşte asigurarea unei mai largi popularizări şi răspindiri a acelor lucrări care, prin tematica lor, vor contribui la dezvoltarea conştiinţei socialiste a ţărănimii cooperatiste, şi a tuturor lucrătorilor din agricultură, la educarea şi informarea multilaterală a acestora. F. LEREA Amintiri despre Salonul de artă plastică UN PUNCT DE VEDERE Diderot, intr-unul din Saloane, acela din 1763, scria interlocutorului său : „Am să-ţi vorbesc despre tablourile expuse anul acesta, pe măsură ce lista, distribuită la intrarea Salonului, mi le va oferi. Ar exista poate vreo ordine in care să poată fi aranjate , dar nu prea văd prin ce avantaje ar putea fi compensată o asemenea muncă“. Ni se pare riscantă o tentativă de apreciere prea categorică a valorii sau calităţii actualului salon de pictură și sculptură, închis zilele trecute, in raport cu altele, din anii anteriori. După cum tot riscantă ni se pare şi încercarea de a folosi ca un categoric punct de reper actualul salon pentru a se face constatări cu caracter generalizator asupra situaţiei actuale a artelor plastice în municipiul Bucureşti, situaţie care, grosso-modo, ar fi, dat fiind marea concentrare de forţe artistice din Capitală, valabilă pentru tot ceea ce se creează sau, mai exact, s-a creat pe tot Întinsul ţării în această perioadă. Ceea ce nu este aşa. Cum se ştie, selecţia valorilor se operează şi în timp, dar o imagine de ansamblu asupra artei unei anume arii geografice nu se poate avea decit luînd in considerare ansamblul operelor, ca reprezentind suma lucrărilor unei multitudini de artiști, create într-un anume interval. Oferind însă doar eșantioane din lucrările unui artist, saloanele nu pot avea un caracter antologic şi, ca atare, criticul predispus la generalizări poate să vadă orientări acolo unde nu sunt sau par a fi datorită selecţiei care, natural, încearcă a oferi o viziune de Grigore Arbore asupra unui anume tip de preocupări socotite a fi semnificative pentru creaţia artiştilor ca atare. Despre preocupări ale artiştilor se poate deci vorbi recenzînd lucrările prezente într-un salon şi nu despre orientări comune unor grupuri întregi de artişti. Preocupările comune în aceleaşi momente sau în momente diferite nu exclud, ci chiar presupun diversitatea orientărilor individuale. Orientările comune pot fi atribuite de critică unor artişti prezenţi într-un salon cu una, două, maximum trei lucrări, numai forţînd argumentaţia ; concluzia firească a acestei demonstraţii ar fi că, tematic şi calitativ, lucrările expuse reflectă o tendinţă spre uniformizare pe plan mai larg, fapt ce, fireşte, nu ar corespunde adevărului. Putem dar să afirmăm că în salonul bucureştean multe din opere vădeau puncte de interes comun ale artiştilor in descifrarea sensurilor propriei creaţii. Trei mi se par a fi planurile mari ale preocupărilor comune ale artiştilor bucureşteni, aşa cum au apărut ele vizibile din lucrările expuse la Salon : primul ar fi reprezentat de încercarea de găsire a unor noi modalităţi de apropiere faţă de lumea realului, de, am spune, cu o formulă ultrabanalizată, pulsul vieţii surprinse in multiplele ei ipostaze ; al doilea plan ar fi reprezentat de încercarea de a sonda istoria poporului nostru prin crearea de opere cu caracter evocator atit în pictură cit şi in sculptură ; al treilea ar fi reprezentat da încercarea de a valorifica experienţa formală in ipostaze cit mai diverse dar care, în genere, să se raporteze la tematica tradiţională a artelor plastice. In linii mari,aceste preocupări sunt convergente ; ele mărturisesc înclinarea structurală — vizibilă dealtfel şi în saloanele precedente — a artiştilor noştri plastici către o artă plină de semnificaţii umaniste, o artă ce aşază în centrul preocupărilor sale realitatea transfigurată a existenţei umane. Trăsătura esenţială a acestui salon a fost dată de efortul de a prezenta opere pline de seva ideilor generoase, cu suflu afectiv şi realizate artisticeşte. Dacă primele două calităţi corespund întru totul obiectivelor propuse, se poate afirma că, din punctul de vedere al realizării artistice, lucrările prezente, prinse în totalitatea lor, oferă o imagine ce suportă rezerve. E foarte clar că majoritatea artiştilor bucureşteni prezenţi în acest salon au expus lucrări calitativ inferioare sau, în cel mai bun caz, aflate la nivele egale ca execuţie celor expuse în anii trecuţi. Pot ieşi de sub incidenţa acestei rezerve, dacă doriţi, artiştii ce au atins deplina maturitate şi afirmare şi a căror forţă creatoare s-a cristalizat în modalităţi proprii, deseori uşor de recunoscut tocmai de aceea. Dar această exigenţă se poate formula cel puţin in legătură cu suficient de mulţi pictori şi sculptori din generaţiile mai tinere şi de vîrstă medie, ce nu au ajuns încă la momentul exprimării depline a posibilităţilor lor creatoare. Generozitatea şi varietatea temelor abordate, după părerea noastră, nu se reflectă adecvat în mijloacele de execuţie, în calitatea artistică a operelor. Ca să dăm un exemplu : nu cred, de pildă, că statuia lui Ştefan cel Mare a lui Horia Flămîndu — sculptor- tînăr şi extrem de talentat — privită favorabil de critică, este o reuşită. Inspirată de statuile ecvestre ale lui Donatello şi Verocchio, sculptura lui Flămîndu nu are monumentalitatea şi forţa necesare ; in plus, mă îndoiesc că o mărire a ei la scară i-ar favoriza proporţiile. Am putea extinde sfera exemplelor. Unii artişti încă tineri dar de deosebită notorietate sunt prezenţi cu lucrări ce indică o etapă de creaţie tranzitorie, precum în cazul pînzelor lui Alin Gheorghiu sau sculpturilor lui Apostu. Nivelul calitativ al picturilor cit şi cel al sculpturilor se situează în general cam pe linia nivelului mediu al creaţiei artiştilor. Excepţiile sînt puţine ; consemnăm doar pînza Luciei loan (meschin expusă), ce vădeşte încă o dată un excelent simţ al culorii. Esenţial rămîne făptui că, în ciuda neimplinirilor sale de ordin calitativ, salonul ne-a arătat o tot mai largă înscriere a artiştilor noştri în perimetrele realului şi ale istoriei pe care le sondează cu interes şi înzestrare. In acest sens se pot cita lucrările unor pictori precum Virgil Almăşanu, Constantin Blendea, Ion Biţan, Georgeta Năpăruş, ale unor sculptori precum Paul Vasilescu, Alex. Gheorghiţă, Mihai Marcu etc. In mod cu totul special trebuie reamintită frumoasa sculptură a Gabrielei Adoc, intitulată Poezia. Ar fi de dorit, oricum, ca la viitoarele saloane spiritul de autoexigenţă al artiştilor, în primul rind, să se facă mai simţit în sensul realizării unui acord mai deplin, fără convenţionalism, între intenţiile generoase şi modalităţile lor de Înfăptuire, întruchiparea ideilor să fie demnă de generozitatea și avintul lor. MINISTERUL EDUCAŢIEI §i INVĂŢĂMlNTUlUI UNIVERSITATEA BUCUREŞTI anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice Conferenţiar la Facultatea de fizică, catedra de electricitate, corp solid şi biofizică, disciplinele Biochimie, Structuri biomoleculare şi funcţiile lor, Interacţia radiaţiei cu materia vie, Biocibernetica şi metode experimentale, poziţia 8 ; Lector la Facultatea de fizică, Catedra de fizică teoretică, şi matematică, disciplinele Complemente de matematici superioare, Termodinamică şi fizică statică, Fizică teoretică, poziţia 10 ; Asistent la Facultatea de matematică, catedra de algebră şi geometrie, disciplina Algebră şi programare liniară, poziţia 22 ; Asistent la Facultatea de fizică, catedra de electricitate, corp solid şi biofizică, disciplinele Microscopie electronică, Fizica solidului, semiconductori şi aplicaţii. Fizica semiconductorilor, poziţia 35 ; Asistent la Facultatea de fizică, catedra de fizică atomică şi nucleară, disciplina Fizică atomică şi nucleară, poziţia 27 ; Asistent la Facultatea de biologie, catedra de ecologie, fiziologie animală şi biochimie, disciplinele Ecologie şi Hidrobiologie, poziţia 24 ; Asistent la Facultatea de istorie, catedra de istorie universală, disciplinele Paleografie turco-osmană, Limba turcă. Istorie universală medie, Istorie universală modernă, Probleme de istorie afro-asiatică, poziţia 14 ; Asistent la Facultatea de limbi romanice, clasice şi orientale, catedra de limba franceză, disciplina Limba franceză, poziţia 32 ; Asistent la Facultatea de limbi romanice, clasice şi orientale, catedra de limbi orientale şi limba maghiară, disciplinele Limba chineză — curs practic, Literatura şi civilizaţia chineză, poziţia 10 ; Asistent la Facultatea de limbi germanice, catedra de literatură engleză, disciplina Literatura engleză, poziţia 33. Candidaţii la concurs vor depune la secretariatul Universităţii din Bucureşti, b-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 64, în termen de 30 de zile (pentru posturile de conferenţiar şi lector) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial, cererea de înscriere la care vor anexa actele şi lucrările prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România, publicată in Buletinul Oficial, partea I, nr. 33 din 15 martie 1969, şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi învăţămintului nr. 84 539/1969. Concursul va avea loc la Universitatea din Bucureşti în termen de 2 luni (pentru posturile de conferenţiar şi lector) şi de 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data expirării termenului de înscriere. MANIFESTĂRI CULTURAL-EDUCATIVE DEDICATE CONGRESULUI DEPUTAŢILOR CONSILIILOR POPULARE • UN EVENIMENT IMPORTANT IN VIAŢA CULTURAL-ŞTIINŢIFICA A JUDEŢULUI TELEORMAN , a luat fiinţă Asociaţia etnografilor şi folcloriştilor din Alexandria. Menită să reunească forţele şi preocupările locale în acest domeniu, ea îşi propune să iniţieze o serie de cercetări multidisciplinare asupra bogatei zone etnografice şi folclorice a Teleormanului. • DUMINICA S-A ÎNCHEIAT LA DOROHOI Săptămină manifestărilor cultural-artistice dedicate fruntaşilor în întrecerea socialistă intitulată „Omagiu muncii“. Cu acest prilej, în cluburi, săli de lectură, nn întreprinderi şi instituţii au avut loc activităţi politicoeducative şi artistice în cinstea colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri care şi-au adus o contribuţie deosebită la onorarea, înainte de termen, a prevederilor de plan din cincinalul trecut. •IN 22 DE CENTRE COMUNALE DIN JUDEŢUL SUCEAVA au început duminică manifestările tradiţionalului Festival culturalartistic şi sportiv „Plaiuri bucovinene“. Faza de masă reuneşte grupe de cite 4 cămine culturale vecine care, prin rotaţie, vor fi gazde ale confruntărilor scenice şi sportive. Spectacolele vor fi prezentate de formaţii de teatru, de montaje literar-muzicale, brigăzi artistice de agitaţie, recitatori artistici, iar competiţiile sportive vor fi susţinute de echipe de şah şi tenis de masă.. • PE SCENELE CASELOR ORĂŞENEŞTI DE CULTURA DIN BEIUŞ, SALONTA, VAŞCAU, DR. PETRU GROZA şi în alte localităţi ale judeţului Bihor, au avut loc, duminică, spectacole dedicate apropiatului Congres al deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare. In cinstea aceluiaşi eveniment, membrii cercului de artă plastică al Casei pionierilor din Beiuş au deschis, la Casa de cultură din localitate, o expoziţie care cuprinde 50 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică. • AŞEZAMINTELE CULTURALE DIN PESTE 50 DE LOCALITĂŢI ALE JUDEŢULUI MEHEDINŢI au găzduit, duminică, manifestări cultural-artistice complexe. Spectacolele au fost prefaţate de expuneri despre semnificaţia apropiatului Congres al deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, despre acţiunile ce vor fi întreprinse in satele mehedinţene pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în chemarea adresată de conferinţa judeţeană a deputaţilor. „TOATE DOVEZILE Împotrivă* Ceea ce dă filmului sovietic „Toate dovezile împotrivă“, realizat de Vasili Breskan, un plus de calitate este păstrarea intrigii poliţiste in cadrul încărcat de autenticitate al vieţii obişnuite dintr-un orăşel de provincie. Crima şi descoperirea adevăratului făptaş, fără să rămînă pe planul secund al acţiunii, constituie numai un pretext dramatic pentru autor în dorinţa — cu bine materializată — de a investiga un mediu, de a analiza comportamente şi psihologii. In ziua nunţii sale, un şofer este acuzat de crimă şi arestat. Convinsă de nevinovăţia mirelui său, Katia va pleca la Moscova pentru a cere redeschiderea anchetei. Astfel soseşte în micul oraş colonelul Cekan — un experimentat şi incoruptibil anchetator. Nimic extraordinar în desfăşurarea investigaţiilor care vor duce la înlăturarea falselor dovezi ce-l acuzaseră pe şofer şi la ieşirea treptată a adevărului la iveală : cîţiva indivizi din conducerea sovhozului (care făcuseră o serie de falsuri pentru a-şi asigura o existenţă mai confortabilă) îl „lichidaseră“ pe aceia dintre ei care, la un moment dat, nemaiputînd suporta ţesătura de minciuni care-l sufoca, încercase să se retragă. Dar dacă filmul nu mizează foarte mult pe spectaculosul deducţiilor şi al metodelor colonelului Cekan, elementul esenţial care-i, dă substanţă şi care, în mod evident, l-a preocupat pe regizor, este investigarea realistă a vieţii micului oraş de provincie, a relaţiilor ce se stabilesc între oameni, a caracterului lor. Compusă în alb-negru, pelicula are o indiscutabilă forţă expresivă, beneficiind şi de o interpretare actoricească de calitate. LUNI 2 FEBRUARIE 1976 NE VOM ÎNTOARCE cind AZAIEEIE VOR ÎNELURI“ Acest film, realizat de studiourile chineze, este o ecranizare a unei valoroase opere din literatura contemporană a ţării prietene : Steaua roşie strălucitoare de Li Sing-tien. Eroul povestirii, un copil a cărui mamă a murit eroic, va deveni, din martor inocent al luptelor din vremea celui de-al doilea război civil revoluţionar, el însuşi un combatant de nădejde, în ciuda vîrstei fragede, în rîndurile partizanilor. Astfel incit spectatorilor li se oferă prilejul de a cunoaşte, prin intermediul acţiunilor eroului-copil, unele dintre momentele de mare încleştare din istoria perioadei denumite „Marşul lung“, a anilor 1927—1937. Firul povestirii este simplu dar plin de patos revoluţionar ; băieţelul dovedeşte un curaj deosebit şi o gindire matură în îndeplinirea sarcinilor din ce în ce mai dificile care i se dau. In final, dăruirea şi curajul său vor fi răsplătite din plin : îşi regăseşte tatăl şi este primit in rindul luptătorilor care poartă, ca semn distinctiv, o stea roşie pe caschetă. MIRUNA IONESCU Selectiuni muzicale • O reintilnire cu tinitul şi talentatul dirijor Corneliu Dumbrăveanu la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu" — luni la Ateneul român, ora 20,00. In program : „Odă tăcerii“ de Anatol Vieru, Concert pentru oboi şi orchestră (solist Radu Chişu) de J.S. Bach, Simfonia fantastică de Hector Berlioz. • O interesantă incursiune in universul filozofic şi estetic al „Mioriţei“ va face prof. George Bălan, marţi, 2 februarie ora 19:00 la Ateneul român, in cadrul ciclului „Spiritualitatea românească şi simbolurile ei muzical-poetice". • Recital de violă — Vladimir Mendelsohn, în ciclul „După-amiezile muzicale ale tineretului“, duminică, 8 februarie, ora 18,00 la Sala mică a Palatului, în program prime audiţii de Myriam Marbé, Vitali, Vieru, Byrd, Haendel ş.a. îşi dau concursul clarinetistul Aurelian Octav Popa şi Adrian Tomescu la armoniu şi clavecin. • Săptămină muzicală a Filarmonicii se încheie cu un concert Beethoven , „Missa solemnis“, dirijat de Mihai Brediceanu. Solişti : Emilia Petrescu, Martha Kessler, Mihai Zamfir, Ionel Pantea. • Pe scenele teatrului liric — o săptămină consacrată creaţiei româneşti. La Opera română, duminică, 8 februarie, ora 19,00 „Hamlet", de Pascal Bentoiu. La Operetă : „Lăsaţi-mă să evit“, sîmbătă, 7 februarie, ora 19,30 şi „Leonard", duminică, 8 februarie, ora 19,30. ALINA POPOVICI DEZVELIREA STATUII LUI VAUA MACEA CLUJ-IAIAPOCA Numeroşi locuitori ai municipiului Cluj-Napoca — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — au luat parte, duminică dimineaţă, la solemnitatea dezvelirii statuii lui Baba Novac, vestitul căpitan de oşti şi tovarăş credincios de luptă al lui Mihai Vodă Viteazul. Operă in bronz a sculptorului clujean Virgil Fulicea, statuia este aşezată In faţa Turnului croitorilor din vechea cetate a Clujului, pe locul unde cu 375 de ani în urmă, in februarie 1601, Baba Novac a fost ars pe rug şi apoi tras în teapă din ordinul Dietei trădătoare. La solemnitate, acad. Ştefan Pascu a evocat lupta lui Mihai Viteazul pentru unirea politică a celor trei Ţări Române, figura luminoasă, bărbăţia şi spiritul de sacrificiu al căpitanului Baba Novac. ÎNTREPRINDEREA „AUTOBUZUL“ BUCUREŞTI, str. Ostrov nr. 3 sectorul 5 Încadrează de urgenţă — automacaragii — şoferi cat. D. — lăcătuşi mecanici diese- fişti — ingineri proiectanţi — economist C.F.I. — traducător limba rusă. Pentru relaţii adresativă la serviciul personal: telefon 23 93 20 int. 116 sau 23 12 32. întreprinderea „23 August“ Bucureşti, cu sediul în b-dul Muncii nr. 256, sector 3, telefon 44 30 90, tramvaie 23, 24, autobuze 79 şi 79 rapid, încadrează : ingineri şi tehnicieni pentru urmărirea producţiei, revizori contabili, economişti financiar-contabili, economişti transporturi, aprovizionare şef depozit feroaliaje şi materiale neferoase, şef depozit nisipuri carbid şi materiale turnătorii, şef depozit materiale electrice, şef depozit materiale apărataj frînă, şef depozit materiale pentru Fabrica de locomotive, şef depozit subansamble motoare şi locomotive şi muncitori necalificaţi pentru încărcări şi descărcări materiale. Condiţiile de încadrare conform Legii nr. 12/1971. Relaţii suplimentare la telefon 44 30 90, Serviciul personal, pregătire cadre, retribuire a muncii.