Scînteia Tineretului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 8354-8379)
1976-04-01 / nr. 8354
"SCINTEI A TINERETULUI" pag. 2 JON APRILIE 1971 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN KUWEIT Conferinţă de presă La încheierea vizitei oficiale de prietenie in Kuweit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intîlnit cu reprezentanţii presei şi radioteleviziunii din această ţară, precum şi cu corespondenţii şi trimişiispeciali ai agenţiilor internaţionale de presă şi din Orientul Mijlociu. Conferinţa de presă a fost deschisă de Abdullah Al-Ghanem, ministrul electricităţii şi apelor, şeful misiunii de onoare constituite cu prilejul vizitei preşedintelui României. Râspunzind invitaţieide a se adresa reprezentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut următoarea declaraţie : „Aş dori, de la început, să exprim deplina mea satisfacţie pentru rezultatele convorbirilor pe care le-am avut cu emirul, cu prinţul moştenitor, cu unii membri ai guvernului şi alte personalităţi din Kuweit. Am constatat, împreună, cu satisfacţie, cursul ascendent al relaţiilor dintre România şi Kuweit. Am convenit să acţionăm pentru ■extinderea colaborării dintre popoarele noastre pe tărâm economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte domenii. Avem in vedere să acţionăm pentru extinderea mai puternică a schimburilor economice, a cooperării in realizarea diferitelor obiective economice in comun. In acest sens voi menţiona faptul că s-a convenit in principiu să realizăm împreună un complex petrochimic în România. De asemenea, am convenit să acţionăm pentru realizarea unor obiective in Kuweit, să găsim posibilităţi de cooperare împreună şi în alte ţări. Am acordat o atenţie deosebită problemei cooperării in domeniul ştiinţific şi cultural, în domeniul pregătirii cadrelor. Pornind de la toate acestea, pot aprecia că rezultatele vizitei şi convorbirilor sunt deosebit de bune, că ele deschid perspective mari pentru o colaborare multilaterală intre România şi Kuweit. Am discutat, desigur, şi o serie de probleme ale situaţiei internaţionale. Este de înţeles că un loc important l-a ocupat situaţia din Orientul Mijlociu. După cum se ştie, România s-a pronunţat ferm pentru soluţionarea politică a problemelor din Orientul Mijlociu, pentru retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, pentru soluţionarea problemei poporului palestinian, inclusiv pentru formarea unui stat palestinian independent. Dorim să se ajungă la o pace trainică şi justa care să asigure integritatea, suveranitatea tuturor statelor din această zonă. România, — ca ţară europeană — se preocupă in mod deosebit de problema securităţii în Europa, pornind şi de la faptul ,că securitatea şi pacea în acest continent vor exercita o influenţă puternică asupra întregii vieţi internaţionale. Acordăm o mare atenţie problemelor subdezvoltării. România, ţară socialistă, este şi ţară in curs de dezvoltare. Recent, la Manila, România a fost primită in mod oficial in rîndul ţărilor In curs de dezvoltare. Aceasta va face să acţionăm cu şi mai multă hotârire în viitor in direcţia soluţionării problemelor subdezvoltării şi făuririi noii ordini economice internaţionale. Avem in vedere lichidarea vechilor raporturi de inechitate şi făurirea unor relaţii noi, de egalitate şi echitate intre toate naţiunile. Pornim de la faptul că în lume s-au produs schimbări fundamentale, că popoarele îşi afirmă cu tot mai multă putere voinţa de a fi libere şi stăpine pe destinelelor, că mişcările de eliberare naţională din diferite ţări au înregistrat succese istorice, că, practic, acum se pune problema lichidării definitive a ultimelor rămăşiţe ale colonialismului şi întăririi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare pentru dezvoltarea lor economico-socială independentă. Ne pronunţăm hotărit pentru dezarmare şi, în primul rînd, pentru dezarmarea nucleară, pentru o politică de colaborare între toate statele, fără deosebire de orinduire socială, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a fi stăpin pe destinele sale. Fiind ţară socialistă, dezvoltăm larg relaţiile cu toate ţările socialiste. Acordăm o mare atenţie colaborării cu ţările in curs de dezvoltare şi cu ţările nealiniate, considering că ţările mici şi mijlocii trebuie să joace un rol tot mai important in viaţa internaţională. Totodată, dezvoltăm larg colaborarea cu ţările capitaliste dezvoltate in spiritul principiilor de coexistenţă paşnică. La baza tuturor relaţiilor aşezăm principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa în raporturile internaţionale. Considerăm că trebuie să acţionăm tot mai activ pentru întărirea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a altor organisme internaţionale, să facem totul pentru ca minunatele cuceriri ale ştiinţei contemporane să fie puse in serviciul omului, al popoarelor, al bunăstării şi fericirii lor. Avem deplina încredere că popoarele, acţionind intr-o solidaritate deplină, pot realiza o lume mai dreaptă şi mai bună, o lume a păcii. Doresc să menţionez cu multă satisfacţie că asupra problemelor internaţionale discutate am ajuns la concluzia comună dea întări colaborarea dintre România şi Kuweit şi pe plan mondial. In Comunicatul comun care a fost adoptat, şi care va fi dat publicităţii in această seară, se exprimă dorinţa de a întări colaborarea atit pe plan bilateral, cit şi in viaţa internaţională. Iată de ce doresc să menţionez deplina satisfacţie pentru vizita pe care am efectuat-o in Kuweit, pentru Convorbirile cu Alteţa Sa emirul, cu prinţul moştenitor, cu alţi membri ai guvernului şi personalităţi kuweitiene. Aceste rezultate mă îndreptăţesc să afirm că vizita, convorbirile, documentele adoptate deschid o pagină nouă în raporturile româno-kuweitiene. Nu aş putea să închei fără a menţiona ospitalitatea pe care am simţit-o pretutindeni, prietenia oamenilor, a cetăţenilor Kuweitului.“ In continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns la Întrebările puse de ziarişti : Magdi Abdulazi („Al-Qabas“) . Domnule preşedinte, cum aţi putea rezuma relaţiile dintre România şi statele din Golf, mai bine zis statele din Peninsula Arabică . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat deja că raporturile româno-kuweitiene cunosc o dezvoltare puternică, că înţelegerile la care am ajuns deschid foarte mari perspective în această direcţie, în ce priveşte relaţiile României cu ţările din Golf ele sunt actualmente de ordin economic, se dezvoltă pe un drum bun Sperăm că vom ajunge, intr-un viitor nu prea îndepărtat, la stabilirea de relaţii diplomatice şi la dezvoltarea unei colaborări largi in diferite domenii de activitate. ■ Abdala Al-Qaq („Ar Rai Al- Ammn“): Domnule preşedinte, ne-aţi putea spune, In citeva cuvinte, situaţia din Orientul Mijlociu in momentul de fată. Aţi putea vorbi despre influenta dumneavoastră in direcţia soluţionării problemei Orientului Mijlociu şi dacă, pentru perioada următoare aveţi in vedere o acţiune deosebită in acest sens? Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Apreciem că menţinerea încordării în Orientul Mijlociu prezintă un permanent pericol pentru pacea in zonă, cu implicaţii foarte mari pentru pacea din întreaga lume. De aceea, România s-a pronunţat şi se pronunţă ferm pentru soluţionarea politică, rapidă, a conflictului din Orientul Mijlociu. Avem în vedere— după cum, am mai menţionat — retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, soluţionarea problemei poporului palestinian, inclusiv formarea unui stat palestinian independent, realizarea unei păci care să asigure securitatea şi independenţa tuturor statelor, incluzând aici şi noul stat palestinian independent care, eventual, s-ar constitui. România a acţionat în această direcţie în relaţiile sale internaţionale, înraporturile sale cu alte state. Am avut nenumărate convorbiri cu ţările arabe direct interesate, inclusiv cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei. Doresc să menţionez că relaţiile noastre cu O.E.P. sunt deosebit de bune. De altfel, in România, se găseşte, de doiani, un reprezentant permanent al acestei organizaţii. Chiar astăzi, cu puţin înainte, am avut aici o intîlnire cu reprezentanţii O.E.P. in Kuweit. Desigur, avind relaţii diplomatice cu Israelul, România a acţionat şi a căutat să facă cunoscut şi conducătorilor israelieni punctul său de vedere, căile pentru soluţionarea problemelor. Apreciem că pentru viitor un rol important îl poate juca Organizaţia Naţiunilor Unite, avînd în vedere că O.E.P. este recunoscută de această organizaţie, ceea ce i-a şi permis să participe la ultimele două sesiuni ale Consiliului de Securitate pe problemele Orientului Mijlociu. Există o mare majoritate a popoarelor care se pronunţă pentru soluţionarea cit mai rapidă a problemei palestiniene în sensul dreptului la autodeterminare şi formarea unui stat palestinian independent. Desigur, apreciem că şi conferinţa de la Geneva, sau orice altă reuniune, poate juca un rol in această direcţie, cu condiţia participării,, neapărat, a reprezentanţilor O.E.P. în această direcţie, atit la O.N.U., cit şi prin toate mijloacele sale. România va acţiona şi în viitor pentru soluţionarea acestor probleme. Nabil Suiedan („Al-Siyassa“) : Cunoaştem, domnule preşedinte, că in ultima vreme România s-a orientat şi se orientează tot, mai puternic către statele lumii a treia şi dezvoltă raporturile cu aceste state. Trebuie să înţelegem prin aceasta că România îşi consolidează poziţia faţă de Uniunea Sovietică . A doua întrebare : Se afirmă că raporturile dintre România şi ţările arabe ar fi utilizate pentru ca, intr-un anumit moment, să se ajungă la o anumită soluţie care să intervină in zonă, avind in vedere şi bunele relaţii cu O.E.P. Este adevărat acest lucru 7 . A treia întrebare : Se afirmă că România este interesată să capete dreptul de membru plin al lumii a treia. Pină la ce limită ar putea să meargă ea in această direcţie, finind seama că este legată de blocul socialist şi are obligaţii faţă de acest bloc . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Trebuie să menţionez de la început că România întreţine relaţii bune cu toate ţările socialiste şi, în acest cadru, relaţii bune cu Uniunea Sovietică. In ce priveşte relaţiile României cu ţările în curs de dezvoltare,ele pornesc de la considerentele principiale ale poziţiei României, ca ţară socialistă şi ca ţară în curs de dezvoltare, care nu poate decât să sprijine activ lupta ţărilor în curs de dezvoltare pentru lichidarea subdezvoltării. Deci, relaţiile României sunt legate de politica consecvent antiimperialistă, anticolonialistă promovată de ţara noastră. Ea porneşte de la necesitatea ca popoarele să devină stăpine pe bogăţiile naţionale şi să le folosească în scopul dezvoltării lor economicosociale independente. Aceasta corespunde pe deplin intereselor tuturor ţărilor socialiste. De altfel, aceasta constituie un principiu fundamental al societăţii socialiste inseşi. Nu se poate vorbi de socialism fără egalitate în drepturi, fără relaţii de echitate şi egalitate. In ce priveşte lumea a treia, am mai menţionat că România este membră cu drepturi depline a grupului ţărilor în curs de dezvoltare. Aceasta nu vine deloc in contradicţie cu poziţia României ca ţară socialistă şi ca membră a C.A.E.R. sau a altor organisme, inclusiv a Tratatului de la Varşovia. De asemenea, România doreşte să participe ca observator la activitatea ţărilor nealiniate, considerînd că politica ei de sprijinire a luptei antiimperialiste, a luptei de eliberare naţională, a independenţei popoarelor se îmbină in mod amponios cu preocupările acestor ţari. Faptul că România este membră a Tratatului de la Varşovia nu constituie un obstacol in participarea ei ca observator la activitateaţărilor nealiniate. Aş dori numai să reamintesc că, la constituirea Tratatului de la Varşovia, s-a afirmat că el este vremelnic, că se va desfiinţa odată cu desfiinţarea N.A.T.O. Noi avem ferma convingere că trebuie să ajungem la desfiinţarea tuturor blocurilor militare şi să realizăm o colaborare nouă, pe principiul egalităţii, o lume a păcii şi colaborării. In ce priveşte problemele Orientului Mijlociu, am menţionat pe larg cum priveşte România această problemă şi cum a acţionat şi gindeşte ea să acţioneze în viitor. Nu ne-am propus şi nu ne propunem să jucăm rol de mediator in această problemă, ■pentru că considerăm că organizaţiile internaţionale, in primul rînd Organizaţia Naţiunilor Unite, constituie , cel mai bun mijloc in această privinţă. Desigur, în acest cadru, ne vom aduce şi noi contribuţia. In al doilea rind, ţările arabe, ele însele, ştiu să vorbească cel mai bine în numele lor. Nagib Abdel Hadi („Al Wattan“) : Se spune, domnule preşedinte, că dumneavoastră aţi juca un rol de mediator in vederea obţinerii unei păci juste şi trainice in Orientul Mijlociu. Aţi putea să ne prezentaţi citeva elemente din care să rezulte stadiul unde s-a ajuns in urma contactelor cu părţile interesate . România are raporturi bune cu toate ţările arabe fără deosebire de regimuri sociale, şi ce domenii ar putea ţara dumneavoastră să acorde, în particular, ajutor ţărilor arabe şi, in general, ţărilor lumii a treia . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Repet că România nu şi-a propus şi nu îşi propune să joace rolul de mediator în problema Orientului Mijlociu. Ea acţionează, in limita posibilităţilor sale, pentru a contribui la soluţionarea rapidă şi realizarea unei păci trainice şi juste, pe baza celor ce am menţionat anterior. Intr-adevăr, România întreţine relaţii bune cu aproape toate ţările arabe, încă nu avem relaţii diplomatice cu Arabia Saudită şi cu Emiratele Arabe. Am arătat însă că, intr-un timp nu prea Îndepărtat, vom ajunge la stabilirea de relaţii şi cu aceste state. Cu multe ţări arabe avem o colaborare foarte largă, începînd, desigur, cu schimburile economice, cu cooperarea in producţie, cu asistenţa tehnică. România a construit şi are în curs de execuţie o serie de întreprinderi foarte importante, intr-un mare număr de ţări arabe. Avem, de asemenea, o serie de societăţi mixte. Lista ar fi prea mare pentru a enumera toate aceste întreprinderi realizate în ţările arabe cu contribuţia României. Lucrăm in domeniul petrolului in toate ţările care au petrol, contribuim cu specialişti, livrări de utilaje, asistenţă tehnică, la realizarea unor obiective, printre care aş menţiona numai rafinăria de 6 milioane tone din Siria. In domeniul minier, de asemenea, există o serie de întreprinderi mixte şi unităţi de prelucrare în diferite ţări : şi in Siria, şi în Egipt, şi în Maroc, şi în Sudan, şi in Algeria. Avem o colaborare largă cu Libia şi în domeniul petrolier, şi in realizarea unor societăţi mixte, in agricultură, in construcţii. In general, cu toate ţările în curs de dezvoltare, — mă refer, dealtfel, la ţările africane —, avem o serie de societăţi mixte în domeniile minier, agricol. Unor ţări, România le-a acordat credite de citeva sute de mii de dolari. Un rol important are insă asistenţa tehnică. Citeva mii de specialişti români lucrează în ţările în curs de dezvoltare — in activităţi economice, în medicină, in invăţămînt —, iar peste 8 000 de tineri din aceste ţări învaţă în România. Apreciez că in această privinţă există posibilităţi mari şi ele se vor mări in viitor. Abdul Namid Al-Attar („Daily News") : Avem trei întrebări. Dacă s-a cerut României medierea in problema Orientului Mijlociu şi dacă România, utilizind poziţia sa neutră faţă de părţile aflate direct in conflict, ar putea să ajute la soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu . Dacă România este de acord cu maniera in care marile puteri acţionează pentru soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu 7 _ Care este,după părerea dumneavoastră, efectul destinderii in viata internaţională pentru celelalte state, in particular pentru statele din Orientul Mijlociu . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat că România nu a acţionat şi nu intenţionează să medieze în Orientul Mijlociu. In al doilea rind, nu avem deloc o poziţie de neutralitate şi nu suntem neutri în nici o problemă, deci nici în problema Orientului Mijlociu. Noi acţionăm ferm pentru realizarea unei păci juste şi trainice, care să asigure tuturor popoarelor independenţa şi suveranitatea, să le permită să se preocupe de dezvoltarea lor economico-socială independentă. în ce priveşte marile puteri, desigur, trebuie ţinut seama că intr-un fel acţionează Uniunea Sovietică, intr-un alt mod acţionează Statele Unite. Noi considerăm că ele au un rol important in soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu. Dealtfel, Uniunea Sovietică şi S.U.A. sunt copreşedinţi ai Conferinţei de la Geneva. Dar — aşa cum am mai menţionat — acordăm un mare rol Organizaţiei Naţiunilor Unite, altor state, precum şi opiniei publice internaţionale. Soluţionarea problemelor Orientului Mijlociu poate fi realizată cu o acţiune susţinută din partea multor state pe plan internaţional. In ce priveşte destinderea, desigur, ea este rezultatul schimbărilor în raportul de forţe pe plan internaţional, al faptului că popoarele vor să lichideze vechea politică de dominaţie. Deci, accentuarea acestui curs înseamnă creşterea rolului popoarelor în viaţa internaţională, afirmarea principiilor egalităţii şi suveranităţii naţionale. In acest context, fără nici o îndoială că şi ţările din Orientul Mijlociu vor avea numai de cîştigat, puţind să-şi consolideze politica lor de dezvoltare economico-socială independentă, să asigure ridicarea nivelului de viaţă al popoarelor lor. Ahmed Nuredin („Agial") : S-au făcut afirmaţii, după vizita preşedintelui Ford in România, că ar exista o schimbare a poziţiei României in ce priveşte soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu, in particular faţă de Conferinţa de la Geneva. Care ar fi, in rezumat, părerea dumneavoastră in ce priveşte asigurarea unei păci trainice şi juste in Orientul Mijlociu ? Preşedintele Nicolae Ceauşescu : In ce priveşte vizita preşedintelui Ford in România, desigur, in cadrul ei au fost abordate, probleme ale relaţiilor bilaterale, precum şi un şir de probleme internaţionale. Este de înţeles că, intre acestea, problemele Orientului Mijlociu au ocupat un loc important. Aş menţiona numai faptul că, în timpul vizitei in România, preşedintele Ford s-a intîlnit, atit la venire, cit şi la plecare, cu reprezentantul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei care se găseşte in România. Nu poate fi vorba de vreo schimbare in poziţia României. Am expus deja cum vedem noi rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este evident că nu poate fi vorba de pace in această zonă fără soluţionarea problemei palestiniene. Noi aşteptăm ca Statele Unite să ajungă la recunoaşterea publică a acestei necesităţi, — aşa cum au făcut şi alte state — şi astfel să se ajungă mai repede la o parte trainică şi justă in Orientul Mijlociu. Mohamad Younes („Al- Nahda") : Din mai multe comentarii şi aprecieri din surse diplomatice faţă de politica României in raporturile sale cu Estul şi Vestul se fac şi afirmaţii privind existenţa unor presiuni asupra politicii româneşti. Este adevărat că ar exista asemenea presiuni şi care ar fi poziţia ţărilor mici în această direcţie . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am vorbit mai înainte de principiile politicii internaţionale a României. Aceste principii se bucură astăzi de o aprobare aproape unanimă. Nu poate fi vorba ca cineva să exercite presiuni pentru schimbarea politicii României, pentru că această politică corespunde pe deplin principiilor socialiste, principiilor egalităţii intre naţiuni, respectului independenţei şi neamestecului in treburile interne ; această politică se elaborează în mod colectiv de poporul român, de organele alese de poporul român. Abdel Magid Ayoub („Qatar News Agency“) : Aţi putea să ne daţi anumite idei despre proiectul complexului petrochimic asupra căruia aţi căzut de acord in timpul vizitei in Kuweit . Am vrea, de asemenea, să ne spuneţi opinia dumneavoastră despre poziţia realistă a statelor arabe pentru soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu, comparativ cu poziţia celeilalte părţi, adverse, in particular in ce priveşte drepturile legitime ale poporului palestinian . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat că am ajuns la înţelegeri comune cu conducătorii Kuweitului privind realizarea unor obiective economice în cooperare. Am exemplificat, printre acestea, cu complexul petrochimic ce urmează să fie realizat in România. Desigur, fiind un proiect încă in discuţie, mi-ar fi greu să intru in detalii ; urmează ca specialiştii celor două părţi să detalieze şi să ajungă la înţelegeri corespunzătoare. Complexul se va baza pe o participare la realizarea lui atit a României cit şi a Kuweitului. In principiu, legislaţia românească prevede ca cel puţin 51 la sută din capital să fie românesc, atunci cînd obiectivul respectiv se realizează în România. Atunci cînd se realizează in altă ţară, noi considerăm că, de asemenea, cel puţin 51 la sută, sau atit cit este prevăzut de legislaţia fiecărei ţări, trebuie să aparţină ţării respective, şi — pe această bază — să organizăm întreaga activitate pentru a asigura eficienţa economică maximă. In ce priveşte Orientul Mijlociu, apreciez în mod deosebit faptul că ţările arabe — mă refer în primul rind la cele direct interesate — acţionează cu tot mai multă fermitate pentru a se ajunge cit mai rapid la o soluţie. In acest sens, am apreciat şi dezangajarea din Sinai şi Golan din 1974, cit şi ultima dezangajare militară dintre Egipt şi Israel din 1975. Apreciem, de asemenea, în mod pozitiv poziţia tot mai activă a O.E.P. în direcţia soluţionării problemei palestiniene, care să ducă la constituirea unui stat palestinian , independent. Am declarat nu o dată că Israelul are o poziţie rigidă, care împiedică să se ajungă la soluţionarea problemelor. La Consiliul de Securitate, la ultima reuniune, am exprimat condamnarea noastră faţă de măsurile adoptate in Ierusalim şi in alte teritorii ocupate, îndeosebi faţă de palestinieni. Am expus nu o dată Israelului poziţiile noastre, inclusiv în mod public — şi considerăm că Israelul trebuie să-şi revizuiască poziţiile şi să adopte o atitudine realistă. In acest sens, acordăm un mare rol Organizaţiei Naţiunilor Unite, activităţii altor state pe plan internaţional şi — repet — activităţii ţărilor arabe, Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Noi avem convingerea că se poate ajunge la realizarea păcii in Orientul Mijlociu, pe prinicipiile la care m-am referit. Nezar Fahmi Sreh („Reuter“) • O întrebare care se leagă de construirea complexului chimic. Cum s-ar putea realiza acest obiectiv, plecind de la considerentul că el se realizează de o orinduire socialistă printr-o investiţie care este supusă profitului. Cum se realizează profitul 7 A doua întrebare : doreşte România să cumpere petrol kuweitian 7 Dacă este adevărat, cam la ce nivel apreciaţi acest import de petrol 7 Cum se va efectua plata acestui petrol, in devize libere sau contraproduse 7 Preşedintele Nicolae Ceauşescu : In ce priveşte complexul petrolier este vorba de participarea —cum am arătat — a două părţi. Fiecare, desigur, va rămine şi proprietarul asupra părţii cu care vine la acest complex. Beneficiile vor fi repartizate în raport cu participarea la realizarea obiectivului. Dacă Kuweitul va participa,de exemplu, cu 49 la sută, atunci va lua in mod proporţional 49 la sută din beneficii. Am impresia căaveţi părerea că în socialism nu se acordă atenţie eficienţei economice şi beneficiului ; dimpotrivă, noi acordăm o mare atenţie, ne preocupăm ca orice activitate economică să fie cit mai eficientă, să aducă beneficii cit mai mari. Intre țările unde există proprietatea particulară și noi, deosebirea este că la noi veniturile merg la stat, deci in beneficiul întregului popor, pe cînd la cealaltă parte beneficiile merg la cei ce participă la cooperare. Avem de pe acum in România unele societăţi mixte realizate cu firme din Statele Unite, din Anglia, R. F. Germania, Franţa — şi nu s-a ivit nici o contradicţie pentru că ele nu afectează nici orinduirea socialistă a României, nici cea capitalistă din aceste ţări. In ce priveşte petrolul am discutat şi dorina să importăm , petrol din Kuweit. De altfel, acest complex petrochimic se va baza pe prelucrarea petrolului kuweitian. Dar, în afară de aceasta, noi dorim să importăm petrol din Kuweit. In ce priveşte problemele metodelor de plată, ele se încadrează in relaţiile şi in politica pe care o duce fiecare ţară. Fathi Sherif (Agenţia M.E.N.) : Afi amintit puţin mai înainte că statele lumii pot beneficia de pe urma politicii de destindere, in special dintre cele două mari puteri. Care ar putea să fie rolul statelor ce doresc să-şi asigure independenţa şi posibilitatea de a înlătura orice amestec in treburile interne . Creşte rolul in acest sens 7 Credeţi că continuarea politicii „de echilibru" şi a politicii de destindere poate să aducă o soluţie pentru problemele internaţionale, cum ar fi Orientul Mijlociu sau securitatea europeană . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat mai înainte faptul că destinderea este un rezultat al schimbărilor revoluţionare care s-au produs pe arena mondială. Aceasta face ca destinderea să nu fie rezultatul numai al relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite. Desigur, relaţiile dintre cele două mari ţări — una socialistă, alta capitalistă — au o mare importanţă în viaţa internaţională , dar destinderea nu se reduce numai la aceasta. In lume sunt incă forţe puternice care joacă un rol tot mai important in viaţa internaţională. Sunt 156 de state şi — cum am menţionat — ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare au un rol tot mai important în schimbările care au loc pe plan internaţional. Nici nu s-ar putea concepe o politică de destindere sau, mai clar, de egalitate între popoare, de respect al independenţei fiecăruia fără ca toate aceste state să participe cu drepturi depline la viaţa internaţională. Tocmai pornind de la rolul important pe care îl au popoarele, de la creşterea conştiinţei lor în viaţa internaţională, noi avem deplină încredere că omenirea se îndreaptă spreo politică de pace şi colaborare. Fără îndoială că accentuarea acestei politici pe plan internaţional va contribui la soluţionarea problemelor complexe — între care şi ale Orientului Mijlociu — prin participarea activă a tuturor statelor , la viaţa internaţională. Noi avem ferma convingere că nici o problemă complexă — cum este subdezvoltarea, dezarmarea — nu poate fi soluţionată decit cu participarea cu drepturi egale a tuturor statelor, indiferent de mărimea lor. Fouzat, Al-Emadin , (Siria News Agency). Domnule preşedinte, aţi vorbit mult despre raporturile româno-palestiniene. Dacă s-ar putea să ne precizaţi in acest context rolul pe care il are România in a determina Israelul să recunoască drepturile poporului arab palestinian. In situaţia de reticenţă a Israelului, care este părerea dumneavoastră despre viitorul raporturilor dintre România şi Israel, mai ales dacă avem in vedere că România este unica ţară socialistă care are relaţii cu Israelul. Preşedintele Nicolae Ceauşescu : România a pornit întotdeauna de la faptul că, atunci cînd se ivesc conflicte între unele state, să acţionăm nu pentru incordarea lor, ci pentru realizarea înţelegerii şi păcii. Aşa am procedat, de exemplu, în timpul războiului din Viet-nam. Desigur, nimeni nu a rupt relaţiile cu Statele Unite, deşi România nu o dată a condamnat intervenţia S.U.A. in Vietnam, al ajutat activ poporul vietnamezi în lupta sa împotriva interven- ţiei. In acelaşi timp, am dezvol- tat relaţiile şi cu Statele Unite. I Şi aceasta a contribuit, intr-ol măsură, la sfirşitul acestui răz- boi. M De la aceleaşi principii aii acţionat şi in Orientul Mijlociu* Noi considerăm războiul ca ceva vremelnic — nu ca o stare per-^ manentă — şi dorim ca această stare vremelnică să fie cit mai scurtă. De aceea, menţinînd realaţiile diplomatice atit cu ţările I arabe, cit şi cu Israelul am ac- ” ţionat în spiritul politicii principiale, socialiste, a României. Am condamnat insă ocuparea de teritorii străine, arabe, am militat şi milităm pentru retragerea Israelului din aceste teritorii şi soluţionarea problemei palestiniene in sensul in care am vorbit. Cred că problema care se pune acum — şi o discutăm şi cu conducătorii sirieni — este ce să facem pentru a realiza mai repede pacea. Şi acest lume îl discutăm şi cu palestinienii ; inclusiv astăzi am discutat cum să facem ca poporul palestinian să-şi constituie mai rapid un stat independent. Pornind de aici, România — cum am mai menţionat — va acţiona ca şi pină acum, cu multă fermitate pentru a se ajunge la realizarea unei păci juste şi trainice in Orientul Mijlociu. Abdullah Al-Ghanem, ministrul electricităţii şi apelor : Mulţumim foarte mult domnului preşedinte pentru cuvintele spuse aici, pentru frumoasa conferinţă de presă realizată. Permiteţi-mi să exprim incă o dată satisfacţia şi mulţumirile noastre deosebite domnului preşedinte. Să-i mulţumim incă o dată pentru prezenţa sa in Kuweit şi la această conferinţă de presă de înaltă ţinută. Preşedintele Nicolae Ceauşescu . V-aş ruga, in încheiere, să transmiteţi cititorilor dumneavoastră, poporului kuweitian, salutul meu şi cele mai bune urări de bunăstare şi fericire. Desigur, aceste urări le adresez şi celorlalte ţări şi popoare arabe pe care le reprezentaţi. Şi urarea de a se realiza cit mai repede pacea în această regiune. TELEGRAME "Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis şeicului SABAH AL-SALEM AL-SABAH, emirul statului Kuweit, următoarea telegramă : Părăsind teritoriul Kuweitului, doresc incă o dată ca, în numele meu şi al soţiei, să vă transmit cele mai calde mulţumiri pentru primirea cordială şi ospitalitatea de care ne-am bucurat în tot timpul vizitei noastre in ţara dumneavoastră. Exprimindu-mi satisfacţia pentru rezultatele vizitei, nutresc convingerea că ea se va înscrie ca un moment important în întărirea şi dezvoltarea, pe multiple planuri, a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Kuweit, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii in lume. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumneavoastră şi doamnei Norryyah Al-Sabah, precum şi întregului popor kuweitian prieten urările noastre de sănătate şi fericire, de prosperitate şi progres. Emirul Statului Kuweit, SABAH AL-SALEM AL-SABAH, a trimis preşedintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, următoarea telegramă : Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru mesajul cordial primit cu ocazia plecării dumneavoastră din Kuweit, precum şi pentru sentimentele deosebite exprimate in acest mesaj. Pentru noi a fost intr-adevăr o mare plăcere şi bucurie să vă primim pe dumneavoastră şi pe stimata dumneavoastră soţie, doamna Elena Ceauşescu, ca distinşii noştri oaspeţi. Sunt convins că această vizită va contribui în mod semnificativ la consolidarea relaţiilor noastre de prietenie şi va pune bazele dezvoltării viitoare a raporturilor fructuoase dintre România şi Kuweit. Urăm Excelenţei Voastre şi distinsei delegaţii care vă însoţeşte o foarte plăcută călătorie. „Un dialog marcat de sinceritate şi deplină cordialitate, foarte folositor şi plin de succes„ Ziarele apărute miercuri dimineaţa in Kuweit au acordat aceeaşi atenţie deosebită evenimentului major al vieţii politice din această ţară: vizita preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Sub titluri mari, toate cotidienele kuweitiene inserează reportaje, însoţite de fotografii, privind principalele momente ale densului program al celei de-a doua zile a vizitei şefului statului nostru. Sunt relatate pe larg intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu emirul Sabah Al-Salem Al-Sabah la palatul Seif, desfăşurarea convorbirilor oficiale româno-kuweitiene, vizita la Al-Ahmadi şi in zona industrială Shuweiba, dineul oferit de preşedintele României in onoarea emirului Kuweitului. Sub genericul „Rodnice convorbiri româno-kuweitiene“, ziarele de limbă arabă „AL SIYASSAHI“, „AL WATAN“ şi „AL ANBAR“, precum şi principalele cotidiene de limbă engleză relevă ambianţa de cordialitate şi Înţelegere reciprocă ce a caracterizat întîlnirile şi convorbirile dintre cei doi şefi de stat. Referindu-se, în acest cadru, la amplele posibilităţi de cooperare existente întreRomânia şi Kuweit, ziarele subliniază faptul că cei doi şefi de stat au trecut din revistă stadiul actual al raporturilor româno-kuweitiene, examinînd, totodată, căile şi mijloacele de întărire a acestor relaţii, în avantajul ambelor state. In acest context, ziarul ,,KUWAITIAN TIMES“ evidenţiază sferele de cooperare economică între România şi Kuweit, subliniind: „Dialogul româno-kuweitian a fost marcat de sinceritate şi deplină cordialitate. El este apreciat ca fiind foarte folositor şi plin de succes“. Reflectînd interesul larg stîrnit în cercurile politice de aici de convorbirile româno-kuweitiene la nivel înalt, presa se referă la schimbulde vederi efectuat asupra unor probleme internaţionale, cu deosebire privind situaţia din Orientul Mijlociu. In acest context, „DAILY NEWS“ şi „AL SIYASSAH“ relevă faptul că România şi-a expus poziţia faţă de criza din Orientul Mijlociu, acţiunile întreprinse pe acest plan în vederea stabilirii unei păci trainice şi juste în zonă. Ziarele scot, in această ordine de idei, în evidenţă sprijinul ferm şi consecvent acordat de România rezol- vării problemei poporului palestinian. Cotidianul de limbă arabă „AL-ANBAR“ publică, sub titlul „Intilnirea Kuweitului cu România", un articol în care, după ce evidenţiază însemnătatea vizitei şefului statului român in Kuweit pentru întărirea relaţiilor Republicii Socialiste România cu statele din zona Golfului, se referă la politica externă a României, la amplificarea relaţiilor sale cu ţările arabe, cu O.E.P., eforturile stăruitoare depuse pentru statornicirea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu. Totodată, articolul menţionează posibilităţile de cooperare economică dintre România şi Kuweit, în special pe plan petrolier. La rîndul său, Radioteleviziunea kuweitiană a difuzat ample relatări cu privire la principalele acţiuni ale zilei a doua a vizitei. De asemenea, posturile de radio şi televiziune kuweitiene au prezentat programe speciale de muzică şi jocuri populare româneşti. Revista presei kuweitiene