Scînteia Tineretului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 8354-8379)

1976-04-01 / nr. 8354

"SC­INT­EI A TINERETULUI" pag. 2 JON­­ APRILIE 1971 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN KUWEIT Conferinţă de presă La încheierea vizitei oficiale de prietenie in Kuweit, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, s-a intîlnit cu repre­zentanţii presei şi radiotelevi­­ziunii din această ţară, precum şi cu corespondenţii şi trimişii­­speciali ai agenţiilor internaţio­nale de presă şi din Orientul Mijlociu. Conferinţa de presă a fost deschisă de Abdullah Al-Gha­­nem, ministrul electricităţii şi apelor, şeful misiunii de onoare constituite cu prilejul vizitei preşedintelui României. Râspunzind invitaţiei­­de a se adresa reprezentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut următoarea declaraţie : „Aş dori, de la început, să ex­prim deplina mea satisfacţie pentru rezultatele convorbirilor pe care le-am avut cu emirul, cu prinţul moştenitor, cu unii membri ai guvernului şi alte personalităţi din Kuweit. Am constatat, împreună, cu satisfac­ţie, cursul ascendent al relaţii­lor dintre România şi Kuweit. Am convenit să acţionăm pentru ■extinderea colaborării dintre popoarele noastre pe tărâm economic, tehnico-ştiinţific, cul­tural şi in alte domenii. Avem in vedere să acţionăm pentru extinderea mai puternică a schimburilor economice, a coo­perării in realizarea diferitelor obiective economice in co­mun. In acest sens voi menţiona faptul că s-a con­venit in principiu să reali­zăm împreună un complex pe­trochimic în România. De ase­menea, am convenit să acţio­năm pentru realizarea unor o­­biective in Kuweit, să găsim po­sibilităţi de cooperare împreună şi în alte ţări. Am acordat o a­­tenţie deosebită problemei co­operării in domeniul ştiinţific şi cultural, în domeniul pregătirii cadrelor. Pornind de la toate acestea, pot aprecia că rezultatele vizi­tei şi convorbirilor sunt deosebit de bune, că ele deschid pers­pective mari pentru o colabora­re multilaterală intre România şi Kuweit. Am discutat, desigur, şi o se­rie de probleme ale situaţiei in­ternaţionale. Este de înţeles că un loc important l-a ocupat si­tuaţia din Orientul Mijlociu. După cum se ştie, România s-a pronunţat ferm pentru soluţio­narea politică a problemelor din Orientul Mijlociu, pentru re­tragerea Israelului din terito­riile arabe ocupate, pentru so­luţionarea problemei poporului palestinian, inclusiv pentru for­marea unui stat palestinian in­dependent. Dorim să se ajungă la o pace trainică şi justa care să­­ asigure integritatea, suveranita­tea tuturor statelor din această zonă. România, — ca ţară europea­nă — se preocupă in mod deo­sebit de problema securităţii în Europa, pornind şi de la faptul ,că securitatea şi pacea în acest continent vor exercita o influenţă puternică asupra întregii vieţi internaţionale. Acordăm o mare atenţie pro­blemelor subdezvoltării. Româ­nia, ţară socialistă, este şi ţară in curs de dezvoltare. Recent, la Manila, România a fost primită in mod oficial in rîndul ţărilor In curs de dez­voltare. Aceasta va face să ac­ţionăm cu şi mai multă hotârire în viitor in direcţia soluţionă­rii problemelor subdezvoltării şi făuririi noii ordini economi­ce internaţionale. Avem in ve­dere lichidarea vechilor rapor­turi de inechitate şi făurirea unor relaţii noi, de egalitate şi echitate intre toate naţiunile. Pornim de la faptul că în lume s-au produs schimbări fun­damentale, că popoarele îşi a­­firmă cu tot mai multă putere voinţa de­ a fi libere şi stăpine pe destinele­­lor, că mişcările de eliberare naţională din dife­rite ţări au înregistrat succese istorice, că, practic, acum se pune problema lichidării defini­tive a ultimelor rămăşiţe ale colonialismului şi întăririi so­lidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare pentru dezvoltarea lor economico-socială indepen­dentă. Ne pronunţăm hotărit pentru dezarmare şi, în primul rînd, pentru dezarmarea nucleară, pentru o politică de colaborare între toate statele, fără deose­bire de orinduire socială, pen­tru respectarea dreptului fiecă­rui popor de a fi stăpin pe des­tinele sale. Fiind ţară socialistă, dezvol­tăm larg relaţiile cu toate ţă­rile socialiste. Acordăm o mare atenţie colaborării cu ţările in curs de dezvoltare şi cu ţările nealiniate, considering că ţările mici şi mijlocii trebuie să joa­ce un rol tot mai important in viaţa internaţională. Totodată, dezvoltăm larg colaborarea cu ţările capitaliste­ dezvoltate in spiritul principiilor de coexis­tenţă paşnică. La baza tuturor relaţiilor aşezăm principiile de­plinei egalităţi in drepturi, res­pectului independenţei şi suve­ranităţii naţionale, neamestecu­lui in treburile interne, renun­ţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa în raporturile inter­naţionale. Considerăm că trebuie să ac­ţionăm tot mai activ pentru în­tărirea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a altor organisme inter­naţionale, să facem totul pentru ca minunatele cuceriri ale ştiin­ţei contemporane să fie puse in serviciul omului, al popoarelor,­­ al bunăstării şi fericirii lor. A­­vem deplina încredere că po­poarele, acţionind intr-o solida­ritate deplină, pot realiza o lume mai dreaptă şi mai bună, o lume a păcii. Doresc să menţionez cu multă satisfacţie că asupra probleme­lor internaţionale discutate am ajuns la concluzia comună de­­a întări colaborarea dintre Româ­nia şi Kuweit şi pe plan mondial. In Comunicatul comun care a fost adoptat, şi care va fi dat publicităţii in această seară, se exprimă dorinţa de a întări co­laborarea atit pe plan bilateral, cit şi in viaţa internaţională. Iată de ce doresc să menţionez deplina satisfacţie pentru vizita pe care am efectuat-o in Ku­weit, pentru Convorbirile cu Al­teţa Sa emirul, cu prinţul moşte­nitor, cu alţi membri ai guver­nului şi personalităţi kuweiti­­ene. Aceste rezultate mă îndrep­tăţesc să afirm că vizita, con­vorbirile, documentele adoptate deschid o pagină nouă în ra­porturile româno-kuweitiene. Nu aş putea să închei fără a menţiona ospitalitatea pe care am simţit-o pretutindeni, prie­tenia oamenilor, a cetăţenilor Kuweitului.“ In continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns la Întrebările puse de ziarişti : Magdi Abdulazi („Al-Qa­­bas“) . Domnule preşedinte, cum aţi putea rezuma rela­ţiile dintre România şi sta­tele din Golf, mai bine zis statele din Peninsula Ara­bică . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat deja că raporturile româno-kuweiti­ene cunosc o dezvoltare pu­ternică, că înţelegerile la care am ajuns deschid foarte mari perspective în această direcţie, în ce priveşte relaţiile Româ­niei cu ţările din Golf ele sunt actualmente de ordin economic, se dezvoltă pe un drum bun Sperăm că vom ajunge, intr-un viitor nu prea îndepărtat, la sta­bilirea de relaţii diplomatice şi la dezvoltarea unei colaborări largi in diferite domenii de ac­tivitate. ■ Abdala Al-Qaq („Ar Rai Al- Ammn“): Domnule preşedinte, ne-aţi putea spune, In citeva cuvinte, situaţia din Orientul Mijlociu in momentul de fată. Aţi putea vorbi despre influenta dumneavoastră in direcţia soluţionării proble­mei Orientului Mijlociu şi dacă, pentru perioada urmă­toare aveţi in vedere o ac­ţiune deosebită in acest sens? Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Apreciem că menţi­nerea încordării în Orientul Mij­lociu prezintă un permanent pe­ricol pentru pacea in zonă, cu implicaţii foarte mari pentru pa­cea din întreaga lume. De aceea, România s-a pronunţat şi se pro­nunţă ferm pentru soluţionarea politică, rapidă, a conflictului din Orientul Mijlociu. Av­em în ve­dere— după cum, am mai men­ţionat — retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, so­luţionarea problemei poporului palestinian, inclusiv formarea unui stat palestinian indepen­dent, realizarea unei păci care să asigure securitatea şi inde­pendenţa tuturor statelor, in­cluzând aici şi noul st­at palesti­nian independent care, eventual, s-ar constitui. România a acţionat în această direcţie în relaţiile sale interna­ţionale, în­­raporturile sale cu alte state. Am avut nenumărate convorbiri cu ţările arabe direct interesate, inclusiv cu Organiza­ţia pentru Eliberarea Palestinei. Doresc să menţionez că relaţiile noastre cu O.E.P. sunt deosebit de bune. De altfel, in România, se găseşte, de doi­­ani, un repre­zentant permanent al acestei or­ganizaţii. Chiar astăzi, cu puţin înainte, am avut aici o intîlnire cu reprezentanţii O.E.P. in Ku­weit. Desigur, avind relaţii diplo­matice cu Israelul, România a acţionat şi a căutat să facă cu­noscut şi conducătorilor israe­­lieni punctul său de vedere, căile pentru soluţionarea problemelor. Apreciem că pentru viitor un rol important îl poate juca Or­ganizaţia Naţiunilor Unite, a­­vînd în vedere că O.E.P. este re­cunoscută de această organiza­ţie, ceea ce i-a şi permis să participe la ultimele două se­siuni ale Consiliului de Securi­tate pe problemele Orientului Mijlociu. Există o mare majori­tate a popoarelor care se pro­nunţă pentru soluţionarea cit mai rapidă a problemei palesti­niene în sensul dreptului la au­todeterminare şi formarea unui stat palestinian independent. De­sigur, apreciem că şi conferinţa de la Geneva, sau orice altă reuniune, poate juca un rol in această direcţie, cu condiţia par­ticipării,, neapărat, a reprezen­tanţilor O.E.P. în această direc­ţie, atit la O.N.U., cit şi prin toate mijloacele sale. România va acţiona şi în viitor pentru soluţionarea acestor probleme. Nabil Suiedan („Al-Siya­­ssa“) : Cunoaştem, domnule preşedinte, că in ultima vre­me România s-a orientat şi se orientează tot, mai puter­nic către statele lumii a treia şi dezvoltă raporturile cu aceste state. Trebuie să înţelegem prin aceasta că România îşi consolidează po­ziţia faţă de Uniunea Sovie­tică . A doua întrebare : Se a­­firmă că raporturile dintre România şi ţările arabe ar fi utilizate pentru ca, intr-un anumit moment, să se ajungă la o anumită soluţie care să intervină in zonă, avind in vedere şi bunele relaţii cu O.E.P. Este adevărat acest lucru 7 . A treia întrebare : Se afir­mă că România este intere­sată să capete dreptul de membru plin al lumii a treia. Pină la ce limită ar putea să meargă ea in această direc­ţie, finind seama că este le­gată de blocul socialist şi are obligaţii faţă de acest bloc . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Trebuie să menţio­nez de la început că România întreţine relaţii bune cu toate ţările socialiste şi, în acest ca­dru, relaţii bune cu Uniunea Sovietică. In ce priveşte rela­ţiile României cu ţările în curs de dezvoltare,­­ele pornesc de la considerentele principiale ale poziţiei României, ca ţară socia­listă şi ca ţară în curs de dez­voltare, care nu poate decât să sprijine activ lupta ţărilor în curs de dezvoltare pentru lichi­darea subdezvoltării. Deci, rela­ţiile României sunt legate de po­litica consecvent antiimperia­­listă, anticolonialistă promovată de ţara noastră. Ea porneşte de la necesitatea ca popoarele să devină stăpine pe bogăţiile na­ţionale şi să le folosească în scopul dezvoltării lor economico­­sociale independente. Aceasta corespunde pe deplin intereselor tuturor ţărilor socialiste. De alt­fel, aceasta constituie un prin­cipiu fundamental al societăţii socialiste inseşi. Nu se poate vorbi de socialism fără egali­tate în drepturi, fără relaţii de echitate şi egalitate. In ce priveşte lumea a treia, am mai menţionat că România este membră cu drepturi depline a grupului ţărilor în curs de dezvoltare. Aceasta nu vine deloc in contradic­ţie cu poziţia României ca ţară socialistă şi ca membră a C.A.E.R. sau a altor organisme, inclusiv a Tratatului de la Var­şovia. De asemenea, România doreşte să participe ca observa­tor la activitatea ţărilor neali­niate, considerînd că politica ei de sprijinire a luptei antiimpe­­rialiste, a luptei de eliberare na­ţională, a independenţei popoa­relor se îmbină in mod am­po­­nios cu preocupările acestor ţari. Faptul că România este mem­bră a Tratatului de la Varşovia nu constituie un obstacol in par­ticiparea ei ca observator la ac­tivitatea­­ţărilor nealiniate. Aş dori numai să reamintesc că, la constituirea Tratatului de la Var­şovia, s-a afirmat că el este vre­melnic, că se va desfiinţa odată cu desfiinţarea N.A.T.O. Noi avem ferma convingere că tre­buie să ajungem la desfiinţarea tuturor blocurilor militare şi să realizăm o colaborare nouă, pe principiul egalităţii, o lume a păcii şi colaborării. In ce priveşte problemele O­­rientului Mijlociu, am menţionat pe larg cum priveşte România această problemă şi cum a ac­ţionat şi gindeşte ea să acţioneze în viitor. Nu ne-am propus şi nu ne propunem să jucăm rol de mediator in această problemă, ■pentru că considerăm că organi­zaţiile internaţionale, in primul rînd Organizaţia Naţiunilor U­­nite, constituie , cel mai bun mijloc in această privinţă. De­sigur, în acest cadru, ne vom aduce şi noi contribuţia. In al doilea rind, ţările arabe, ele în­sele, ştiu să vorbească cel mai bine în numele lor. Nagib Abdel Hadi („Al Wattan“) : Se spune, dom­nule preşedinte, că dumnea­voastră aţi juca un rol de mediator in vederea obţinerii unei păci juste şi trainice in Orientul Mijlociu. Aţi putea să ne prezentaţi citeva ele­mente din care să rezulte stadiul unde s-a ajuns in urma contactelor cu părţile interesate . România are raporturi bune cu toate ţările arabe fără de­osebire de regimuri sociale, şi ce domenii ar putea ţara dumneavoastră să acorde, în particular, ajutor ţărilor ara­be şi, in general, ţărilor lu­mii a treia . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Repet că România nu şi-a propus şi nu îşi propu­ne să joace rolul de mediator în problema Orientului Mijlociu. Ea acţionează, in limita posibi­lităţilor sale, pentru a contribui la soluţionarea rapidă şi reali­zarea unei păci trainice şi juste, pe baza celor ce am menţionat anterior. Intr-adevăr, România întreţi­ne relaţii bune cu aproape toa­te ţările arabe, încă nu avem relaţii diplomatice cu Arabia Saudită şi cu Emiratele Arabe. Am arătat însă că, intr-un timp nu prea Îndepărtat, vom ajunge la stabilirea de relaţii şi cu a­­ceste state. Cu multe ţări arabe avem o colaborare foarte largă, înce­­pînd, desigur, cu schimburile e­­conomice, cu cooperarea in pro­ducţie, cu asistenţa tehnică. România a construit şi are în curs de execuţie o serie de în­treprinderi foarte importante, intr-un mare număr de ţări a­­rabe. Avem, de asemenea, o serie de societăţi mixte. Lista ar fi prea mare pentru a enu­mera toate aceste întreprinderi realizate în ţările arabe cu con­tribuţia României. Lucrăm in domeniul petrolului in toate ţă­rile care au petrol, contribuim cu specialişti, livrări de utilaje, asistenţă tehnică, la realizarea unor obiective, printre care aş menţiona numai rafinăria de 6 milioane tone din Siria. In do­meniul minier, de asemenea, e­­xistă o serie de întreprinderi mixte şi unităţi de prelucrare în diferite ţări : şi in Siria, şi în Egipt, şi în Maroc, şi în Sudan, şi in Algeria. Avem o colabora­re largă cu Libia şi în dome­niul petrolier, şi in realizarea unor societăţi mixte, in agricul­tură, in construcţii. In general, cu toate ţările în curs de dez­voltare, — mă refer, dealtfel, la ţările africane —, avem o se­rie de societăţi mixte în dome­niile minier, agricol. Unor ţări, România le-a acordat credite de citeva sute de mii de dolari. Un rol important are insă asistenţa tehnică. Citeva mii de specia­lişti români lucrează în ţările în curs de dezvoltare — in activi­tăţi economice, în medicină, in invăţămînt —, iar peste 8 000 de tineri din aceste ţări învaţă în România. Apreciez că in aceas­tă privinţă există posibilităţi mari şi ele se vor mări in vii­tor. Abdul Namid Al-Attar („Daily News") : Avem trei întrebări. Dacă s-a cerut României medierea in problema Orien­tului Mijlociu şi dacă Româ­nia, utilizind poziţia sa neu­tră faţă de părţile aflate di­rect in conflict, ar putea să ajute la soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu . Dacă România este de a­­cord cu maniera in care ma­rile puteri acţionează pentru soluţionarea crizei din Orien­tul Mijlociu 7­­ _ Care este,­­după părerea dumneavoastră, efectul des­tinderii in viata internaţio­nală pentru celelalte state, in particular pentru statele din Orientul Mijlociu . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat că România nu a acţionat şi nu in­tenţionează să medieze în O­­rientul Mijlociu. In al doilea rind, nu avem deloc o poziţie de neutralitate şi nu suntem­ neutri în nici o problemă, deci nici în problema Orientului­ Mijlociu. Noi acţionăm ferm pentru rea­lizarea unei păci juste şi trai­nice, care să asigure tuturor po­poarelor independenţa şi suve­ranitatea, să le permită să se preocupe de dezvoltarea lor eco­nomico-socială independentă. în ce priveşte marile puteri, desigur, trebuie ţinut seama că intr-un fel acţionează Uniunea Sovietică, intr-un alt mod acţio­nează Statele Unite. Noi consi­derăm că ele au un rol impor­tant in soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu. Dealtfel, Uniunea Sovietică şi S.U.A. sunt copreşedinţi ai Conferinţei de la Geneva. Dar — aşa cum am mai menţionat — acordăm un mare rol Organizaţiei Naţiunilor U­­nite, altor state, precum şi opi­niei publice internaţionale. So­luţionarea problemelor Orientu­lui Mijlociu poate fi realizată cu o acţiune susţinută din partea multor state pe plan interna­ţional. In ce priveşte destinderea, de­sigur, ea este rezultatul schim­bărilor în raportul de forţe pe plan internaţional, al faptului că popoarele vor să lichideze ve­chea politică de dominaţie. Deci, accentuarea acestui curs înseam­nă creşterea rolului popoarelor în viaţa internaţională, afirma­rea principiilor egalităţii şi su­veranităţii naţionale. In acest context, fără nici o îndoială că şi ţările din Orientul Mijlociu vor avea numai de cîştigat, puţind să-şi consolideze politica lor de dezvoltare econo­mico-socială independentă, să asigure ridicarea nivelului de viaţă al popoarelor lor. Ahmed Nuredin („Agial") : S-au făcut afirmaţii, după vizita preşedintelui Ford in România, că ar exista o schimbare a poziţiei Româ­niei in ce priveşte soluţiona­rea problemelor din Orientul Mijlociu, in particular faţă de Conferinţa de la Geneva. Care ar fi, in rezumat, păre­rea dumneavoastră in ce pri­veşte asigurarea unei păci trainice şi juste in Orientul Mijlociu ? Preşedintele Nicolae Ceauşescu : In ce priveşte vizita preşedintelui Ford in România, desigur, in cadrul ei au fost a­­bordate, probleme ale relaţiilor bilaterale, precum şi un şir de probleme internaţionale. Este de înţeles că, intre acestea, pro­blemele Orientului Mijlociu au ocupat un loc important. Aş menţiona numai faptul că, în timpul vizitei in România, pre­şedintele­ Ford s-a intîlnit, atit la venire, cit şi la plecare, cu reprezentantul Organizaţiei pen­tru Eliberarea Palestinei care se găseşte in România. Nu poate fi vorba de vreo schimbare in po­ziţia României. Am expus deja cum vedem noi rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este evident că nu poate fi vorba de pace in această zonă fără soluţionarea problemei palestiniene. Noi aş­teptăm ca Statele Unite să a­­jungă la recunoaşterea publică a acestei necesităţi, — aşa cum au făcut şi alte state — şi ast­fel să se ajungă mai repede la o parte trainică şi justă in Orien­tul Mijlociu. Mohamad Younes („Al- Nahda") : Din mai multe co­mentarii şi aprecieri din sur­se diplomatice faţă de poli­tica României in raporturile sale cu Estul şi Vestul se fac şi afirmaţii privind existenţa unor presiuni asupra politicii româneşti. Este adevărat că ar exista asemenea presiuni şi care ar fi poziţia ţărilor mici în această direcţie . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am vorbit mai îna­inte de principiile politicii in­ternaţionale a României. A­­ceste principii se bucură as­tăzi de o aprobare aproape unanimă. Nu poate fi vorba ca cineva să exercite pre­siuni pentru schimbarea politi­cii României, pentru că această politică corespunde pe deplin principiilor socialiste, principii­lor egalităţii intre naţiuni, res­pectului independenţei şi nea­mestecului in treburile interne ; această politică se elaborează în mod colectiv de poporul român, de organele alese de poporul român. Abdel Magid Ayoub („Qa­tar News Agency“) : Aţi pu­tea să ne daţi anumite idei despre proiectul complexului petrochimic asupra căruia aţi căzut de acord in timpul vi­­­­zitei in Kuweit . Am vrea, de asemenea, să ne spuneţi opinia dumnea­voastră despre poziţia rea­listă a statelor arabe pentru soluţionarea crizei din Orien­tul Mijlociu, comparativ cu poziţia celeilalte părţi, adver­se, in particular in ce priveşte drepturile legitime ale po­porului palestinian . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat că am ajuns la înţelegeri comune cu conducătorii Kuweitului pri­vind realizarea unor obiective economice în cooperare. Am exemplificat, printre acestea, cu complexul petrochimic ce ur­mează să fie realizat in Româ­nia. Desigur, fiind un proiect încă in discuţie, mi-ar fi greu să intru in­ detalii ; urmează ca specialiştii celor două părţi să detalieze şi să ajungă la înţe­legeri corespunzătoare. Comple­xul se va baza pe o participare la realizarea lui atit a României cit şi a Kuweitului. In princi­piu, legislaţia românească pre­vede ca cel puţin 51 la sută din capital să fie românesc, atunci cînd obiectivul respectiv se rea­lizează în România. Atunci cînd se realizează in altă ţară, noi considerăm că, de asemenea, cel puţin 51 la sut­ă, sau atit cit este prevăzut de legislaţia fie­cărei ţări, trebuie să aparţină ţării respective, şi — pe această bază — să organizăm întreaga activitate pentru a asigura efi­cienţa economică maximă. In ce priveşte Orientul Mij­lociu, apreciez în mod deosebit faptul că ţările arabe — mă re­fer în primul rind la cele direct interesate — acţionează cu tot mai multă fermitate pentru a se ajunge cit mai rapid la o so­luţie. In acest sens, am apreciat şi dezangajarea din Sinai şi Go­­lan din 1974, cit şi ultima dezan­gajare militară dintre Egipt şi Israel din 1975. Apreciem, de asemenea, în mod pozitiv poziţia tot­ mai ac­tivă a O.E.P. în direcţia solu­ţionării problemei palestiniene, care să ducă la constituirea unui stat palestinian , independent. Am declarat nu o dată că Israe­lul are o poziţie rigidă, care împiedică să se ajungă la so­luţionarea problemelor. La Consiliul de Securitate, la ul­tima reuniune, am exprimat condamnarea noastră faţă de măsurile adoptate in Ierusalim şi in alte teritorii ocupate, în­deosebi faţă de palestinieni. Am expus nu o dată Israelului pozi­ţiile noastre, inclusiv în mod public — şi considerăm că Israe­lul trebuie să-şi revizuiască po­ziţiile şi să adopte o atitudine realistă. In acest sens, acordăm un mare rol Organizaţiei Naţiunilor Unite, activităţii altor state pe plan internaţional şi — repet — activităţii ţărilor arabe, Organi­zaţiei pentru Eliberarea Palesti­nei. Noi avem convingerea că se poate ajunge la realizarea păcii in Orientul Mijlociu, pe prinicipiile la care m-am referit. Nezar Fahmi Sreh („Reu­ter“) •­ O întrebare care se leagă de construirea comple­xului chimic. Cum s-ar pu­tea realiza acest obiectiv, plecind de la considerentul că el se realizează de o orin­duire socialistă printr-o in­vestiţie care este supusă profitului. Cum se realizează profitul 7 A doua întrebare : doreşte România să cumpere petrol kuweitian 7 Dacă este adevă­rat, cam la ce nivel apreci­aţi acest import de petrol 7 Cum se va efectu­a plata a­cestui petrol, in devize li­bere sau contraproduse 7 Preşedintele Nicolae Ceauşescu : In ce priveşte com­plexul petrolier este vorba de participarea —­­cum am arătat — a două părţi. Fiecare, desigur, va rămine şi proprietarul asupra părţii cu care vine la acest com­plex. Beneficiile vor fi reparti­zate în raport cu participarea la realizarea obiectivului. Dacă Kuweitul va participa,­­de exem­plu, cu 49 la sută, atunci va lua in mod proporţional 49 la sută din beneficii. Am impresia că­­aveţi părerea că în socialism nu se acordă atenţie eficienţei eco­nomice şi beneficiului ; dimpo­trivă, noi acordăm o mare aten­ţie, ne preocupăm ca orice acti­vitate economică să fie cit mai eficientă, să aducă beneficii cit mai mari. Intre țările unde e­­xistă proprietatea particulară și noi, deosebirea este că la noi veniturile merg la stat, deci in beneficiul întregului popor, pe cînd la cealaltă parte beneficiile merg la cei ce participă la coo­perare. Avem de pe acum in România unele societăţi mixte realizate cu firme din Statele Unite, din Anglia, R. F. Germania, Franţa — şi nu s-a ivit nici o contra­dicţie pentru că ele nu afectează nici orinduirea socialistă a României, nici cea capitalistă din aceste ţări. In ce priveşte petrolul am dis­cutat şi dorina să importăm , pe­trol din Kuweit. De altfel, acest complex petrochimic se va baza pe prelucrarea petrolului ku­weitian. Dar, în afară de aceas­ta, noi dorim să importăm pe­trol din Kuweit. In ce priveşte problemele metodelor de plată, ele se încadrează in relaţiile şi in politica pe care o duce fie­care ţară. Fathi Sherif (Agenţia M.E.N.) : Afi amintit puţin mai înainte că statele lumii pot beneficia de pe urma po­liticii de destindere, in spe­cial dintre cele două mari puteri. Care ar putea să fie rolul statelor ce doresc să-şi asigure independenţa şi posi­bilitatea de a înlătura orice amestec in treburile interne . Creşte rolul in acest sens 7 Credeţi că continuarea politi­cii „de echilibru" şi a politi­cii de destindere poate să aducă o soluţie pentru pro­blemele internaţionale, cum ar fi Orientul Mijlociu sau securitatea europeană . Preşedintele Nicolae Ceauşescu : Am menţionat mai înainte faptul că destinderea este un rezultat al schimbărilor revoluţionare care s-au produs pe arena mondială. Aceasta face ca destinderea să nu fie rezulta­tul numai al relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite. Desigur, relaţiile dintre cele două mari ţări — una so­cialistă, alta capitalistă — au o mare importanţă în viaţa inter­naţională , dar destinderea nu se reduce numai la aceasta. In lume sunt incă forţe puternice care joacă un rol tot mai im­portant in viaţa internaţională. Sunt 156 de state şi — cum am menţionat — ţările mici şi mijlo­cii, ţările în curs de dezvoltare au un rol tot mai important în schimbările care au loc pe plan­ internaţional. Nici nu s-ar putea concepe o politică de destindere sau, mai clar, de egalitate între popoare, de respect al indepen­denţei fiecăruia fără ca toate a­­ceste state să participe cu drep­turi depline la viaţa internaţio­nală. Tocmai pornind de la rolul im­portant pe care îl au popoarele, de la creşterea conştiinţei lor în viaţa internaţională, noi avem deplină încredere că omenirea se îndreaptă spre­­o politică de pace şi­ colaborare. Fără îndoială că accentuarea acestei politici pe plan­ internaţional va contribui la soluţionarea problemelor complexe — între care şi ale Orientului Mijlociu — prin par­ticiparea activă a tuturor state­lor , la viaţa internaţională. Noi avem ferma convingere că nici o problemă complexă — cum este subdezvoltarea, dezarma­rea — nu poate fi soluţionată decit­ cu participarea cu drepturi egale a tuturor statelor, indife­rent de mărimea lor. Fouzat, Al-Emadin , (Siria News Agency). Domnule pre­şedinte, a­ţi vorbit mult des­pre raporturile româno-pa­­lestiniene. Dacă s-ar putea să ne precizaţi in acest con­text rolul pe care il are România in a determina Is­raelul să recunoască dreptu­rile poporului arab palesti­nian. In situaţia de reticenţă a Israelului, care este păre­rea dumneavoastră despre viitorul raporturilor dintre România şi Israel, mai ales dacă avem in vedere că România este unica ţară so­cialistă care are relaţii cu Israelul. Preşedintele Nicolae Ceauşescu : România a pornit întotdeauna de la faptul că, a­­tunci cînd se ivesc conflicte în­tre unele state, să acţionăm nu pentru incordarea lor, ci pentru realizarea înţelegerii şi păcii. Aşa am procedat, de exemplu,­­ în timpul războiului din Viet-­­nam. Desigur, nimeni nu a rupt­ relaţiile cu Statele Unite, deşi­ România nu o dată a condamna­t intervenţia S.U.A. in Vietnam, al ajutat activ poporul vietnamezi în lupta sa împotriva interven-­ ţiei. In acelaşi timp, am dezvol-­ tat relaţiile şi cu Statele Unite. I Şi aceasta a contribuit, intr-ol măsură, la sfirşitul acestui răz-­ boi. M De la aceleaşi principii aii acţionat şi in Orientul Mijlociu* Noi considerăm războiul ca ceva vremelnic — nu ca o stare per-^ manentă — şi dorim ca această­­ stare vremelnică să fie cit mai­­ scurtă. De aceea, menţinînd re­­a­laţiile diplomatice atit cu ţările I arabe, cit şi cu Israelul am ac- ” ţionat în spiritul politicii prin­cipiale, socialiste,­­ a României. Am condamnat insă ocuparea de teritorii străine, arabe, am mi­litat şi milităm pentru retrage­rea Israelului din aceste terito­rii­ şi soluţionarea problemei pa­lestiniene in sensul in care am vorbit. Cred că problema care se pune acum — şi o discutăm şi cu conducătorii sirieni — este ce să facem pentru a realiza mai repede pacea. Şi acest lume îl discutăm şi cu palestinienii ; inclusiv astăzi am discutat cum să facem ca poporul palestinian să-şi constituie mai rapid un stat independent. Pornind de aici, România — cum am mai menţionat — va acţiona ca şi pină acum, cu multă fermitate pentru a se a­­junge la realizarea unei păci juste şi trainice in Orientul Mijlociu. Abdullah Al-Ghanem, mi­nistrul electricităţii şi ape­lor : Mulţumim foarte mult domnului preşedinte pentru cuvintele spuse aici, pentru frumoasa conferinţă de pre­să realizată. Permiteţi-mi să exprim incă o dată satisfac­ţia şi mulţumirile noastre deosebite domnului pre­şedinte. Să-i mulţumim incă o dată pentru prezenţa sa in Kuweit şi la această confe­rinţă de presă de înaltă ţinută. Preşedintele Nicolae Ceauşescu . V-aş ruga, in în­cheiere, să transmiteţi cititorilor dumneavoastră, poporului ku­weitian, salutul meu şi cele mai bune urări de bunăstare şi fe­ricire. Desigur, aceste urări le adresez şi celorlalte ţări şi po­poare arabe pe care le repre­zentaţi. Şi urarea de a se rea­liza cit mai repede pacea în a­­ceastă regiune. TELEGRAME "Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis şeicului SABAH AL-SALEM AL-SABAH, emirul statului Kuweit, următoarea telegramă : Părăsind teritoriul Kuweitului, doresc incă o dată ca, în numele meu şi al soţiei, să vă transmit cele mai calde mulţumiri pentru primirea cordială şi ospitalitatea de care ne-am bucurat în tot timpul vizitei noastre in ţara dumneavoastră. Exprimindu-mi satisfacţia pentru rezultatele vizitei, nutresc con­vingerea că ea se va înscrie ca un moment important în întărirea şi dezvoltarea, pe multiple planuri, a relaţiilor de prietenie şi cola­borare dintre România şi Kuweit, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii in lume. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumneavoastră şi doam­nei Norryyah Al-Sabah, precum­ şi întregului popor kuweitian prie­ten urările noastre de sănătate şi fericire, de prosperitate şi progres. Emirul Statului Kuweit, SABAH AL-SALEM AL-SABAH, a trimis preşedintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, următoarea telegramă : Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru mesajul cordial primit cu ocazia plecării dumneavoastră din Kuweit, precum şi pen­tru sentimentele deosebite exprimate in acest mesaj. Pentru noi a fost intr-adevăr o mare plăcere şi bucurie să vă primim pe dumneavoastră şi pe stimata dumneavoastră soţie, doamna Elena Ceauşescu, ca distinşii noştri oaspeţi. Sunt convins că această vizită va contribui în mod semnificativ la consolidarea relaţiilor noastre de prietenie şi va pune bazele dezvoltării viitoare a raporturilor fructuoase dintre România şi Kuweit. Urăm Excelenţei Voastre şi distinsei delegaţii care vă însoţeşte o foarte plăcută călătorie. „Un dialog marcat de sinceritate şi deplină cordialitate, foarte folositor şi plin de succes­„ Ziarele apărute miercuri dimi­neaţa in Kuweit au acordat aceeaşi atenţie deosebită eveni­mentului major al vieţii politi­ce din această ţară: vizita pre­şedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Sub titluri mari, toate cotidie­nele kuweitiene inserează repor­taje, însoţite de fotografii, pri­vind principalele momente ale densului program al celei de-a doua zile a vizitei şefului sta­tului nostru. Sunt relatate pe larg intilnirea­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu emirul Sabah Al-Salem Al-Sabah la palatul Seif, desfăşurarea con­vorbirilor oficiale româno-ku­weitiene, vizita la Al-Ahmadi şi in zona industrială Shuweiba, dineul oferit de preşedintele României in onoarea emirului Kuweitului. Sub genericul „Rodnice con­vorbiri româno-kuweitiene“, zia­rele de limbă arabă „AL SI­­YASSAHI“, „AL WATAN“ şi „AL ANBAR“, precum şi prin­cipalele cotidiene de limbă en­gleză relevă ambianţa de cor­dialitate şi Înţelegere reciprocă ce a caracterizat întîlnirile şi convorbirile dintre cei doi şefi de stat. Referindu-se, în acest cadru, la amplele posibilităţi de coope­rare existente între­­România şi Kuweit, ziarele subliniază fap­tul că cei doi şefi de stat au trecut d­in revistă stadiul actual al raporturilor româno-kuwei­tiene, examinînd, totodată, căile şi mijloacele de întărire a aces­tor relaţii, în avantajul ambe­lor state. In acest context, zia­rul ,,KUWAITIAN TIMES“ evi­denţiază­­ sferele de cooperare economică între România şi Kuweit, subliniind: „Dialogul rom­âno-kuweitian a fost marcat de sinceritate şi deplină cordia­litate. El este apreciat ca fiind foarte folositor şi plin de succes“. Reflectînd interesul larg stîr­­nit în cercurile politice de aici de convorbirile româno-kuwei­tiene la nivel înalt, presa se re­feră la schimbul­­de vederi efec­tuat asupra unor probleme in­ternaţionale, cu deosebire pri­vind situaţia din Orientul Mij­lociu. In acest context, „DAILY NEWS“ şi „AL SIYASSAH“ re­levă faptul că România şi-a ex­pus poziţia faţă de criza din Orientul Mijlociu, acţiunile în­treprinse pe acest plan în vede­rea stabilirii unei păci trainice şi juste în zonă. Ziarele scot, in această ordine de idei, în evi­denţă sprijinul ferm şi consec­vent acordat de România rezol-­ vării problemei poporului pa­lestinian. Cotidianul de limbă arabă „AL-ANBAR“ publică, sub tit­lul „Intilnirea Kuweitului cu România", un articol în care, după ce evidenţiază însemnăta­tea vizitei şefului statului român in Kuweit pentru întărirea re­laţiilor Republicii Socialiste România cu statele din zona Golfului, se referă la politica ex­ternă a României, la amplifica­rea relaţiilor sale cu ţările ara­be, cu O.E.P., eforturile stărui­toare depuse pentru statornici­rea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu. Totodată, articolul menţionează posibilită­ţile de cooperare economică din­tre România şi Kuweit, în spe­cial pe plan petrolier. La rîndul său, Radioteleviziu­­nea kuweitiană a difuzat ample relatări cu privire la principa­lele acţiuni ale zilei a doua a vizitei.­­ De asemenea,­ posturile de ra­dio şi televiziune kuweitiene au prezentat programe speciale de muzică şi jocuri populare româ­neşti. Revista presei kuweitiene

Next