Scînteia Tineretului, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 8510-8535)
1976-10-01 / nr. 8510
"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 TELEGRAME Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul MANEA MANESCU, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, au trimis tovarăşului HUA KUO-FEN, prim-vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, următoarea telegramă : In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, adresăm Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a reprezentanţilor populari şi Consiliului de Stat ale Republicii Populare Chineze, comuniştilor şi întregului popor chinez călduroase felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia celei de-a XXVII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, încununare strălucită a îndelungatei lupte revoluţionare desfăşurate de eroicul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, împotriva exploatării şi asupririi, a dominaţiei imperialiste, pentru eliberare naţională şi socială, marea victorie a revoluţiei chineze şi proclamarea Republicii Populare Chineze reprezintă un eveniment de însemnătate istorică care a deschis o nouă eră in viaţa şi destinele Chinei, a influenţat puternic raportul mondial de forţe în favoarea socialismului şi păcii, a exercitat o înrîurire deosebită asupra luptei popoarelor pentru scuturarea jugului colonial şi a dominaţiei străine, pentru dezvoltarea independentă pe calea progresului economic şi social. In anii puterii populare, harnicul şi talentatul popor chinez, continued şi dezvoltînd glorioasele sale tradiţii revoluţionare, muncind cu abnegaţie şi dirzenie, a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, a preşedintelui Mao Tzedun, succese remarcabile in făurirea noii societăţi, în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii. In ridicarea nivelului de trai, transformîndu-si patria intr-un stat socialist puternic si înfloritor care joacă un rol de seamă in viata internaţională. Poporul român se bucură din toată inima de victoriile şi realizările dobîndite de poporul frate chinez şi ui urează ca, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a Comitetului Central, să obţină noi şi tot mai mari izbînzi în opera de dezvoltare continuă, în toate domeniile, a Republicii Populare Chineze. Avem convingerea fermă că solidaritatea militantă, legăturile prieteneşti şi colaborarea rodnică dintre partidele, ţările şi popoarele noastre se vor întări şi dezvolta continuu, în interesul construcţiei socialiste în cele două ţări, al cauzei luptei împotriva imperialismului, pentru triumful păcii, libertății, independentei naționale și socialismului în lumea întreagă. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis preşedintelui Republicii Cipru, arhiepiscopul MAKARIOS, următoarea telegramă : Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Cipru, vă adresez în numele poporului român, al Guvernului Republicii Socialiste România si al meu personal, călduroase felicitări si sincere urări pentru fericirea dumneavoastră personală, pentru pacea si prosperitatea poporului cipriot. îmi exprim convingerea că relaţiile dintre România şi Cipru se vor dezvolta si in viitor în interesul popoarelor noastre, al păcii şi colaborării internaţionale. Preşedintele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a trimis Şefului Guvernului Militar Federal al Nigeiei şi Comandant Suprem al Forţelor Armate, general-locotenent JLUSEGUN OBASANJO, următoarea telegramă : Excelenţă. Cu ocazia celei de-a XVI-a aniversări a independenţei Republicii federale Nigeria, am deosebita plăcere de a vă adresa, în numele sporului român, precum şi al meu personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, de progres şi prosperitate poporului nigerian. Folosesc acest prilej pentru a reafirma încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între Republica Socialistă Romana şi Republica Federală Nigeria se vor adinei şi diversifica pe multiple planuri, în folosul popoarelor noastre, al cauzei pacii, și ntelegerii în lume, al edificării unei noi ordini economice și politice iternationale. Cu prilejul prezenţei în ţare noastră a preşedintelui Partidului Liberal Danez, fost primministru al Danemarcei, Poul Harting, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Niels Boel, a oferit joi un dineu. La Bucureşti a fost încheiat Protocolul de colaborare bilaterală pe anii 1976—1977 intre Consiliul Ziariştilor din cadrul Uniunii Sindicatelor din Presă, Poligrafie şi Edituri din Republica Socialistă România şi Uniunea Ziariştilor din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. La Casa de cultură a I.R.R.C.S. s-a deschis joi la amiază expoziţia de fotografii „Filipinele astăzi — o naţiune renăscută“, organizată sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi Asociaţiei de prietenie româno-filipineză. A apărut „ALMANAHUL SATELOR 1977“! Adevărată microenciclopedie, destinată nu doar omului de la sat, ci, deopotrivă, tuturor celor ce vor să-şi îmbogăţească cunoştinţele, să zîmbească la o glumă bună ori să retrăiască aventurile unor personaje interesante, almanahul editat de gazeta „Agricultura socialistă“ pri-lejuieşte un tur de orizont pe meridianele lumii în sfere dintre cele mai diverse : politică, educaţie, economie, istorie, sociologie, agricultură, medicină, ştiinţe tehnice, sport, literatură, turism pe glob ş.a. Noua ediţie a almanahului poate fi procurată la toate chioșcurile de difuzare a presei. CRONICA U. T. C. Ieri a părăsit Capitala delegaţia Uniunii Generale a Elevilor şi Studenţilor din R. P. Congo, care, la Invitaţia Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, a făcut o vizită în ţara noastră. Tinereţea arhitecturală a Ploieştiului CM OCUPA PRIMUL LOC PE LISTA BENEFICIARILOR alcătuita da cea mai tînără directoare de întreprindere din tară Toamna trecuse doar cu cîteva zile înaintea ei pe străzile orașului, impodobindu-le cu covoare arămii. Păşind agale spre grădina Copou, Cornelia se gîndea la toate cite i le spusese dimineaţa directoarea şcolii. Parcă îi auzea şi acum vocea limpede: — Alegerea noului comitet de direcţie al microintreprinderii să nu determine nici o slăbire a ritmului de muncă, a elanului elevilor. Planul de producţie pe acest an depăşeşte 5 500 000 lei. Gindeşte-te bine ce ii vei spune noului director, elevului sau elevei care va întruni adeziunea tuturor celor 240 de colegi şi colege care lucrează acolo. Ar fi de dorit ca noul director să nu o ia de la capăt, să nu i se pară totul nou, ci să continue ceea ce ai izbîndit tu, voi, întregul comitet de direcţie în aceşti doi ani şi jumătate de cînd... Aşadar, de atunci, din acea zi au trecut aproape trei ani. Niciodată nu a răsfoit şi nu a numărat filele calendarului care a început atunci cînd, în entuziasmul fetelor şi băieţilor de la Grupul şcolar M.I.U. din Iaşi s-a constituit microintreprinderea lor . „Comitetul organizaţiei U.T.C. şi direcţiunea şcolii propun ca in funcţia de directoare a microîntreprinderii să fie aleasă eleva Cornelia Moraru din anul II A — confecţii al liceului nostru“. Avea 17ani. Seara, la cămin, a alcătuit o scrisoare pentru cei de acasă. „... Cred că va fi un lucru foarte greu. Nu-mi dau bine seama, împreună cu colegele mele din comitet, o să mă străduiesc să-i fac pe toţi cei ce lucrează în atelierele întreprinderii noastre să înţeleagă bine cîteva lucruri esenţiale, cîteva cerinţe de bază pentru bunul mers al muncii. Numai astfel sper să pot reuşi, numai gîndindu-mă mereu la cele cîteva lucruri esenţiale...“. PASIUNE La lecţia de dirigenţie au asistat şi doi inspectori şcolari. Se discuta despre motivele care i-au îndemnat pe elevi să aleagă această meserie. Unii spuneau că sunt muncitori textilişti în familie, alţii că, vizitind o întreprindere s-au simţit atraşi de munca aceasta. Unul din colegii Corneliei, un băiat mai retras, s-a roşit tot cînd i-a venit rindul la cuvînt şi cu vocea stinsă de abia s-a putut face auzit de ciţiva din jur : „Eu am venit aici pentru că nu am mai găsit loc în altă parte. Şi mama vrea mult de tot să învăţ carte şi să ştiu o meserie !“. Apoi s-a aşezat în bancă şi a lăsat privirile în jos. Cînd a început să lucreze in atelierul microintreprinderii, Cristian s-a dovedit la început mai stîngaci. Cornelia l-a ajutat din cînd în cînd. Intr-o zi chiar i-a spus : — Eu cred că tu poţi să lucrezi mai mult decit o fată ! La o consfătuire de producţie a secţiei, Cristian a propus să cheme la întrecere colegele de la ţesătorie. Acolo lucrau numai fete ! Printre cei evidenţiaţi la sfirşitul anului şcolar trecut a fost şi elevul Cristian Huminiuc. — Să-l vedeţi cu cită dragoste munceşte — ne spunea instructoarea de practică, Tudoriţa Mustaţă. E mai indemînatic ca o fată ! UNITATE In primăvara acestui an, la o şedinţă a comitetului de direcţie, inginerul şef, eleva Ecaterina Luchianov, a informat că la secţia ţesătorie s-a înregistrat o rămânere în urmă în ceea ce priveşte realizarea planului. Mecanicul şef, elevul Gheorghe Mătăsaru considera că aceasta a fost cauzată de lipsa aprovizionării ritmice cu suluri de urzeală. Şefa controlului tehnic de calitate, eleva Maria Onofrei, a sesizat comitetul că unele dificultăţi intîmpinate in realizarea aprovizionării ritmice constituie doar una dintre cauze, deoarece la secţia respectivă controlul interfazic funcţionează defectuos şi s-au observat numeroase rănituri şi fire nealese ca şi multe ţesături şi fire duble. Atunci, Cornelia în calitate de directoare a întreprinderii a propus ca toate acestea să se discute la consfătuirea de producţie programată pentru ziua de 4 martie. Au fost discuţii aprinse. Spiritul revoluţionar al uteciştilor şi-a spus din plin cuvintul. Chiar elevele evidenţiate — Cornelia Blaj şi Adriana Filotă — au arătat că sunt colege care lipsesc nemotivat sau intirzie sau se îmbolnăvesc „la comandă“. Şi cu acest prilej au fost amintite Elena Roman, Maria Constantin, Ana Pietraru şi Maria Dabija. Şefa de secţie, eleva Ecaterina Alexe, a făcut repede un calcul. Toate absenţele şi întirzierile au determinat o rămînere in urmă de 708 ore. Ce-i de făcut ? Răspunsul a venit de la şefii de schimb : „Cele 798 ore se pot recupera lucrând două zile suplimentare !“. Propunerea a fost primită in unanimitate. Pină la sfirşitul anului şcolar la ţesătorie s-a depăşit planul şi nu s-a mai înregistrat nici o intîrziere. Despre absenţe nemotivate nici nu mai putea fi vorba. SPIRIT DE RĂSPUNDERE Zile-muncă... Dar directoarea întreprinderii a notat în caietul ei de însemnări si doi termeni care nu sunt consemnaţi in nici un dicţionar al limbii române : seri-muncă şi nopti-muncă. Seri şi nopţi in care a făcut atitea calcule şi şi-a făcut atitea gînduri. Cornelia care nu a avut niciodată mai mulţi bani decit bursa unei eleve vrednice, adună, înmulţeşte şi împarte cifre de ordinul sutelor de mii şi al milioanelor. Şi aceste cifre constituie reprezentarea aritmetică a muncii lor ,a celor 240 de băieţi şi fete care au transformat atelierele de practică ale şcolii într-o prosperă întreprindere, cu contracte şi investiţii, cu plan şi cu beneficii, cu consfătuiri de producţie şi cu şedinţe de comitet de direcţie... Au pornit de la un plan de producţie de 3 milioane lei. Au ajuns apoi la 4 milioane, pentru ca în acest an să atingă cifra de 5 572 000 lei. Şi această cifră de plan îi aduce aminte mereu de cuvintele rostite de colega ei mai mică, Adriana Filotă, la o consfătuire de producţie. „Avem tot ce ne trebuie. Ateliere mari şi luminoase ca nişte laboratoare moderne. Utilaje ca în cele mai înzestrate fabrici. Locuri de muncă pentru întreg colectivul. Hotărâtoare acum este calitatea muncii noastre. Fiecare elev să devină propriul său controlor de calitate“. Şi toţi tinerii muncitori ai întreprinderii din curtea Grupului şcolar M.I.U. din Iaşi şi-au asumat această răspundere. Aseară, pe stadionul „San Siro" din Milano Dinamo-A.C. Milan 7-2 CALIFICAREA A FOST PIERDUTĂ LA... BUCUREŞTI Aseară, pe stadionul „San Siro" din Milano, echipa Dinamo Bucureşti a întîlnit, in cea de-a doua „manşă“ a primului tur al „Cupei U.E.F.A.“, celebra formaţie italiană A. C. Milan, de care a fost învinsă la limită 2—1, gazdele calificindu-se in etapa următoare a prestigioasei competiţii. Deşi handicapată de două absenţe de marcă, Dinu şi Lucescu, reprezentanta noastră a practicat un fotbal ofensiv şi dinamic, bine orientat tactic, asigurîndu-şi superioritatea, in special in prima parte a meciului. Acţiunile periculoase, legate prin pase precise, luciditatea şi ambiţia de care au dat dovadă, în această parte a meciului, au impresionat pe cei peste 60 000 de spectatori care nu de puţine ori i-au aplaudat la scenă deschisă pe fotbaliştii noştri. în minutul 9, Sătmăreanu II, urcat in atac, trimite, de la aproximativ 20 de metri, un şut năpraznic, pe care portarul Albertosi nu-l poate para şi prin , care echipa noastră preia condurea. In minutul 16, ca rezultat atacurilor susţinute, Roznai ^ Vo^%jcnează al doilea gol pentruixw® noastră, dar arbitrul Pate° ycson îl anulează spre stupefacţia celor prezenţi , după cum ni s-a relatat de la faţa locului. Echipa gazdă, după „duşul rece“, începe să-şi revină şi, după combinaţii mai bine legate, egalează prin Callene, în minutul 27 şi repriza se încheie, astfel cu un scor de egalitate : 11. în repriza secundă italienii îşi organizează mai bine jocul şi, după o serie de acţiuni periculoase, nefructificate insă, reuşesc, totuşi, să preia conducerea in minutul 69 prin Silva, care profită de o flagrantă greşeală a lui Ion Moldovan, care de abia intrase, înlocuindu-l — neinspirată iniţiativă a antrenărilor — pe Vrinceanu. Ca şi celelalte echipe româneşti care au jucat miercuri, şi Dinamo a slăbit ca ritm de joc şi forţă, ca vigoare spre finalul meciului, permiţind adversarilor să controleze „ostilităţile“ de pe teren şi să-şi menţină acel avantaj minim, de un gol, care le aduce calificarea. Oricum, trebuie apreciat efortul şi ambiţia aruncate în luptă de fotbaliştii dinamovişti, mai ales in prima parte a partidei. Ei n-au găsit, însă, resursele fizice şi morale, armele cu care să menţină încă 21 minute egalitatea pe tabela de marcaj. Calificarea, trebuie precizat, au pierdut-o la Bucureşti, unde, cum se ştie, intilnirea s-a încheiat la egalitate : 0—0. Aşadar, din cinci echipe , una singură a promovat in etapa a doua a „cupelor europene“. Aceasta este Sportul studenţesc. C. VASILE IV,serdin, 6 octombrie, la Praga, partida amicală revanşă ROMÂNIA — CEHOSLOVACIA Miercuri, 6 octombrie, se va disputa la Praga meciul revanşă dintre echipele de fotbal ale Cehoslovaciei şi României. In vederea acestei intilniri amicale, antrenorul cehoslovac Vaclav Jezek a selecţionat un lot de 20 de jucători, din care fac parte Vencel, Mihalik, Starek (portari) , Biros, Ondrus, Jurkemik, Capkovic, Gogh, Barmos, Poliak, Dobias, Panenka, Moder, Kozak (fundaşi şi mijlocaşi) , Masny, F. Vesely, Kroupa, Nehodia, Mraz şi Gajdusek (atacanţi). Ca şi în primul meci, disputat la București și încheiat la egalitate 1—1. din lotul fotbaliștilor cehoslovaci lipsește cunoscutul portar Ivo Viktor, care este accidentat. PRINCIPALI BENEFICIARI Şi printre lucrurile la care se gîndeşte Cornelia acum, in preajma bilanţului pe care 11 întocmeşte în urma celor doi ani şi jumătate de conducere a întreprinderii, se află şi contractele, adică elementele de bază in planificarea aprovizionării şi desfacerii. Acum cunoaşte perfect cele două categorii de contracte încheiate de întreprinderea pe care o conduce : contractele cu furnizorii de materii prime şi cele cu beneficiarii. Când a recapitulat lista beneficiarilor, a notat : Fabrica de confecţii Iaşi, Fabrica de mobilă Iaşi, magazinul Moldova din Iaşi, Combinatul de fibre sintetice Iaşi, cooperativa Tehnica confecţii Iaşi, şcolii din cadrul M.I.U. şi magazinul propriu de desfacere. Apoi a făcut o pauză. A mai privit o dată machetele de pe pereţi, panourile şi s-a oprit îndelung asupra fotografiilor prezentîndu-i pe elevi la muncă în cele cinci secţii ale întreprinderii. Şi, ca şi cum şi-ar fi adus aminte de ceva, a tresărit, a luat un stilou cu cerneală roşie şi a scris pe primul loc al listei de beneficiari: NOI. se gîndea atunci mai mult ca oricind, la tot ceea ce au învăţat cei 240 de elevi şi eleve in mica lor întreprindere şi parcă auzea cuvintele rostite rar şi ferm de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu la deschiderea noului an şcolar . „Exigenţele producţiei, ale dezvoltării economico-sociale impun, ca o necesitate logică, pregătirea unor specialişti şi muncitori cu înaltă calificare profesională şi ştiinţifică , or, numai legarea strânsă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia asigură crearea unor asemenea cadre“... Când a ajuns în grădina Copou, stelele din înalturi au început să aprindă luminile străzilor şi lămpile bătrinului .parc. Privind covorul de flori roşietice şi de frunze arămii, cea mai tinără directoare de întreprindere din ţară a respirat uşurată. Acum ştia ce îi va spune colegei care ii va urma la conducere. Ii va împărtăşi toate gindurile şi amintirile care au împresurat-o în această splendidă seară de toamnă moldavă. IOAN N. CHIŢU La Varna, în aceste zile PRIMA EDIŢIE A BALCANIADEI DE TENIS PENTRU JUNIORI La Varna se desfăşoară, în aceste zile, întrecerile primei ediţii a Balcaniadei de tenis pentru juniori. In primele două zile, echipele României au obţinut victorii. Juniorii noştri au întrecut cu 3-0 selecţionata Iugoslaviei şi cu 2—1 pe cea a Bulgariei. Iar junioarele au învins cu acelaşi scor (3—0) formaţiile Iugoslaviei şi Greciei. Alte rezultate : juniori : Turcia — Bulgaria 2—1 ; Iugoslavia — Grecia 3—0 ; junioare: Bulgaria — Iugoslavia 3—0 ; Bulgaria — Turcia 3—0. TURNEE DE TENIS • în sferturile de finală ale turneului internaţional feminin de tenis de la Osaka, jucătoarea americană Valerie Ziegenfuss a eliminat-o cu 6—2, 6—1 pe Virginia Wade (Anglia). Celelalte trei partide s-au încheiat cu următoarele rezultate : Margaret Court (Australia) — Rayni Fox (S.U.A.) 6—2, 6—3 ; Lesley Hunt (Australia) — Marita Redondo (S.U.A.) 6—1, 6—1 ; Betty Stove (Olanda) — Betsy Nagelsen (S.U.A.) 7—5, 6—2. • Turneul internaţional de tenis de la San Francisco a programat primele partide din turul doi al probei de simplu bărbaţi. Jucătorul american Dick Stockton l-a învins cu 6—4, 6—1, pe englezul John Lloyd, iar americanul Cliff Richey a dispus cu 3—6, 7—5, 6—3 de compatriotul său Erik van Dillen. Alte rezultate : Solomon — Osborne 6—4, 1—6, 7—6 ; Lutz — Pearson 6—2, 6—1 ; Pattison — Rahim 2—6, 6—0, 7—6 ; Stewart — Fairlie 0—6, 6—4, 7—6. • In primul tur al turneului internaţional de tenis de la Ciudad de Panama, concurs conţină pentru „Circuitul Caraibilor“, jucătorul iugoslav Zeliko Franulovici l-a eliminat cu 6—1, 6—3 pe Belus Pratoux (Chile). In celelalte partide s-au înregistrat următoarele rezultate : Victor Pecci (Paraguay) — Marcelo Lara (Mexic) 6—2, 4—6, 6—1 ; Ivan Molina (Columbia) — Manuel Santana (Spania) 7—6, 6—1 ; Humphrey Hose (Venezuela) — Edison Mandarino (Brazilia) 6—2, 6—4. RUGII: Steaua -Sportul studenţesc 22-10 Reluarea partidei de rugbi din cadrul etapei a IV-a a campionatului diviziei A dintre echipele Sportul Studenţesc — Steaua, întreruptă duminică în minutul 43, la scorul de 3—13, s-a încheiat ieri, pe stadionul Tei, cu rezultatul de 10— 22. După un început bun al studenţilor, perioadă în care au realizat două lovituri de pedeapsă şi o Încercare, steliştii forţează victoria, reuşesc, prin fundaşul Durbac, 3 lovituri de pedeapsă, obţinînd în final un meritat succes. (G. F.) Este greu să scrii despre acest uriaş al claviaturii din zilele noastre, fiindcă Sviatoslav Richter nuă mai suportă chiar şi cele mai strălucitoare superlative din dicţionarul criticii muzicale. Richter personifică sublimul în artă, iar recitalul Beethoven, de pildă, ne-a lăsat impresia că am asistat la intîlnirea celor doi coloși ai muzicii. Trei sonate, trei ipostaze ale creatorului de la Bonn, trei momente diferite de viată drnamatică exprimate pe calea sunetelor, transformate de Sviatoslav Richter in trei bronzuri. L-am regăsit pe Beethoven tînăr, exuberant, spiritual in Sonata în fa minor, op. 2, nr. 1, apoi pe maestrul măcinat de suferinţa fizică şi de gindurile întunecate ■ (mai cu seamă in tulburătorul Marcia funebre sulla morte d’un Eroe) din Sonata în La bemol major, op. 26, ca, în sfîrşit, să-l admirăm pe olimpianul şi suveranul geniu la asfinţitul încercatului său drum artistic în Sonata în do minor, op. 111. Temperamentul clocotitor al pianistului sovietic se pare că îşidezvăluie in opera lui Beethoven întreaga dimensiune interpretativă. Acest unic interpret care transmite auditoriului atita energie, tensiune, pasiune. Ştie să facă muzică pină şi atunci cînd... tace (pauzele expresive din Sonata în Re major, op. 10, nr. 3 de Beethoven au devenit clipe fără respiraţie pentru public). L-am ascultat pe Sviatoslav Richter de nenumărate ori, la etape diferite ale evoluţiei sale artistice, trăind întotdeauna sentimentul reîntilnirii cu un muzician desăvirşit care slujeşte muzica întocmai ca un antic, sacerdot al mitului. Cele 6 TÎHE CU „ZEUL MII“ de Viorel Cosma două recitaluri de la sala Ateneului Român — primul axat pe repertoriu clasic, al doilea pe un program romantic — ne-au conturat personalitatea unui Richter în apogeul carierei artistice. In muzică apogeu înseamnă simplitate în mijloacele de expresie, originalitate în tot ceea ce faci, limpezime de cristal în concepţie şi arhitectură sonoră, sobrietate în stil, stăpînire absolută a partiturilor. Pe Sviatoslav Richter l-am regăsit acum pe acea superioară treaptă a liniştii absolute, mai puţi, exploziv ca odinioară, dar mai profund şi interiorizat ca niciodată. Există o plăcere a muzici® care se simte la Richter dii® clipa cînd atacă primul sunet lui Pian, o cufundare imediată ir oceanul de sunete la care te obligă să participi fără ezitare spre a-ți dezvălui lumea mirifil ca a capodoperelor. Pasul lui Richter este grav, sigur, apăsa® înfiorat. Totul pare decanta® pină la esențele pure ale muzicii adevărate (finalul din Sonet® in do minor, op. 111 de Beetho® ven rămîne exemplul edificator). Richter a înlăturat de pe parti® turile romanticilor Chopin și Scheimann orice urmă de pudr® colorantă, orice patină desuetă® redîndu-ne lucrările într-o vi® ziune modernă, personală, tulburătoare (Valsul, op. 34, nr. 31 în Fa major l-a transformat în- tr-un diamant cu mii de scliipiri). Capacitatea de construcţii sonoră a câştigat în rafinament! (greu vom uita superbele varia- tiuni din Andantele acelei So- nate in La bemol de Beethoven). Si fiindcă Richter rămin® un neîntrecut artist al imagini® sonore, să nu uităm restituire® parcă cinematografică a dure® rosului Marcia funebre din a® ceeași lucrare beethoveniană! Contrastul culorilor împrumut® farmecul personal al interpretă® rilor sale atit de vii, de plastice de tulburătoare (Carnavalul dinn Viena, op. 26 de R. Schumanxi). VINERI 7 OCTOMBRIE 1979 POEZIA ŞI CREŞTEREA LIMBII ROMANEŞTI Ienăchiţă Văcărescu n-a fost un simplu slujitor al neamului său. Cele patru versuri celebre Urmaşilor mei Văcăreşti Las vouă moştenire Creşterea limbii româneşti Şi-a patriei cinstite reprezintă piatră de temelie la ceea ce am putea numi conştiinţa de sine a culturii româneşti. Dacă pină la Văcăreşti poporul nostru a beneficiat de aproape numai literatura populară, care funcţiona adeseori în sine, după legile spontane ale esteticii, de la Ienăchiţă, întîiul din ramura exprimată a Văcăreştilor, descoperim o literatură pentru sine care se va dezvolta ulterior pină la stadiile desâvfrşirii. Testamentul lui Văcărescu este un iluminat program politic exprimat la începutul veacului trecut, teoretizînd idealul împliniri naţionale sub două direcţii înfrăţite: creşterea limbii româneşti şi cinstirea Patriei. Aceste două concepte izvorăsc dintr-o filozofie cristalizată matur, ele semnifică larg opţiunea pentru progres, pentru realizarea individului prin societate, prin Patria a cărei distincţie lăuntrică o constituie limba. Dezvoltarea limbii româneşti Prine literatură, Ienăchiţă Văcărescu a întrevăzut-o ca o necesitate logică. Peregrinările sale, în calitate de ambasador in Europa şi Asia Mică, i-au prilejuit reflecţii bine decantate cu privire la rostul limbii în viaţa unui popor, la forţa ei ascunsă de a afirma şi crea unitatea de aspiraţii ale unui neam. Putea gramatica să rezolve, prin normele de exprimare şi scriere, comunitatea lingvistică evoluată pe care Ienăchiţă Văcărescu o visa? El însuşi alcătuind o gramatică, în care aflăm aromele curate ale faptei de înaintaş, a înţeles că pentru cuvînt nu ajunge numai ogorul în care să-l sameni, că aidoma seminţelor, cuvintele au nevoie de grădinari cu talent şi suflet şi că literatura este grădina cea visată a limbii. Prin literatură cuvintele învaţă să se îmbrăţişeze şi să respire curat, prin literatură cuvintele primesc educaţia aleasă de a purta povara nobilă a ideilor. Aşa a gîndit Ienăchiţă Văcărescu atunci cînd a formulat unul din versurile testamentului său: creşterea limbii româneşti. Această creştere însumează vn ea şi acumularea de noi sentimente, îmbogăţirea tezaurului de cuvinte, renunţarea la fondurile moarte şi fără aderenţă la spiritul popular. De aceea nu este o impietate să legăm de programul de cultivare dialectică a limbii, poemul mult discutat al ctitorului Ienăchiţă în care cuvintul poate fi acea „floare ca o lumină“ din „grădina“ spirituală a românilor. Intr-o grădină Lung-o tulpină Zării o floare ca o lumină S-o tai, să strică S-o las, mi-e frică Că vine altul şi mi-o rădică. Cel de al doilea concept, cinstirea Patriei şi prin literatură, căci acesta este raportul consecutiv insinuat în testament, reprezintă expresia convingerilor filozofice ale lui Ienăchiţă, Patria fiind suportul cauză şi scop întru care omul îşi săvîrşeşte datoria. „Un filosof grec — din cei vechi — spune el în prefaţa gramaticii sale — care m-au învăţat să moriu pentru patrie“. Conştiinţa că limba exprimă însăşi Patria ca entitate eternă şi sacră, face din cărturarul Ienăchiţă Văcărescu nu un simplu poet apt pentru metafora cu un înalt grad de generalizare ci un vizionar al împlinirilor naţionale. In Testamentul său Ienăchiţă a sintetizat drumul perpetuu pe care trebuie să-l străbată prin veacuri spiritualitatea poporului nostru, calea pozitivă a afirmării lui în idee. Cele două concepte înfrăţite îşi găsesc o deplină valabilitate şi azi, îşi vor păstra vigoarea virtuală oricînd. De aceea valoarea în substanţă a testamentului rămîne inestimabilă. Testamentul lui Văcărescu a fecundat personalităţile din panteonul culturii româneşti; în direcţia acestui testament s-a născut sinteza Eminescu, acest testament a locuit permanent în stîlpii ce se numesc Blaga, Barbu, Arghezi, Călinescu. Descriind portretul în ulei al lui Ienăchiţă Văcărescu, tablou ce se afla în biserica Sf. Spi- ridon cel Nou din Bucureşti, Alexandru Odobescu a ţinut să i ne spună: „In mină el ţinea unsul de hîrtii desfăşurate, pe care i se citesc acele cuvinte memorabile ale sale, acel testament în versuri, cel mai nobil legat ce putea lăsa un om de geniu posterităţii sale.“ După aproape două secole de la dispariţia lui Ienăchiţă Văcărescu, nouă nu ne rămîne decit să redescoperim şi să înţelegem mai adine opera acestui mare cărturar şi patriot român. PAUL TUTUNGIU In această săptămînă 150 de tineri din judeţul Vaslui au participat la lucrările ce se efectuează pe şantierele de ameliorare a pajiştilor de la Roşieşti, Vulcani, Stănileşti, Murgeni şi Beceşti. Până în prezent au defrişat de mărăcini şi arboret aproximativ 50 ha. Valoarea totală a lucrărilor depăşeşte 60 000 lei (Mircea Uţă). • La întreprinderea de poduri din beton de la Giurgiu, 50 de tineri conduşi de utecistul Gicu Ţurnea, au efectuat prin muncă patriotică instalaţia pentru eliminarea locurilor înguste şi raţionalizarea unor operaţii, lucrări a căror valoare se ridică la 12 000 lei. (Ion Dragomir). Activitatea celor 430 de tineri din localităţile Sintereag şi Beclean, judeţul Bistriţa- Nasaud, desfăşurată săptăţttmna trecută in legumicultură s-a concretizat in recoltarea unei cantităţi de 19 tone de legume din solarii a căror valoare se ridică la 13 000 lei. Rezultate remarcabile au obtinut şi cei peste 1 800 de tineri care au lucrat in livezi la recoltarea fructelor din livezile I.A.S. Bistriţa Jelna, Dumitra, Lechinta şi Teaca. Cantitatea recoltată depăşeşte 30 de tone. (Gavril Ursa). • Din dorinţa de a fi prezenţi in mijlocul tinerilor muncitori, membrii cenaclului muzicalliterar ,,Virtus romana rediviva“ al Clubului tineretului din oraşul Bistriţa,s-au deplasat la Uzina ci® utilaje şi la Întreprinderea de sticlărie şi menaj din Bistriţa unde au susţinut spectacole la care au participat peste 400 de tineri iubitori de poezie şi muzică folk. (Ion Cosma). • Acţionând în cadrul Şantierului tineretului constituit pe Ungă Oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciareIalomiţa, cei 160 de tineri au participat la confecţionarea dalelor din beton. Valoarea muncii lor este estimată la 20 000 lei. (Dumitrache Chelu). • Actionînd sub deviza „Nici un gram de metal folosit in plus", tinerii din întreprinderile orădene IAMT, Înfrăţirea, Alumina, Metalica, Materiale de construcţii, Metalul Salonta şi Întreprinderea mecanică „Dr. Petru Groza", printr-o mai bună organizare a muncii au reuşit să economisească 3 200 tone de metal. (Sabin Ganea). • In judeţul Constanţa s-au intensificat acţiunilede recoltare a florii-soarelui, grăbindu-se ritmul de lucru şi utilizindu-se întreaga capacitate de muncă. Pină la această dată a fost strinsă recolta de pe aproximativ 37 000 ha. Fruntaşe in campania de toamnă au fost declarate organizatiile U.T.C. din S.M.A. Viroaga şi Adamclisi. Tot la Constanţa s-a încheiat de curînd faza judeţeană a concursului formaţiilor civile de pompieri. Pe primul loc s-a clasat formaţia Şantierului naval Constanţa alcătuită aproape in întregime din tineri. (Lucian Cristea). ’ lupte. ÎNVĂŢĂMINTELE UNUI TURNEU • CONDIŢIA FIZICA A LUPTĂTORILOR ROMANI A FOST CEROITARĂ. • PREGĂTIREA LA CLUBURI SUB NIVELUL CERINŢELOR ACTUALE. • DEFICIENTE DE ORDIN TEHNIC IN EXECUŢIA PROCEDEELOR DE APĂRARE SI A CELOR DE FINALIZARE. După modesta comportare a luptătorilor români la Campionatele europene de juniori, participarea la „Turneul Prieteniei“ (Sieradza Polonia) a fost aşteptată cu un şi mai mare interes. După trei zile de concurs (in care luptătorii români au obţinut 5 medalii) concluzia generală care s-a desprins, acceptată chiar de antrenorii lotului şi confirmată pe saltea, a fost lipsa de pregătire fizică. Edificatoare au fost situaţiile în care luptătorii români conduceau la puncte, pentru ca în ultimele minute să cedeze iniţiativa şi să piardă meciurile. Exemple sunt multe. Vina n-o poartă antrenorii loturilor, care se ocupă de pregătirea sportivilor doar cîteva zile înainte de confruntările internaţionale, ci tehnicienii cluburilor. Medicul lotului, dr. Traian Oancea, îşi manifestă deschis şi pe bună dreptate nemulţumirea pentru indicii scăzuţi ai testelor fiziologice făcute fiecărui luptător la sosirea de la cluburi. Din punct de vedere tehnic au ieşit la iveală deficienţe în lupta de apărare şi mai precis în cea de contraatac, cit şi lipsa de combinaţii tehnico-tactice variate în funcţie de adversar. Un exemplu, în acest sens, este V. Galan, care a pierdut toate meciurile, complicîndu-se inacţiuni prost executate, fiindfixat în tuş. La fel şi A. Ianko, la categoria grea, cu germanul Wenzel, într-un meci hotăritor pentru locul II, pe care-l putea cîştiga. Dar cel mai supărător lucru a fost nefinalîzarea acţiunilor. De nenumărate ori sportivii români au dus adversarul în pod, sau alte prize decisive, dar adversarii au reuşit să scape. Condiţia fizică şi finalizarea sunt două componente de bază ale luptei moderne şi voi da cîteva cifre pentru a demonstra aceasta : pe parcursul turneului, la ambele stiluri, s-au disputat 828 de meciuri dintre care 714 s-au terminat prin tuş, ca urmare a cunoaşterii procedeelor de finalizare. Sigur că nu putem scăpa din vedere şi cîteva aspecte pozitive : cucerirea unui număr de cinci medalii denotă un uşor reviriment după „europenele“ de la Poznan, dar trebuie să fim, in continuare, foarte exigenţi cu pregătirea tinerilor noştri luptători. Fizic, ei sunt bine dotaţi şi se pare că a fost rezolvată şi problema repartizării lor la categoriile mari, însă fără o muncă serioasă la nivelul secţiilor nu vom putea obţine rezultate pe măsura prestigiului acestui sport, care ne-a adus remarcabile satisfacţii ani de-a rindul în marile întreceri internaţionale. Prof. VIRGIL STOIAN antrenor de lupte