Scînteia Tineretului, august 1978 (Anul 34, nr. 9079-9104)
1978-08-01 / nr. 9079
rrSCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Colaborarea cu întreprinderile să cuprindă şi domeniul muncii de educaţie ..Muncitor în formare“ este o expresie care implică direct legătura cu uzina. Ea desemnează noul statut al elevului de liceu, exprimind, totodată, sensul înnoitor al măsurilor privind perfecţionarea invăţămintului. Şcoala, uzina, elevul sunt cei trei factori a căror activitate se substituie unui scop comun: pregătirea tinărului pentru muncă şi viaţă. Un obiectiv major faţă de care organizaţia de tineret, prin definiţie organizaţie revoluţionară, a adoptat o atitudine angajantă. De-a lungul celor trei trimestre ale anului de invăţămint de curind încheiat s-au acumulat numeroase reuşite si s-au conturat direcţii de acţiune în perspectivă. Am considerat binevenită o discuţie cu secretari ai organizaţiilor U.T.C. din citeva licee cu profil mecanic, pornind de la experienţa anului şcolar 1971—1978. Părerea, exprimată sintetic de Valentina Cringus, de la Liceul ind. nr. 1 din Caransebeş, este unanimă. „Schimbările intervenite in profilul (si în programa) liceului presupuneau din capul locului formarea unor deprinderi tehnice şi cunoştinţe de specialitate de un anumit nivel la elevi care proveneau, după examenul de treaptă, din licee real-umaniste. Am urmărit crearea unei atitudini favorabile acestei schimbări. Trebuie să arăt aici că această muncă nu s-a limitat strict la activul U.T.C. ci s-a desfăşurat la un nivel larg de către toţi uteciştii. Aria pe care am avut-o in vedere, respectiv cele 36 clase ale liceului, ne-a permis să desfăşurăm o activitate susţinută şi şi urmărim, concomitent, rezultatele la învăţătură şi practică. Gazeta scolii si adunările generale nu au rămas singurul cadru in care am acţionat. Am căutat, pentru cei care nu reuşiseră să obţină note bune, şi alte mijloace ; discuţiile individuale din pauze au fost completate cu ajutorul organizat al unor grupe de utecişti cu rezultate frumoase la disciplinele nou introduse : desen tehnic, rezistenţă, tehnologiile. Deşi la sfirşitul anului şcolar rezultatele pe care le-am obţinut au fost încurajatoare, pentru anul viitor ne propunem să căutăm şi alte căi de acţiune“. Desigur, metodele împărtăşite de Valentina Cringuş au presupus multă muncă si, cum preciza ea însăşi — multă perseverenţă. Este insă — si aici reproducem o altă părere unanimă — de datoria uteciştilor să caute (si să găsească) soluţiile cele mai eficiente. Trecerea la noul profil a conferit acţiunii de autodotare o nouă importanţă. Este vorba acum nu numai de vechile (şi simplistele) operaţii cerute de confecţionarea meselor şi scaunelor destinate laboratoarelor, ci de aplicarea în practică a unor cunoştinţe ce ţin de viitoarea meserie. Legile fizicii şi ale mecanicii, cu aplicaţiile lor, fac obiectul activităţii de cercetare din cercurile de specialitate. Se construiesc, prin forţe proprii, aparate de măsură şi control. Adesea se încheie contracte cu întreprinderi industriale. Un asemenea contract, în valoare de 20 milioane lei, a fost onorat în acest an de colectivul de elevi de la Liceul Electronica din Bucureşti. „In organizaţia noastră, ne mărturisea Florin Roşculeţ, de la acest liceu, există o permanentă preocupare de a găsi noi aplicaţii ale cunoştinţelor teoretice şi de a le materializa în realizări tehnice. Nu demult, organizaţia din care fac parte a prezentat tema şi statutul unui nou cerc de electronică industrială. Activitatea de cercetare şi creaţie desfăşurate aici a prins curind contur . Dispozitivul de sifisaj numeric pe osciloscop şi redresorul cu tiristoare au fost primele rezultate care au întrunit deja aprecieri in cadrul Sesiunii de referate si comunicări Ştiinţifice de la Bucureşti. Incluse in dotarea scolii, folosite de noi efectiv la orele de specialitate, ele prezintă, ca realizări proprii, o reală valoare stimulativă". Uzina se prezintă pentru liceeni si ca loc unde se manifestă în mod real grija pentru desăvîrsirea profilului moral si profesional al elevului — de fapt al muncitorului în formare — accentul căzînd pe calitatea pregătirii sale la nivelul sarcinilor care îi vor reveni la încadrarea in producţie. „Un mijloc direct si eficient in formarea si dezvoltarea trăsăturilor de viitor muncitor, preciza Ion Andrei, de la Liceul industrial nr. 1 Piteşti, s-a dovedit a fi strînsa colaborare cu organizaţia U.T.C. a uzinei. Problemele de muncă şi de producţie ne-au devenit familiare. In rezolvarea unor chestiuni concrete cu totul noi pentru niste începători, de la execuţia pieselor si pînă la detalii asupra unor procese tehnologice, am primit permanent ajutor de la secretarul organizaţiei U.T.C. al Uzinei de autoturisme, Ion Damian, si de la colegii săi. Aş putea spune că primele produse pe care le-am confecţionat in uzină poartă adinc imprimată marca acestei colaborări. Ca o măsură viitoare, care a apărut necesară in cursul activităţii noastre practice, mă gindesc să propun ca responsabilul cu probleme profesionale să fie cooptat in comitetul U.T.C. al uzinei. In acest mod s-ar permite tuturor membrilor organizaţiei noastre să participe, prin reprezentantul lor, în mod organizat la dezbaterea unor probleme legate nu numai de viaţa şcdirii si de aceea a viitorului loc de muncă , in general, să cuprindă întregul domeniu al muncii politico-educative. EMILIA VASILIU Cu ce rezultate aţi încheiat anul de învăţămînt Care vă sunt proiectele pentru 15 septembrie? 1977-1978? Ca la Roşiori? In faţa gării de nord din Roşiori de Vede, autobuzul cu numărul 31-TR-1452 staţiona de multă vreme, cu motorul duduind din plin şi cu călătorii fremătind de nerăbdare. Şoferul nu se vedea nicăieri. In sfirşit, el şi-a făcut apariţia, s-a aşezat ursuz la volan si, cu o smucitură mai potrivită pentru transportul cartofilor decit al oamenilor, a pornit la drum. Totul a mers bine pină la... primul aprozar. Acolo, şoferul — pe nume Ovidiu Atanasiu, după cum aveam să aflu mai tirziu — a oprit maşina şi s-a dus să-şi cumpere roşii. Soarele îşi trimitea necruţător razele prin ferestre, timpul trecea. După mai multe minute de așteptare apăsătoare, iubitorul de tomate s-a întors si si-a reluat locul la volan. Autobuzul a mai mers citeva sute de metri. Apoi, iar a trebuit să se oprească, deoarece „stăpînul" său si-a văzut un prieten pe stradă si a socotit că nu strică să-l la si Pr el la bord, pentru o șuetă. Prietenul, ca frumoasa din poveste care „mai nu vrea si mai se lasă", n-a acceptat decit după multe invitații. In mod inevitabil, pasagerii și-au pierdut răbdarea. Un țăran mai in virstă a îndrăznit : — Hai, măi băiete, că ne grăbim ! Dacă o cană cu apă clocotită ar fi fost aruncată asupra şoferului şi încă nu i-ar fi provocat o reacţie atit de violentă. Intorcindu-se sumbru către cel care ii făcuse observaţia şi neţinind deloc cont de părul alb al acestuia, a început să-l injure, să gesticuleze ameninţător. După terminarea „spectacolului", cînd i-am cerut să-şi decline identitatea, i-am explicat că aşa ceva nu mai văzusem nicăieri. • — Ehe — a exclamat Ovidiu Atanasiu dispreţuitor şi atoateştiutor — o să mai vedeţi destule din astea pe aici. Aşa-i la noi, la Roşiori ! Nu l-am crezut, desigur, nici o clipă, dar n-am putut să nu consemnez această lipsă de respect a unui tinăr faţă de oraşul in care trăieşte : pentru a-şi justifica comportarea huliganică, el nu se sfieşte să arunce oprobriul asupra concetăţenilor săi. Un pescar şi... somnul său in fiecare dimineaţă, la ora cind in întreaga Alexandria începe o nouă zi de muncă. Florea Marin, poreclit — in cercurile pe care le frecventează — Norii, se îndreaptă spre balta Nanovului din împrejurimile oraşului, însoţit de o undiţă şi de speranţa că peştii vor fi mai „înţelegători“ decit in ziua precedentă, prosperitatea lui depinde în mare măsură de bunăvoinţa locuitorilor bălţii. Dacă ei vor dovedi spirit de sacrificiu şi se vor agăţa unul cite unul de drligul prevăzut cu clasica rimă, Florea Marin va putea ieşi seara in Alexandria, pe la colţurile străzilor, pentru a-şi plasa marfa. Dacă nu, nu. Aşadar, tânărul se instalează pe malul apei, lansează firul încheiat cu un ac încovoiat şi aşteaptă. Trec orele, trec zilele, trec anii. La o vârstă la care alţii construiesc baraje sau se pregătesc să devină oameni de ştiinţă, el nu are încă nici o competenţă, in afară de aceea de a aştepta. Florea Marin mai este sof şi fată, desigur, nu in mod legitim, pentru că n-a avut timp să-şi legalizeze situaţia. Dacă tocmai in momentul oficierii căsătoriei ar fi trecut, prin locul lui de pescuit preferat mult visatele bancuri de peşti ? De altfel, nu se ocupă de casă, aşa cum nu se mai ocupă de nimic. Stă pe malul apei şi, în loc să prindă vreun somn, îl mai prinde pe el somnul. In loc să-şi trăiască viaţa, şi-o doarme. Trezeşte-te, cît încă nu-i prea tirziu, Noni, şi începe un alt fel de viaţă, pe măsura virstei tale. Poate că şi peştii, cînd te vei întoarce pe Ungă ei în concedii, ca om întreg, în rînd cu lumea, nu te vor mai evita. ALEX. ŞTEFANESCU Suplimentarea angajamentelor în întrecere (Urmare din pag. I) produse cu polietilenă de pildă se datorează lipsei de matriţe. Ele vor fi recuperate odată cu completarea parcului de matrite şi cu punerea în funcţiune a noilor maşini automate de infecţie, întrucât perspectiva completării parcului de matrite este mai clară propun dotarea secţiei cu o cale de rulare pentru matriţe, ceea ce ar avea un efect pozitiv prin reducerea timpului de montare si a efortului uman la ridicarea si montarea matriţelor“. Alexandru Solyom, Ştefan Nagy, Zaharia Costea, Iuliana Buzdugan s.a., au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, pentru lichidarea stocurilor supranormative care, chiar dacă nu sunt foarte mari, grevează asupra beneficiului întreprinderii, pentru introducerea progresului tehnic, pentru gospodărirea mai judicioasă a combustibilului, energiei electrice şi metalului, pentru asigurarea din timp a documentaţiei în vederea executării SDV-urilor necesare pregătirii fabricaţiei noilor produse şi a celor existente. „Faptul că la adunarea noastră participă foarte mulţi tineri — sublinia în cuvîntul său Ioan Diószegi, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere — reflectă, pe de o parte ponderea ce o deţinem noi în cadrul colectivului, iar pe de altă parte încrederea acordată de către organizaţia de partid, de conducerea întreprinderii, uteciştilor, ca participanţi direcţi la elaborarea soluţiilor care să asigure în viitor înfăptuirea tuturor sarcinilor de plan ale colectivului nostru. Suntem conştienţi că îndeplinind hotărîrile stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, de către plenarele C.C. al P.C.R. din martie si iulie a.c. ne împlinim propriul nostru vis de mai bine. Un argument ii constituie însăsi reducerea săptămînii de lucru de care beneficiem. De aceea, cuvîntul utecistilor, pe care îi reprezint, este angajamentul la efort si dăruire totală pentru transpunerea in viaţă a măsurilor stabilite de adunarea generală a oamenilor muncii si prin aceasta crearea condiţiilor de menţinere a unui loc fruntaş între unităţile economice ale judeţului“. Avind drept premisă rezultatele de pînă acum si propunerile participanţilor la discuţii, adunarea oamenilor muncii de la „Prodcomplex“ a hotărât suplimentarea angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe acest an. Nestinsa tinereţe a idealurilor revoluţionare La 1 august 1943, în Închisoarea din Ploieşti, murea, in timpul unui atac aerian, Elena Pavel, militantă a mişcării democratice şi revoluţionare de tineret din ţara noastră. Viaţa şi activitatea sa s-au identificat definitiv cu lupta eroică a atitor generaţii de tineri care, sub conducerea Partidului Comunist Român, s-au ridicat cu hotărire împotriva exploatării şi nedreptăţilor de tot felul, participînd la ampla acţiune de rezistenţă populară in faţa pericolului fascizării ţării, a războiului nedrept în care România a fost tîrîtă fără voia ei. Cunoscînd încă din copilărie greul exploatării, ea ia parte activă la răspindirea ideilor revoluţionare în rindul elevilor şi, mai tirziu, în rindurile studenţilor. In această perioadă, ea este permanent prezentă în lupta cercurilor democratice studenţeşti împotriva tendinţelor fasciste şovine, reacţionare, acţionind cu stăruinţă pentru clarificarea politică şi ideologică a tineretului. Pentru activitatea desfăşurată, alături de alţi tineri militanţi, din însărcinarea partidului, ea este arestată şi condamnată. In 1939, după ieşirea din închisoare, Elena Pavel vine la Bucureşti unde îşi continuă lupta în cadrul Uniunii Tineretului Comunist. După cum se ştie în această perioadă, sub conducerea P.C.R., s-a trecut la reorganizarea activităţii Uniunii Tineretului Comunist, acţiune politică la realizarea căreia contribuţia decisivă a avut-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe această bază, activitatea U.T.C. capătă sarcini şi obiective noi, de înaltă răspundere, făcind să crească in permanentă influenţa ideilor revoluţionare în rindul celor mai diverse categorii de tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. In anii grei ai războiului, răspunzînd chemării patriotice a partidului, masele largi populare, tînăra generaţie şi-au ridicat cu hotărire glasul, luptînd cu eroism şi spirit de sacrificiu pentru ieşirea României din războiul nedrept, pentru dobîndirea deplinei noastre libertăţi sociale şi naţionale. In focul acestor bătălii politice, tinerii comunişti s-au călit şi s-au educat, lupta ilegală constituind pentru ei o înaltă şcoală a educaţiei patriotice şi revoluţionare. Intre tinerii luptători comunişti o aflăm şi acum pe Elena Pavel. In septembrie 1942 ea este din nou arestată şi condamnată la 25 de ani muncă silnică. Aici, în închisoare, îşi găseşte sfîrşitul, Incercînd să salveze pe tovarăşele sale aflate intr-un pavilion cuprins de flăcări. Dar triumful cauzei nobile a maselor nu mai putea fi oprit. La 23 August 1944, încununînd lupta plină de abnegaţii a unui întreg popor, în fruntea căruia s-a aflat neclintit partidul comuniştilor, România işi dobîndeşte libertatea mult visată, începe o eră nouă, era revoluţiei şi construcţiei socialiste, iar tînăra generaţie se află, şi în acest ceas de istorie, prezentă la chemarea partidului, afirmindu-se ca o puternică forţă socială, ca un factor activ in făurirea unei Românii libere şi fericite. Continuînd nobilele tradiţii ale mişcării democratice şi revoluţionare de tineret din ţara noastră, în rindul căreia s-a format şi activat şi Elena Pavel. Uniunea Tineretului Comunist constituie astăzi o înaltă şcoală de educare patriotică şi comunistă a întregului tineret, care uneşte şi mobilizează in rindurile sale pe toţi tinerii muncitori, ţărani, elevi si cărturari, fără deosebire de naţionalitate, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor istorice stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Acţionind cu toată energia Pentru înfăptuirea obiectivelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre culmile comunismului, tinerii de astăzi cinstesc, cu emoţie şi recunoştinţă, jertfele înaintaşilor, având deplina încredinţare că cel mai înalt omagiu pe care-l pot aduce celor care şi-au închinat viaţa libertăţii noastre naţionale şi sociale este de a munci fără preget pentru a împlini marile idealuri în numele cărora au luptat şi s-au dăruit tinerii eroi utecişti. ŞERBAN CIONOF (Urmare din pag. I) dotată astăzi cu o oţelărie, trei laminoare, trei secţii de trefilat sîrmă şi o secţie de bare trase. O bună parte din utilaje s-au realizat — se realizează în continuare — pe plan local, prin autodotare. Trenuri cu role pentru laminoare, maşini de trefilat, instalaţii de decupare — sunt citeva agregate pe care, deşi nescrisă, este imprimată puternic marca ..made in Cimpia Turzii“. Tinerii inşişi, mobilizaţi de organizaţia U.T.C. din întreprindere, au în acest sens o frumoasă tradiţie, aducîndu-şi o bună contribuţie în cadrul acţiunii de autoutilare. Un singur și generos exemplu : numai în primul semestru al acestui an, ei au executat prin muncă voluntară peste 3 000 de carcase de filiere necesare trăgătorilor, reducînd astfel substanțial importul. Pentru activitatea desfășurată anul trecut, întreprinderea „Industria Sirmei“ din Cîmpia Turzii a fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa a II-a, ca urmare a locului II ocupat pe țară în întrecerea socialistă. Argumentele acestei performante con In virtejul dansului Foto : V. TANASOF SE SISTEMATIZEAZĂ CENTRUL TIMIŞOAREI A început modernizarea centrului municipiului Timişoara. Scopul principal îl constituie fluidizarea circulaţiei şi reamenajarea, într-o estetică nouă, funcţională, a acestei zone. Se prevede realizarea unui pasaj subteran cu 6 Intrări, a cărui construcţie a si început, precum si lărgirea spaţiilor de circulaţie pentru pietoni, pe baza reamplasării liniilor de tramvai. Finalizarea acestui obiectiv va avea loc anul viitor. De menţionat este faptul că proiectul a fost in aşa fel conceput incit pe măsura intensificării traficului rutier, in viitor, sistemul traversărilor subterane să poată fi extins în întreaga zonă amintită. Este prevăzută, de asemenea, amenajarea mai multor spatii de parcare la suprafață, precum si a unui parcaj subteran cu o capacitate de 400 de locuri. (Ion Dancea). „PROPAGANDA VIZUALĂ ÎN SPRIJINUL PRODUCŢIEI“ Sub acest generic se desfăşoară astăzi, cu începere de la orele 15:00, la întreprinderea de utilaj petrolier şi reparaţii, Teleajen, un interesant schimb de experienţă. Tinerii din activul U.T.C. al marilor unităţi prahovene, precum şi cadre de conducere ale întreprinderii-gazdă, lucrători cu experienţă în domeniul activităţii practice şi de educare a tinerei generaţii vor dezbate asupra acestei probleme, în scopul mobilizării mai ample a uteciştilor la realizarea sarcinilor de producţie. Acţiunea se înscrie într-un complex de activităţi menite să susţină şi mai mult întrecerea utecistă „Tineretul — factor activ in realizarea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice". Ea va releva experienţa bogată şi iniţiativele organizaţiilor U.T.C. de la I.A.U. Floreşti, I.R.T.M.G.-,,Poiana Cimpina“, I.M.F.-Sinaia, combinatele petrochimice Brazi și Teleajen. 1 Septembrie pe litoral—sezon de plajă IMPORTANTE AVANTAJE PENTRU TURIŞTII CARE IŞI PETREC CONCEDIUL LA MARE După cum apreciază meteorologii, In luna septembrie vor fi multe zile călduroase, ceea ce va permite ca pe litoral turiştii să se bucure de un timp frumos. In septembrie, cura la mare are multe avantaje: • tarifele biletelor — substanţial reduse, posibilitatea alegerii staţiunii şi confortului dorit, stabilirea sejurului la un număr mai mare sau mai mic de zile decit seria obişnuită. D in această perioadă continuă să se organizeze numeroase excursii in Delta Dunării, în nordul Dobrogei, la Murfatlar, Adamclisi. Pentru luna septembrie oficiile judeţene de turism din întreaga ţară şi I.T.H.R. Bucureşti dispun de locuri la odihnă în toate staţiunile de pe litoral. Posesorii biletelor beneficiază şi de reducere la transportul pe C.F.R. stau in realizarea sarcinilor de plan in următoarele procente : producţia globală — 103,5% ; marfă — 102,8% ; netă — 110,4% ; (indicativ aflat de mai multi ani în experimentare aici) ; fizică — 102,3% (reieşită dintr-o mai bună diversificare a sortimentelor) ; exportul — 117,8% (din care la devize libere — 116,7%) ; productivitatea muncii — 103,2% ; beneficii — 104,6%. Sunt simboluri concrete, procente specifice, in spatele tiva se foloseşte si in prezent — otelurile inoxidabile au fost împărţite în citeva grupe de fabricaţie, legate de specificul tehnologic al fiecărei grupe. Faptul duce, implicit, şi la realizarea unui control mai riguros al valorii. S-a folosit, de asemenea, mai eficient forţa de muncă, prin revederea normelor de personal, de deservire a fiecărui post în parte. Citeva metode tehnologice — îmbunătăţite sau nou adoptate — sau mare cantitate de căldură — care să menţină oţelul cît mai mult timp în stare lichidă, spre a se evita apariţia golurilor — duce la proiectarea unor maserotiere mai mici şi, în consecinţă, la diminuarea deşeurilor. Metoda se aplică cu succes, iar cele 3 kg. la fiecare tonă devin, în procesul de producţie, tone de metal bun economisit, care poate fi prelucrat. O altă metodă — modificarea tehnologiei de trefilare a oţelului pentru rul cărora se află o însemnată cantitate de sudoare şi inteligentă, pe care acest colectiv muncitoresc o investeşte neîncetat, perfecţionindu-şi metodele de muncă, gradul de calificare. Să amintim una din metodele ce ţin de organizarea producţiei şi a muncii : detalierea prin plan a producţiei într-un grad cît mai mare, ceea ce permite folosirea raţională a capacităţilor, încărcarea optimă a utilajelor. In 1977, de exemplu — initiasoldat,cu efecte directe, pozitive asupra indicelui de scoatere. Astfel, înlocuirea prafului unguent si exoterm laoţelărie şi reproiectarea maserotierei au condus la reducerea consumului de metal cu 3 kg. la tonă. In general, lucrătorii din metalurgie cunosc în ce constă această metodă, totul depinzînd, în ultimă instanţă, de inteligenţa cu care este dozată şi aplicată. Folosirea unui exoterm îmbunătăţit, capabil să degaje o mai menţi — duce la o reducere a consumului de metal cu 200 kg. la tonă, asigurînd astfel un foarte înalt Indice de scoatere. Pînă anul trecut, oţelul pentru rulmenţi era supus, pentru evitarea oxidării, unei operaţii de cojire prin strunjire, consumiindu-se o mare cantitate de metal. Prin procedeul decapării otelului într-o soluţie de acid sulfuric şi sulfat de fier si apoi prin recoacere a fost evitată strunjirea. In acest caz, stratul rea împotriva oxidării a băilor de plumb si zinc. Prin adoptarea cu îndrăzneală, competentă şi răspundere a unor astfel de tehnologii — noi sau îmbunătăţite — prin desfăşurarea întregii activităţi sub semnul celei mai exigente calităţi muncitoreşti, colectivul de la întreprinderea „Industria Sirmei" Cîmpia Turzii a raportat anul trecut realizarea unui indice de scoatere în valoare de 93,46 la sută. Un indice înalt, care onorează pe deplin efortul si conştiinţa acestor oameni. In sfirşit, un ultim aspect al problemei. Am folosit, încă din titlu, noţiunea de întreprinderea „Industria Sirmei“, deoarece aşa este ea cunoscută, aşa a fost si consemnată in documentul prezidenţial prin care i-a fost decernată Înalta distincţie. Din acest an, insă, vechiul, statornicul loc de muncă şi creaţie poartă denumirea de combinat metalurgic. Noua calitate o conferă construirea aici a unei puternice oţelării, a unui laminor de semifabricate si a unei noi secţii de tras sîrmă din oteluri aliate si oteluri cu conţinut mare de carbon. Practic este vorba de trei noi fabrici, care urmează a intra in funcţiune încă în acest an si în trimestrul I al anului viitor. Pe şantier, constructorii grăbesc ritmul devansării lucrărilor. In întreprindere în combinatul metalurgic, adică , muncitorii se întrec în numele producţiei şi al calităţii ei. Astfel, pe primul semestru al acestui an, ei şi-au depăşit toate prevederile planului, realizînd, pînă la această oră, un indice de scoatere da 93,5 la sută. de metal oxidat este foarte subţire, se descojeşte prin simplă scuturare, înlăturîndu-se astfel si defectele de suprafaţă. Metoda a fost aplicată mai întîi la oteluri de rulmenţi, deoarece în această latură de activitate există un mare consum de metal. In prezent se experimentează adaptarea ei si la alte mărci de oteluri. In aceeași ordine de idei se cuvine menţionată si metoda folosirii perlitului expandat pentru proteja CIT MAI MULTE PRODUSE FINITE MARTIN AUGUST 1978 PRIORITĂŢI, CERINŢE DE FOND ÎN FESTIVALUL NAŢIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI“ Un loc şi un rol central activităţii politico-educative Este cert, prin numărul mare de tineri care sunt prezenţi aici la cele mai diverse acţiuni, că Universal-clubul si-a cîştigat în timp un real prestigiu in rindul utecistilor din sectorul 3 al Capitalei si nu numai al lor. îmbogăţit in urma experienţei cistigate prin participarea la prima ediţie a Festivalului Cîntarea României, programul oferit prezintă o reală varietate de forme si modalităţi prin care se urmăreşte cu seriozitate si responsabilitate formarea conştiinţei omului nou, cu un larg orizont de gîndire şi cunoaştere, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Una dintre direcţiile esenţiale ale planului de activităţi ale Universal-clubului o constituie cum este firesc educarea politică, ideologică a celor care vin aici. De la cicluri de dezbateri a căror temă este Programul partidului — dezbateri la care au fost invitati să răspundă întrebărilor tinerilor profesori universitari, economiști, ingineri, cadre de partid și U.T.C. — la mese rotunde privind politica internaţională a ţării noastre, de la simpozioane referitoare la aportul tineretului în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice la schimburi de experienţă privind iniţiative ale diverselor colective de tineri în îndeplinirea şi depăşirea planului, la Universalclub au avut loc, aproape zilnic, acţiuni care să contribuie la formarea gindirii politice a participanţilor, la conştientizarea tinerilor privind răspunderea revoluţionară pe care o au în înţelegerea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului. Deşi asemenea acţiuni sunt cuprinse in programul Universalclubului, la o privire mai atentă, se observă, totuşi, o anume unilateralitate in sensul că anumite modalităţi de activitate se repetă mecanic la aceleaşi teme fără a se încerca cuprinderea si aprofundarea acestora prin cele mai diverse forme. De pildă, la Clubul ucenicilor se folosește mereu aceeași modalitate a dezbaterii pe teme de etică profesională, fără a se încerca o deschidere mai generală către toate problemele privind politica economică a partidului nostru. La fel, in ciclul dedicat Tinărului specialist, deşi unele schimburi de experienţă au fost interesante, nu s-a trecut la o treaptă superioară in dezbatere, la cuprinderea in masa discuţiei a ceea ce este esenţial în epoca noastră, in acest cincinal, în aui la Universal-Club Bucureşti tud inea şi munca specialistului, din diverse domenii de activitate. Se observă, de asemenea, o pedalare excesivă pe unele manifestări de microgrup, care prin natura lor nu sunt recepţionate de un număr mare de tineri, ci de cei citiva membri ai cercului. Totodată, la o analiză mai atentă a planului de activităţi iese la iveală o nedorită comoditate concretizată în apelarea numai la date din imediata apropiere. Desigur, este important pentru tinerii dintr-un sector al Capitalei să cunoască sarcinile ce le revin direct dar este tot atât de esenţial ca aceste date să fie corelate cu altele, de un ordin mai general S-ar dobindi astfel o imagine mai clară, mai cuprinzătoare asupra ritmurilor de dezvoltare ale tării noastre. In acelaşi timp aş observa că există tentatia folosirii unor modalităţi ale muncii politice de largă audientă doar în anumite contexte. Aminteam anterior prezenta specialiştilor din diverse domenii in cadrul acelui binevenit Club al ucenicului. Dar nu ar fi la fel de necesară apelarea insistentă, periodică, sistematică la personalităţi din domeniul vieţii politice, economice ş.a., si in alte acţiuni specifice clubului . Nu văd de ce ar trebui privaţi tinerii trecuţi de virstă uceniciei de inmurirea salutară exercitată de contactul cu cadre de conducere, cu specialişti din cele mai diverse domenii ale activităţii de construcţie a societăţii noastre socialiste. O asemenea încercare — cu bune rezultate — există în cadrul ciclului intitulat „România în arena politică internaţională“, dar tot pe teme politice de aceeaşi anvergură se pot iniţia dezbateri de idei, mese rotunde, simpozioane. O deosebită atenţie s-ar fi cuvenit acordată periodizării, organizării sistematice a acestor acţiuni. Este de domeniul evidenţei că eficienţa acestora creşte prin integrarea lor într-un flux unitar, convergent. Acesta este, dealtfel, cadrul specific asigurat de Festivalul naţional Ciitatea României, amplă competiţie a muncii si creaţiei libere, in care educaţia politică şi cultura socialistă sunt părţi inseparabile ale amplului proces de formare a personalităţii umane de tip nou. MIRUNA IONESCU Democraţia noastră, democraţie a creaţiei (Urmare din pag. I) Desigur, acestea au fost numai citeva din ideile exprimate la intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu scriitorii. N-au fost ocolite nici laudele cuvenite breslei noastre scriitoriceşti, realizărilor de înaltă ţinută ale scrisului românesc in ultimele decenii, lucrări care merită cu adevărat a fi cunoscute mai repede şi mai bine dincolo de hotare. Numai prin cunoaşterea acestor opere de valoare vom putea vorbi cu adevărat lumii despre sensul adine, despre semnificaţia atit de discutatei probleme „a libertăţii de creaţie“ şi a locului pe care-l ocupă cultura şi omul de cultură in societatea noastră. Ca tinăr scriitor, mărturisesc că am avut prilejul de a călători mult. Atit în tară, cît si peste hotare. Am avut astfel ocazia să meditez — după o cunoaştere completă, la faţa locului , asupra deosebirilor esenţiale intre statutul omului de cultură din România socialistă şi condiţia creatorului de frumos în lumea capitalului. Ceea ce aş remarca drept un esenţial atribut al vieţii noastre sociale, politice, spirituale este perfecta consonantă, deplina comunicare dintre creatorul de frumos şi oamenii cărora se adresează el. La noi nu există acel trist hiatus dintre artist şi contemporanii săi. Fapt care se explică, desigur, prin militantismul structural al scriitorului român, prin deosebita lui receptivitate la realitate, la întrebările, visele şi idealurile poporului său. Scriitorul acestui spaţiu este, prin excelenţă, o conştiinţă implicată în viaţa colectivităţii sale naţionale. Pe de altă parte (iar acesta este un alt mare avantaj al socialismului), dialogul cu contemporanii este posibil să se desfășoare la parametrii maximi şi datorită amplului proces de ridicare a maselor la cultură, asimilării de către acestea a marilor valori izvodite de spiritul uman. Un larg sistem educational, antrenînd intr-un flux unitar biblioteci, cluburi, case de cultură, filarmonici, teatre, muzee, edituri, cămine culturale se adresează omului, făcind din înnobilarea şi îmbogăţirea lui spirituală şi morală un statornic ţel. Aşa se explică de ce la noi sunt posibile fantastice tiraje la cărţi de poezie, tiraje care par în Occident ceva de domeniul utopiei. Aşa se lămureşte de ce romane tipărite în 60 000—70 000 exemplare se epuizează la noi în citeva zile. Omul socialismului este omul unei Înalte culturi. Liber, stăpin pe destinele sale, el asimilează marile valori artistice, culturale, creind el însuşi valori inestimabile. Democraţia socialistă îi asigură plenar dreptul la cultură, legitimîndu-1 şi stimulindu-i dreptul la creaţie. In numele acestei democraţii care asigură condiţii de unanimă afirmare politică, socială, spirituală a fiilor patriei, mă simt obligat moralmente să iau atitudine faţă de gesturile denigratoare, faţă de campania întreţinută de cercuri reacţionare din Occident împotriva ţării noastre, împotriva ideilor socialismului. O ţară cu o cultură puternică, o ţară în care profesioniştii şi amatorii se întîlnesc într-un cald dialog al pasiunii creatoare este, oricît ar deranja asta pe unii domni de pe alte meridiane, o ţară liberă, suverană, demnă. Argumentele tăriei sale sunt cărţile, operele de artă, valorile create de oamenii săi. Festivalul naţional „Cintarea României“ cu cei 2 milioane de participanţi la prima ediţie (cifră care nu mă-ndoiesc că va fi depăşită in actuala ediţie) este în acest sens o dovadă elocventă. A scrie pentru un asemenea om este o cinste şi o supremă responsabilitate. Ca scriitor tinăr nu-mi pot concepe existenţa si creaţia decit dedicîndu-le Omului. Noţiune prin care atit eu, cit şi Colegii mei de generaţie, înţelegem, de fapt, însuşi poporul român, făuritor al socialismului multilateral dezvoltat.