Scînteia Tineretului, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 9210-9234)
1979-01-03 / nr. 9210
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ivi împreună, din nou, tinerii cei mai harnici Aici, in oraşul de la poalele Tîmpei, la sărbătoarea sfirsitului de an s-au intilnit in cluburi, case de cultură, cantine-restaurant şi cabanele din împrejurimi mii de tineri. Ei au sărbătorit împreună rodul muncii înscrise în cronica anului care a trecut. Cu tinerească voioşie, la complexul Cerbul Carpatin, aproape 800 utecişti dintre cei mai harnici, evidenţiaţi în întrecerea tineretului au fost împreună la această tradiţională sărbătoare. In noaptea de cumpănă între ani, bilanţul eforturilor tinerilor braşoveni este bogat, ei au efectuat un volum de muncă patriotică concretizat în peste 12 milioane lei, au depăşit angajamentul acţiunilor finanţate cu 250 000 lei constând în modernizarea străzilor, construcţii de locuinţe pentru tinerele familii, cămine de nefamilişti, investiţii industriale, concretizate in extinderea suprafeţelor productive în întreprinderile Hidromecanica şi Tractorul. Mesajul adresat în noaptea de revelion de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost primit cu deosebit entuziasm de către tinerii de la marea întreprindere constructoare de tractoare românești. Gheorghe Popica, secretarul comitetului U.T.C. al întreprinderii, ne spunea : A ÎNCEPUT CEL DEAL PATRULEA AN AL CINCINALULUI (Urmare din pag. I) HUNEDOARA: Semne bune anulare In momentul in care şuieratul locomotivelor marca hotarul dintre ani, topitorii de la oţelăria Siemens Martin nr. 2 din Hunedoara s-au adunat pe platformă pentru a-şi stringe miinile şi a-şi ura tradiţionalul „La mulţi ani“. După ce şi-a îmbrăţişat pe rind ortacii, prim-topitorul Cornel Bucur s-a reîntors la cuptorul său, pregătindu-se să treacă la evacuarea şarjei. El a deschis orificiul cuptorului dînd drum liber şuvoiului de metal ,spre oala de turnare. Era prima şarjă a anului 1979, izvorîtă din cuptoarele Hunedoarei, prima şarjă dăruită ţării, şarjă despre care ing. Cornel Deheleanu, directorul uzinei nr. 3 oţelării, afirmă că „este de foarte bună calitate şi se încadrează în sortimentul programat“. Şarja a fost elaborată cu 15 minute in avans faţă de grafic şi depăşeşte cu 20 tone greutatea planificată, constituindu-se în cea mai valoroasă izbindă a tinerilor oţelari înscrisă in cronica primelor zile de muncă ale anului. Pentru că prima şarjă a fost elaborată la cuptorul nr. 1 unde lucrează în exclusivitate, tineri. După o oră a ieşit şarja lui Ioan Baştea de la cuptorul nr. 4, apoi rind pe rind, pînă la predarea schimbului, fiecare cuptor a dat cite o şarjă peste greutatea planificată şi cu o durată de elaborare mai scurtă decit se prevăzuse. Aceste succese au fost amplificate în schimburile următoare cind formaţiile conduse de tinerii prim-topitori Gheorghe Bărbuş, Gheorghe Preda, Ariton Bucur, Ioan Popovici şi alţii au adăugat noi tone la depăşirile consemnate anterior. Astfel, in primele zile ale anului, topitorii de la cea mai mare oţelărie hunedoreană au elaborat suplimentar 280 tone oţel demonstrînd că sunt decişi să-şi ridice activitatea la noi cote de randament şi eficienţă. (AL. BALGRADEAN). BUZĂU: Producţie peste plan Ultimele ceasuri ale anului trecut au găsit colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de geamuri Buzău în faţa unui bilanţ care-i onorează : depăşirea prevederilor de plan şi obţinerea unei producţii suplimentare în valoare de 15 milioane lei. Ca urmare a eforturilor depuse în domeniul creaţiei tehnice — realizarea liniilor tehnologice pentru fabricarea vizorilor şi a geamului termopan, a cuptorului de securizat de orizontală etc. — au fost integraţi in circuitul productiv peste 1 500 mp suprafeţe insuficient valorificate. Iată suportul demarajului spectaculos incă din prima oră a anului 1979. In toate secţiile cu foc continuu — geam tras, geam laminat, secţia şlefuire şi prelucrare — uteciştii au fost în primele rînduri reuşind să înscrie in aceste zile de debut ale lui 1979, o producţie peste plan în valoare de peste 500 000 lei. (C. I. DINCA) GALAŢI: An rodnic Siderurgiştii gălăţeni raportează din primele zile rezultate deosebite in muncă : pe 1 şi 2 ianuarie, cocsarii au depăşit sarcinile de plan cu 100 tone, oţelarii cu 120 tone, la laminorul de benzi la cald, s-au laminat cu 500 tone mai mult decit în program. Primele succese le-au obţinut şi laminatorii de la laminorul de tablă groasă şi laminorul de benzi la rece, depăşindu-şi sarcinile de plan. La laminorul Slebing şi turnarea continuă s-au realizat în acelaşi timp, 200 sleburi peste plan. Asemenea succese sunt, pentru Combinatul siderurgic de la Galaţi, semnul unui an rodnic. (ION CHIRIC) TÎRNĂVENI: Argumentul faptelor Noaptea anului nou i-a găsit pe sticlarii dinTirnăveni trăind bucuria împlinirilor anului care s-a încheiat. A fost un an bogat in succese. In carnetul întrecerii socialiste, oglindă a harnicului colectiv alcătuit din români, maghiari şi germani se consemnează o producţie suplimentară de peste 16 milioane lei. Sub semnul luptei pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin întreprinderii in acest an a început activitatea din primele ore. Despre acest lucru ne-au vorbit tinerii Aurel Cristea, Ion Cătană, Ion Dumitru, Maria Szabó, Ioan Hioi, Liviu Săvuţ, prezenţi în noaptea de revelion lingă vatra cuptoarelor. Hotărirea lor o argumentează faptele, în zilele de 1 şi 2 ianuarie, sticlarii din Tirnăveni au realizat peste plan 1 500 mp geam tras, 10 000 mp geam laminat profilat, 6 000 butelii şi alte produse în valoare de peste 100 000 lei. (R. MIRCEA). OŢELUL ROŞU: Bucuriile siderurgiştilor Pentru siderurgiştii Oţelului roşu aflaţi la datorie în noaptea revelionului, existau motive în plus de bucurie. Ceţelăria electrică, adică un mod de a produce oţel după reţetele celei mai avansate tehnologii, s-a integrat şi ea tradiţiei aproape bicentenare. In al doilea rind, fiindcă autorul acestor realizări este un colectiv a cărui virstă medie este de nici 26 ani. In al treilea rind deoarece oţelul produs face parte din Categoria aleşilor cu aspiraţii de a intra în elita oţelurilor de viţă nobilă, competitive pe orice piaţă a lumii. La Oţelăria electrică, la cuptorul nr. 2, în jurul căruia munceau nerăbdători tinerii Coriolan Marculescu, Gheorghe Ligaru şi Dupu Constantin, anul ’79 a venit cu 45 de minute mai devreme. Prima şarjă a fost turnată la 23,15 minute. Firesc, primele felicitări au fost adresate de colegii celorlalte cuptoare. Prea mult n-au putut nici ei să zăbovească, fiindcă sorocul elaborării se apropia şi la cuptoarele 1, 3 şi 4. Alţi tineri, Mihai Georgescu, Lucian Moţoc, Luca Dragomir, coordonaţi de şeful secţiei pe schimb, Ludovic Klees, au avut de lucru, nu glumă. La fel de solicitaţi au fost dispecerii şi de către „veteranii“ de la oţelăria S.M. Cuptorul 2, la ora 0,45 a ţinut să demonstreze că nu este deloc bătrîn. Gheorghe Laţcu, Gavrilă Sanda apoi ceilalţi de la alte cuptoare, Victor Boşcai, Şofron Albu şi Anton Flocaci nu sunt cu nimic mai prejos decit ceilalţi. Şi ca să o dovedească, pe bază de fapte, pe prima filă a calendarului '79 au fost consemnate 70 tone oţel produs peste sarcinile de plan. (ION OANCEA) La focul nestins al faptelor de muncă MIERCURI 3 IANUARIE 1979 REVELION 1979 DE LA UN CAPAT LA ALTUL AL ŢÂRII - SĂRBĂTOAREA MUNCII ÎMPLINITE, A ASPIRAŢIILOR ÎNFLĂCĂRATE SPRE VIITOR Tinerii mineri şi-au strîns mîinile ca la ieşirea din sat Certitudini pentru visele înaripate Mîndrie şi angajare ostăşească Printre sportivii de frunte ai anului Minerii din Lupeni, minunaţii bărbaţi care scormonesc cu curaj străfundurile pâmîntului, au ţinut să fie împreună şi în noaptea Anului Nou, sârbătorindu-şi Revelionul in cel mai impunător edificiu al oraşului : Palatul culturii. In componenţa pe care o cunosc in abataje, la mesele încărcate cu bucate, au luat loc brigăzile celor mai destoinici căutători ai comorilor din adîncuri, obişnuite să se întreacă nu numai in hărnicie, ci şi în veselie şi bună dispoziţie. Printre cei prezenţi l-am recunoscut pe Eftimie Nicoară, împreună cu tinerii săi ortaci de la sectorul investiţii, fruntaşi între fruntaşi, care au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan anuale incă de la data de 13 decembrie 1978, realizând suplimentar 200 ml de galerii , pe oamenii lui Valentin Tofan, de la sectorul 4 care, în abatajul frontal au stabilit un valoros record de productivitate depăşindu-şi randamentele cu 5 tone pe post care s-au concretizat într-o producţie suplimentară de peste 5 000 tone cărbune; pe Ioachim Udilicean, secretarul organizaţiei U.T.C. de la sectorul 3, care laolaltă cu tinerii săi brigadieri a extras suplimentar in luna decembrie aproape 200 tone cărbune , pe Constantin Lupulescu, Gheorghe Aniţa şi alţii care pe parcursul multor zile şi nopţi de neodihnă au sporit renumele exploatării miniere Lupeni, cea mai luminoasă stea din constelaţia carboniferă a Văii Jiului. In momentul cind acele ceasornicului au indicat trecerea intr-un nou an aceştia şi-au strîns mîinile cu putere, aşa cum fac întotdeauna la ieşirea din şut,urîndu-şi „La mulţi ani“ şi succese tot mai strălucite in viitor. In asemenea clipe de hotar, minerilor le place să privească cu optimism spre ziua de mîine pe care vor s-o clădească tot mai frumoasă, mai îmbelşugată, mai fericită. Nu greşim dacă spunem că petrecerea a atins intensitatea vredniciei lor din abataje. (AL. BALGRADEAN). — Anul 1979 va constitui pentru cei 7 000 utecişti un prilej de a-şi manifesta şi mai hotărît entuziasmul, abnegaţia. Vom continua şi în acest an, ca printr-o largă participare a celor mai buni tineri in activitatea de creaţie şi cercetare să găsim noi soluţii tehnice, care să ducă la sporirea prestigiului tractorului nostru. Aceleaşi ginduri de muncă ni le-a împărtăşit Ion Stanca, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea Rulmentul: „ Am realizat în anul care a trecut cu tinerii montarea maşinilor în noua secţie de strungărie. Ne gîndim ca şi în acest an să canalizăm activitatea brigăzilor uteciste la realizarea şimodernizarea unor noi suprafeţe de producţie. De asemenea vom creşte preocuparea noastră de a spori calificarea şi pregătirea profesională a tinerilor pentru participarea lor, cu toată răspunderea, la aplicarea noului mecanism economico-financiar, cerinţă de prim ordin subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului“. (ADINA VELEA). Felicitări harnicilor lucrători ai ogoarelor Zimbetele de circumstanţă au dispărut făcind loc veseliei. Se ciocneşte mult aşteptata cupă. Lică Mocăniţă şi Nicolae Orăşeanu dispar din sală in timp ce fac un semn discret orchestrei. După un timp uşa principală se deschide. Orchestra dă un semnal şi vrind-nevrînd se face linişte. Lică Mocăniţă, secretarul comitetului U.T.C. pe C.A.P„ apare ţinînd în mină şi uriaşă sfeclă — evident, din carton. Pe ea sint gravate cîteva nume : Neagu Răducanu, Costică Parapancea, Cristea Ioniţă, Constantin Badea şi Răducanu Decorul anume pregătit pentru a-i întimpina pe cei 700 tineri timişoreni — români, maghiari şi germani — veniţi la Casa tineretului să-şi ia rămas bun de la anul ’78 şi, tot împreună, să-l intimpine după străvechi obiceiuri pe cel nou, a reconstituit întocmai aceaambianţă specifică plaiurilor româneşti. Singurul absent, unanim regretat, a fost zăpada. Fantezia, ritmurile dansului, cîntecele au dat dimensiunea acestei petreceri a tinerilor. Bătăile gongului au fost precedate de pocnetul sticlelor de şampanie. Apoi, toţi cei prezenţi au ascultat cu deosebită atenţie Mesajul preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, moment însufleţitor, de vibrantă mindrie patriotică pentru fiecare tinăr. Mircea Secula, constructor, secretarul U.T.C. la grupul T.C.M.T. işi dorea în numele colegilor săi ca în anul abia început să construiască şi mai mult. Oricum, în 1978 au construit locuinţe cu pentru o jumătate de oraş cu 30 000 locuitori. In noul an au de făcut incă pe aut. Problemele Curcan. Cu o cifră — 1978. 140 tone sfeclă furajeră la hectar. Oamenii bat din palme. Se amuză. Felicităm tinerii din ferma de furaje. 1979 să-i găsească tot în primele rînduri“. Un cor improvizat cintă „Mulţi ani trăiască“. Se ciocnesc din nou paharele. Se dansează. In pauză Ion Anghel solicită o serie de interviuri ad-hoc: „Ce-şi propun uteciştii in 1979“. Majoritatea răspunsurilor sunt legate de activitatea fermelor în care-şi desfăşoară activitatea fiecare. Evident, un lucru firesc. (C. I. DINCA) familiei Constantin şi Mărioara Blebea sunt de fapt dorinţele lor. Anul 1979 înseamnă darea in folosinţă a celui mai tinăr vlăstar al chimiei româneşti, Combinatul petrochimic din Timişoara. Mărioara are de pus la punct cîteva lucrări privind compuşii macromoleculari iar Costică are răspunderi şi iu darea în folosinţă a secţiei de oxialcooli. Ca familie îşi mai doresc un copil. Anul ’79 este anul premierelor pentru foarte mulţi dintre cei cu care am stat de vorbă. Lăcătuşul Dimitrie Iovi de la I.M.T. se pregăteşte să treacă de la producţia cutiilor de viteze pentru poduri rulante, la cea a utilajului metalurgic. Pentru inginerii, ciberneticienii şi matematicienii de la centrul teritorial de calcul economic în agenda noului an este prevăzută elaborarea unor sisteme informaţionale complexe pentru prelucrarea la distanţă a datelor. Bogăţia de preocupări înscrise în filele de calendar ’79 sînt tot atîtea mărturii că anul abia început va fi şi el un an al belşugurilor. (ION DANCEA). Ca pretutindeni pe întreg cuprinsul patriei, şi în unităţile armatei noastre a avut loc sărbătorirea Revelionului ’79. Anul nou i-a găsit pe ostaşi adunaţi, după datina străbună, in jurul meselor pline, bucuroşi pentru ceea ce au înfăptuit în anul care a trecut pe planul însuşirii măiestriei ostăşeşti, a realizării unei noi calităţi in pregătirea de luptă şi politică. La cumpăna dintre cei doi ani frumoşi, ostaşii au trăit alături de toţi tinerii patriei sentimente de aleasă mindrie. Mîndrie pentru anul 1978, an în care naţiunea întreagă a sărbătorit marea unire, într- o strînsă şi puternică coeziune a tuturor fiilor patriei în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mîndrie pentru anul 1979, an hotăritor al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, care a început sub semnul angajării comuniste şi uteciste la indeplinirea unor măreţe obiective sociale şi economice. In toate unităţile, în seara de 31 decembrie, ostaşii, reuniţi in sălile frumos împodobite, au urmărit emoţionaţi urările şi îndemnurile comuniste expuse în însufleţitorul Mesaj adresat întregului nostru popor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, comandantul suprem al forţelor armate. Cum era şi firesc, întiiul toast a fost închinat patriei, partidului, conducătorului drag, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Au răsunat apoi cintece şi versuri despre patrie, despre prezentul şi viitorul nostru socialist, s-au rostit pluguşoare şi urări tradiţionale de sănătate şi noi izbinzi in muncă, laureaţii Festivalului naţional „Cîntarea României“ au oferit spectacole bogate, cu un fierbinte mesaj patriotic. Au fost multe motive de satisfacţie şi bucurie. Satisfacţia soldatului Ion Bejenaru, al cărui bunic, fost soldat in garda naţională în urmă cu 60 de ani, sărbătorea la Alba lulia primul An al Unirii cu ţara. Satisfacţia soldatului Dumitru Dosoftei, bucuros că familia sa a sărbătorit acelaşi eveniment în mijlocul foştilor săi tovarăşi de muncă de la marea întreprindere ieşeană unde a lucrat înainte de a veni in armată. Mîndria soldatului Nicolae Jipa, ultimul ostaş in postul de santinelă la drapelul unităţii, a soldatului Dumitrescu Petre, întiiul schimb al anului 1979 în postul de santinelă la drapelul de luptă. Soldaţii Ion Ursache, Dănuţ Trocea, fraţii Stefan şi Ion Grosu, Adrian Sergentu şi toţi ceilalţi tovarăşi ai lor, militari în termen, in jurul meselor bogate, şi-au exprimat angajarea ca în noul an pe piepturile lor să strălucească insignele de militari de munte şi specialişti de clasă. Soldaţii Mihai Radu şi Sorin Popa au urat tovarăşilor lor din grupă succese la toate întrecerile ostăşeşti ce vor avea loc in noul an. Urări la care s-a răspuns din toate piepturile de ostaşi printr-o însufleţitoare voinţă şi angajament tineresc. A fost un revelion ostăşesc frumos, reuşit, în care satisfacţia pentru rezultatele obţinute in 1978 s-a împletit cu dorinţa fierbinte ca acest an să fie un an al calităţii, al disciplinei ferme şi stricte, al calificativelor de foarte bine la toate categoriile de instrucţie şi armament. S-a urat ca anul ce a început să fie un an al hărniciei, al încrede-In municipiul Brăila au fost organizate două revelioane ale tineretului : pentru 200 persoane la Clubul tineretului şi pentru 500 persoane la Cantina întreprinderii „Progresul“. Tinerii au petrecut cu multă voie bună, au eântat şi au dansat, au făcut bilanţul realizărilor şi au dat drumul, în această noapte de argint, altor vise să zboare, să se înalţe. La Clubul tineretului printre cei 200, în fruntea pe Marea familie a sportivilor noştri a sărbătorit Revelionul ’79 cu gindul la succesele noului an mai ales că de data aceasta estevorba de un an preolimpic, deosebit de important pe drumul spre JO de la Moscova — 1980. Să parcurgem, împreună cu cititorii noştri, un traseu de anul nou, cu ciţiva dintre sportivii fruntaşi din 1978. La Deva, antrenorii semeriţi Martha şi Bela Karoli au întimpinat noul an, alături de elevele lor, printre care s-au aliat valoroasele gimnaste Nadia Comaneci şi Emilia Eberle, cele care au realizat la Campionatele mondiale de la Strasbourg noi rezultate de prestigiu, trecute la loc de frunte în cartea de aur fii depline a ostaşilor în puterea braţelor lor tinere, ale puternicului şi înălţătorului sentiment că ei sînt fii ai acestui pămînt minunat. (RADU RADOSLAVESCU). trecerii, aşa cum tot în frunte sunt şi la locurile lor de muncă se situau Ilie Ungureanu, electrician la I.U.G. Progresul, modelarul Costel Preda de la aceeaşi întreprindere, maistrul Romeo Lascu de la I.M.T. şi Vasile Dumitru, conducător auto la I.T.A. Brăila. Toţi tinerii brăileni de aici au ridicat paharul pentru un an rodnic, pentru noi succese pe drumul înfloririi patriei noastre. (ION CKIRIC), a sportului românesc. Fireşte, cupa de... pepsi ciocnită la miezul nopţii a fost închinată succeselor vizate la cele două mari confruntări internaţionale din 1979 : Campionatele Eu ropene de la Copenhaga şi Campionatele Mondiale de la Dallas. Pentru a rămîne în lumea gimnasticii, să consemnăm că valorosul nostru sportiv Dan Grecu a sărbătorit revelionul in Bucureşti, împreună cu soţia sa, Elena Grecu — fostă gimnastă de performanţă —, şi cu fiul lor Bogdan. Maestrul „inelelor“ a fost inconjurat în noaptea anului nou de un cerc de prieteni, care i-au urat, cum o facem şi noi, multe succese şi în 1979. „Caiacul amiral“, maestrul emerit al sportului Vasile Dîba, a oscilat între petrecerea revelionului în Jurilovca natală sau în București, alături de colegii săi de club. In cele din urmă, cel mai rapid caiacist al lumii, campion mondial și în 1978, a optat pentru un revelion sportiv, petrecut acasă, la coechipierul său Marian Ciobanu împreună cu alţi doi caiacişti, Alexandru Giura şi Mihai Zafiu, în vreme ce Ivan Patzaichin, „canda de aur“ şi-a sărbătorit revelionul împreună cu soţia şi cu fiica lor Ivona, în vîrstă de doi ani şi jumătate. Anii „flotilei de aur“ au închinat pentru noi succese la Campionatele Mondiale programate în 1979 la Duisburg, în R.F. Germania. Un revelion... atletic în familia Argentinei Menis, campioana discului românesc. Printre invitaţi s-a aflat şi Dorina Cătinelu- Traian, fostă campioană europeană de sală la lungime, care şi-a reluat de curînd activitatea de pregătire, după ce a devenit mama unei fetiţe. Să mai notăm că soţul Dorinei nu este altul decit fostul internaţional de handbal Traian Gabriel, unul dintre talentată conducători de joc pe care i-a produs Universitatea Bucureşti. Revelionul, sărbătoarea ce marchează trecerea intre ani a fost petrecut de către tinerii români, germani, maghiari în judeţul Mureş împreună, aşa cum împreună trăiesc, învaţă şi muncesc, cum îşi unesc cotidian eforturile, pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin judeţului în cadrul programului de făurire . Trecerea la handbal fiind făcută să poposim la Complexul turistic Borşa, din Maramureş, unde, — alături de mulţi alţi tineri ai judeţului respectiv, — si-au petrecut revelionul si handbaliştii de la Minaur Baia Mare. Ca întotdeauna in frunte, elevii lui Lascăr Pană, angajaţi în Cupa Cupelor, unde doresc să obţină un rezultat de excepţie, s-au numărat printre animatorii nopţii de Anul Nou. Dealtfel, doi dintre handbaliştii băimăreni au fost prezenţi şi pe, micul ecran, în seara zilei de 1 ianuarie , nu însă în postura de jucători, portarul Ion Belu şi pivotul Constantin Pantiru fiind, de această dată, conducători de... jocuri distractive. La Clubul Dinamo Bucureşti, tradiţionalul revelion sportiv a reunit, ca în fiecare an, o sumedenie de performeri renumiţi , la Casa Centrală a Armatei din Capitală au ciocnit cupele cu şampanie pentru viitoarele succese, performerii clubului Steaua în vreme ce numeroşi tineri sportivi ai C.S. Şcolar 2 Bucureşti au intimpinat noul an in taberele de vacanţă, organizate la Făgăraş, Neptun şi în alte pitoreşti staţiuni din ţară. (H. ALEXANDRESCU) României multilateral dezvoltate. In jurul meselor încărcate cu bucate, urmărind veritabile spectacole de muzică şi dans, ale obiceiurilor organizate de comitetele U.T.C. şi-au dat intilnire mii de tineri din Tg. Mureş, Tirnăveni, Reghin, Sighişoara, Sovata şi alte localităţi. (M. BORDA). Au ridicat paharul pentru un an rodnic înfrăţiţi în muncă, dar şi în joc şi veselie GIND TINERESC (Urmare din pag. I) nişte dintre două bătăi de inimă — sau ard in continuare, cu noi străluciri, acolo unde jocul faptelor nu s-a stins o singură clipă. Tinereţea işi reocupă — fără a-l fi părăsit vreodată — locul in flancul de înalt optimism al frontului de muncă al patriei, ce nu cunoaşte un alt reper mai inuit decit viitorul, pacea, bunăstarea. Tinereţea acestui puls înflăcărat se face simţită oriunde, ea poate fi văzută cu ochiul liber de prejudecăţi al omului de avint, al celui care arde înflăcărat la temperatura revoluţionară a faptei. Am intrat in 1979 cu conştiinţa unei mereu înnoite tinereţi revoluţionare. Cu conştiinţa a ceea ce putem făptui nesiliţi de nimeni, ci numai de mecanismul nostru interior de cutezanţă vizionară şi de dorinţă limpede de mai bine. Munţii noştri bătuţi de zăpezi şi vifore, cimpiile noastre bătute de grindina boabelor de griu zvirlite sub brazdă, casele noastre învelite in ploi de soare şi deschise omeniei, marile noastre şantiere ale construcţiei ce-şi reazimă schelele de bolta înstelată, iată spaţiul care ne creşte curat spre înălţimea gindului şi neodihnă iiinii. Anul 1979, simbolizat în Pluguşorul adresat conducerii de partid, tovarăşului Nicolae Ceauşescu — bărbatul ce ne conduce cu adincă înţelepciune şi luminoasă neodihnă mai revoluţionară — era reprezentat de un copil, de un şoim al patriei „cu glas de rouă“, frumos ca Făt- Frumos, avintat ca o rază de soare, bogat in straiul de urare al slovei. Lingă preşedintele ţării, acest copil — anul 1979 — se angaja să se facă mare, mare, cu fapte la cingătoare, cu alţii să crească zeci, pină-n zarea lui ’80. Iată un traiect al anului care acolo, lingă inima de împlinire şi de generozitate a ţării, lingă cel ce este cuget din cugetul şi suflet din sufletul neamului său, căpăta ardenţa unui angajament şi robusteţea solemnă a unui jurămint. Cel de-al patrulea an al cincinalului unei incandescente revoluţii, în tehnică şi ştiinţă, amil celui de-al XII-lea Congres al partidului a păşit spre viaţă ca un legămint frumos faţă de noi înşine, ca o jerbă de lumină peste tîmplele patriei. Am intrat în noul an — suntem deja in noul an — Şi mari teritorii de cutezanţă ne aşteaptă prin fapta noastră şi prin fapta gindului nostru tinăr.