Scînteia Tineretului, ianuarie 1979 (Anul 35, nr. 9210-9234)

1979-01-03 / nr. 9210

„SCέNT­EI­A TINERETULUI" pag. 2 i­vi împreună, din nou, tinerii cei mai harnici Aici, in oraşul de la poalele Tîmpei, la sărbătoarea sfirsitu­­lui de an s-au intilnit in cluburi, case de cultură, cantine-restau­­rant şi cabanele din împrejurimi mii de tineri. Ei au sărbătorit împreună rodul muncii înscrise în cronica anului care a trecut. Cu tinerească voioşie, la com­plexul Cerbul Carpatin, aproape 800 utecişti dintre cei mai harnici, evidenţiaţi în întrecerea tineretului au fost împreună la această tradiţională sărbătoare. In noaptea de cumpănă între ani, bilanţul eforturilor tinerilor braşoveni este bogat, ei au efectuat un volum de muncă pa­triotică concretizat în peste 12 milioane lei, au depăşit angaja­mentul acţiunilor finanţate cu 250 000 lei constând în moderni­zarea străzilor, construcţii de locuinţe pentru tinerele familii, cămine de nefamilişti, investiţii industriale, concretizate in ex­tinderea suprafeţelor productive în întreprinderile Hidromecani­ca şi Tractorul. Mesajul adresat în noaptea de revelion de către secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost primit cu deosebit entuziasm de către tinerii de la marea întreprindere constructoare de tractoare româ­nești. Gheorghe Popica, secre­tarul comitetului U.T.C. al în­treprinderii, ne spunea : A ÎNCEPUT CEL DEAL PATRULEA AN AL CINCINALULUI (Urmare din pag. I) HUNEDOARA: Semne bune anul­are In momentul in care şuieratul locomotivelor marca hotarul dintre ani, topitorii de la oţelă­­ria Siemens Martin nr. 2 din Hunedoara s-au adunat pe plat­formă pentru a-şi stringe miini­­le şi a-şi ura tradiţionalul „La mulţi ani“. După ce şi-a îmbră­ţişat pe rind ortacii, prim-topi­­torul Cornel Bucur s-a reîntors la cuptorul său, pregătindu-se să treacă la evacuarea şarjei. El a deschis orificiul cuptorului dînd drum liber şuvoiului de metal ,spre oala de turnare. Era prima şarjă a anului 1979, izvorî­­tă din cuptoarele Hunedoarei, prima şarjă dăruită ţării, şarjă despre care ing. Cornel Dehe­­leanu, directorul uzinei nr. 3 oţelării, afirmă că „este de foarte bună calitate şi se înca­drează în sortimentul progra­mat“. Şarja a fost elaborată cu 15 minute in avans faţă de gra­fic şi depăşeşte cu 20 tone greu­tatea planificată, constituindu-se în cea mai valoroasă izbindă a tinerilor oţelari înscrisă in cro­nica primelor zile de muncă ale anului. Pentru că prima şarjă a fost elaborată la cuptorul nr. 1 unde lucrează în exclusivitate, tineri. După o oră a ieşit şarja lui Ioan Baştea de la cuptorul nr. 4, apoi rind pe rind, pînă la predarea schimbului, fiecare cuptor a dat cite o şarjă peste greutatea planificată şi cu o du­rată de elaborare mai scurtă de­cit se prevăzuse. Aceste succese au fost amplificate în schimbu­rile următoare cind formaţiile conduse de tinerii prim-topitori Gheorghe Bărbuş, Gheorghe Preda, Ariton Bucur, Ioan Po­­povici şi alţii au adăugat noi tone la depăşirile consemnate anterior. Astfel, in primele zile ale anului, topitorii de la cea mai mare oţelărie hunedoreană au elaborat suplimentar 280 tone oţel demonstrînd că sunt decişi să-şi ridice activitatea la noi cote de randament şi eficienţă. (AL. BALGRADEAN). BUZĂU: Producţie­­ peste plan Ultimele ceasuri ale anului trecut au găsit colectivul de oa­meni ai muncii de la întreprin­derea de geamuri Buzău în faţa unui bilanţ care-i onorează : de­păşirea prevederilor de plan şi obţinerea unei producţii supli­mentare în valoare de 15 mili­oane lei. Ca urmare a eforturi­lor depuse în domeniul crea­ţiei tehnice — realizarea liniilor tehnologice pentru fabricarea vizorilor şi a geamului termo­­pan, a cuptorului de securizat de orizontală etc. — au fost in­tegraţi in circuitul productiv peste 1 500 mp suprafeţe insu­ficient valorificate. Iată suportul demarajului spectaculos incă din prima oră a anului 1979. In toate secţiile cu foc conti­nuu — geam tras, geam lami­nat, secţia şlefuire şi prelucrare — uteciştii au fost în primele rînduri reuşind să înscrie in aceste zile de debut ale lui 1979, o producţie peste plan în valoa­re de peste 500 000 lei. (C. I. DINCA) GALAŢI: An rodnic Siderurgiştii gălăţeni rapor­tează din primele zile rezultate deosebite in muncă : pe 1 şi 2 ianuarie, cocsarii au depăşit sar­cinile de plan cu 100 tone, oţe­­larii cu 120 tone, la laminorul de benzi la cald, s-au laminat cu 500 tone mai mult decit în pro­gram. Primele succese le-au obţinut şi laminatorii de la laminorul de tablă groasă şi laminorul de benzi la rece, depăşindu-şi sar­cinile de plan. La laminorul Sle­­bing şi turnarea continuă s-au realizat în acelaşi timp, 200 sle­­buri peste plan. Asemenea suc­cese sunt, pentru Combinatul si­derurgic de la Galaţi, semnul unui an rodnic. (ION CHIRIC) TÎRNĂVENI: Argumentul faptelor Noaptea anului nou i-a găsit pe sticlarii din­­Tirnăveni trăind bucuria împlinirilor anului care s-a încheiat. A fost un an bo­gat in succese. In carnetul în­trecerii socialiste, oglindă a harnicului colectiv alcătuit din români, maghiari şi germani se consemnează o producţie supli­mentară de peste 16 milioane lei. Sub semnul luptei pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin întreprinderii in acest an a în­ceput activitatea din primele ore. Despre acest lucru ne-au vorbit tinerii Aurel Cristea, Ion Cătană, Ion Dumitru, Maria Szabó, Ioan Hioi, Liviu Săvuţ, prezenţi în noaptea de revelion lingă vatra cuptoarelor. Hotări­­rea lor o argumentează faptele, în zilele de 1 şi 2 ianuarie, sti­clarii din Tirnăveni au realizat peste plan 1 500 mp geam tras, 10 000 mp geam laminat profi­lat, 6 000 butelii şi alte produse în valoare de peste 100 000 lei. (R. MIRCEA). OŢELUL ROŞU: Bucuriile siderurgiştilor Pentru siderurgiştii Oţelului roşu aflaţi la datorie în noaptea revelionului, existau motive în plus de bucurie. Ceţelăr­ia electrică, adică un mod de a produce oţel după reţetele ce­lei mai avansate tehnologii, s-a integrat şi ea tradiţiei aproape bicentenare. In al doilea rind, fiindcă autorul acestor realizări este un colectiv a cărui virstă medie este de nici 26 ani. In al treilea rind deoarece oţelul pro­dus face parte din Categoria ale­şilor cu aspiraţii de a intra în elita oţelurilor de viţă nobilă, competitive pe orice piaţă a lu­mii. La Oţelăria electrică, la cupto­rul nr. 2, în jurul căruia mun­ceau nerăbdători tinerii Corio­­lan Marculescu, Gheorghe Liga­­ru şi Dupu Constantin, anul ’79 a venit cu 45 de minute mai devreme. Prima şarjă a fost turnată la 23,15 minute. Firesc, primele felicitări au fost adre­sate de colegii celorlalte cup­toare. Prea mult n-au putut nici ei să zăbovească, fiindcă sorocul elaborării se apropia şi la cup­toarele 1, 3 şi 4. Alţi tineri, Mi­hai Georgescu, Lucian Moţoc, Luca Dragomir, coordonaţi de şeful secţiei pe schimb, Ludovic Klees, au avut de lucru, nu glu­mă. La fel de solicitaţi au fost dispecerii şi de către „veteranii“ de la oţelăria S.M. Cuptorul 2, la ora 0,45 a ţinut să demonstre­ze că nu este deloc bătrîn. Gheorghe Laţcu, Gavrilă Sanda apoi ceilalţi de la alte cuptoare, Victor Boşcai, Şofron Albu şi Anton Flocaci nu sunt cu nimic mai prejos decit ceilalţi. Şi ca să o dovedească, pe bază de fapte, pe prima filă a calenda­rului '79 au fost consemnate 70 tone oţel produs peste sarcinile de plan. (ION OANCEA) La focul nestins al faptelor de muncă MIERCURI 3 IANUARIE 1979 REVELION 1979 DE LA UN CAPAT LA ALTUL AL ŢÂRII - SĂRBĂTOAREA MUNCII ÎMPLINITE, A ASPIRAŢIILOR ÎNFLĂCĂRATE SPRE VIITOR Tinerii mineri şi-au strîns mîinile ca la ieşirea din sat Certitudini pentru visele înaripate Mîndrie şi angajare ostăşească Printre sportivii de frunte ai anului Minerii din Lupeni, minunaţii bărbaţi care scormonesc cu curaj străfundurile pâmîntului, au ţinut să fie împreună şi în noaptea Anului Nou, sârbătorin­­du-şi Revelionul in cel mai im­punător edificiu al oraşului : Palatul culturii. In componenţa pe care o cunosc in abataje, la mesele încărcate cu bucate, au luat loc brigăzile celor mai des­toinici căutători ai comorilor din adîncuri, obişnuite să se în­treacă nu numai in hărnicie, ci şi în veselie şi bună dispoziţie. Printre cei prezenţi l-am recu­noscut pe Eftimie Nicoară, îm­preună cu tinerii săi ortaci de la sectorul investiţii, fruntaşi între fruntaşi, care au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan anuale incă de la data de 13 de­cembrie 1978, realizând supli­mentar 200 ml de galerii , pe oamenii lui Valentin Tofan, de la sectorul 4 care, în abatajul frontal au stabilit un valoros record de productivitate depă­­şindu-şi randamentele cu 5 tone pe post care s-au concretizat în­­tr-o producţie suplimentară de peste 5 000 tone cărbune; pe Ioachim Udilicean, secretarul organizaţiei U.T.C. de la secto­rul 3, care laolaltă cu tinerii săi brigadieri a extras suplimentar in luna decembrie apr­oape 200 tone cărbune , pe Constantin Lupulescu, Gheorghe Aniţa şi alţii care pe parcursul multor zile şi nopţi de neodihnă au sporit renumele exploatării mi­niere Lupeni, cea mai luminoasă stea din constelaţia carboniferă a Văii Jiului. In momentul cind acele ceasornicului au in­dicat trecerea intr-un nou an a­­ceştia şi-au strîns mîinile cu putere, aşa cum fac întotdeauna la ieşirea din şut,­urîndu-şi „La mulţi ani“ şi succese tot mai strălucite in viitor. In asemenea clipe de hotar, minerilor le place să privească cu optimism spre ziua de mîine pe care vor s-o clădească tot mai frumoasă, mai îmbelşugată, mai fericită. Nu greşim dacă spunem că petrecerea a atins intensitatea vredniciei lor din abataje. (AL. BALGRADEAN). — Anul 1979 va constitui pen­tru cei 7 000 utecişti un prilej de a-şi manifesta şi mai hotărît entuziasmul, abnegaţia. Vom continua şi în acest an, ca prin­­tr-o largă participare a celor mai buni tineri in activitatea de creaţie şi cercetare să găsim noi soluţii tehnice, care să ducă la sporirea prestigiului tractorului nostru. Aceleaşi ginduri de muncă ni le-a împărtăşit Ion Stanca, se­cretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea Rulmentul: „ Am realizat în anul care a trecut cu tinerii montarea ma­şinilor în noua secţie de strun­­gărie. Ne gîndim ca şi în acest an să canalizăm activitatea bri­găzilor uteciste la realizarea şi­­modernizarea unor noi supra­feţe de producţie. De asemenea vom creşte preocuparea noastră de a spori calificarea şi pregă­tirea profesională a tinerilor pentru participarea lor, cu toată răspunderea, la aplicarea noului mecanism economico-financiar, cerinţă de prim ordin subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului“. (ADINA VELEA). Felicitări harnicilor lucrători ai ogoarelor Zimbetele de circumstanţă au dispărut făcind loc veseliei. Se ciocneşte mult aşteptata cupă. Lică Mocăniţă­ şi Nicolae Oră­­şeanu dispar din sală in timp ce fac un semn discret orchestrei. După un timp uşa principală se deschide. Orchestra dă un sem­nal şi vrind-nevrînd se face li­nişte. Lică Mocăniţă, secretarul comitetului U.T.C. pe C.A.P„ apare ţinînd în mină şi uriaşă sfeclă — evident, din carton. Pe ea sint gravate cîteva nume : Neagu Răducanu, Costică Pa­­rapancea, Cristea Ioniţă, Con­stantin Badea şi Răducanu Decorul anume pregătit pen­tru a-i întimpina pe cei 700 ti­neri timişoreni — români, maghiari şi germani — veniţi la Casa tineretului să-şi ia rămas bun de la anul ’78 şi, tot îm­preună, să-l intimpine după străvechi obiceiuri pe cel nou, a reconstituit întocmai acea­­ambianţă specifică plaiurilor româneşti. Singurul absent, una­nim regretat, a fost zăpada. Fantezia, ritmurile dansului, cîntecele au dat dimensiunea a­­cestei petreceri a tinerilor. Bătăile gongului au fost prece­date de pocnetul sticlelor de şampanie. Apoi, toţi cei pre­zenţi au ascultat cu deosebită atenţie Mesajul preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, moment însufleţitor, de vibrantă mindrie patriotică pentru fiecare tinăr. Mircea Secula, constructor, secretarul U.T.C. la grupul­­ T.C.M.T. işi dorea în numele colegilor săi ca în anul abia început să con­struiască şi mai mult. Oricum, în 1978 au construit locuinţe cu­ pentru o jumătate de oraş cu 30 000 locuitori. In noul an au de făcut incă pe au­t. Problemele Curcan. Cu o cifră — 1978. 140 tone sfeclă furajeră la hectar. Oamenii bat din palme. Se amu­ză. Felicităm tinerii din ferma de furaje. 1979 să-i găsească tot în primele rînduri“. Un cor im­provizat cintă „Mulţi ani trăias­că“. Se ciocnesc din nou pahare­le. Se dansează. In pauză Ion An­­ghel solicită o serie de inter­viuri ad-hoc: „Ce-şi propun ute­­ciştii in 1979“. Majoritatea răs­punsurilor sunt legate de activi­tatea fermelor în care-şi des­făşoară activitatea fiecare. Evi­dent, un lucru firesc.­ (C. I. DINCA) familiei Constantin şi Mărioara Blebea sunt de fapt dorinţele lor. Anul 1979 înseamnă darea in folosinţă a celui mai tinăr vlăs­tar al chimiei româneşti, Com­binatul petrochimic din Timi­şoara. Mărioara are de pus la punct cîteva lucrări privind com­puşii macromoleculari iar Costi­că are răspunderi şi iu darea în folosinţă a secţiei de oxi­­alcooli. Ca familie îşi mai do­resc un copil. Anul ’79 este anul premierelor pentru foarte mulţi dintre cei cu care am stat de vorbă. Lăcătuşul Dimitrie Iovi de la I.M.T. se pregăteşte să treacă de la producţia cutiilor de viteze pentru poduri rulante, la cea a utilajului metalurgic. Pentru inginerii, ciberneticienii şi matematicienii de la centrul teritorial de calcul economic în agenda noului an este prevăzută elaborarea unor sisteme infor­maţionale complexe pentru pre­lucrarea la distanţă a datelor. Bogăţia de preocupări înscrise în filele de calendar ’79 sînt tot atîtea mărturii că anul abia început va fi şi el un an al belşugurilor. (ION DANCEA). Ca pretutindeni pe întreg cu­prinsul patriei, şi în unităţile armatei noastre a avut loc săr­bătorirea Revelionului ’79. Anul nou i-a găsit pe ostaşi adunaţi, după datina străbună, in jurul meselor pline, bucuroşi pentru ceea ce au înfăptuit în anul care a trecut pe planul însuşirii mă­iestriei ostăşeşti, a realizării unei noi calităţi in pregătirea de luptă şi politică. La cumpăna dintre cei doi ani frumoşi, os­taşii au trăit alături de toţi ti­nerii patriei sentimente de a­­leasă mindrie. Mîndrie pentru anul 1978, an în care naţiunea întreagă a sărbătorit marea unire, într- o strînsă şi puter­nică coeziune a tuturor fiilor patriei în jurul partidului, al secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Mîn­drie pentru anul 1979, an hotări­­tor al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, care a în­ceput sub semnul angajării co­muniste şi uteciste la indepli­­nirea unor măreţe obiective so­ciale şi economice. In toate unităţile, în seara de 31 decembrie, ostaşii, reuniţi in sălile frumos împodobite, au urmărit emoţionaţi urările şi îndemnurile comuniste expuse în însufleţitorul Mesaj adresat întregului nostru­­ popor de că­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, coman­dantul suprem al forţelor ar­mate. Cum era şi firesc, întiiul toast a fost închinat patriei, partidului, conducătorului drag, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Au răsunat apoi cintece şi versuri despre patrie, despre prezentul şi viitorul nostru so­cialist, s-au rostit pluguşoare şi urări tradiţionale de sănătate şi noi izbinzi in muncă, laureaţii Festivalului naţional „Cîntarea României“ au oferit spectacole bogate, cu un fierbinte mesaj patriotic. Au fost multe mo­tive de satisfacţie şi bucurie. Satisfacţia soldatului Ion Beje­­naru, al cărui bunic, fost soldat in garda naţională în urmă cu 60 de ani, sărbătorea la Alba lulia primul An al Unirii cu ţara. Satisfacţia soldatului Du­mitru Dosoftei, bucuros că fa­milia sa a sărbătorit acelaşi e­­veniment în mijlocul foştilor săi tovarăşi de muncă de la marea întreprindere ieşeană unde a lucrat înainte de a veni in armată. Mîndria soldatului Nicolae Jipa, ultimul ostaş in postul de santinelă la drapelul unităţii, a soldatului Dumitres­­cu Petre, întiiul schimb al anu­lui 1979 în postul de santinelă la drapelul de luptă. Soldaţii Ion Ursache, Dănuţ Trocea, fra­ţii Stefan şi Ion Grosu, Adrian Sergentu şi toţi ceilalţi tovarăşi ai lor, militari în termen, in ju­rul meselor bogate, şi-au exprimat angajarea ca în noul an pe piepturile lor să strălu­cească insignele de militari de m­unte şi specialişti de clasă. Soldaţii Mihai Radu şi Sorin Popa au urat tovarăşilor lor d­in grupă succese la toate întrece­rile ostăşeşti ce vor avea loc in­ noul an. Urări la care s-a răs­puns din toate piepturile de ostaşi printr-o însufleţitoare voinţă şi angajament tineresc. A fost un revelion ostăşesc fru­mos, reuşit, în care satisfacţia pentru rezultatele obţinute in 1978 s-a împletit cu dorinţa fier­binte ca acest an să fie un an al calităţii, al disciplinei ferme şi stricte, al calificativelor de foarte bine la toate categoriile de instrucţie şi armament. S-a urat ca anul ce a început să fie un an al hărniciei, al încrede-In municipiul Brăila au fost organizate două revelioane ale tineretului : pentru 200 persoa­ne la Clubul tineretului şi pen­tru 500 persoane la Cantina în­treprinderii „Progresul“. Tinerii au petrecut cu multă voie bună, au eântat şi au dansat, au făcut bilanţul realizărilor şi au dat drumul, în această noapte de argint, altor vise să zboare, să se înalţe. La Clubul tineretului printre cei 200, în fruntea pe­ Marea familie a sportivilor noştri a sărbătorit Revelionul ’79 cu gindul la succesele noului an mai ales că de data aceasta este­­vorba de un an preolim­­pic, deosebit de important pe drumul spre JO de la Moscova — 1980. Să parcurgem, împreună cu cititorii noştri, un traseu de anul nou, cu ciţiva dintre spor­tivii fruntaşi din 1978.­­ La­ Deva, antrenorii s­emeriţi Martha şi Bela Karoli au întim­­pinat noul an, alături de elevele lor, printre care s-au aliat va­loroasele gimnaste Nadia Co­maneci şi Emilia Eberle, cele care au realizat la Campionatele mondiale de la Strasbourg noi rezultate de prestigiu, trecute la loc de frunte în cartea de aur fii depline a ostaşilor în puterea braţelor lor tinere, ale puter­nicului şi înălţătorului senti­ment că ei sînt fii ai acestui pămînt minunat. (RADU RA­­DOSLAVESCU). trecerii, aşa cum tot în frunte sunt şi la locurile lor de muncă se situau Ilie Ungureanu, elec­trician la I.U.G. Progresul, mo­­delarul Costel Preda de la a­­ceeaşi întreprindere, maistrul Romeo Lascu de la I.M.T. şi Vasile Dumitru, conducător auto la I.T.A. Brăila. Toţi tinerii brăilen­i de aici au ridicat pa­harul pentru un an rodnic, pen­tru noi succese pe drumul în­floririi patriei noastre. (ION CKIRIC), a sportului românesc. Fireşte, cupa de... pepsi ciocnită la mie­zul nopţii a fost închinată succeselor vizate la cele două mari confruntări internaţionale d­in 1979 : Campionatele Eu­­ ropene de la Copenhaga şi Campionatele Mondiale de la Dallas. Pentru a rămîne în lumea gimnasticii, să consemnăm că valorosul nostru sportiv Dan Grecu a sărbătorit revelionul in Bucureşti, împreună cu soţia sa, Elena Grecu — fostă gimnas­tă de performanţă —, şi cu fiul lor Bogdan. Maestrul „inelelor“ a fost inconjurat în noaptea anului nou de un cerc de prie­teni, care i-au urat, cum o fa­cem şi noi, multe succese şi în 1979. „Caiacul amiral“, maestrul e­merit al sportului Vasile Dîba, a oscilat între petrecerea reve­lionului în Jurilovca natală sau în București, alături de colegii săi de club. In cele din urmă, cel mai rapid caiacist al lumii, campion mondial și în 1978, a optat pentru un revelion sportiv, petrecut acasă, la coechipierul său Marian Ciobanu împreună cu alţi doi caiacişti, Alexandru Giura şi Mihai Zafiu, în vreme ce Ivan Patzaichin, „cand­a de aur“ şi-a sărbătorit revelionul împreună cu soţia şi cu fiica lor Ivona, în vîrstă de doi ani şi jumătate. Anii „flotilei de aur“ au închinat pentru noi succese la Campionatele Mon­diale programate în 1979 la Duisburg, în R.F. Germania. Un revelion... atletic în familia Argentinei Menis, campioana discului românesc. Printre invi­taţi s-a aflat şi Dorina Cătinelu- Traian, fostă campioană euro­peană de sală la lungime, care şi-a reluat de curînd activitatea de pregătire, după ce a devenit mama unei fetiţe. Să mai notăm că soţul Dorinei nu este altul decit fostul internaţional de handbal Traian Gabriel, unul dintre talentată conducători de joc pe care i-a produs Universi­tatea Bucureşti. Revelionul, sărbătoarea ce marchează trecerea intre ani a fost petrecut de către tinerii români, germani, maghiari în judeţul Mureş împreună, aşa cum împreună trăiesc, învaţă şi muncesc, cum îşi unesc cotidian eforturile, pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin judeţului în cadrul programului de făurire . Trecerea la handbal fiind fă­cută­ să poposim la Complexul turistic Borşa, din Maramureş, unde, — alături de mulţi alţi ti­neri ai judeţului respectiv, — si-au petrecut revelionul si handbaliştii de la Minaur Baia Mare. Ca întotdeauna in frunte, elevii lui Lascăr Pană, angajaţi în Cupa Cupelor, unde doresc să obţină un rezultat de excepţie, s-au numărat printre animatorii nopţii de Anul Nou. Dealtfel, doi dintre handbaliştii băimăreni au fost prezenţi şi pe­, micul ecran, în seara zilei de 1 ianuarie , nu însă în postura de jucători, por­tarul Ion Belu şi pivotul Con­stantin Pantiru fiind, de această dată, conducători de... jocuri distractive. La Clubul Dinamo Bucureşti, tradiţionalul revelion sportiv a reunit, ca în fiecare an, o sume­denie de performeri renumiţi , la Casa Centrală a Armatei din Capitală au ciocnit cupele cu şampanie pentru viitoarele suc­cese, performerii clubului Steaua în vreme ce numeroşi tineri sportivi ai C.S. Şcolar 2 Bucu­reşti au intimpinat noul an in taberele de vacanţă, organizate la Făgăraş, Neptun şi în alte pitoreşti staţiuni­ din ţară. (H. ALEXANDRESCU) României multilateral dezvoltate. In jurul meselor încărcate cu bucate, urmărind veritabile spectacole de muzică şi dans, ale obiceiurilor­ organizate de comitetele U.T.C. şi-au dat in­­tilnire mii de tineri din Tg. Mu­reş, Tirnăveni, Reghin, Sighi­şoara, Sovata şi alte localităţi. (M. BORDA). Au ridicat paharul pentru un an rodnic înfrăţiţi în muncă, dar şi în joc şi veselie GIND TINERESC (Urmare din pag. I) nişte­­ dintre două bătăi de inimă — sau ard in continua­re, cu noi străluciri, acolo unde jocul faptelor nu s-a stins o singură clipă. Tinere­ţea işi reocupă — fără a-l fi părăsit vreodată — locul in flancul de înalt optimism al frontului de muncă al pa­triei, ce nu cunoaşte un alt reper mai inuit decit viitorul, pacea, bunăstarea. Tinereţea acestui puls înflăcărat se face simţită oriunde, ea poate fi văzută cu ochiul liber de prejudecăţi al omului de avint, al celui care arde în­flăcărat la temperatura re­voluţionară a faptei. Am intrat in 1979 cu con­ştiinţa unei mereu înnoite ti­nereţi revoluţionare. Cu con­ştiinţa a ceea ce putem făp­tui nesiliţi de nimeni, ci nu­mai de mecanismul nostru interior de cutezanţă viziona­ră şi de dorinţă limpede de mai bine. Munţii noştri bătuţi de ză­pezi şi vifore, cimpiile noas­tre bătute de grindina boabe­lor de griu zvirlite sub braz­dă, casele noastre învelite in ploi de soare şi deschise omeniei, marile noastre şan­tiere ale construcţiei ce-şi reazimă schelele de bolta în­stelată, iată spaţiul care ne creşte curat spre înălţimea gindului şi neodihnă iiinii. Anul 1979, simbolizat în Pluguşorul adresat conduce­rii de partid, tovarăşului Nicolae Ceauşescu — bărba­tul ce ne conduce cu adincă înţelepciune şi luminoasă neodihnă m­ai­ revoluţionară — era reprezentat de un co­pil, de un şoim al patriei „cu glas de rouă“, frumos ca Făt- Frumos, avintat ca o rază de soare, bogat in straiul de urare al slovei. Lingă pre­şedintele ţării, acest copil — anul 1979 — se angaja să se facă mare, mare, cu fapte la cingătoare, cu­ alţii să crească zeci, pină-n zarea lui ’80. Iată un traiect al anului care acolo, lingă inima de împli­nire şi de generozitate a ţă­rii, lingă cel ce este cuget din cugetul şi suflet din­ su­fletul neamului său, căpăta ardenţa unui angajament şi robusteţea solemnă a unui jurămint. Cel de-al patrulea an al cincinalului unei in­candescente revoluţii, în teh­nică şi ştiinţă, amil celui de-al XII-lea Congres al partidului a păşit spre viaţă ca un legămint frumos faţă de noi înşine, ca o jer­bă de lumină peste tîmplele patriei. Am intrat în noul an — suntem­ deja in noul an — Şi mari teritorii de cutezanţă ne aşteaptă prin fapta noastră şi prin fapta gindului nostru tinăr.

Next