Scînteia Tineretului, octombrie 1980 (Anul 36, nr. 9752-9778)

1980-10-01 / nr. 9752

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Sub genericul rubricii pe care o inaugurăm astăzi, ne propunem să oferim tinerilor cititori o amplă suită de articole abordînd cîteva din cele mai caracteristice trăsături ale ideologiei burgheze contemporane. Intenţia noastră este ca articolele pe care le vom publica să descompună mecanismele fundamentale ale societăţii capita­liste, operaţie care urmăreşte să pună în evi­denţă faptul esenţial că ordinea capitalistă nu reuşeşte să creeze cadrul necesar, afirmării au­tentice a omului, aşa cum pretind apologeţii săi. Dealtfel, în ultimul timp, cu deosebire, tot mai mulţi ideologi occidentali adoptă o atitudine realistă, critică în raport cu societatea în care trăiesc. Unele dintre cele mai semnificative luări de poziţie ale acestora îşi vor găsi locul în structura articolelor. Faţă în faţă cu realita­tea, supuse examenuului practicii, miturile so­cietăţii de consum, ale selman­ului, societăţii tuturor posibilităţilor, ale succesului total, libe­rei iniţiative şi altele se dovedesc pînă la urmă a forma doar bagajul de iluzii pe care promo­torii ordinii capitaliste încearcă să le inoculeze oamenilor, a unor oameni care, în majoritatea lor covîrşitoare, se simt alienaţi, frustraţi de ceea ce constituie adevăratele coordonate poli­tice, economice, sociale, morale ale unei vieţi umane în sensul plenar şi viabil al reali­zării ei. Sub titlul „Violenţa în oraşe. Tinerii pe banca acuzaţilor“, „Le Monde“ scria că „atunci cînd francezii sunt chestionaţi cu privire la insecuritate, ei a­­sociază spontan tinereţea şi vio­lenţa“. In context este citat Bu­letinul de informare al Minis­terului francez de Interne con­form căruia la Paris se comit peste 122 de crime şi delicte la mia de locuitori. Exemplul ales este întrucitva întîmplător in sensul că multe altele de acest gen umplu din abundenţă spa­ţiile publicaţiilor occidentale, dar valoarea sa de generalitate, de inferenţă asupra unui mod de viaţă tipic din ce în ce mai mult capitalismului contempo­ran este relevantă. Violenţa a devenit un „mo­dus vivendi“ ce-şi sporeşte in­­tr-o interdependenţă perma­nentă victimele şi protagoniştii. Statisticile excelează in a furniza date ce atrag aten­ţia Îndeosebi asupra creşterii accelerate a criminalităţii ju­venile, care, sub diversele ei forme de manifestare, invadea­ză in special rîndurile acelor tineri proveniţi­i din clasele şi păturile sociale defavorizate, ostracizaţi la periferia unei so­cietăţi ce le refuză posibilitatea de a munci, condiţia esenţială a integrării active în colectivita­te a noilor generaţii. Care sunt cauzele profunde ce determină o atare stare de lucruri, care alimentează perpetuarea şi am­plificarea fenomenului ? Marx, pornind de la premisa determinării social-istorice a personalităţii umane, a gradu­lui de conştiinţă şi tipului de manifestare a „omului real“, demonstra că acesta este „pro­dusul ansamblului relaţiilor so­ciale“, fiind determinat în par­ticularitatea sa de natura socie­tăţii în care trăieşte şi se for­mează. Din această perspectivă, a înţelege în profunzime carac­teristicile escaladării violenţei in rîndul tineretului din socie­tatea capitalistă, motivaţia ati­tudinii, dinamica idealurilor şi aspiraţiilor ce îl animă, intr-un cuvînt, sensul devenirii sale ca generaţie, înseamnă, în primul rind, a Înţelege în conţinutul şi articulaţiile sale esenţiale în­săşi realitatea social-economică şi politică a lumii cu car­e se confruntă. Pe fundalul agravării recesiu­nii economice ce caracterizează capitalismul contemporan şi care îşi pune amprenta asupra întregii existenţe şi conştiinţe sociale, are loc o înrăutăţire a condiţiilor de viaţă ale mase­lor de oameni ai muncii, creşte tot mai mult şomajul, se degra­dează progresiv climatul social. Rezultatele unui sondaj pu­blicat la sfirşitul anului trecut de „Nouvelle Observateur“, in­dica faptul că 89 la sută dintre francezi apreciază că se găsesc în plină criză, iar pentru 45 la sută dintre cei investigaţi, prin­cipala îngrijorare o constituie viitorul copiilor lor. Nesiguran­ţa zilei de miine nu este mima­tă, fariseică , ea reprezintă pro­iectarea in viitor a unor reali­tăţi cotidiene. Propovăduită nu de mult ca Eden al împlinirii şi bunăstării generale, societatea de consum stimulind risipa, nevoile artifi­cioase şi consumul iraţional şi-a dovedit acum mai mult ca oricînd imperfecţiunile de esen­ţă, bulversînd şi lovind înainte de toate generaţia tinară, care este in ansamblul categoriilor de populaţie cea mai afectată şi defavorizată. Statisticile arată că numărul şomerilor în ţările capitaliste dezvoltate a depăşit in 1978 ci­fra de 17 milioane, iar dintre cele 6 milioane de persoane fără lucru din ţările Pieţei co­mune, 2 milioane au sub 25 de ani. Raportat la tineret, aceasta înseamnă, mai concret, că fie­care al doilea şomer din Franţa şi 75 la sută din cei 1,7 milioa­ne de căutători ai unui loc de muncă din Italia nu au împlinit încă vîrsta de 25 de ani. „O generaţie eşuată ?“ se în­treabă revista „Stern“ care, după ce menţionează că 100 000 de tineri absolvenţi ai şcolii nu găsesc în R.F.G. un loc de ca­lificare profesională, concluzio­nează că „rata mare a şoma­jului în rîndul tineretului are consecinţe grave pe plan social“. Din cauza lipsei de experienţă şi calificare profesională adec­vată (cu implicaţii imediate în ce priveşte productivitatea mun­cii) tinerii sunt concediaţi pri­mii şi reintegraţi în muncă ul­timii, ceea ce antrenează atitu­dini sociale şi politice dezinte­­grative in faţa valorilor socie­tăţii in general. Înţelegînd mecanismul deter­minării dialectice a condiţiei sociale a unei colectivităţi uma­ne, a unei categorii de popu­laţie de către condiţia şi poziţia sa economică, înţelegem natura incongruenţei insurmontabile dintre statutul şi rolul tinere­tului în societatea capitalistă. Cu alte cuvinte, afectată în pri­mul rind in ce priveşte condiţia sa economică, munca — cerinţă sine-qua-non a exercitării efec­tive a unui rol real în societa­te, tînăra generaţie trăieşte in plan existenţial contradicţia de­calajului de nedepăşit între ceea ce societatea îi oferă ca posibilităţi de manifestare şi afirmare şi propriile sale năzu­inţe şi aspiraţii de împlinire multilaterală şi participare ac­tivă la întreaga viaţă a socie­tăţii. „Societatea de consum" secre­tă violenţa prin Însăşi alcătui­rea şi mecanismul funcţionării ei ce reproduce Injustiţia, go­leşte de semnificaţie valorile umane, condamnă la înstrăinare şi marginalizare un număr tot mai mare de tineri. Aşa cum recunoaşte şi The­rese Picola „în momentul fău­ririi idealului său, tînărul ştie, pentru că totul i-o dovedeşte, că materialul vechilor principii este uzat, şi el îl respinge. Dar cum el are nevoie de ideal ...idealul său este să nu aibă ideal“. „Nevoia de drog la ti­neri, constată autoarea, este cel mai adesea legată de acest refuz al valorilor noastre. Pri­vaţi de raţiunile tradiţionale de a fi... ei pierd credinţa intr-o lume mai bună şi devin facil victima unei lumi mai rele“. Incercînd o radiografie fie ea cît de sumară a contextului po­litic şi social-economic în care tineretul se dezvoltă, nu putem omite dimensiunea spirituală, culturală a acestui mediu, atit in accepţiunea sa de emanaţie a realităţii, cît şi ca element activ, cu o amprentă deosebită în conştiinţa de sine a indivi­dului aflat în plină perioadă de modelare şi consolidare a per­sonalităţii sale. Impactul nefast asupra con­cepţiei şi atitudinii tinărului faţă de viaţă şi societate, pro­dus de avalanşa de „creaţii“ specializate în abrutizare şi dezumanizare de genul filmelor „Portocala mecanică“, „Roller­­ball“, „The Warriors“ (Război­nicii) care instigă făţiş la vio­lenţă, la dezlănţuirea oarbă a instinctelor, la distrugere de­menţială, sau de „chemările" unor melodii „punk" din reper­toriul fostei formaţii engleze „Sex Pistols" care îndeamnă „Omoară-mâ, nu vreau să tră­iesc, omoară-mă“, sau constată „Pustiit, fără viitor, şomer şi plictisit de moarte“, înţelegem mai bine rolul agentului „cultu­ral“ în propulsarea a numeroşi tineri respinşi de o societate pe care o resimt ca ostilă în mlaş­tina criminalităţii. Procesul de erodare a siste­mului de valori capitalist este complex şi contradictoriu, con­­cretizindu-se într-o multitudine de sensuri care, alături de ten­dinţele progresiste de promova­re a germenilor unei morale înaintate care să respingă indi­vidualismul şi egocentrismul burghez, include Încercarea for­ţelor celor mai reacţionare de a propaga nihilismul absolut sau a reînvia ideologii şi pre­cepte retrograde, condamnata de civilizaţie, profund antiso­ciale în conţinutul şi formele lor de manifestare. „Frankfurter Rundschau" re­ VIOLENTA — un flagel incurabil Ideea de şcoală pentru sculp­tură e nouă pentru Muzexil un aer liber de la Măgura. Timp de zece ani, ediţie după ediţie, ta­lente confirmate, recunoscute nu parcurs aici o experienţă unică, creatoare de tradiţie, din care s-a născut vestitul complex sculptural din poienile de la Ciolanu. Locul dăruit cu toate harurile­ plaiului mioritic, care respiră artă, i-a primit in această vară, cu încredere, pe cei mai tineri artişti, proaspeţi absolvenţi ai institutelor din Bucureşti şi Cluj-Napoca, bursieri ai Uniu­nii artiştilor plastici. Un privi­legiu incontestabil, căci, la Măgura, sculptura naşte sculptu­ră intr-un „atelier" ideal pentru cei ce caută In forţa nedescătu­şată a pietrei sensul propriilor deveniri. Climatul taberei este şi el unul de excepţie prin statutul nescris, dar instituit in practică ceea ce dă dreptul fie­cărui artist să-şi verifice vocaţia în dialog cu spaţiul natural şi spi­ritual extrem de bogate in su­gestii. „Să faci o piatră să stea demn­ângă un copac, să dobindeşti fi­rescul cu care ţăranii de pe aici îşi aşază un bolovan in curte, sau pietrele de la fintină" (Da­niid Dorin). „Să înveţi să domo­leşti piatra, cioplind-o in tehni­ca milenară a meşterilor de la Ciuta." (Liviu Cucu­). „Să te deprinzi să captezi efectele schimbărilor de lumină care in aceste locuri au cel mai ferme­cător colorit" (Vasile Ivan). „Să ştii că privitorul poposeşte in tihnă reculeasă lingă opera ta" (Lupea Dorin). „Să creezi in li­niştea singurătăţii tale şi să simţi totodată umărul colegial al celorlalţi“ (Nicolae Băndărău). Impresia puternică a intilnirii cu Măgura a fost­ pentru cei mai mulţi din cei peste zece ti­neri aflaţi aici pentru prima oară. In această a 11-a ediţie a taberei, egală cu ambiţia de a lăsa un semn durabil locurilor si oamenilor. Poate de aceea, lucrările realizate s-au dorit ample, de anvergură prin tema­tică şi concepţie, intr-un pariu cu timpul şi posibilităţile, firesc limitate, ale şantierului de o lună. Grupate in cerc, intr-unul din cel mai fericit loc, ele tind să alcătuiască un ansamblu, a cărui coerenţă e dată nu numai de amplasamentul unitar, dar şi de viziunea monumentală a operelor. Tensiunea concentrată a unor lucrări ca „Val“ de Nicolae Băndărău sau „Semn pentru poiană" de Vasile Ivan alternează cu încercarea de a sublinia deschiderea spre spaţiu­ discrete relaţii cu ambiantul („Meşterul Manole“). Avantajul proiectării in cadru, fără pla­nuri şi spaţii amenajate inter­puse, permite fiecărei opere să trăiască independent aventura dialogului cu natura. Poate că mulţi vor avea pri­vind aceste lucrări nostalgia jocurilor de volume subtil mo­dulate pe care Măgura le-a con­sacrat in ediţiile anterioare. Vi­goarea, duritatea de cremene a pietrei de Nifon In care au lu­crat în acest an sculptorii, di­mensiunea blocurilor de piatră care le-au revenit, au impus amploarea, monumentalitatea lucrărilor. Pentru că, o altă lege de fier a Măgurei este supu­nerea faţă de material, adap­tarea din mers a ideii, care nu poate fi preconcepută in atelier. Dincolo de valoarea in sine a ansamblului creat Insă, la care au participat şi sculptori cu ex­perienţă ca : Gheorghe Coman (Buzău), Paul Eugeniu (Cluj) rămine de neprecupeţit pentru tineri şansa de a crea in condi­ţiile de excepţie ale Măgurei, pentru care iniţiativa U.A.P.­­ului merită toată stima. DOINA PAPP lata anul trecut că cea mai mare parte a naziştilor anchetaţi de poliţia din Hanovra în acel timp „n-au mai mult de 20 de ani şi provin din familii bur­gheze“. Cine este răspunzător în faţa umanităţii de abomina­bila crimă a dezumanizării a unor asemenea tineri care a­­jung să-şi facă un titlu de si­nistră mîndrie din sloganul „Să trăieşti repede şi să mori tî­­nâr“ ...pe care Maurice Lemoine îl citează drept motto al căr­ţii sale „Le cuir et le baston“. Odată cu neofascismul reînvie violenţa ca doctrină şi acţiune organizată în ipostaza ei cea mai nocivă, cu gradul de peri­culozitate socială cel mai inuit. Fără îndoială că evidenţierea — pe care am incercat-o — a câtorva aspecte explicative ale unei anume stări a tineretului în societatea de consum, nu e­­puizeaza multitudinea caracte­risticilor de ansamblu ale pro­filului său generic şi, cu atit mai mult, nu ignoră trăsăturile ce diferenţiază aspiraţiile şi orientările valorice ale tinere­tului — neomogen ca şi catego­ria de populaţie în însuşi inte­riorul acestui tip de societate — diferenţieri uneori relative, al­teori de esenţă rezultate din di­versitatea poziţiei economice, a apartenenţei sociale şi politice a diferitelor grupuri sau seg­mente ale tineretului. Răspunsul, atitudinea tinerei generaţii faţă de problemele stringente ale societăţii capita­liste se înscriu intr-un larg evantai ce include alături de lupta conştientă, progresistă şi revoluţionară a celei mai sem­nificative părţi a tineretului alunecarea în mişcări paramili­tare de obedienţă neofascistă sau de extremă dreapta sau re­fugiul in drog, violenţă, porno­grafie. In faţa tuturor acestor reali­tăţi, singura reacţie lucidă este aceea a luptei susţinute a celor mai largi forţe politice progre­siste, democratice şi revoluţio­nare ale maselor populare, ale tineretului pentru a atrage a­­tenţia asupra problemelor ma­jore de muncă şi viaţă cu care se confruntă tînăra generaţie şi a impune soluţii care să asigure dezvoltarea acesteia in concor­danţă cu aspiraţiile sale de prosperitate şi afirmare ple­nară. VLADIMIR MARIN 12 PIONIERI ŞI ŞOIMI AI PATRIEI - LAUREAJI Al CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE LA SHANKAR - INDIA Pe adresa Consiliului Naţio­nal al Organizaţiei Pionierilor au sosit premiile obţinute de către 12 pionieri şi şoimi ai pa­triei care au fost distinşi în ca­drul ultimei ediţii a Concursului Internaţional de desene ale copiilor Shankar­a din India. Au obţinut medalii de argint Alina Grigore de la Casa pio­nierilor şi şoimilor patriei sec­torul 1 Bucureşti, Dan Ghimbă­­şan de la Şcoala generală 24 Braşov, Viorica David, de la Casa pionierilor şi şoimilor pa­triei Buftea, judeţul Ilfov, Dra­gomir Gheorghiţa de la Şcoala generală Tunari, judeţul Ilfov, Ligia Podoreanu, Şcoala gene­rală nr. 11 Buzău, Magdalena Petcu, Şcoala generală 197 Bucu­reşti, Ernest Mate, Şcoala gene­rală nr. 8 Timişoara, Maria Micu şi Elena Margescu, Şcoala generală Vultureşti, judeţul Argeş. Au mai primit premii Ana Liliana, Şcoala generală Vultu­reşti, judeţul Argeş, Monica Rusu şi Judith Mani de la Şcoa­la generală nr. 8 Timişoara. UN NOU CARGOU DE 7 500 TDW A FOST LANSAT LA APA La Şantierul naval din Brăila a fost lansat la apă un nou car­gou de 7 500 tdw — „Horezu" — al 12-lea din seria cu această capacitate la­­ a 57-a navă con­struită la Şantierul brăi­lean in actualul cincinal. Ca noutate, la noul cargou, — primul din producţia marfă a anului viitor, ogiva — impor­tantă piesă montată în spatele elicei de propulsie, — este con­fecţionată din fibre de sticlă, fapt ce a condus la economisi­rea a 250 kg bronz special. Faţă de celelalte nave simila­re, consumul de metal s-a re­dus cu 10 la sută ca urmare a extinderii modalizării şi agrega­­tizării tuturor instalaţiilor. Da­torită faptului că noul cargou are un grad sporit de saturare, timpul de staţionare la chei va fi scurtat cu circa 30 de zile. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • VĂ ASIGURĂ ȘI VIZIONAREA PASIONANTEI ÎNTRECERI FOTBALISTICE - CAMPIONATUL NAȚIONAL AL DIVIZIEI A Televizoarele cu circuite integrate oferă posibilitatea vizionării celor mai diverse emisiuni: filme, concerte, piese de teatru, spectacole de operă, transmisiuni sportive, cursuri de limbi u­riane, emisiuni în lim­bile naţionalităţilor conlocuitoare ş.a. Magazinele şi raioanele speciali­zate ale COMERŢULUI DE STAT vă prezintă TELEVIZOARELE CU CIRCUITE INTEGRATE fabricate de întreprinderea Electronica — Bucureşti. lată citeva avantaje oferite in exploatare de noile tipuri de televi­zoare : DURATA DE FOLOSIRE ÎNDELUNGATA — datorită faptului că sunt complet tranzistorizate; REDUCEREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA CU CIRCA 33 mo, prin îmbunătăţiri constructive si funcţionale; FUNCTIONAREA NORMALA, CHIAR ȘI LA VARIATII MAI MARI ale TENSIUNII PE REŢEA, datorită incorporării unui stabilizator in aparat; SIMPLIFICAREA OPERAȚIUNILOR DE DEPANARE prin folosirea in construcţia televizoarelor a modulelor funcţionale, module care se pot schimba cu operativitate. Garanţia pentru buna funcţionare a televizoarelor cu circuite inte­grate este de 12 luni. In toate magazinele specializate ale COMERŢULUI DE STAT televizoarele cu circuite integrate se pot cumpăra şi cu plata in maximum 24 rate lunare, cu un aconto de 15% din preţul de vânzare al aparatului. • PUBLICITATE PENTRU TINERET ACCESIBILE ŞI RECOMANDABILE MOTORETELE MOBRA 50 SUPER ŞI MINIMOBRA Motoreta MOBRA 50 SUPER este uşoară, are un consum de benzină redus, este funcţională, estetică şi comodă. Preţul unei motorete MOBRA 50 SUPER este de 7 800 Iei, se vinde şi cu plata în 24 rate lunare, cu un aconto de 15 la sută. Motoreta MINIMOBRA este un vehicul economic prin excelenţă. Cu MINIMOBRA puteţi face atit drumurile zil­nice cît şi micile excursii de sîmbătă şi duminică. Datorită ambreiajului centrifugal, trecerea de la o viteză la alta se face automat. Preţul unei motorete MINIMOBRA este de­­ 900 lei şi se vinde şi cu plata în 24 rata lunare. Reţineţi , motoretele MINIMOBRA pot fi utilizate şi ca biciclete. Motoretele MOBRA 50 SUPER şi MINIMOBRA se găsesc de vînzare în toate magazinele și raioanele specializate ale COMERȚULUI DE STAT. Kessel v Denumirea Diagonala Preț Aconto­mate lunare televizorului ecranului lei 13% (24 rate) OLT 44 2 S20 4M IM SNAGOV 47 2 920 43* 10* SIRIUS 50 3 050 457 12* SIRIUS 50 3 100 455 11* DIAMANT 61 3 600 540 12* DIAMANT 61 3 520 S3* IS2 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1930 PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI — PROGRAM POLITIC AL GRIJII FAŢĂ DE OM Începînd­ de azi MAJORAREA ATRIBUŢIEI LA APROAPE 800000 CONSTRUCTORI-MONTORI 1 octombrie 1980. Aproape 800 000 de oameni ai muncii be­neficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribu­ţiilor. Sunt cei ce lucrează în construcţii-montaj, ramură a economiei naţionale, direct şi ne­mijlocit implicată în înfăptuirea programului de creştere a bu­năstării poporului şi a calităţii vieţii. Amplul program de in­vestiţii, ritmul înalt de con­strucţii ce caracterizează actua­lul cincinal — etapă cu profun­dă rezonanţă istorică — consti­tuie pentru lucrătorii din acest domeniu un permanent şi exi­gent examen al bărbăţiei şi competenţei, al bătăliei pentru nou, pentru o înaltă eficienţă. Importanţa pe care partidul o acordă oamenilor muncii din construcţii-montaj reiese şi din faptul că în acest cincinal re­tribuţia lor sporeşte cu 35,8 la sută, cu mult peste media celor­lalte categorii, care — cum bine ştim — depăşeşte prevederile celui de al XI-lea Congres al partidului. Acest fapt reflectă, cu putere, realismul politicii re­voluţionare a partidului, con­secvenţa cu care se aplică prin­cipiile eticii şi echităţii socia­liste, grija pentru om, pentru viitorul său liber şi fericit. „In centrul întregii activităţi revolu­ţionare a partidului, al operei însăşi de edificare socialistă — arăta secretarul general al parti­dului — au stat permanent ridi­carea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, satisfa­cerea cerinţelor de viaţă ale oa­menilor muncii, bunăstarea şi fericirea omului, împlinirea multilaterală a personalităţii umane." Succesele Înregistrate in creş­terea bunăstării poporului sunt indisolubil legate de dezvoltarea impetuoasă a forţelor de pro­ducţie, de creşterea susţinută a avuţiei naţionale, de progresul rapid din toate domeniile de activitate.­­ „România — spunea tovarăşul Nicolae Ceau­şescu la cel de-al II-lea Congres al con­siliilor populare — este astăzi de citeva ori mai bogată, mai puternică. Dar este nevoie să consolidăm această înaintare, aceste cuceriri, pentru a crea condiții, de a continua ofensiva pentru înfăptuirea Programului partidului, pentru victoria co­munismului în România !". Ti­nerii, care formează o mare parte din colectivele de con­­structori-mentori, aşază la te­melia activităţii lor exemplul luminos de înaltă dăruire pa­­triotic-revoluţionară a secretaru­lui general al partidului, îşi unesc eforturile pentru a răs­punde cu cinste şi demnitate îndemnurilor ce le sunt, de fie­care dată, adresate. Ei ştiu că trebuie să construiască mai re­pede şi bine, pentru ei, pentru generaţiile următoare. Cincinalul viitor — etapă ca­litativ superioară in edificarea socialismului şi comunismului in patria noastră — prevede un volum superior de investiţii. Se vor construi din fondurile sta­tului 1 109 000 apartamente, vor fi puse in funcţiune peste 1 200 noi capacităţi industriale, va spori numărul căminelor de nefamilişti, al şcolilor, interna­telor, creşelor, grădiniţelor, al altor edificii s social-culturale. Constructorilor şi mentorilor le revin, deci, sarcini de mare răs­pundere. Ei, oamenii înălţimilor, îşi conjugă eforturile la înalta temperatură a dragostei de patrie, de popor. Pe agenda de lucru a organizaţiilor U.T.C. se află înscrise acţiuni şi iniţiative care urmăresc mobilizarea tine­rilor în vederea respectării ter­menelor prevăzute, pentru insti­tuirea, la fiecare loc de muncă, a unui climat de ordine şi dis­ciplină, propice gospodăririi ju­dicioase a materiilor prime, ma­terialelor şi energiei electrice. Tinerii care se bucură de con­diţii deosebite pentru afirmare şi dezvoltare îşi propun să gos­podărească raţional fondurile materiale şi financiare încredin­ţate de societate, să fructifice, cu maximă eficienţă, fiecare gram de metal sau ciment, fie­care leu învestit. Totodată, in atenţia organelor şi organiza­ţiilor U.T.C. se va situa cu şi mai multă pregnanţă preocu­parea pentru calificarea şi ridi­carea calificării profesionale, cu atit mai mult cu cit accelerarea industrializării lucrărilor, înzes­trarea şantierelor cu utilaje de mare randament şi aplicarea tehnologiilor moderne solicită cadre foarte bine pregătite. Acum, cînd Încheiem un cin­cinal şi pregătim altul, activi­tatea din şantiere, din între­prinderi trebuie să se desfăşoa­re într-un ritm mult mai inart. Fronturile de muncă, pregătite în cele mai mici amănunte, vor asigura parametri superiori de execuţie, încă din primele zile ale viitorului an. Constructorii şi mentorii, aceşti neobosiţi meşteri Manole ai zilelor noas­tre, vor răspunde prin exem­plare fapte de muncă perma­nentei griji ce le este acordată. LIDIA POPESCU Creşterea retribuţiei tarifare medii, ne total personal Etapa I 18,7 Etapa II-a 14,4 A V « V v. H» m «994 total­­ cincinal. Calcule sem­ni­fi­cat­ive Un tînăr zidar încadrat pe reţeaua construcţii nivel B, categoria 2, treapta a ll-a Faţă de retribuţia lunară de 1 958 lei cît i se cuvenea tinărului zidar pina la data de 1 octombrie a.c. el va primi 2 310 lei lunar , adică un plus de 352 lei. Un tînăr lăcătuş la lucrări montaje utilaje tehnologice încadrat pe reţeaua construcţii maşini nivel A la categoria 3, treapta I Un maistru constructor încadrat la Construcţii A, clasa 22, gradaţia I Maistrul va primi, incepînd cu 1 octombrie, anul curent, 3 124 lei, reprezentind un plus de 300 lei, înainta de etapa După etapa Diferența a ll-a a ll-a in plut de majorare de majorare Retribuţia tarifară 1 703 2 009 306 Spor vechime 3% 51 60 9 Adaos de acord 12% 204 241 37 Înainte de etapa După etapa Diferența a ll-a a ll-a in plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 1803 2132 327 Spor vechime 5% 90 107 17 Adaos acord 10% 100 213 33 Total 2 075 2 452 377 înainte de etapa După etapa Diferența a ll-a a ll-a în plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 2 415 2 670 253 Spor vechime 5%­­ 120 134 14 Adaos acord 12% 289 320 31

Next