Scînteia Tineretului, octombrie 1980 (Anul 36, nr. 9752-9778)
1980-10-01 / nr. 9752
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Sub genericul rubricii pe care o inaugurăm astăzi, ne propunem să oferim tinerilor cititori o amplă suită de articole abordînd cîteva din cele mai caracteristice trăsături ale ideologiei burgheze contemporane. Intenţia noastră este ca articolele pe care le vom publica să descompună mecanismele fundamentale ale societăţii capitaliste, operaţie care urmăreşte să pună în evidenţă faptul esenţial că ordinea capitalistă nu reuşeşte să creeze cadrul necesar, afirmării autentice a omului, aşa cum pretind apologeţii săi. Dealtfel, în ultimul timp, cu deosebire, tot mai mulţi ideologi occidentali adoptă o atitudine realistă, critică în raport cu societatea în care trăiesc. Unele dintre cele mai semnificative luări de poziţie ale acestora îşi vor găsi locul în structura articolelor. Faţă în faţă cu realitatea, supuse examenuului practicii, miturile societăţii de consum, ale selmanului, societăţii tuturor posibilităţilor, ale succesului total, liberei iniţiative şi altele se dovedesc pînă la urmă a forma doar bagajul de iluzii pe care promotorii ordinii capitaliste încearcă să le inoculeze oamenilor, a unor oameni care, în majoritatea lor covîrşitoare, se simt alienaţi, frustraţi de ceea ce constituie adevăratele coordonate politice, economice, sociale, morale ale unei vieţi umane în sensul plenar şi viabil al realizării ei. Sub titlul „Violenţa în oraşe. Tinerii pe banca acuzaţilor“, „Le Monde“ scria că „atunci cînd francezii sunt chestionaţi cu privire la insecuritate, ei asociază spontan tinereţea şi violenţa“. In context este citat Buletinul de informare al Ministerului francez de Interne conform căruia la Paris se comit peste 122 de crime şi delicte la mia de locuitori. Exemplul ales este întrucitva întîmplător in sensul că multe altele de acest gen umplu din abundenţă spaţiile publicaţiilor occidentale, dar valoarea sa de generalitate, de inferenţă asupra unui mod de viaţă tipic din ce în ce mai mult capitalismului contemporan este relevantă. Violenţa a devenit un „modus vivendi“ ce-şi sporeşte intr-o interdependenţă permanentă victimele şi protagoniştii. Statisticile excelează in a furniza date ce atrag atenţia Îndeosebi asupra creşterii accelerate a criminalităţii juvenile, care, sub diversele ei forme de manifestare, invadează in special rîndurile acelor tineri proveniţii din clasele şi păturile sociale defavorizate, ostracizaţi la periferia unei societăţi ce le refuză posibilitatea de a munci, condiţia esenţială a integrării active în colectivitate a noilor generaţii. Care sunt cauzele profunde ce determină o atare stare de lucruri, care alimentează perpetuarea şi amplificarea fenomenului ? Marx, pornind de la premisa determinării social-istorice a personalităţii umane, a gradului de conştiinţă şi tipului de manifestare a „omului real“, demonstra că acesta este „produsul ansamblului relaţiilor sociale“, fiind determinat în particularitatea sa de natura societăţii în care trăieşte şi se formează. Din această perspectivă, a înţelege în profunzime caracteristicile escaladării violenţei in rîndul tineretului din societatea capitalistă, motivaţia atitudinii, dinamica idealurilor şi aspiraţiilor ce îl animă, intr-un cuvînt, sensul devenirii sale ca generaţie, înseamnă, în primul rind, a Înţelege în conţinutul şi articulaţiile sale esenţiale însăşi realitatea social-economică şi politică a lumii cu care se confruntă. Pe fundalul agravării recesiunii economice ce caracterizează capitalismul contemporan şi care îşi pune amprenta asupra întregii existenţe şi conştiinţe sociale, are loc o înrăutăţire a condiţiilor de viaţă ale maselor de oameni ai muncii, creşte tot mai mult şomajul, se degradează progresiv climatul social. Rezultatele unui sondaj publicat la sfirşitul anului trecut de „Nouvelle Observateur“, indica faptul că 89 la sută dintre francezi apreciază că se găsesc în plină criză, iar pentru 45 la sută dintre cei investigaţi, principala îngrijorare o constituie viitorul copiilor lor. Nesiguranţa zilei de miine nu este mimată, fariseică , ea reprezintă proiectarea in viitor a unor realităţi cotidiene. Propovăduită nu de mult ca Eden al împlinirii şi bunăstării generale, societatea de consum stimulind risipa, nevoile artificioase şi consumul iraţional şi-a dovedit acum mai mult ca oricînd imperfecţiunile de esenţă, bulversînd şi lovind înainte de toate generaţia tinară, care este in ansamblul categoriilor de populaţie cea mai afectată şi defavorizată. Statisticile arată că numărul şomerilor în ţările capitaliste dezvoltate a depăşit in 1978 cifra de 17 milioane, iar dintre cele 6 milioane de persoane fără lucru din ţările Pieţei comune, 2 milioane au sub 25 de ani. Raportat la tineret, aceasta înseamnă, mai concret, că fiecare al doilea şomer din Franţa şi 75 la sută din cei 1,7 milioane de căutători ai unui loc de muncă din Italia nu au împlinit încă vîrsta de 25 de ani. „O generaţie eşuată ?“ se întreabă revista „Stern“ care, după ce menţionează că 100 000 de tineri absolvenţi ai şcolii nu găsesc în R.F.G. un loc de calificare profesională, concluzionează că „rata mare a şomajului în rîndul tineretului are consecinţe grave pe plan social“. Din cauza lipsei de experienţă şi calificare profesională adecvată (cu implicaţii imediate în ce priveşte productivitatea muncii) tinerii sunt concediaţi primii şi reintegraţi în muncă ultimii, ceea ce antrenează atitudini sociale şi politice dezintegrative in faţa valorilor societăţii in general. Înţelegînd mecanismul determinării dialectice a condiţiei sociale a unei colectivităţi umane, a unei categorii de populaţie de către condiţia şi poziţia sa economică, înţelegem natura incongruenţei insurmontabile dintre statutul şi rolul tineretului în societatea capitalistă. Cu alte cuvinte, afectată în primul rind in ce priveşte condiţia sa economică, munca — cerinţă sine-qua-non a exercitării efective a unui rol real în societate, tînăra generaţie trăieşte in plan existenţial contradicţia decalajului de nedepăşit între ceea ce societatea îi oferă ca posibilităţi de manifestare şi afirmare şi propriile sale năzuinţe şi aspiraţii de împlinire multilaterală şi participare activă la întreaga viaţă a societăţii. „Societatea de consum" secretă violenţa prin Însăşi alcătuirea şi mecanismul funcţionării ei ce reproduce Injustiţia, goleşte de semnificaţie valorile umane, condamnă la înstrăinare şi marginalizare un număr tot mai mare de tineri. Aşa cum recunoaşte şi Therese Picola „în momentul făuririi idealului său, tînărul ştie, pentru că totul i-o dovedeşte, că materialul vechilor principii este uzat, şi el îl respinge. Dar cum el are nevoie de ideal ...idealul său este să nu aibă ideal“. „Nevoia de drog la tineri, constată autoarea, este cel mai adesea legată de acest refuz al valorilor noastre. Privaţi de raţiunile tradiţionale de a fi... ei pierd credinţa intr-o lume mai bună şi devin facil victima unei lumi mai rele“. Incercînd o radiografie fie ea cît de sumară a contextului politic şi social-economic în care tineretul se dezvoltă, nu putem omite dimensiunea spirituală, culturală a acestui mediu, atit in accepţiunea sa de emanaţie a realităţii, cît şi ca element activ, cu o amprentă deosebită în conştiinţa de sine a individului aflat în plină perioadă de modelare şi consolidare a personalităţii sale. Impactul nefast asupra concepţiei şi atitudinii tinărului faţă de viaţă şi societate, produs de avalanşa de „creaţii“ specializate în abrutizare şi dezumanizare de genul filmelor „Portocala mecanică“, „Rollerball“, „The Warriors“ (Războinicii) care instigă făţiş la violenţă, la dezlănţuirea oarbă a instinctelor, la distrugere demenţială, sau de „chemările" unor melodii „punk" din repertoriul fostei formaţii engleze „Sex Pistols" care îndeamnă „Omoară-mâ, nu vreau să trăiesc, omoară-mă“, sau constată „Pustiit, fără viitor, şomer şi plictisit de moarte“, înţelegem mai bine rolul agentului „cultural“ în propulsarea a numeroşi tineri respinşi de o societate pe care o resimt ca ostilă în mlaştina criminalităţii. Procesul de erodare a sistemului de valori capitalist este complex şi contradictoriu, concretizindu-se într-o multitudine de sensuri care, alături de tendinţele progresiste de promovare a germenilor unei morale înaintate care să respingă individualismul şi egocentrismul burghez, include Încercarea forţelor celor mai reacţionare de a propaga nihilismul absolut sau a reînvia ideologii şi precepte retrograde, condamnata de civilizaţie, profund antisociale în conţinutul şi formele lor de manifestare. „Frankfurter Rundschau" re VIOLENTA — un flagel incurabil Ideea de şcoală pentru sculptură e nouă pentru Muzexil un aer liber de la Măgura. Timp de zece ani, ediţie după ediţie, talente confirmate, recunoscute nu parcurs aici o experienţă unică, creatoare de tradiţie, din care s-a născut vestitul complex sculptural din poienile de la Ciolanu. Locul dăruit cu toate harurile plaiului mioritic, care respiră artă, i-a primit in această vară, cu încredere, pe cei mai tineri artişti, proaspeţi absolvenţi ai institutelor din Bucureşti şi Cluj-Napoca, bursieri ai Uniunii artiştilor plastici. Un privilegiu incontestabil, căci, la Măgura, sculptura naşte sculptură intr-un „atelier" ideal pentru cei ce caută In forţa nedescătuşată a pietrei sensul propriilor deveniri. Climatul taberei este şi el unul de excepţie prin statutul nescris, dar instituit in practică ceea ce dă dreptul fiecărui artist să-şi verifice vocaţia în dialog cu spaţiul natural şi spiritual extrem de bogate in sugestii. „Să faci o piatră să stea demnângă un copac, să dobindeşti firescul cu care ţăranii de pe aici îşi aşază un bolovan in curte, sau pietrele de la fintină" (Daniid Dorin). „Să înveţi să domoleşti piatra, cioplind-o in tehnica milenară a meşterilor de la Ciuta." (Liviu Cucu). „Să te deprinzi să captezi efectele schimbărilor de lumină care in aceste locuri au cel mai fermecător colorit" (Vasile Ivan). „Să ştii că privitorul poposeşte in tihnă reculeasă lingă opera ta" (Lupea Dorin). „Să creezi in liniştea singurătăţii tale şi să simţi totodată umărul colegial al celorlalţi“ (Nicolae Băndărău). Impresia puternică a intilnirii cu Măgura a fost pentru cei mai mulţi din cei peste zece tineri aflaţi aici pentru prima oară. In această a 11-a ediţie a taberei, egală cu ambiţia de a lăsa un semn durabil locurilor si oamenilor. Poate de aceea, lucrările realizate s-au dorit ample, de anvergură prin tematică şi concepţie, intr-un pariu cu timpul şi posibilităţile, firesc limitate, ale şantierului de o lună. Grupate in cerc, intr-unul din cel mai fericit loc, ele tind să alcătuiască un ansamblu, a cărui coerenţă e dată nu numai de amplasamentul unitar, dar şi de viziunea monumentală a operelor. Tensiunea concentrată a unor lucrări ca „Val“ de Nicolae Băndărău sau „Semn pentru poiană" de Vasile Ivan alternează cu încercarea de a sublinia deschiderea spre spaţiu discrete relaţii cu ambiantul („Meşterul Manole“). Avantajul proiectării in cadru, fără planuri şi spaţii amenajate interpuse, permite fiecărei opere să trăiască independent aventura dialogului cu natura. Poate că mulţi vor avea privind aceste lucrări nostalgia jocurilor de volume subtil modulate pe care Măgura le-a consacrat in ediţiile anterioare. Vigoarea, duritatea de cremene a pietrei de Nifon In care au lucrat în acest an sculptorii, dimensiunea blocurilor de piatră care le-au revenit, au impus amploarea, monumentalitatea lucrărilor. Pentru că, o altă lege de fier a Măgurei este supunerea faţă de material, adaptarea din mers a ideii, care nu poate fi preconcepută in atelier. Dincolo de valoarea in sine a ansamblului creat Insă, la care au participat şi sculptori cu experienţă ca : Gheorghe Coman (Buzău), Paul Eugeniu (Cluj) rămine de neprecupeţit pentru tineri şansa de a crea in condiţiile de excepţie ale Măgurei, pentru care iniţiativa U.A.P.ului merită toată stima. DOINA PAPP lata anul trecut că cea mai mare parte a naziştilor anchetaţi de poliţia din Hanovra în acel timp „n-au mai mult de 20 de ani şi provin din familii burgheze“. Cine este răspunzător în faţa umanităţii de abominabila crimă a dezumanizării a unor asemenea tineri care ajung să-şi facă un titlu de sinistră mîndrie din sloganul „Să trăieşti repede şi să mori tînâr“ ...pe care Maurice Lemoine îl citează drept motto al cărţii sale „Le cuir et le baston“. Odată cu neofascismul reînvie violenţa ca doctrină şi acţiune organizată în ipostaza ei cea mai nocivă, cu gradul de periculozitate socială cel mai inuit. Fără îndoială că evidenţierea — pe care am incercat-o — a câtorva aspecte explicative ale unei anume stări a tineretului în societatea de consum, nu epuizeaza multitudinea caracteristicilor de ansamblu ale profilului său generic şi, cu atit mai mult, nu ignoră trăsăturile ce diferenţiază aspiraţiile şi orientările valorice ale tineretului — neomogen ca şi categoria de populaţie în însuşi interiorul acestui tip de societate — diferenţieri uneori relative, alteori de esenţă rezultate din diversitatea poziţiei economice, a apartenenţei sociale şi politice a diferitelor grupuri sau segmente ale tineretului. Răspunsul, atitudinea tinerei generaţii faţă de problemele stringente ale societăţii capitaliste se înscriu intr-un larg evantai ce include alături de lupta conştientă, progresistă şi revoluţionară a celei mai semnificative părţi a tineretului alunecarea în mişcări paramilitare de obedienţă neofascistă sau de extremă dreapta sau refugiul in drog, violenţă, pornografie. In faţa tuturor acestor realităţi, singura reacţie lucidă este aceea a luptei susţinute a celor mai largi forţe politice progresiste, democratice şi revoluţionare ale maselor populare, ale tineretului pentru a atrage atenţia asupra problemelor majore de muncă şi viaţă cu care se confruntă tînăra generaţie şi a impune soluţii care să asigure dezvoltarea acesteia in concordanţă cu aspiraţiile sale de prosperitate şi afirmare plenară. VLADIMIR MARIN 12 PIONIERI ŞI ŞOIMI AI PATRIEI - LAUREAJI Al CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE LA SHANKAR - INDIA Pe adresa Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor au sosit premiile obţinute de către 12 pionieri şi şoimi ai patriei care au fost distinşi în cadrul ultimei ediţii a Concursului Internaţional de desene ale copiilor Shankara din India. Au obţinut medalii de argint Alina Grigore de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei sectorul 1 Bucureşti, Dan Ghimbăşan de la Şcoala generală 24 Braşov, Viorica David, de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei Buftea, judeţul Ilfov, Dragomir Gheorghiţa de la Şcoala generală Tunari, judeţul Ilfov, Ligia Podoreanu, Şcoala generală nr. 11 Buzău, Magdalena Petcu, Şcoala generală 197 Bucureşti, Ernest Mate, Şcoala generală nr. 8 Timişoara, Maria Micu şi Elena Margescu, Şcoala generală Vultureşti, judeţul Argeş. Au mai primit premii Ana Liliana, Şcoala generală Vultureşti, judeţul Argeş, Monica Rusu şi Judith Mani de la Şcoala generală nr. 8 Timişoara. UN NOU CARGOU DE 7 500 TDW A FOST LANSAT LA APA La Şantierul naval din Brăila a fost lansat la apă un nou cargou de 7 500 tdw — „Horezu" — al 12-lea din seria cu această capacitate la a 57-a navă construită la Şantierul brăilean in actualul cincinal. Ca noutate, la noul cargou, — primul din producţia marfă a anului viitor, ogiva — importantă piesă montată în spatele elicei de propulsie, — este confecţionată din fibre de sticlă, fapt ce a condus la economisirea a 250 kg bronz special. Faţă de celelalte nave similare, consumul de metal s-a redus cu 10 la sută ca urmare a extinderii modalizării şi agregatizării tuturor instalaţiilor. Datorită faptului că noul cargou are un grad sporit de saturare, timpul de staţionare la chei va fi scurtat cu circa 30 de zile. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • VĂ ASIGURĂ ȘI VIZIONAREA PASIONANTEI ÎNTRECERI FOTBALISTICE - CAMPIONATUL NAȚIONAL AL DIVIZIEI A Televizoarele cu circuite integrate oferă posibilitatea vizionării celor mai diverse emisiuni: filme, concerte, piese de teatru, spectacole de operă, transmisiuni sportive, cursuri de limbi uriane, emisiuni în limbile naţionalităţilor conlocuitoare ş.a. Magazinele şi raioanele specializate ale COMERŢULUI DE STAT vă prezintă TELEVIZOARELE CU CIRCUITE INTEGRATE fabricate de întreprinderea Electronica — Bucureşti. lată citeva avantaje oferite in exploatare de noile tipuri de televizoare : DURATA DE FOLOSIRE ÎNDELUNGATA — datorită faptului că sunt complet tranzistorizate; REDUCEREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA CU CIRCA 33 mo, prin îmbunătăţiri constructive si funcţionale; FUNCTIONAREA NORMALA, CHIAR ȘI LA VARIATII MAI MARI ale TENSIUNII PE REŢEA, datorită incorporării unui stabilizator in aparat; SIMPLIFICAREA OPERAȚIUNILOR DE DEPANARE prin folosirea in construcţia televizoarelor a modulelor funcţionale, module care se pot schimba cu operativitate. Garanţia pentru buna funcţionare a televizoarelor cu circuite integrate este de 12 luni. In toate magazinele specializate ale COMERŢULUI DE STAT televizoarele cu circuite integrate se pot cumpăra şi cu plata in maximum 24 rate lunare, cu un aconto de 15% din preţul de vânzare al aparatului. • PUBLICITATE PENTRU TINERET ACCESIBILE ŞI RECOMANDABILE MOTORETELE MOBRA 50 SUPER ŞI MINIMOBRA Motoreta MOBRA 50 SUPER este uşoară, are un consum de benzină redus, este funcţională, estetică şi comodă. Preţul unei motorete MOBRA 50 SUPER este de 7 800 Iei, se vinde şi cu plata în 24 rate lunare, cu un aconto de 15 la sută. Motoreta MINIMOBRA este un vehicul economic prin excelenţă. Cu MINIMOBRA puteţi face atit drumurile zilnice cît şi micile excursii de sîmbătă şi duminică. Datorită ambreiajului centrifugal, trecerea de la o viteză la alta se face automat. Preţul unei motorete MINIMOBRA este de 900 lei şi se vinde şi cu plata în 24 rata lunare. Reţineţi , motoretele MINIMOBRA pot fi utilizate şi ca biciclete. Motoretele MOBRA 50 SUPER şi MINIMOBRA se găsesc de vînzare în toate magazinele și raioanele specializate ale COMERȚULUI DE STAT. Kessel v Denumirea Diagonala Preț Acontomate lunare televizorului ecranului lei 13% (24 rate) OLT 44 2 S20 4M IM SNAGOV 47 2 920 43* 10* SIRIUS 50 3 050 457 12* SIRIUS 50 3 100 455 11* DIAMANT 61 3 600 540 12* DIAMANT 61 3 520 S3* IS2 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1930 PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI — PROGRAM POLITIC AL GRIJII FAŢĂ DE OM Începînd de azi MAJORAREA ATRIBUŢIEI LA APROAPE 800000 CONSTRUCTORI-MONTORI 1 octombrie 1980. Aproape 800 000 de oameni ai muncii beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor. Sunt cei ce lucrează în construcţii-montaj, ramură a economiei naţionale, direct şi nemijlocit implicată în înfăptuirea programului de creştere a bunăstării poporului şi a calităţii vieţii. Amplul program de investiţii, ritmul înalt de construcţii ce caracterizează actualul cincinal — etapă cu profundă rezonanţă istorică — constituie pentru lucrătorii din acest domeniu un permanent şi exigent examen al bărbăţiei şi competenţei, al bătăliei pentru nou, pentru o înaltă eficienţă. Importanţa pe care partidul o acordă oamenilor muncii din construcţii-montaj reiese şi din faptul că în acest cincinal retribuţia lor sporeşte cu 35,8 la sută, cu mult peste media celorlalte categorii, care — cum bine ştim — depăşeşte prevederile celui de al XI-lea Congres al partidului. Acest fapt reflectă, cu putere, realismul politicii revoluţionare a partidului, consecvenţa cu care se aplică principiile eticii şi echităţii socialiste, grija pentru om, pentru viitorul său liber şi fericit. „In centrul întregii activităţi revoluţionare a partidului, al operei însăşi de edificare socialistă — arăta secretarul general al partidului — au stat permanent ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, satisfacerea cerinţelor de viaţă ale oamenilor muncii, bunăstarea şi fericirea omului, împlinirea multilaterală a personalităţii umane." Succesele Înregistrate in creşterea bunăstării poporului sunt indisolubil legate de dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie, de creşterea susţinută a avuţiei naţionale, de progresul rapid din toate domeniile de activitate. „România — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al II-lea Congres al consiliilor populare — este astăzi de citeva ori mai bogată, mai puternică. Dar este nevoie să consolidăm această înaintare, aceste cuceriri, pentru a crea condiții, de a continua ofensiva pentru înfăptuirea Programului partidului, pentru victoria comunismului în România !". Tinerii, care formează o mare parte din colectivele de constructori-mentori, aşază la temelia activităţii lor exemplul luminos de înaltă dăruire patriotic-revoluţionară a secretarului general al partidului, îşi unesc eforturile pentru a răspunde cu cinste şi demnitate îndemnurilor ce le sunt, de fiecare dată, adresate. Ei ştiu că trebuie să construiască mai repede şi bine, pentru ei, pentru generaţiile următoare. Cincinalul viitor — etapă calitativ superioară in edificarea socialismului şi comunismului in patria noastră — prevede un volum superior de investiţii. Se vor construi din fondurile statului 1 109 000 apartamente, vor fi puse in funcţiune peste 1 200 noi capacităţi industriale, va spori numărul căminelor de nefamilişti, al şcolilor, internatelor, creşelor, grădiniţelor, al altor edificii s social-culturale. Constructorilor şi mentorilor le revin, deci, sarcini de mare răspundere. Ei, oamenii înălţimilor, îşi conjugă eforturile la înalta temperatură a dragostei de patrie, de popor. Pe agenda de lucru a organizaţiilor U.T.C. se află înscrise acţiuni şi iniţiative care urmăresc mobilizarea tinerilor în vederea respectării termenelor prevăzute, pentru instituirea, la fiecare loc de muncă, a unui climat de ordine şi disciplină, propice gospodăririi judicioase a materiilor prime, materialelor şi energiei electrice. Tinerii care se bucură de condiţii deosebite pentru afirmare şi dezvoltare îşi propun să gospodărească raţional fondurile materiale şi financiare încredinţate de societate, să fructifice, cu maximă eficienţă, fiecare gram de metal sau ciment, fiecare leu învestit. Totodată, in atenţia organelor şi organizaţiilor U.T.C. se va situa cu şi mai multă pregnanţă preocuparea pentru calificarea şi ridicarea calificării profesionale, cu atit mai mult cu cit accelerarea industrializării lucrărilor, înzestrarea şantierelor cu utilaje de mare randament şi aplicarea tehnologiilor moderne solicită cadre foarte bine pregătite. Acum, cînd Încheiem un cincinal şi pregătim altul, activitatea din şantiere, din întreprinderi trebuie să se desfăşoare într-un ritm mult mai inart. Fronturile de muncă, pregătite în cele mai mici amănunte, vor asigura parametri superiori de execuţie, încă din primele zile ale viitorului an. Constructorii şi mentorii, aceşti neobosiţi meşteri Manole ai zilelor noastre, vor răspunde prin exemplare fapte de muncă permanentei griji ce le este acordată. LIDIA POPESCU Creşterea retribuţiei tarifare medii, ne total personal Etapa I 18,7 Etapa II-a 14,4 A V « V v. H» m «994 total cincinal. Calcule semnificative Un tînăr zidar încadrat pe reţeaua construcţii nivel B, categoria 2, treapta a ll-a Faţă de retribuţia lunară de 1 958 lei cît i se cuvenea tinărului zidar pina la data de 1 octombrie a.c. el va primi 2 310 lei lunar , adică un plus de 352 lei. Un tînăr lăcătuş la lucrări montaje utilaje tehnologice încadrat pe reţeaua construcţii maşini nivel A la categoria 3, treapta I Un maistru constructor încadrat la Construcţii A, clasa 22, gradaţia I Maistrul va primi, incepînd cu 1 octombrie, anul curent, 3 124 lei, reprezentind un plus de 300 lei, înainta de etapa După etapa Diferența a ll-a a ll-a in plut de majorare de majorare Retribuţia tarifară 1 703 2 009 306 Spor vechime 3% 51 60 9 Adaos de acord 12% 204 241 37 Înainte de etapa După etapa Diferența a ll-a a ll-a in plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 1803 2132 327 Spor vechime 5% 90 107 17 Adaos acord 10% 100 213 33 Total 2 075 2 452 377 înainte de etapa După etapa Diferența a ll-a a ll-a în plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 2 415 2 670 253 Spor vechime 5% 120 134 14 Adaos acord 12% 289 320 31