Scînteia Tineretului, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 9779-9803)

1980-11-01 / nr. 9779

"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Discuţia cu Mariana Băltăre­­ţu, elevă în clasa a Xll-a F de la Liceul industrial jar. 2 din Tîrgovişte — in acelaşi timp şi secretară A comitetului U.T.C. pe liceu, — a pornit de la un subiect pe care îl gîndim ca reprezent­md una dintre compo­nentele principale ale unui stil de muncă dinamic, tineresc, re­voluţionar , exemplul personal al secretarului U.T.C. Nu e deloc intimplător că pornim de aici, de la acest su­biect, — nji-a spus Mariana Băl­căreţu — atîta vreme cit ac­tivitatea secretarului comitetu­lui U.T.C. din liceu se răsfrînge — în cazul meu — zilnic in con­ştiinţa celor­­ 400 de elevi pe care-i numără liceul, şi devine, astfel, un reper principal pen­tru activitatea celor 40 de­­orga­nizaţii U.T.C.., care işi desfăşoa­ră activitatea in liceul nostru. Ca atare, problema exe­m­plului personal, a valorii sale morale, stimulatoare, se pune, mai mult ca oricînd, in termenii tranşanţi ai următoarei întrebări : Pot eu, ca secretar al comitetului U.T.C., prin modul în care gindesc şi acţionez să devin un stimulator, un catalizator al energiilor, al priceperii, al aspiraţiilor colegi­lor mei ? Pe de altă parte, există şi un revers al acestei întrebări in sensul că nui numai ute­riştii, colegii învaţă din exemplul secretarului comitetu­lui U.T.C­, ci şi el la rindul său poate şi trebuie să înveţe neîn­cetat de la colegi. • In principiu, total de acord Să trecem însă la limbajul mai precis al faptelor... Să vă dau un exemplu mai recent. O aplicaţie practică făcută de şcoala noastră, la ini­ţiativa comitetului U.T.C. pe liceu, in depresiunea Petroşani­lor. S-a plecat iniţial de la su­gestia unor colegi care doreau să asigure, dacă se poate spune aşa, autodotarea mai diversă, mai bogată, mai cuprinzătoare a laboratorului de geologie. Aici a intervenit comitetul U.T.C. Am explicat cu ar­gumente conducerii şcolii, cor­legilor noştri că o aseme­nea excursie de studii poate să îmbogăţească, mai mult decit nu ştiu cite ori de expuneri teo­retice, orizontul de cunoaştere al elevilor, am arătat că intre scopurile principale ale excursiei se află şi acela de a descoperi noi tipuri de roci şi materiale ne­cesare laboratorului şi, odată excursia realizată, de fapt o adevărată aplicaţie practică, ne-am îmbogăţi în mod sub­stanţial dotarea laboratorului. E numai un exemplu, desigur,­­ dar care pune in lumină faptul că iniţiativa comitetului U.T.C. tre­buie să se sprijine permanent pe stimularea spiritului de pop, de iniţiativă al masei largi de tineri. • Dacă ţi-aş cere să numeşti o trăsătură caracteristică a mun­cii tale pe care ai căutat să o imprimi şi comitetului U.T.C. care este aceea ? Răspund fără să ezit : refuzul automulţumirii. Să mai luăm un exemplu. De data asta, prom­o­­vabilitatea, în anul şcolar trecut VALOAREA MORALĂ A EXEMPLULUI PERSONAL pe primul semestru procentul era de 60 la sută. Iar la sfârşitul anului el reprezenta mai mult de 90 la sută. Dacă ar fi să comparăm cele două procente ne-am putea declara mulţumiţi. Au fost şi unele opinii în acest sens. Eu, una, nu le împărtăşesc şi încerc să îmi explic şi să-mi argumentez opinia in faţa ce­lorlalţi membri ai­­comitetului şi ai biroului. Pentru că în spa­tele acestui­­procent de 90 la sută se a­flă un procent care ex­primă o realitate îngrijorătoare, o mentalitate profund dăunătoa­re care aparţine din păcate unui număr ridicat de elevi din li­ceul nostru — mentalitatea mi­nimei rezistenţe, aşa-zisa „filo­zofie“ a minimului efort, care conduce la mediocritate. Aceas­tă pasivitate faţă de calitate se sintetizează de obicei în ideea că învăţ, nu învăţ, profesorii tot trebuie să ne treacă, ca şi cumn problema creşterii procentului de promovare se poate face în defavoarea exigenţei şi­­calităţii. Iată de ce problema care s-a ri­dicat în faţa comitetului şi pe care in cadrul plenarei comite­tului U.T.C. pe liceu am pus-o într-un mod direct, contrariind poate unele pasivităţi şi inerţii, a fost tocmai aceea a întăririi rolului adunărilor generale faţă de calitatea pregătirii fiecăruia dintre elevii noştri, utecişti sau neutecişti. Accentuez această idee, cu atît mai mult cu cît sintem­ hotărîţi ca in acest an să facem din criteriul pregătirii profesionale cu adevărat un cri­teriu principial pentru primirea elevilor in rindurile organizaţiei U.T.C. S-au observat în anii trecuţi ,o tendinţă de a­­primi in U.T.C. un număr mare de tineri numai... „să nu se spună că nu facem primiri“­ .Ca atare, va trebui să­­intensificăm în mod deosebit munca politică, educa­tivă şi organizatorică la nivelul fiecărei clase pentru a stabili o relaţie directă intre creşterea cantitativă şi consolidarea cali­tativă a rândurilor organizaţiilor noastre. • Dacă ar fi să priveşti cu aceeaşi exigenţă şi acti­vitatea ta ,ca secretară a co­mitetului U.T.C. pe liceu unde crezi că există şi „pete albe“, ne­ajunsuri, neimpliniri ? Din păcate, o asemenea „pa­tă albă“ (cum o numiţi) există şi ea mă preocupă cu atit mai mult cu cît despre aceasta vor­bim foarte mult şi facem încă puţin : munca de la om la om, legătura directă, sinceră, traini­că între noi ca oameni, ca ti­neri.­­Şi nu cred că greşesc atunci când spun că multe cazuri de „ales-problemă“ nu ar fi ajuns să fie „cazuri“ dacă noi, activiştii U.T.C., neb­m­ fi apro­piat de fiecare dintre tinerii în cauză cu mai multă înţelegere, fără protocol şi fără bariera pre­judecăţilor, am­ fi discutat des­chis ca de la om la om. Mai­­uităm apoi că aceasta este virsta în care se definesc des­tinele, se confruntă opţiuni, se clarifică idealuri, virsta la care apar insă şi eşecuri şi incerti­tudini şi ezitări. Iată, cu cîtăva vreme în urmă, un asemenea caz devenise o colegă de-a noas­tră, pe atunci în clasa a IX-a — M.S. Elevă foarte bună la în­văţătură, dar cu o situaţie fami­lială dificilă şi care, prin firea ei, neavind puterea să privească lucrurile în faţă, intrase într-un cerc vicios al unor false iluzii şi la fel de false prietenii. Pu­team , foarte bine să spun „nu e în clasa mea, nu mă priveşte“. Dar pe mine ca secretar al co­mitetului U.T.C. mă privesc di­rect şi nemijlocit toate proble­mele celor 1 400 de elevi­­ din liceu. Astăzi colega noastră este din, nou şi cu adevărat în mijlo­cul colectivului. ŞERBAN CIONOF Comerţul, cu şi fără reclamaţii în municipiul Ploieşti, dacă nu am constatat cozi interminabile, am constatat in schimb citeva cazuri ,(aşa-zis minore) de tăi­nuire a unor produse solicitate de cumpărători, produse ce fac obiectul favorurilor adresate prietenilor şi nu numai. De pil­dă, la magazinul „Aroma“ (cafea dulciuri), la tejghea se vindea cafea-amestec şi alte de­licatese. Ce se­­afla insă in spa­tele uşilor deschise ale maga­ziei ? Şefa unităţii, Vasilica Ma­­nolescu,­­a încercat să ne convin­gă că nimic. Şi totuşi , un fund de cutie de cafea naturală, boa­be, cîteva sticle de Ştefăneşti- Argeş, Dealul Bujorului, Havana Club, Şampanie Zarea, coniac Drobeta, zahăr farin, în cantităţi nu industriale, dar nici neglija­bile. La Magazinul Cafea şi dul­ciuri nr. 101, Alexandrina Geor­­gescu, şefa unităţii, «ca în stare să jure cu mina pe... conştiinţă că nu ar f­olosite decât 2—3 sticle de apă minerală. Erau de fapt 40 „pentru colega din cealaltă tură care suferă de diabet“. Este foarte interesant cum toate pro­dusele ascunse fac obiectul ac­ţiunii colegelor care nu erau de serviciu. La magazinul „Omnia“, mina de fier a responsabilei Sil­via Cucu a generat numai cuvin­te de apreciere, nici o reclama­­ţie. Colectivul de aici s-a stră­duit să reglementeze din mers ,comercializarea produselor. E adevărat că aceasta a presupus o atenţie sporită, un respect la adevăratele dimensiuni faţă de cumpărătorul cumpătat, cotidian. Tinerii cu care am stat de vorbă, au adus în discuţie aspec­te asemănătoare cu cele de mai sus. Muncitorul Victor Dumi­tru de la Uzina „1 Mai“ spunea : „Sunt unii care gindesc că dacă ei nu au pile la unită­ţile comerciale, de ce să nu-şi facă ei înşişi o mică unitate la domiciliu, în afara cazurilor fla­grante de egoism, de indiferenţă faţă de cel de alături, oamenii se aprovizionează din cauza pa­nicarzilor care nu de puţine ori sunt direct interesaţi, pentru ob­ţinerea unui mic profit. Stoca­­rea, sub diverse motive, de către lucrătorii comerciali a unor pro­duse, creează ea însăși panică. Este însă o falsă problemă“. „Sunt produse suficiente, numai că sunt unii care se lăcomesc. Ca lucrător comercial, spunea Ileana Baldovin, secretara or­ganizaţiei U.T.C. nr. 1, magazi­nul ,,Omnia“, i-am remarcat pe cei care cred că fondul de pro­duse este un sac fără fund, că putem să risipim, că nu trebuie să ne intereseze dacă şi vecinul nostru poate beneficia de pro­dusele pe care noi le achiziţio­năm peste necesităţi“. ..Eu şi so­ţia lucrăm, povestea Sorin Bucur, subinginer la schela Borzeşti. Noi nu ne putem permite să stăm la cozi interminabile, să pierdem timp pentru un produs pe care­­să-l consumăm peste cî­teva săptămîni, şi-n unele ca­zuri chiar peste cîteva luni. Un apel la cumpătare trebuie să se adreseze înţelegerii oamenilor , cu eforturi sporite, toţi factorii de educaţie trebuie să lupte pen­tru a modifica o mentalitate care nici pe departe nu ţine de civi­lizaţie“. Consemnarea opiniilor tinerilor ar putea continua. Toţi oamenii cinstiţi şi intr-adevăr La Magazinul alimentar cu autoservire „Unic“, de pe Bd-ul Magheru nr. 33 aparţinând de I.C.S. Comaliment, se vind zil­nic produse în valoare de peste 250 000 lei. Realitatea acestei ci­fre o întîlneşti în fluxul perma­nent al cumpărătorilor (peste 10 000—12 000), în abundenţa de produse frumos aranjate, semn că lucrătorii acestei unităţi „etalon“ a comerţului bucu­­reştean (media de vârstă nu depăşeşte 26 de ani) îşi fac cu onestitate datoria. Dar nici acestui magazin reprezentativ nu-i scapă „spectacolul“ dez­agreabil al acelora, destul de mulţi la număr, care in­tră zilnic (chiar de mai mul­te ori) şi cumpără în dispe­rare zahăr, ulei şi alte produse peste ceea ce este raţional. ..Sînt oameni care fie că au, fie că nu au nevoie, ne spune tînăra vîn­­zătoare Maria Ignat, vin zilnic în magazin şi se aşază la rînd, burduşindu-şi la maximum sa­coşele“. „Din cauza acestor „strîngători“ de profesie se pro­buii gospodari au luat şi iau atitudine faţă de aceste mentali­tăţi şi comportări potrivite mai degrabă pentru universul fabu­lelor (a se vedea mentalitatea de hîrciog) decit pentru viaţa obişnuită, normală, a infinitei majorităţi a cetăţenilor. MIOARA VERGU duc şi unele perturbaţii în apro­vizionarea noastră, a, celor care ne cumpărăm numai cit ne tre­buie în gospodărie", ne preciza tînăra muncitoare Magdalena Pena de la Bumbăcăria româ­nească Jilava, prezentă în maga­zin. Este ora­ 9.30, într-unul din colţurile magazinului citiva ce­tăţeni aşteptau cu sacoşele pre­gătite pe tînăra vin­zătoare Ma­ria Tarău să înceapă să cintă­­rească pungile cu zahăr. Care este raţiunea pentru care cum­păraţi in fiecare zi aceleaşi pro­duse ? i-a întrebat, pe câţiva, ti­­năra casieră Bunea Ana, pe sub ochii căreia se perindă zilnic mereu aceleaşi figuri. Răspun­sul nu s-a lăsat aşteptat : „Să fie, să aibă şi omul în casa lui o... rezervă.“ Poate că tocmai de aceea şi Iancu Ionel venise toc­mai din Iaşi ca să cumpere za­hăr de... Bucureşti pentru a-şi face şi el o mică... rezervă. După ce a stat de trei ori la rînd, o întreabă pe tînăra vînzătoare Virginica Bălaşa cum să facă să mai ia măcar vreo... nouă ki­lograme...­ „Magazinul nostru nu duce lipsa de asemenea mărfuri de cerere curentă, ne precizează responsabilul unităţii, Ştefan Duroi. Avem zilnic cantităţi su­ficiente de zahăr, ulei, mălai şi alte produse care se solicită. Dar, deşi fondul de marfă este corespunzător nevoilor de con­sum ale populaţiei, există şi go­luri în aprovizionare datorită în principal acelora care devin zilnic „campioni“ ai aprovizio­nării in exces, creând panică in rândul masei de cumpărători, sărăcind rafturile“. Egoismul exacerbat al acestor oameni tre­buie să primească riposta fer­mă a noastră, a tuturor. „E drept că această atitudine ires­ponsabilă, de hirolog, de neso­cotire a normelor morale este încurajată chiar şi de oa­menii noştri, ne spunea res­ponsabilul magazinului (am avut cazuri de servire pre­ferenţială a unor cetăţeni) dar de cele mai multe ori, cei­­ care formează o anume „cate­gorie“ de cumpărători, preocu­paţi doar de umplerea proprii­lor cămări, sunt „bolnavi“ de meteahna sacoşelor pline, a cămărilor burduşite la refuz“. Fireşte că o asemenea atitudine, trebuie să primească replica fermă a fiecăruia dintre noi. „Drumul“ lăcomiei poate şi tre­buie barat prin intervenţia promptă a opiniei publice, prin manifestarea hotărâtă, a spiritu­lui civic. ILEANA PODOLEANU DAR COMPORTAMENTUL DE HIROIOG Există,­in depozite şi magazine, produse suficiente AL UNORA NU CUNOAŞTE ODIHNĂ Să barăm cu fermitate drumul lăcomiei UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA ANUNŢĂ ocuparea , prin con­curs - a postului de cercetător ştiinţific principal gradul III, specialitatea istorie medie a României, de la centrul de ştiinţe sociale al Universităţii din Craiova. Dosarele însoţite de actele prevăzute la art. 22 din Decretul 689/1973 se depun în termen de 30 zile de la publicare la Compartimentul per­sonal al Universității. O ASIGURARE UTILA IN ORICE GOSPODĂRIE Administraţia Asigurărilor de Stat aduce la cunoştința celor interesate că pot contracta ASIGURAREA FACULTATIVA COM­PLEXA A GOSPODĂRIEI, care cuprinde in unul si același con­tract trei feluri de asigurări : — asigurarea bunurilor din gospodărie ; — asigurarea de accidente produse la domiciliu ; — asigurarea de răspundere civilă legală. în asigurare sunt cuprinse bunuri existente intr-o gospodărie ca : mobilier, obiecte casnice, îmbrăcăminte, covoare, aparate de radio, televizoare, maşini de cusut, frigidere, produse agricole, viticole, pomicole, produse animaliere şi alimente, materiale de construcţii şi altele. In baza acestei asigurări Administraţia Asigurărilor de Stat plăteşte despăgubiri in cazurile de pagube la bunurile asigurate, provocate de unele riscuri, ca de exemplu : incendiu, explozie, inundaţie, ploaie torenţială, furtună, avarii accidentale produse la instalaţiile de gaze, apă, canal sau încălzire , pierdere sau dispariţie a bunurilor cauzate de riscurile asigurate etc. în asigurarea de accidente sunt cuprinşi pentru urmările acci­dentelor intimplate la domiciliu , soţii, precum şi părinţii şi co­piii acestora dacă in mod statornic locuiesc şi gospodăresc îm­preună, în baza asigurării de răspundere civilă legală se plătesc su­mele datorate potrivit legii faţă de proprietar pentru unele pa­gube produse la imobil, precum şi sumele datorate terţilor pen­tru accidentarea persoanelor şi avarierea bunurilor lor la domi­ciliul asiguratului. Totodată, se plătesc şi sumele datorate cu titlu de dezdăunare locatarilor apartamentelor învecinate, pentru pagube la bunurile asigurabile ori la elementele de construcţie ale apartamentelor respective, cauzate de o inundaţie produsă in apartamentul asiguratului. PRIMA DE ASIGURARE este de 2 lei pe an pentru fiecare 1 000 de lei din suma asigurată stabilită, la cererea asiguratului, pentru bunurile din gospodărie. Pentru informaţii suplimentare şi pentru contractarea de asi­gurări vă puteţi adresa responsabililor cu asigurările din unită­ţile socialiste, agenţilor şi inspectorilor de asigurare sau, direct, oricărei unităţi ADAS. Staţiune balneoclimaterică permanentă, frecventată atît de turiştii r­omâni, cît şi de cei străini,­ Slănic Moldova şi-a căpătat de mult faimă atît pentru tratarea unor afecţiuni medicale, cît şi pentru odihnă şi pitorescul aşezării sale. Situată la 12 km de Tg. Ocna, la o altitudine de 530 m, staţiunea este aşezată pe Valea apei Slănicului, care o stră­bate pe toată lungimea, străjuită de munţi maiestuoşi cu păduri mindre de brad, pin şi molid, ceea ce face ca peisajul deosebit de pitoresc să fie veşnic proaspăt. Izvoarele de apă minerală, cu calităţile lor bine cunos­cute, baza de tratament din staţiune, precum şi sanatoriul din salina de la Tg. Ocna (cu o capacitate de 400 locuri), oferă o gamă largă de posibilităţi pentru tratarea unor afecţiuni cum ar fi: afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor hepato-biliare; afecţiuni respiratorii; ORL; boli de nutriţie şi metabolism, ale rinichilor şi căilor urinare. Staţiunea dispune de hoteluri şi mai ales vile, oferind turiştilor confortul dorit. Divertismentul pentru turişti este prezent zilnic, spec­tacole de filme, expoziţii, spectacole de teatru, club, popică­­rie, jocuri mecanice, biblioteca (cu circa 45 000 volume), pre­cum şi excursiile şi drumeţiile ce se organizează. Obţinerea biletelor şi informaţii suplimentare la toate agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de turism, precum şi cele ale I.T.H.R. Bucureşti, • ••••• ••••O PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • S­LANIC MOLDOVA Grupul şcolar liceal tehnic profesional Săruleşti, Ilfov ANUNŢĂ Grupul şcolar liceal tehnic profesional Să­ruleşti, cu sediul în Săruleşti Gară pe li­nia de cale ferată Bucureşti — Constan­ţa, încadrează urgent inginer electromeca­nic şi pedagog în condiţiile Legii nr. 12/1971. Relaţii suplimentare la telefon nr. 169 prin oficiul poştal Fundu­­rea. DINAMICA EXPORTURILOR un indicator al competenţei profesionale în anul 1916, deci la numai 5 ani de la data. cind a luat fiin­ţă, întreprinderea de aparate electrice pentru măsurat îşi in- • scrie pentru prima dată numele pe lista exportatorilor de­­pro­duse. în acel an. in planul ei de producţie nici nu era prevă­zută rubrica „export“ şi cu toa­te acestea izbutea să devină cu­noscută pe­­piaţa mondială. Luînd ca bază de comparaţie anul respectiv mai notăm că în timp ce volumul producţiei-­ marfă a crescut pînă în prezent de 1,5 ori şi importurile de ma­teriale au sporit cu aproximativ 6 la sută, exporturile s-au mul­tiplicat de peste 19 ori. Totul pe fondul unei pronunţate diversi­ficări a producţiei, atit ca tipuri de aparate cît şi ca variante. Printre ţările importatoare — unele ca R.F.G. şi R. P. Unga­ră cu tradiţii recunoscute in producţia aparatelor electrice, de măsurat au devenit benefi­ciari statornici, lucru demon­strat de solicitarea încheierii unor contracte de livrare pe ter­men lung — se numără Egip­tul, Turcia, Columbia, Polonia, Iugoslavia, etc. Cum s-a putut ajunge ca in­tr-un interval de timp relativ scurt produsele cu marca „I.A.E.M.“ să întrunească unani­me aprecieri pe piaţa interna­ţională ? Primul răspuns îl pri­mim din partea inginerului Ni­­colae N­ăchescu, şeful­­colectivu­lui de cercetare-proiectar­e, a cărui virstă profesională se con­fundă cu virsta întreprinderii. „Primul nostru avantaj, îmi place să cred fiindcă zilnic trăim acest sentiment, este tinereţea căreia îi sunt străine orgoliile deşarte, rivalităţile fără sens şi rutina car­e îţi anulează per­spectiva afirmării. Astfel, pot spune că suntem­ ,un­­colectiv for­mat din oameni stimulaţi să gândească, să creeze. Este un fapt, o realitate imposibil d­e sintetizat într-un­­singur cuvânt. Este o stare de s­pirit ce poate fi exemplificată prin „istoria“ fiecărei izbânzi“. Să luăm, de pildă, contoarele mono şi trifa­zate. Istoria îmbunătăţirii per­formanţelor lor concomitent cu reducerea costurilor de­ fabrica­ţie şi a importului de materii prime şi materiale se derulează pe un interval de timp precis determinat. între începutul lui ianuarie şi 1 mai 1979 au fost omologate noile tipuri. în luna noiembrie s-a­­trecut la fabrica­ţia de serie. Triunghiul realiza­torilor era format din atelierul de cercetare-proiectare, tehno- .­logii şi proiectanţii de scule. Cunoaşterea exactă a fiecărui detaliu in parte a permis elabo-LA ÎNTREPRINDEREA DE APARATE ELECTRICE PENTRU MĂSURAT - TIMIŞOARA rarea concomitentă a soluţiilor. Prin reproiectarea şasiului de siluminiu s-a realizat, pe de-o punrte, reducerea, consumului de material, iar pe de alta i s-a dat o formă tehnologică nouă cu efect direct asupra creşterii productivităţii muncii. Din eco­nomiile de material rezultat pe un an­­de zile se obţin­­acum în plus 70 de mii de şasouri. Greu­tatea magnetului permanent, componentă de bază a cantoru­lui, a fost redusă cu­­80 la sută, diminuîndu-se astfel importul iar performanţele i-au rămas neschimbate. Dovadă : faţă de 1979 cererea la export s-a du­blat. Contribuţia designerului Frederic Barthold ii asigură in prezent un joc ,printre cele mai reuşite din lume. „A te menţine printre prota­goniştii de frunte ai exportului, a-ţi face un nume pe care să-l păstrezi amplificindu-i rezo­nanţa prin performanţele înre­gistrate, ne mărturiseşte şeful secţiei, Peter Fey, înseamnă să gîndeşti şi să creezi prospec­tiv şi, nu în ultimă instanţă, să răspunzi prompt beneficia­rului la solicitările pe care ţi le adresează“. Astfel de situaţii sunt nu­meroase. Contoare etanşe pentru condiţii de­­climă tropicală sau un aer liber, dotarea cu două bo­bine pentru curent sau chiar soli­citări cu totul lipsite de impor­tanţă sînt doar cîteva exem­­­­ple cărora li s-a răspuns prompt, fiind de fiecare dată onorate la termenul stabilit. Te impui pe piaţă atunci cind în faţa cum­părătorilor te prezinţi cu nou­tăţi şi cu produse de cea mai bună calitate ! Aceasta mi s-a părut a fi ideea dominantă pe tot parcursul dialogului purtat pe tema exportului la I.A.E.M. Actualul program de moderni­zare vizează lărgirea şi între­girea domeniului de fabricaţie prin alinierea fiecărui produs la cuceririle de ultimă oră ale ştiinţei : contoarele de clasă 0,5 pentru etalonare, contoarele cu indicator de maxim, cele cu impulsuri şi totalizatoare devin, in perspectiva imediată a timpu­lui, nu doar simple noutăţi, ci şi modalităţi practice de afir­mare a prestigiului colectiv. ION DANCEA Beneficiarilor externi, produse de calitate Concomitent cu realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socia­listă, colectivele a 42 de uni­tăţi industriale din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea şi-au onorat, înainte de ter­men, prevederile la export pe întregul cincinal. Acestea au livrat, până acum, benefi­ciarilor externi, produse în valoare de peste 509 milioane l­ei-valută. Substanţiale depă­şiri ale obligaţiilor contrac­tuale au înregistrat între­prinderile forestiere şi avico­le din cele trei judeţe, com­binatele de fire şi fibre sin­­tice din Săvinești şi altele. Supra preţul ca preţ al necinstei Cit costă un kilogram de za­hăr ? Răspunsul corect: 9 lei. Numai că gestionara Tudora Marin de la băcănia „Conserve­­peşte“ din oraşul Zimnicea, nu putea să spună nouă. Ea spu­nea... zece. Complet : un­­ kilo­gram de zahăr costă 10 lei. Dacă-ţi convine, cumperi, dacă nu... Iar zahărul este un produs indispensabil. Aşa că trebuia să-ţi convină. Şi dacă-i conve­nea cumpărătorului, ii convenea şi gestion­arei. Nu e greu de bănuit de ce. La un recent con­trol au mai fost descoperite şi alte defecte, de „vorbire“ ale gestionarei. Nu numai că nu putea spune nouă, dar nu putea spune că are zahăr, ulei. E ade­vărat, nu la raft ci,­in condiţii de păstrare ilicită, în spatele raftului, mai în termeni comer­ciali, dosite. Cint ? Destul de mult pentru o singură... prăjeală. Ea a prăjit însă pe mult mai mulţi. Spun unii că, de fapt, defectul de vorbire are la bază un defect de conştiinţă etică, profesională, cu atit mai grav cu cit are o manifestare aşa de acută la 27 de ani. O medica­­mentaţie adecvată şi intensivă poate ar reuşi să o salveze. V. MIOARA SÍM­BATĂ I NOIEMBRIE 1980 A.Începând de azi: 282000l­ Eim­ul 1111 mmm de majorarea RETRIBUŢIEI începînd de azi, 1 noiembrie 1980, oamenii­­ muncii din alte două ramuri ale economiei na­ţionale beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retri­buţiilor. Este vorba de cerce­tarea ştiinţifică, ingineria tehno­logică şi­ proiectare şi industria materialelor de construcţii. Fon­durile alocate în această etapă, pentru cele două luni care au mai rămas din anul curent, în­sumează 95 milioane lei şi res­pectiv 66 de milioane­­ lei. Cu aceste ramuri ale economiei naţionale numărul celor care au beneficiat de cea de-a doua etapă de majorare a retribuţiei se ridică la circa 4 765 .000. Dezvoltarea in ritm înalt a forţelor de producţie, moderni­zarea industriei şi agriculturii, realizarea unui număr mare de locuinţe şi obiective economi­­i:e­.socia­le sunt indisolubil lega­te­­de­­cercetarea ştiinţifică, de introducerea progresului tehnic in toate domeniile de activitate. Contribuţia cercetătorilor se re­găseşte in toate sectoarele de activitate, in chimie, în care s-au aplicat­ 30 la sută din teh­nologiile noi, in construcţiile de maşini, industria bunurilor de consum,­­la valorificarea pe un plan superior a rezervelor de care dispune ţara noastră. Succesele înregistrate sunt, de asemenea, strâns legate de dez­voltarea pe care o cunoaşte in­dustria materialelor de construc­ţii. Să reţinem in această pri­vinţă cîteva date semnificative: in acest cincinal s-au pus în funcţiune 2 437 unităţi indus­triale şi agricole, s-au creat peste 1 100 000 noi locuri de muncă din care 500 000 în in­dustrie. Industria materialelor de con­strucţii cunoaşte o mare dez­voltare, ea contribuind nemij­locit la îndeplinirea amplului plan de Investiţii. In ultimii ani au fost puse în funcţiune nu­meroase fabrici de ciment (Ho­­ghiz, Bicaz), întreprinderi de prefabricate (Călăraşi, Oradea, Craiova, Bucureşti), s-au creat in aproape toate, judeţele ţării poligoane de prefabricate. Dez­voltarea industriei materialelor de construcţii înseamnă mai mult ciment, ceramică brută,­­prefabricate din beton, beton armat şi autoclavizat, materiale izolatoare şi azbociment, carie­­re­ balastiere. în prima etapă, oamenii muncii din această ra­mură economică , au beneficiat cu 2 luni în devans de o retri­buţie majorată cu 16.1 la suita ; în cea de a doua etapă majo­­rarea este de 14.1 la sută. Să amintim totodată şi faptul că oamenii muncii din industria cimentului au trecut, odată cu prima etapă de majorare, de la reţeaua materialelor de con­strucţii la o reţea superioară, corespunzătoare siderurgiei — B. că maiştrii şi subinginerii din fabricile de ciment şi din­­ în­treprinderile de prefabricate au primit astfel o clasă de retri­buire in plus. Peste două luni intrăm in­tr-un nou cincinal, etapă hotă­­rîtoare in înfăptuirea obiecti­­­velor stabilite de cel de-al XII- lea Congres al partidului. Ti­nerii, principalii beneficiari ai tuturor măsurilor întreprinse privind creşterea bunăstării ma­teriale şi spirituale a oameni­lor muncii, sunt hotărîţi să răs­pundă prin fapte de­ muncă, prin iniţiative creatoare,­­ prin ordine şi­ disciplină grijii­­sta­tornice a partidului pentru con­tinua creştere a nivelului de trai. , LIDIA POPESCU CALCULE SEMNIFICATIVE CERCETARE ŞTIINŢIFICA, INGINERIE TEHNOLOGICA ŞI PROIECTARE Un cercetător ştiinţific sau inginer tehnolog la un institut care aplica nivelul III de retribuire la gradaţia 3, clasa 24. Un cercetător ştiinţific sau inginer tehnolog principal gradul I încadrat într-un institut în care se aplică nivelul I de retribuire la gradaţia 5, clasa 38, înainte de După etapa Diferenţa etapa a II-a a II-a de in plus de majorare majorare__________ Retribuţia tarifară 5 060 5 590 530 Spor vechime 7%_____________354___________ 391___________ 37 In acest caz diferenţa în plus este de 567 lei. începînd cu 1 no­iembrie a.c„ un cercetător ştiinţific sau inginer tehnolog gradul II încadrat într-un institut în care se aplică nivelul II de retribuire la gradaţia a 4-a clasa 33 va primi, in cazul aplicării unui spor de vechime de 5 la sută, o retribuţie de 4 673 lei, ceea ce reprezintă o diferenţă în plus în valoare de 452 lei. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Un morar-lianţi din industria cimentului încadrat la categoria a 4-a treapta I reţeaua ciment. Înainte de După etapa Diferenţa etapa a H-a a II-a de in­ plus de majorare majorare Retribuţia tarifară 2 640 2 910 270 Spor vechime 5% 132 146 14 Total 2 772 3 056 284 înainte de După etapa Diferenţa etapa a II-a a II-a de in plus de majorare majorare Retribuţia tarifară 1979 2 305 326 Spor vechime 7% 139 161 22 Adaos acord 10% 198 230 32 Aşadar, un muncitor din această categorie va primi lunar 2 696 lei, cu 380 lei mai mult decit avea pină la data de 1 noiembrie 1980. Un subinginer de prefabricate din beton clasa 23 gradaţia 3 grupa IV de ramuri, înainte de După etapa Diferența etapa a II-a a II-a de in plus de majorare majorare Retribuția tarifară 2 520 2 780 260 Spor vechime 3% 76 83 7 Adaos acord 5% 126 139 13 Total 2 722 3 002___________280

Next