Scînteia Tineretului, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 9779-9803)
1980-11-01 / nr. 9779
"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Discuţia cu Mariana Băltăreţu, elevă în clasa a Xll-a F de la Liceul industrial jar. 2 din Tîrgovişte — in acelaşi timp şi secretară A comitetului U.T.C. pe liceu, — a pornit de la un subiect pe care îl gîndim ca reprezentmd una dintre componentele principale ale unui stil de muncă dinamic, tineresc, revoluţionar , exemplul personal al secretarului U.T.C. Nu e deloc intimplător că pornim de aici, de la acest subiect, — nji-a spus Mariana Bălcăreţu — atîta vreme cit activitatea secretarului comitetului U.T.C. din liceu se răsfrînge — în cazul meu — zilnic in conştiinţa celor 400 de elevi pe care-i numără liceul, şi devine, astfel, un reper principal pentru activitatea celor 40 deorganizaţii U.T.C.., care işi desfăşoară activitatea in liceul nostru. Ca atare, problema exemplului personal, a valorii sale morale, stimulatoare, se pune, mai mult ca oricînd, in termenii tranşanţi ai următoarei întrebări : Pot eu, ca secretar al comitetului U.T.C., prin modul în care gindesc şi acţionez să devin un stimulator, un catalizator al energiilor, al priceperii, al aspiraţiilor colegilor mei ? Pe de altă parte, există şi un revers al acestei întrebări in sensul că nui numai uteriştii, colegii învaţă din exemplul secretarului comitetului U.T.C, ci şi el la rindul său poate şi trebuie să înveţe neîncetat de la colegi. • In principiu, total de acord Să trecem însă la limbajul mai precis al faptelor... Să vă dau un exemplu mai recent. O aplicaţie practică făcută de şcoala noastră, la iniţiativa comitetului U.T.C. pe liceu, in depresiunea Petroşanilor. S-a plecat iniţial de la sugestia unor colegi care doreau să asigure, dacă se poate spune aşa, autodotarea mai diversă, mai bogată, mai cuprinzătoare a laboratorului de geologie. Aici a intervenit comitetul U.T.C. Am explicat cu argumente conducerii şcolii, corlegilor noştri că o asemenea excursie de studii poate să îmbogăţească, mai mult decit nu ştiu cite ori de expuneri teoretice, orizontul de cunoaştere al elevilor, am arătat că intre scopurile principale ale excursiei se află şi acela de a descoperi noi tipuri de roci şi materiale necesare laboratorului şi, odată excursia realizată, de fapt o adevărată aplicaţie practică, ne-am îmbogăţi în mod substanţial dotarea laboratorului. E numai un exemplu, desigur, dar care pune in lumină faptul că iniţiativa comitetului U.T.C. trebuie să se sprijine permanent pe stimularea spiritului de pop, de iniţiativă al masei largi de tineri. • Dacă ţi-aş cere să numeşti o trăsătură caracteristică a muncii tale pe care ai căutat să o imprimi şi comitetului U.T.C. care este aceea ? Răspund fără să ezit : refuzul automulţumirii. Să mai luăm un exemplu. De data asta, promovabilitatea, în anul şcolar trecut VALOAREA MORALĂ A EXEMPLULUI PERSONAL pe primul semestru procentul era de 60 la sută. Iar la sfârşitul anului el reprezenta mai mult de 90 la sută. Dacă ar fi să comparăm cele două procente ne-am putea declara mulţumiţi. Au fost şi unele opinii în acest sens. Eu, una, nu le împărtăşesc şi încerc să îmi explic şi să-mi argumentez opinia in faţa celorlalţi membri aicomitetului şi ai biroului. Pentru că în spatele acestuiprocent de 90 la sută se află un procent care exprimă o realitate îngrijorătoare, o mentalitate profund dăunătoare care aparţine din păcate unui număr ridicat de elevi din liceul nostru — mentalitatea minimei rezistenţe, aşa-zisa „filozofie“ a minimului efort, care conduce la mediocritate. Această pasivitate faţă de calitate se sintetizează de obicei în ideea că învăţ, nu învăţ, profesorii tot trebuie să ne treacă, ca şi cumn problema creşterii procentului de promovare se poate face în defavoarea exigenţei şicalităţii. Iată de ce problema care s-a ridicat în faţa comitetului şi pe care in cadrul plenarei comitetului U.T.C. pe liceu am pus-o într-un mod direct, contrariind poate unele pasivităţi şi inerţii, a fost tocmai aceea a întăririi rolului adunărilor generale faţă de calitatea pregătirii fiecăruia dintre elevii noştri, utecişti sau neutecişti. Accentuez această idee, cu atît mai mult cu cît sintem hotărîţi ca in acest an să facem din criteriul pregătirii profesionale cu adevărat un criteriu principial pentru primirea elevilor in rindurile organizaţiei U.T.C. S-au observat în anii trecuţi ,o tendinţă de aprimi in U.T.C. un număr mare de tineri numai... „să nu se spună că nu facem primiri“ .Ca atare, va trebui săintensificăm în mod deosebit munca politică, educativă şi organizatorică la nivelul fiecărei clase pentru a stabili o relaţie directă intre creşterea cantitativă şi consolidarea calitativă a rândurilor organizaţiilor noastre. • Dacă ar fi să priveşti cu aceeaşi exigenţă şi activitatea ta ,ca secretară a comitetului U.T.C. pe liceu unde crezi că există şi „pete albe“, neajunsuri, neimpliniri ? Din păcate, o asemenea „pată albă“ (cum o numiţi) există şi ea mă preocupă cu atit mai mult cu cît despre aceasta vorbim foarte mult şi facem încă puţin : munca de la om la om, legătura directă, sinceră, trainică între noi ca oameni, ca tineri.Şi nu cred că greşesc atunci când spun că multe cazuri de „ales-problemă“ nu ar fi ajuns să fie „cazuri“ dacă noi, activiştii U.T.C., nebm fi apropiat de fiecare dintre tinerii în cauză cu mai multă înţelegere, fără protocol şi fără bariera prejudecăţilor, am fi discutat deschis ca de la om la om. Maiuităm apoi că aceasta este virsta în care se definesc destinele, se confruntă opţiuni, se clarifică idealuri, virsta la care apar insă şi eşecuri şi incertitudini şi ezitări. Iată, cu cîtăva vreme în urmă, un asemenea caz devenise o colegă de-a noastră, pe atunci în clasa a IX-a — M.S. Elevă foarte bună la învăţătură, dar cu o situaţie familială dificilă şi care, prin firea ei, neavind puterea să privească lucrurile în faţă, intrase într-un cerc vicios al unor false iluzii şi la fel de false prietenii. Puteam , foarte bine să spun „nu e în clasa mea, nu mă priveşte“. Dar pe mine ca secretar al comitetului U.T.C. mă privesc direct şi nemijlocit toate problemele celor 1 400 de elevi din liceu. Astăzi colega noastră este din, nou şi cu adevărat în mijlocul colectivului. ŞERBAN CIONOF Comerţul, cu şi fără reclamaţii în municipiul Ploieşti, dacă nu am constatat cozi interminabile, am constatat in schimb citeva cazuri ,(aşa-zis minore) de tăinuire a unor produse solicitate de cumpărători, produse ce fac obiectul favorurilor adresate prietenilor şi nu numai. De pildă, la magazinul „Aroma“ (cafea dulciuri), la tejghea se vindea cafea-amestec şi alte delicatese. Ce seafla insă in spatele uşilor deschise ale magaziei ? Şefa unităţii, Vasilica Manolescu,a încercat să ne convingă că nimic. Şi totuşi , un fund de cutie de cafea naturală, boabe, cîteva sticle de Ştefăneşti- Argeş, Dealul Bujorului, Havana Club, Şampanie Zarea, coniac Drobeta, zahăr farin, în cantităţi nu industriale, dar nici neglijabile. La Magazinul Cafea şi dulciuri nr. 101, Alexandrina Georgescu, şefa unităţii, «ca în stare să jure cu mina pe... conştiinţă că nu ar folosite decât 2—3 sticle de apă minerală. Erau de fapt 40 „pentru colega din cealaltă tură care suferă de diabet“. Este foarte interesant cum toate produsele ascunse fac obiectul acţiunii colegelor care nu erau de serviciu. La magazinul „Omnia“, mina de fier a responsabilei Silvia Cucu a generat numai cuvinte de apreciere, nici o reclamaţie. Colectivul de aici s-a străduit să reglementeze din mers ,comercializarea produselor. E adevărat că aceasta a presupus o atenţie sporită, un respect la adevăratele dimensiuni faţă de cumpărătorul cumpătat, cotidian. Tinerii cu care am stat de vorbă, au adus în discuţie aspecte asemănătoare cu cele de mai sus. Muncitorul Victor Dumitru de la Uzina „1 Mai“ spunea : „Sunt unii care gindesc că dacă ei nu au pile la unităţile comerciale, de ce să nu-şi facă ei înşişi o mică unitate la domiciliu, în afara cazurilor flagrante de egoism, de indiferenţă faţă de cel de alături, oamenii se aprovizionează din cauza panicarzilor care nu de puţine ori sunt direct interesaţi, pentru obţinerea unui mic profit. Stocarea, sub diverse motive, de către lucrătorii comerciali a unor produse, creează ea însăși panică. Este însă o falsă problemă“. „Sunt produse suficiente, numai că sunt unii care se lăcomesc. Ca lucrător comercial, spunea Ileana Baldovin, secretara organizaţiei U.T.C. nr. 1, magazinul ,,Omnia“, i-am remarcat pe cei care cred că fondul de produse este un sac fără fund, că putem să risipim, că nu trebuie să ne intereseze dacă şi vecinul nostru poate beneficia de produsele pe care noi le achiziţionăm peste necesităţi“. ..Eu şi soţia lucrăm, povestea Sorin Bucur, subinginer la schela Borzeşti. Noi nu ne putem permite să stăm la cozi interminabile, să pierdem timp pentru un produs pe caresă-l consumăm peste cîteva săptămîni, şi-n unele cazuri chiar peste cîteva luni. Un apel la cumpătare trebuie să se adreseze înţelegerii oamenilor , cu eforturi sporite, toţi factorii de educaţie trebuie să lupte pentru a modifica o mentalitate care nici pe departe nu ţine de civilizaţie“. Consemnarea opiniilor tinerilor ar putea continua. Toţi oamenii cinstiţi şi intr-adevăr La Magazinul alimentar cu autoservire „Unic“, de pe Bd-ul Magheru nr. 33 aparţinând de I.C.S. Comaliment, se vind zilnic produse în valoare de peste 250 000 lei. Realitatea acestei cifre o întîlneşti în fluxul permanent al cumpărătorilor (peste 10 000—12 000), în abundenţa de produse frumos aranjate, semn că lucrătorii acestei unităţi „etalon“ a comerţului bucureştean (media de vârstă nu depăşeşte 26 de ani) îşi fac cu onestitate datoria. Dar nici acestui magazin reprezentativ nu-i scapă „spectacolul“ dezagreabil al acelora, destul de mulţi la număr, care intră zilnic (chiar de mai multe ori) şi cumpără în disperare zahăr, ulei şi alte produse peste ceea ce este raţional. ..Sînt oameni care fie că au, fie că nu au nevoie, ne spune tînăra vînzătoare Maria Ignat, vin zilnic în magazin şi se aşază la rînd, burduşindu-şi la maximum sacoşele“. „Din cauza acestor „strîngători“ de profesie se probuii gospodari au luat şi iau atitudine faţă de aceste mentalităţi şi comportări potrivite mai degrabă pentru universul fabulelor (a se vedea mentalitatea de hîrciog) decit pentru viaţa obişnuită, normală, a infinitei majorităţi a cetăţenilor. MIOARA VERGU duc şi unele perturbaţii în aprovizionarea noastră, a, celor care ne cumpărăm numai cit ne trebuie în gospodărie", ne preciza tînăra muncitoare Magdalena Pena de la Bumbăcăria românească Jilava, prezentă în magazin. Este ora 9.30, într-unul din colţurile magazinului citiva cetăţeni aşteptau cu sacoşele pregătite pe tînăra vinzătoare Maria Tarău să înceapă să cintărească pungile cu zahăr. Care este raţiunea pentru care cumpăraţi in fiecare zi aceleaşi produse ? i-a întrebat, pe câţiva, tinăra casieră Bunea Ana, pe sub ochii căreia se perindă zilnic mereu aceleaşi figuri. Răspunsul nu s-a lăsat aşteptat : „Să fie, să aibă şi omul în casa lui o... rezervă.“ Poate că tocmai de aceea şi Iancu Ionel venise tocmai din Iaşi ca să cumpere zahăr de... Bucureşti pentru a-şi face şi el o mică... rezervă. După ce a stat de trei ori la rînd, o întreabă pe tînăra vînzătoare Virginica Bălaşa cum să facă să mai ia măcar vreo... nouă kilograme... „Magazinul nostru nu duce lipsa de asemenea mărfuri de cerere curentă, ne precizează responsabilul unităţii, Ştefan Duroi. Avem zilnic cantităţi suficiente de zahăr, ulei, mălai şi alte produse care se solicită. Dar, deşi fondul de marfă este corespunzător nevoilor de consum ale populaţiei, există şi goluri în aprovizionare datorită în principal acelora care devin zilnic „campioni“ ai aprovizionării in exces, creând panică in rândul masei de cumpărători, sărăcind rafturile“. Egoismul exacerbat al acestor oameni trebuie să primească riposta fermă a noastră, a tuturor. „E drept că această atitudine iresponsabilă, de hirolog, de nesocotire a normelor morale este încurajată chiar şi de oamenii noştri, ne spunea responsabilul magazinului (am avut cazuri de servire preferenţială a unor cetăţeni) dar de cele mai multe ori, cei care formează o anume „categorie“ de cumpărători, preocupaţi doar de umplerea propriilor cămări, sunt „bolnavi“ de meteahna sacoşelor pline, a cămărilor burduşite la refuz“. Fireşte că o asemenea atitudine, trebuie să primească replica fermă a fiecăruia dintre noi. „Drumul“ lăcomiei poate şi trebuie barat prin intervenţia promptă a opiniei publice, prin manifestarea hotărâtă, a spiritului civic. ILEANA PODOLEANU DAR COMPORTAMENTUL DE HIROIOG Există,in depozite şi magazine, produse suficiente AL UNORA NU CUNOAŞTE ODIHNĂ Să barăm cu fermitate drumul lăcomiei UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA ANUNŢĂ ocuparea , prin concurs - a postului de cercetător ştiinţific principal gradul III, specialitatea istorie medie a României, de la centrul de ştiinţe sociale al Universităţii din Craiova. Dosarele însoţite de actele prevăzute la art. 22 din Decretul 689/1973 se depun în termen de 30 zile de la publicare la Compartimentul personal al Universității. O ASIGURARE UTILA IN ORICE GOSPODĂRIE Administraţia Asigurărilor de Stat aduce la cunoştința celor interesate că pot contracta ASIGURAREA FACULTATIVA COMPLEXA A GOSPODĂRIEI, care cuprinde in unul si același contract trei feluri de asigurări : — asigurarea bunurilor din gospodărie ; — asigurarea de accidente produse la domiciliu ; — asigurarea de răspundere civilă legală. în asigurare sunt cuprinse bunuri existente intr-o gospodărie ca : mobilier, obiecte casnice, îmbrăcăminte, covoare, aparate de radio, televizoare, maşini de cusut, frigidere, produse agricole, viticole, pomicole, produse animaliere şi alimente, materiale de construcţii şi altele. In baza acestei asigurări Administraţia Asigurărilor de Stat plăteşte despăgubiri in cazurile de pagube la bunurile asigurate, provocate de unele riscuri, ca de exemplu : incendiu, explozie, inundaţie, ploaie torenţială, furtună, avarii accidentale produse la instalaţiile de gaze, apă, canal sau încălzire , pierdere sau dispariţie a bunurilor cauzate de riscurile asigurate etc. în asigurarea de accidente sunt cuprinşi pentru urmările accidentelor intimplate la domiciliu , soţii, precum şi părinţii şi copiii acestora dacă in mod statornic locuiesc şi gospodăresc împreună, în baza asigurării de răspundere civilă legală se plătesc sumele datorate potrivit legii faţă de proprietar pentru unele pagube produse la imobil, precum şi sumele datorate terţilor pentru accidentarea persoanelor şi avarierea bunurilor lor la domiciliul asiguratului. Totodată, se plătesc şi sumele datorate cu titlu de dezdăunare locatarilor apartamentelor învecinate, pentru pagube la bunurile asigurabile ori la elementele de construcţie ale apartamentelor respective, cauzate de o inundaţie produsă in apartamentul asiguratului. PRIMA DE ASIGURARE este de 2 lei pe an pentru fiecare 1 000 de lei din suma asigurată stabilită, la cererea asiguratului, pentru bunurile din gospodărie. Pentru informaţii suplimentare şi pentru contractarea de asigurări vă puteţi adresa responsabililor cu asigurările din unităţile socialiste, agenţilor şi inspectorilor de asigurare sau, direct, oricărei unităţi ADAS. Staţiune balneoclimaterică permanentă, frecventată atît de turiştii români, cît şi de cei străini, Slănic Moldova şi-a căpătat de mult faimă atît pentru tratarea unor afecţiuni medicale, cît şi pentru odihnă şi pitorescul aşezării sale. Situată la 12 km de Tg. Ocna, la o altitudine de 530 m, staţiunea este aşezată pe Valea apei Slănicului, care o străbate pe toată lungimea, străjuită de munţi maiestuoşi cu păduri mindre de brad, pin şi molid, ceea ce face ca peisajul deosebit de pitoresc să fie veşnic proaspăt. Izvoarele de apă minerală, cu calităţile lor bine cunoscute, baza de tratament din staţiune, precum şi sanatoriul din salina de la Tg. Ocna (cu o capacitate de 400 locuri), oferă o gamă largă de posibilităţi pentru tratarea unor afecţiuni cum ar fi: afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor hepato-biliare; afecţiuni respiratorii; ORL; boli de nutriţie şi metabolism, ale rinichilor şi căilor urinare. Staţiunea dispune de hoteluri şi mai ales vile, oferind turiştilor confortul dorit. Divertismentul pentru turişti este prezent zilnic, spectacole de filme, expoziţii, spectacole de teatru, club, popicărie, jocuri mecanice, biblioteca (cu circa 45 000 volume), precum şi excursiile şi drumeţiile ce se organizează. Obţinerea biletelor şi informaţii suplimentare la toate agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de turism, precum şi cele ale I.T.H.R. Bucureşti, • ••••• ••••O PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • SLANIC MOLDOVA Grupul şcolar liceal tehnic profesional Săruleşti, Ilfov ANUNŢĂ Grupul şcolar liceal tehnic profesional Săruleşti, cu sediul în Săruleşti Gară pe linia de cale ferată Bucureşti — Constanţa, încadrează urgent inginer electromecanic şi pedagog în condiţiile Legii nr. 12/1971. Relaţii suplimentare la telefon nr. 169 prin oficiul poştal Fundurea. DINAMICA EXPORTURILOR un indicator al competenţei profesionale în anul 1916, deci la numai 5 ani de la data. cind a luat fiinţă, întreprinderea de aparate electrice pentru măsurat îşi in- • scrie pentru prima dată numele pe lista exportatorilor deproduse. în acel an. in planul ei de producţie nici nu era prevăzută rubrica „export“ şi cu toate acestea izbutea să devină cunoscută pepiaţa mondială. Luînd ca bază de comparaţie anul respectiv mai notăm că în timp ce volumul producţiei- marfă a crescut pînă în prezent de 1,5 ori şi importurile de materiale au sporit cu aproximativ 6 la sută, exporturile s-au multiplicat de peste 19 ori. Totul pe fondul unei pronunţate diversificări a producţiei, atit ca tipuri de aparate cît şi ca variante. Printre ţările importatoare — unele ca R.F.G. şi R. P. Ungară cu tradiţii recunoscute in producţia aparatelor electrice, de măsurat au devenit beneficiari statornici, lucru demonstrat de solicitarea încheierii unor contracte de livrare pe termen lung — se numără Egiptul, Turcia, Columbia, Polonia, Iugoslavia, etc. Cum s-a putut ajunge ca intr-un interval de timp relativ scurt produsele cu marca „I.A.E.M.“ să întrunească unanime aprecieri pe piaţa internaţională ? Primul răspuns îl primim din partea inginerului Nicolae Năchescu, şefulcolectivului de cercetare-proiectare, a cărui virstă profesională se confundă cu virsta întreprinderii. „Primul nostru avantaj, îmi place să cred fiindcă zilnic trăim acest sentiment, este tinereţea căreia îi sunt străine orgoliile deşarte, rivalităţile fără sens şi rutina care îţi anulează perspectiva afirmării. Astfel, pot spune că suntem ,uncolectiv format din oameni stimulaţi să gândească, să creeze. Este un fapt, o realitate imposibil de sintetizat într-unsingur cuvânt. Este o stare de spirit ce poate fi exemplificată prin „istoria“ fiecărei izbânzi“. Să luăm, de pildă, contoarele mono şi trifazate. Istoria îmbunătăţirii performanţelor lor concomitent cu reducerea costurilor de fabricaţie şi a importului de materii prime şi materiale se derulează pe un interval de timp precis determinat. între începutul lui ianuarie şi 1 mai 1979 au fost omologate noile tipuri. în luna noiembrie s-atrecut la fabricaţia de serie. Triunghiul realizatorilor era format din atelierul de cercetare-proiectare, tehno- .logii şi proiectanţii de scule. Cunoaşterea exactă a fiecărui detaliu in parte a permis elabo-LA ÎNTREPRINDEREA DE APARATE ELECTRICE PENTRU MĂSURAT - TIMIŞOARA rarea concomitentă a soluţiilor. Prin reproiectarea şasiului de siluminiu s-a realizat, pe de-o punrte, reducerea, consumului de material, iar pe de alta i s-a dat o formă tehnologică nouă cu efect direct asupra creşterii productivităţii muncii. Din economiile de material rezultat pe un ande zile se obţinacum în plus 70 de mii de şasouri. Greutatea magnetului permanent, componentă de bază a cantorului, a fost redusă cu80 la sută, diminuîndu-se astfel importul iar performanţele i-au rămas neschimbate. Dovadă : faţă de 1979 cererea la export s-a dublat. Contribuţia designerului Frederic Barthold ii asigură in prezent un joc ,printre cele mai reuşite din lume. „A te menţine printre protagoniştii de frunte ai exportului, a-ţi face un nume pe care să-l păstrezi amplificindu-i rezonanţa prin performanţele înregistrate, ne mărturiseşte şeful secţiei, Peter Fey, înseamnă să gîndeşti şi să creezi prospectiv şi, nu în ultimă instanţă, să răspunzi prompt beneficiarului la solicitările pe care ţi le adresează“. Astfel de situaţii sunt numeroase. Contoare etanşe pentru condiţii declimă tropicală sau un aer liber, dotarea cu două bobine pentru curent sau chiar solicitări cu totul lipsite de importanţă sînt doar cîteva exemple cărora li s-a răspuns prompt, fiind de fiecare dată onorate la termenul stabilit. Te impui pe piaţă atunci cind în faţa cumpărătorilor te prezinţi cu noutăţi şi cu produse de cea mai bună calitate ! Aceasta mi s-a părut a fi ideea dominantă pe tot parcursul dialogului purtat pe tema exportului la I.A.E.M. Actualul program de modernizare vizează lărgirea şi întregirea domeniului de fabricaţie prin alinierea fiecărui produs la cuceririle de ultimă oră ale ştiinţei : contoarele de clasă 0,5 pentru etalonare, contoarele cu indicator de maxim, cele cu impulsuri şi totalizatoare devin, in perspectiva imediată a timpului, nu doar simple noutăţi, ci şi modalităţi practice de afirmare a prestigiului colectiv. ION DANCEA Beneficiarilor externi, produse de calitate Concomitent cu realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, colectivele a 42 de unităţi industriale din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea şi-au onorat, înainte de termen, prevederile la export pe întregul cincinal. Acestea au livrat, până acum, beneficiarilor externi, produse în valoare de peste 509 milioane lei-valută. Substanţiale depăşiri ale obligaţiilor contractuale au înregistrat întreprinderile forestiere şi avicole din cele trei judeţe, combinatele de fire şi fibre sintice din Săvinești şi altele. Supra preţul ca preţ al necinstei Cit costă un kilogram de zahăr ? Răspunsul corect: 9 lei. Numai că gestionara Tudora Marin de la băcănia „Conservepeşte“ din oraşul Zimnicea, nu putea să spună nouă. Ea spunea... zece. Complet : un kilogram de zahăr costă 10 lei. Dacă-ţi convine, cumperi, dacă nu... Iar zahărul este un produs indispensabil. Aşa că trebuia să-ţi convină. Şi dacă-i convenea cumpărătorului, ii convenea şi gestionarei. Nu e greu de bănuit de ce. La un recent control au mai fost descoperite şi alte defecte, de „vorbire“ ale gestionarei. Nu numai că nu putea spune nouă, dar nu putea spune că are zahăr, ulei. E adevărat, nu la raft ci,in condiţii de păstrare ilicită, în spatele raftului, mai în termeni comerciali, dosite. Cint ? Destul de mult pentru o singură... prăjeală. Ea a prăjit însă pe mult mai mulţi. Spun unii că, de fapt, defectul de vorbire are la bază un defect de conştiinţă etică, profesională, cu atit mai grav cu cit are o manifestare aşa de acută la 27 de ani. O medicamentaţie adecvată şi intensivă poate ar reuşi să o salveze. V. MIOARA SÍMBATĂ I NOIEMBRIE 1980 A.Începând de azi: 282000l Eimul 1111 mmm de majorarea RETRIBUŢIEI începînd de azi, 1 noiembrie 1980, oamenii muncii din alte două ramuri ale economiei naţionale beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor. Este vorba de cercetarea ştiinţifică, ingineria tehnologică şi proiectare şi industria materialelor de construcţii. Fondurile alocate în această etapă, pentru cele două luni care au mai rămas din anul curent, însumează 95 milioane lei şi respectiv 66 de milioane lei. Cu aceste ramuri ale economiei naţionale numărul celor care au beneficiat de cea de-a doua etapă de majorare a retribuţiei se ridică la circa 4 765 .000. Dezvoltarea in ritm înalt a forţelor de producţie, modernizarea industriei şi agriculturii, realizarea unui număr mare de locuinţe şi obiective economii:e.sociale sunt indisolubil legatedecercetarea ştiinţifică, de introducerea progresului tehnic in toate domeniile de activitate. Contribuţia cercetătorilor se regăseşte in toate sectoarele de activitate, in chimie, în care s-au aplicat 30 la sută din tehnologiile noi, in construcţiile de maşini, industria bunurilor de consum,la valorificarea pe un plan superior a rezervelor de care dispune ţara noastră. Succesele înregistrate sunt, de asemenea, strâns legate de dezvoltarea pe care o cunoaşte industria materialelor de construcţii. Să reţinem in această privinţă cîteva date semnificative: in acest cincinal s-au pus în funcţiune 2 437 unităţi industriale şi agricole, s-au creat peste 1 100 000 noi locuri de muncă din care 500 000 în industrie. Industria materialelor de construcţii cunoaşte o mare dezvoltare, ea contribuind nemijlocit la îndeplinirea amplului plan de Investiţii. In ultimii ani au fost puse în funcţiune numeroase fabrici de ciment (Hoghiz, Bicaz), întreprinderi de prefabricate (Călăraşi, Oradea, Craiova, Bucureşti), s-au creat in aproape toate, judeţele ţării poligoane de prefabricate. Dezvoltarea industriei materialelor de construcţii înseamnă mai mult ciment, ceramică brută,prefabricate din beton, beton armat şi autoclavizat, materiale izolatoare şi azbociment, cariere balastiere. în prima etapă, oamenii muncii din această ramură economică , au beneficiat cu 2 luni în devans de o retribuţie majorată cu 16.1 la suita ; în cea de a doua etapă majorarea este de 14.1 la sută. Să amintim totodată şi faptul că oamenii muncii din industria cimentului au trecut, odată cu prima etapă de majorare, de la reţeaua materialelor de construcţii la o reţea superioară, corespunzătoare siderurgiei — B. că maiştrii şi subinginerii din fabricile de ciment şi din întreprinderile de prefabricate au primit astfel o clasă de retribuire in plus. Peste două luni intrăm intr-un nou cincinal, etapă hotărîtoare in înfăptuirea obiectivelor stabilite de cel de-al XII- lea Congres al partidului. Tinerii, principalii beneficiari ai tuturor măsurilor întreprinse privind creşterea bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii, sunt hotărîţi să răspundă prin fapte de muncă, prin iniţiative creatoare, prin ordine şi disciplină grijiistatornice a partidului pentru continua creştere a nivelului de trai. , LIDIA POPESCU CALCULE SEMNIFICATIVE CERCETARE ŞTIINŢIFICA, INGINERIE TEHNOLOGICA ŞI PROIECTARE Un cercetător ştiinţific sau inginer tehnolog la un institut care aplica nivelul III de retribuire la gradaţia 3, clasa 24. Un cercetător ştiinţific sau inginer tehnolog principal gradul I încadrat într-un institut în care se aplică nivelul I de retribuire la gradaţia 5, clasa 38, înainte de După etapa Diferenţa etapa a II-a a II-a de in plus de majorare majorare__________ Retribuţia tarifară 5 060 5 590 530 Spor vechime 7%_____________354___________ 391___________ 37 In acest caz diferenţa în plus este de 567 lei. începînd cu 1 noiembrie a.c„ un cercetător ştiinţific sau inginer tehnolog gradul II încadrat într-un institut în care se aplică nivelul II de retribuire la gradaţia a 4-a clasa 33 va primi, in cazul aplicării unui spor de vechime de 5 la sută, o retribuţie de 4 673 lei, ceea ce reprezintă o diferenţă în plus în valoare de 452 lei. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Un morar-lianţi din industria cimentului încadrat la categoria a 4-a treapta I reţeaua ciment. Înainte de După etapa Diferenţa etapa a H-a a II-a de in plus de majorare majorare Retribuţia tarifară 2 640 2 910 270 Spor vechime 5% 132 146 14 Total 2 772 3 056 284 înainte de După etapa Diferenţa etapa a II-a a II-a de in plus de majorare majorare Retribuţia tarifară 1979 2 305 326 Spor vechime 7% 139 161 22 Adaos acord 10% 198 230 32 Aşadar, un muncitor din această categorie va primi lunar 2 696 lei, cu 380 lei mai mult decit avea pină la data de 1 noiembrie 1980. Un subinginer de prefabricate din beton clasa 23 gradaţia 3 grupa IV de ramuri, înainte de După etapa Diferența etapa a II-a a II-a de in plus de majorare majorare Retribuția tarifară 2 520 2 780 260 Spor vechime 3% 76 83 7 Adaos acord 5% 126 139 13 Total 2 722 3 002___________280