Scînteia Tineretului, mai 1983 (Anul 39, nr. 10552-10576)
1983-05-03 / nr. 10552
,SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Cluj-Napoca Atmosferă de vibrant entuziasm Tradiţionala sărbătoare a muncii şi tinereţii a marcat şi la Cluj Napoca organizarea unor ample manifestări politico-educative, cultural-artistice şi distractiv-sportive la care au fost antrenaţi peste 20 000 tineri din unităţile economice şi de învăţămînt. Pretutindeni în zonele de agrement, parcuri, baze sportive, cluburi ale tineretului şi aşezăminte de cultură tinerii s-au reunit într-un vibrant entuziasm primăvăratic, trăind înălţătoare clipe de bucurie şi mîndrie patriotică pentru realizările şi împlinirile de pînă acum. Paleta largă a manifestărilor organizate în pădurile Hoia şi Făget,in parcul central din Piaţa Păcii, la Casa de cultură a studenţilor şi Casa municipală de cultură a antrenat peste 15 000 tineri, muncitori, elevi şi studenţi. Pe scenele amenajate în aer liber ori în incinta caselor de cultură şi cluburilor tineretului au evoluat un număr impresionant de formaţii cultural-artistice ale tineretului laureate ale Festivalului naţional „Cîntarea României“. Au încintat prin ţinută şi măiestrie artistică recitalurile ansamblurilor folclorice ale Comitetului municipal U.T.C., Casei de cultură a studenţilor, Casei municipale de cultură, formaţiile şi interpreţii de la unităţile economice Clujana, Tehnofrig, Electrometal, Terapia, T.C. Ind.şi T.C.C., I.I.T.L. şi liceele industriale „Traian Vuia“, „Samuil Brassai“, „Unirea“ şi „Gheorghe Bariţiu“. Emoţionantul mesaj patriotic transmis a accentuat încă o dată puternica unitate şi frăţie ale tinerilor români, maghiari şi de altă naţionalitate care trăiesc şi muncesc in comun pe aceste străvechi meleaguri transilvane. In incinta parcului sportiv „Victor Babeş“ peste 1 000 tineri au participat la întrecerile prilejuite de organizarea fazei judeţene la cros, handbal şi baschet, precum şi la Cupa 2 Mai. Alţi 5 000 tineri au fost cuprinşi în excursii, drumeţii şi vizite turistice, traseele fixate avînd ca obiectiv principal cunoaşterea unor realizări deosebite din activitatea economico-socială a judeţului, a unor locuri şi monumente istorice cu importante în aceste zile de sărbătoare a muncii şi tinereţii Bucureşti ■»' ■ »■Ml '"1— Bucurii de primăvară tînârâ Şi în acest an, acţiunile cultural-educative, sportive şi turistice organizate de către Comitetul municipal Bucureşti al U.T.C. pentru zilele de 1 şi 2 Mai au avut entuziasmul celor care ştiu, după muncă, să se bucure de zilele de sărbători. Carnavalurile organizate sub genericul „Sărbătoarea muncii şi a tinereţii“ s-au desfăşurat in cluburile tineretului din Capitală, precum şi în Parcul tineretului. Pe cele trei estrade amenajate pe platourile parcului s-au perindat programe artistice care au atras atît prin bogăţie, cit şi prin varietate. Astfel, pe Platoul cu dale, programul, început cu muzică de promenadă susţinută de fanfara M.Ap.N., a continuat cu montaje literar-muzicale, momente de poezie sau de umor, muzică folk, populară sau uşoară prezentate de solişti şi formaţii ale Ecran-Clubului şi sectorului 6 pe 1 Mai, iar pe 2 Mai de re,prezentanţii artistici , de la Construcţii şi Tehnic- Club. Pe o altă estradă, cea de pe Platoul de la Expo-flora, formaţiile artistice de amatori de la Titan-Club şi organizaţiile U.T.C. din sectoarele 1, 3 şi Sănătatea au prezentat un program non-stop , iată doar cîteva secvenţe : „A fi tinăr, aici, in România“, (montaj literar-muzical), „De la lume adunate“ (brigăzi artistice), „Am o ţară ca o floare“ sau „Pe-un picior de plai“ (muzică populară), „Sunetul muzicii tinere“ etc. In zona fîntînilor arteziene, Ecran-Clubul a organizat „Discoteca tinereţii“, între orele 18—22, precedată de o foarte frumoasă iniţiativă a Centrului de librării , Bucureşti, care a amenajat pe principalele alei ale parcului tonete de vinzare cu cărţi şi jucării. La grădina de vară Tehnic- Club s-a întins tradiţionala „Horă moldovenească“, in urma unui program susţinut de formaţiile de amatori ale Tehnic- Clubului şi organizaţiile U.T.C. din sectorul 4 al Capitalei. Un program asemănător a fost şi cel din după amiaza zilei de 1 Mai, la Arenele Romane din Parcul Libertăţii, prezentat de Ansamblul folcloric „Doina Bucureştiului“ şi artişti profesionişti. Dar pe lingă programele artistice, Comitetul municipal Bucureşti s-a îngrijit şi de acţiuni turistice (în perioada 30 aprilie — 2 mai Agenţia Bucureşti a B.T.T. a organizat excursii la care au participat peste 600 tineri în staţiuni montane şi 2 000 tineri pe litoral), acţiuni cultural-distractive (în bazele sportive de la Băneasa, Străuleşti, Pantelimon, Tei- Toboc, sau Buftea), precum şi acţiuni sportive în bazele sportive menţionate sau în alte complexe sportive şi parcuri ale Capitalei, desfăşurindu-se în dimineţile zilelor de 1 şi 2 Mai întreceri de hadbal, volei, baschet, tenis de cîmp şi de masă, cros, fotbal. „Sărbătoarea muncii şi a tinereţii“ care a început în fiecare din dimineţile acestor două zile odihnitoare şi s-a încheiat seara tîrziu, în diferite locuri din Capitală, răcorită de stropi mari, văratici, de ploaie grăbită, a însemnat încă un moment de voie bună şi primăvară pentru tinerii entuziaşti ai Capitalei. CAROLINA ILICA semnificaţii patriotice, în toate bazele sportive şi zonele de agrement s-au desfăşurat ample întreceri şi concursuri sportive de masă cuprinzînd 3 000 tineri. La casa de cultură a studenţilor şi la cluburile tineretului de la Electrometal, Victoria şi Poligrafia s-au realizat seri Bistriţa-Nasăud Bistriţa, municipiul de reşedinţă al judeţului de la poalele Călimanului şi ale Munţilor Rodnei, a îmbrăcat straie de sărbătoare. Steaguri tricolore şi roşii, verdeaţă şi flori dau urbei un aer de prospeţime, de tinereţe, de viguros optimism, de încredere în forţa anilor noştri care au făcut şi fac din micul oraş al breslelor o puternică cetate industrială şi culturală: încrederea în rezultatele pe care tinerii bistriţeni şi năsăudeni le raportează la sărbătoarea muncii şi a tineretului ca o mărturie a angajării lor în efortul pe care întregul popor îl închină propăşirii ţării. Reţinem din cartea de vizită a uteciştilor bistriţeni prezentată de ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc îndeplinirea în proporţie de 50 la sută a angajamentului anual de cultural-distractive şi discoteci pentru tineret. Aşadar, vestita cetate transilvană a oferit tinerilor un evantai larg de activităţi cultural-eductive şi distractive pentru petrecerea cit mai utilă şi plăcută a timpului lor liber. IOAN GAVRA muncă patriotică la capitolul lucrări finanţate. Un succes care îi situează printre primele locuri in ierarhia hărniciei. Acestor tineri li s-au creat prin grija Comitetului judeţean Bistriţa Năsăud al U.T.C. condiţii de petrecere plăcută a timpului liber, a sărbătorii de Armindeni. Pentru ei, cu ei, s-au organizat ample manifestări culturale şi sportive, dintre care consemnăm Crosul tineretului, întreceri de fotbal, volei, atletism, pe stadionul „Metalul“ din parcul oraşului, sărbătoarea cîmpenească de la pădurea Ghindii, Carnavalul tineretului organizate in parcul central al municipiului. Asemenea acţiuni au avut loc la Năsăud, Beclean, Rodna, Prundul Birgăului, Teaca şi în multe alte localităţi. M.BORDA Agenda manifestărilor cultural-artistice şi sportive ale tinerilor ieşeni a fost in ziua de 2 Mai bogată, evidenţiindu-se prin varietatea programului Carnavalul tineretului care a avut loc la ştrandul tineretului din Iaşi unde formaţii artistice, atît ale elevilor, tinerilor din întreprinderile şi instituţiile municipiului, cit şi ale studenţilor din centrul universitar Iaşi au susţinut un program artistic dedicat tinerilor. La spectacol au participat fanfara pionierilor, orchestrele de muzică populară şi brigăzile artistice de la I.I.T.L. şi întreprinderea metalurgică. De asemenea, de o atenţie deosebită s-a bucurat programul artistic susţinut de către tinerii de la întreprinderea de tricotaje Moldova. Totodată, in grădina Copou, spectacolul de muzică şi poezie „Odă muncii“ a reunit corul întreprinderii „Ţesătura“, grupul vocal-instrumental al Şcolii generale nr. 2, montajul literar-muzical, grupurile vocalfolclorice şi satirice ale întreprinderii de antibiotice şi orchestra de muzică populară a Regionalei de căi ferate. Ziua tineretului a fost întâmpinată în Piaţa Unirii de tineri printr-un spectacol bogat cuprinzînd fanfara C.F.S., orchestra şi formaţia de dansuri populare de la Combinatul de utilaj greu şi ansamblul folcloric al Liceului industrial nr. 2. După-amiază, sute de tineri au fost antrenaţi pe terenurile şi in sălile de sport, în numeroase competiţii dotate cu Cupa 1 Mai, cuprinzînd probe de orientare turistică, tir cu arcul, popice, oină, tenis de cîmp şi de masă, lupte, box, scrimă, judo, handbal şi fotbal. C. BORDEIANU ai muncii tineri prezenţi in tribune au urmărit cu viu interes în deschiderea manifestării parada formaţiilor şi detaşamentelor participante. Cinstea de a inaugura ziua festivă a revenit detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei de la Liceul „B.P. Hasdeu“ şi Liceul industrial nr. 2 care anul trecut a ocupat locul I pe ţară. Au urmat pionierii — micii miliţieni şi pompieri —, formaţiile folclorice, echipele de sportivi, în rîndul cărora am recunoscut muncitori fruntaşi, ţărani, elevi, tineri intelectuali, reprezentanţi ai celor peste 100 000 utecişti buzoieni. După paradă s-au produs peste 1 500 de artişti amatori şi sportivi, dintre momente reţinind cu deosebire atenţia montajul „Pionierii de azi, uteciştii de mîine“ susţinut de şcolile generale nr. 15 şi 16, tablourile coregrafice realizate pe fundalul Rapsodiei române de Şcoala generală nr. 11, grupul figurativ al tuturor categoriilor de tineri, dansul tematic „Avint muncitoresc“ realizat de Liceul ind. nr. 5. Gratia şi mişcările pline de farmec, perfecta armonie, explozia de culori au constituit elementele sintetizate în tabloul final in care cei peste 15 000 de spectatori şi-au exprimat laolaltă cu tinerii dragostea şi ataşamentul fierbinte faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prietenul şi părintele tinerei generaţii. D. I. DINCA SUTE DE MII DE TINERI AU PARTICIPAT LA AMPLE ACŢIUNI CULTURAL-EDUCATIVE ŞI SPORTIVE ORGANIZATE ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ Pe măsura rezultatelor Cu tineri, pentru tineri laşi Galaţi Numeroase şi cu adevărat sărbătoreşti au fost manifestările cultural-artistice şi sportive organizate la Galaţi in zilele de 1 şi 2 Mai cu participarea a mii de tineri. Intre acestea trebuie să înscriem şi „Serbărie Scînteii tineretului“, care, în ziua de 1 Mai, pe stadionul Dunărea, au oferit miilor de tineri 5 ore de mare spectacol. Putem spune că pe firmamen- tul artistic al Galaţiului au strălucit, datorită „Serbărilor“, două constelaţii deosebite — formaţiile Roşu şi Negru şi Sfinx, şi stele ca Victor Socaciu şi Gheorghe Gheorghiu, spre incîntarea noastră, spre bucuria tuturor. Dintre celelalte manifestări trebuie să amintim apoi spectacolul „Primăvara tinereţii noastre“ susţinut de formaţiile tineretului din Galaţi, precum şi impresionantul program din ziua de 2 Mai început cu concursul „Trec detaşamentele cîntînd“ şi încheiat cu Carnavalul tineretului organizat pe faleza de la Dunăre. Intre aceste acţiuni s-a înscris, firesc, şi faza judeţeană a Crosului tineretului, întrecere viu disputată şi care s-a bucurat ieri de o foarte bună organizare. Să amintim aici numele cîştigătorilor dar, din raţiuni de spaţiu, numai pe ale celor situaţi la categoriile respective pe primul loc. Ei sunt Anca Drăguşin (Lie. ind. nr. 11), Marian Trandafir (Şc. generală din Piscu), Florica Tudor (Lie. ind. nr. 8), Nicolae Gheba (Lie. ind. nr. 1) şi Valeriu Cosma de la Combinatul siderurgic Galaţi. Concomitent, la Casa de cultură s-a desfăşurat faza republicană pentru elevi a Festivalului Cântarea României. Deci două zile bogate in manifestări, in întreceri artistice şi sportive, în muzică şi poezie, în acţiuni bine organizate, tinereşti. ION CHIRIC Voioşie şi tinerele Buzău Intr-o explozie de tinereţe, intr-o atmosferă marcată de entuziasmul general, corolar al bucuriei, al demnităţii şi ataşamentului faţă de partid, uteciştii din municipiul Buzău au susţinut cu prilejul zilei de 2 Mai pe stadionul oraşului spectacolul muzical coregrafic „Sărbătoarea tinereţii, sărbătoarea dragostei faţă de patrie si partid* 1. Cei peste 15 000 de oameni Florile recunoştinţei Prin muncă, prin pasiune, prin dăruire ne înălţăm tinereţea în primăvara eternă a patriei Trăim o epocă a marilor împliniri, a afirmării noastre multilaterale, o epocă in care tinereţea noastră, a tuturor, triumfă în tinereţea patriei, in marile elanuri cu care ea se înalţă şi ne înalţă pe noi şi noi culmi de civilizaţie, de progres şi bunăstare. Ziua tineretului reprezintă, in eterna primăvară a ţării, un simbol, o sărbătoare care celebrează spiritul revoluţionar, pasiunea şi dăruirea exemplare cu care întreaga generaţie tinără aşază fapta sa temeinică şi gindul său cutezător la temelia viitorului, un viitor al marilor idealuri comuniste, al libertăţii şi demnităţii, al împlinirii celor mai nobile aspiraţii care ne animă fiinţa. Sintem tineri, deci sintem mereu in primele rinduri ale muncii pentru ţară, ale luptei pentru progres ; sintem tineri, deci sintem in miezul incandescent al timpului căruia ii dăm o nouă strălucire şi o nouă identitate ; sintem tineri, deci sintem dăruiţi marilor elanuri constructive, animaţi de un fierbinte patriotism şi de o înaltă responsabilitate faţă de destinele prezente şi viitoare ale naţiunii noastre socialiste. Datorăm partidului, secretarului său general, tovavarăşul Nicolae Ceauşescu, tot ceea ce suntem, identitatea noastră comunistă, demnitatea noastră în faţa istoriei. Am avut şi avem necontenit posibilitatea să ne realizăm aspiraţiile, să ne împlinim năzuinţele. Beneficiem de minunate Condiţii materiale şi spirituale, de muncă şi invăţătură, avem înalta răspundere patriotică şi comunistă de a face totul pentru a ne edifica pe noi înşine în conformitate cu exigenţele societăţii în care trăim, in perspectiva celor pe care viitorul ni le va cere. De fapt, pretutindeni in ţară tinerii acţionează in spiritul îndeplinirii întocmai a marilor sarcini ce le stau în faţă, fac necontenit proba romantismului revoluţionar şi a eroismului cotidian. Aşa a înţeles şi aşa înţelege tinăra generaţie a patriei socialiste să răspundă marii încrederi acordate de partid şi de societate, aşa înţelege să urmeze cuvintul înflăcărat al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi, chiar dacă modul tinereţii de a se exprima rămine în esenţă munca plină de pasiune şi dăruire, în acest moment de sărbătoare, reporterii noştri aflaţi în diverse locuri din ţară au ţinut să consemneze pe scurt gîndurile citorva dintre milioanele şi milioanele de tineri ai României socialiste. • GEORGETA DARASTEAN, cooperatoare, comuna Călugăreni, Giurgiu . Se spune că la noi, la sud, primăvara vine mai devreme, dar în fapt adevărata primăvară înseamnă şi aici începutul de mai, iar sărbătoarea Zilei tineretului din ţara noastră sporeşte bucuria acestui nou început al întregii naturi. Gindul nostru e gind de aleasă preţuire pentru cel ce înseamnă garanţia rodniciei întregii ţări, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sîntem mulţi tineri in comună şi dacă ne înţelegem bine fiecare din noi rosturile, dacă ştim ce înseamnă fiecare zi bună de lucru, la fel de bine înţelegem că fiecare nou început de mai conferă întregii noastre activităţi semnificaţii deosebite. Am sărbătorit Ziua muncii şi ziua noastră, a tinerilor din România mereu mai hotărîţi să conferim muncii noastre valenţele cerute de noua revoluţie in agricultură. Comuna noastră, cunoscută cu o frumoasă tradiţie in cultura porumbului, a legumelor, a înregistrat in ultimii ani o înflorire fără precedent. Urmînd îndemnurile secretarului general al partidului, noi, tinerii, alături de toţi locuitorii comunei, ştim bine însemnătatea unei bune activităţi in acest sector important al agriculturii. Iată de ce, creşterea producţiilor la hectar, respectarea cu stricteţe a contractelor cu statul constituie pentru noi preocuparea de bază. Acţionînd cu tot mai multă energie, neprecupeţind nici un efort pentru realizarea in întregime a cantităţilor prevăzute în plan, ca şi a unor importante cantităţi suplimentare, tinerii din comuna noastră întâmpină sărbătoarea tinereţii cu bucurie şi încredere in noi şi mai bogate împliniri. Certitudinea acestor viitoare realizări, faptele noastre de muncă se vor astfel un răspuns firesc înaltei şi permanentei griji cu care partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne ocroteşte tinereţea. • PASUK FERENC, student, Bucureşti . Realitate firească, dreptul fiecărui tinăr de a-şi desâvîrşi drumul ales in viaţă este acelaşi pentru toţi fiii ţării, indiferent că sînt români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi. Ne-am obişnuit aşa şi poate nu toţi sîntem conştienţi de extraordinara semnificaţie a acestui fapt. Dacă ne întoarcem însă înapoi in timp, cu totul altul ar fi un eventual portret al tinereţii, in timp ce puţinii aflaţi în clasele privilegiate ale societăţii işi pot permite luxul de a nu avea idealuri ci pure capricii, cei mulţi, privesc cu teamă spre ziua imediat următoare. Pentru un tinăr de familie modestă, „dreptul“ la învăţătură înseamnă de fapt o sumă de mari sacrificii. Taxe şcolare astronomice, manuale şi rechizite traduse in zile intregi de foame pentru întreaga familie, umilinţă şi muncă pe brinci pentru a ajunge la un Uman derizoriu şi nesigur. Un tinăr absolvent de atunci primea cu bucurie posibilitatea de a munci, fără a se mai ţine cont de pregătirea lui, într-o hală mizeră a vreunei fabrici cu nume străin. Şirul fundamentalelor transformări revoluţionare care s-au petrecut de atunci în ţara noastră mai cu seamă în perioada istorică denumită epoca Ceauşescu au dat naştere unei societăţi noi, întinerite. Tineretul a dobîndit dreptul definitiv de a-şi cultiva idealurile fără stavilă, de a-şi trăi in toată plenitudinea splendoarea vârstei. Invăţămîntul de astăzi oferă condiţii optime pentru ca fiecare tinăr să se poată pregăti în domeniul spre care ii îndeamnă talentul sau pasiunea. Amfiteatre primitoare, luminoase, laboratoare dotate cu cele mai moderne aparate, biblioteci înţesate cu cărţi, pe care altădată puteai să le visezi doar, iti stau la dispoziţie. Primul pas in viată, odată cu obţinerea diplomei de absolvire este făcut fără ezitări. Tînărul specialist este aşteptat cu respect, încredere şi căldură în toate domeniile economiei, ştiinţei şi culturii. Succesul, afirmarea plenară pe plan profesional şi uman depind numai de voinţa acestuia. El poate imagina cele mai îndrăzneţe idei, nimic nu stă in calea realizării lor. El crede în puterea sa de a aduce noul în slujba omului, în capacitatea sa de a îndeplini in mod exemplar sarcinile de mare importanţă încredinţate nouă de partid. Această credinţă, şi împlinirea ei, este şi va fi profesiunea de credinţă a oricărui tinăr din patria noastră, rememorată acum, de Ziua tineretului, în semn de sărbătoare şi matură implicare in prezentul strălucit al societăţii. • TRAIAN CREŢU, inginer, întreprinderea „Emailul roşu“, Mediaş : Importantele sarcini ce revin cercetării ştiinţifice în rezolvarea unor probleme prioritare ale industriei noastre au fost subliniate in numeroase rinduri de către însuşi secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Noi, tinerii cercetători, am înţeles imperativele revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, necesitatea de a ne implica activ în soluţionarea unor probleme complexe ale cercetării ştiinţifice legate strâns de realităţile practicii, ale producţiei. Mă număr printre tinerii care, atraşi de cercetarea ştiinţifică încă din anii de şcoală, au reuşit să-şi îndeplinească visul. In timpul facultăţii, pe care am absolvit-o la Cluj-Napoca, am avut prilejul să particip, în cadrul unor colective mixte, la elaborarea unor lucrări de mare importanţă pentru economia românească datorită împletirii strînse a procesului de învăţămint cu cercetarea şi cu producţia — idee novatoare promovată in invăţămintul românesc de secretarul general al partidului. Ulterior, la locul de muncă unde am fost repartizat, am găsit toate condiţiile pentru a-mi continua preocupările, împreună cu colegii mei — care m-au ales preşedinte al Comisiei de creaţie tehnico-ştiinţifică — am abordat o serie de aspecte d£ mare însemnătate în procesul tehnologic, reuşind să ne aducem contribuţii concrete la perfecţionarea lui. Acestea sunt reperele biografiei mele profesionale, reuşite care atestă că în ţara noastră orice tinăr care vrea să muncească, să înveţe, să creeze are posibilităţi nelimitate de afirmare. • SOFIA MIILER, muncitoare, întreprinderea „Flamura roşie“, Sibiu : Faptul că in ţara noastră există o sărbătoare a tineretului confirmă o dată în plus că pe aceste meleaguri tinereţea este o stare de spirit. Nu este o afirmaţie gratuită. In societatea noastră, tinereţe înseamnă nu numai prezenţa tinerilor în toate sferele vieţii economico-sociale, in funcţii de conducere, în cadrul organelor colective de conducere, dar şi un mod de a gîndi tinereşte, la nivelul a tot ce este mai nou în domeniul cunoaşterii universale. Cel ce a imprimat acest stil de a gîndi şi acţiona şi pe care noi, tinerii, ni l-am însuşit ca pe propriul nostru ideal a fost însuşi secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sintagma „Ceauşescu — tinerii“ nu reprezintă altceva decit dragostea pe care tînăra generaţie a ţării o nutreşte faţă de acest apropiat şi iubit părinte, pentru condiţiile de învăţătură, de muncă, de afirmare create nouă tuturor fără deosebire de naţionalitate. Noi, tinerii germani, născuţi pe aceste preleaguri, am simţit că, la fel ca oricare român, maghiar sau de altă naţionalitate, deschiderea spre profesia dorită, spre perfecţionare nu este in nici un fel îngrădită. Din contră, cei cu aptitudini deosebite au fost şi sunt sprijiniţi să-şi desăvîrşească pregătirea profesională. Graţie politicii înţelepte a partidului am avut şansa de a învăţa in limba mea maternă. Apoi, ajunsă aici, m-am simţit efectiv acasă, printre prieteni, indiferent ce nume purtau ei. Dincolo de prietenia sinceră pe care am simţit-o, m-am bucurat în aceeaşi măsură de sprijinul permanent al colegilor in dorinţa mea de a şti mai mult de a face mai mult pentru întreprindere, pentru societate. Am remarcat, de aseraenea, şi receptivitatea celor din jur la propunerile pe care le-am făcut pe linie de creaţie tehnico-ştiinţifică. Ce ţi-ai putea deci dori mai mult decit să te simţi util, să simţi căldura si prietenia celor din jur ? Acest cadru de muncă si afirmare de care se bucură in mod egal toti tinerii tării este o dovadă in plus că adevărata noastră împlinire morală şi profesională nu se poate realiza decit aici, unde ne-am născut, am învăţat, unde am deprins bucuria muncii comune, înfrăţite. Ce ne-am putea dori deci, cel mai mult, acum de Ziua tineretului, decit să putem să muncim şi să ne trăim tinereţea in pace şi prietenie, in spiritul celor mai înalte idealuri ale umanismului. • NICULINA ŢURCANU, elevă, clasa a X-a C, Liceul „A.T. Laurian“, Botoşani : Ziua de 2 Mai ne uneşte pe toti intr-o imensă sărbătoare a tinereţii, a aspiraţiilor în floare, a optimismului şi a liniştii că trăim într-o ţară a libertăţii, a demnităţii, a adevărului. Pe băncile şcolii ne sunt asigurate, prin grija partidului, a părintelui şi prietenului celui mai iubit al tinerei generaţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, condiţii optime de formare multilaterală, de asimilare a cunoştinţelor teoretice şi practice necesare drumului nostru in viaţă. Ziua de 2 Mai este ziua de bilanţ al tinerilor de pe tot cuprinsul ţării, este zi de bilanţ si de angajamente, zi a unui important examen de conştiinţă. In această zi ne angajăm să învăţăm mai mult şi mai bine, să fim prezenţi cu mai mare seriozitate in ateliere, în laboratoare, să fim mai disciplinaţi, să ne canalizăm toate energiile pentru devenirea noastră comunistă într-o ţară care construieşte comunismul. Eu sunt în clasa a X-a, peste puţină vreme mă voi prezenta la examenul de treaptă, colegii din clasa a XlI-a se pregătesc pentru admiterea în invăţămintul superior sau pentru integrarea în producţie şi noi ştim că aceste examene sunt doar părţi ale unui mare examen, examenul vieţii, un examen pe care nu avem voie să-l pierdem sau să-l promovăm cu notă mică. Nu avem voie pentru că partidul întreg poporul nostru îşi au aţintită privirea spre noi. întreg poporul face eforturi pentru ca viitorul nostru, pentru ca prezentul nostru să nu fie umbrite de norii întrebărilor fără răspuns. Noi visăm şi sîntem ajutaţi ca visele noastre să devină realitate, noi visăm şi visele noastre prind aripi şi se înalţă cutezător spre împlinire Noi ştim că sîntem „viitorul însuşi al naţiunii“, noi ne dorim ca acest viitor să fie bun, de aceea vom depune toate eforturile pentru a învăţa şi a munci, la puterea vîrstei noastre. Ancheta de opinie politică Hunedoara Crosul tineretului Sub genericul „Daciadei“, la Deva s-au desfăşurat etapele judeţene ale crosului tineretului şi Crosului pionierilor, tradiţionale manifestări sportive de masă la care au participat peste 1 000 de tineri şi tinere. La Crosul tineretului au terminat învingători, la diferite categorii de vîrstă: Dorina Gugescu (Liceul nr. 3 Hunedoara), Katalina Pop (Liceul industrial nr. 1 Hunedoara), Adriana Vrabie (întreprinderea de confecţii Vulcan) — la feminin, şi Marcel Ardelean (Liceul nr. 3 Deva), Fetru Pidmalinschi (Liceul industrial nr. 4 Deva) şi Nicu Diaconu (întreprinderea minieră Aninoasa) — la masculin. La întrecerile Crosului pionierilor s-au evidenţiat Iuliana Ungureanu şi Gheorghe Florea (ambii de la Şcoala generală nr. 7 Deva), Luminiţa Zaituc (Şc. gen. nr. 1, Vulcan) şi Silviu Chircu (Şc. gen. nr. 9 Hunedoara). MARTI 3 MAI 1983 Fotografii de V. RAIVGA și O PLECAN