Scînteia Tineretului, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 10707-10732)
1983-11-01 / nr. 10707
„SCâNTEIA TINERETULUI“ pag. 2 ACŢIUNI ENERGICE, EFORTURI SUSŢINUTE A PUNE BAZE TRAINICE RECOLTELOR ANULUI VIITOR DÎMBOVIŢA. Toate forţele şi mijloacele mecanice, la efectuarea arăturilor încă de la jumătatea lunii octombrie, lucrătorii ogoarelor din judeţul Dîmboviţa au terminat recoltarea porumbului şi semănatul culturilor de toamnă. Imediat ei şi-au concentrat eforturile la grăbirea şi finalizarea celorlalte activităţi de pe cimp. Astfel, printr-o bună organizare a muncii, prin folosirea judicioasă a mijloacelor de care dispun unităţile agricole, s-a reuşit ca întreaga producţie de porumb realizată să fie transportată şi depozitată. Dintre priorităţile înscrise pe agenda de lucru a oamenilor muncii din agricultura dimboviţeană se află, in această perioadă, stringerea şi transportul sfeclei de zahăr şi efectuarea arăturilor pentru insămintările de primăvară. In raidul nostru ne-am oprit In citeva unităţi agricole de pe raza Consiliului unic agroindustrial Potlogi. Din capul locului putem afirma că în toate unităţile am intîlnit o amplă mobilizare a forţelor de la sate in vederea finalizării grabnice a tuturor lucrărilor rămase de executat. „In 12 octombrie am terminat culesul porumbului, ne spune Ştefan Neagu, preşedintele Consiliului unic agroindustrial Potlogi, de pe aproape 4 200 ha. Acum ne putem mindri şi cu producţiile realizate. Cooperativa agricolă de producţie din Crovu a realizat 12 tone de ştiuleţi la hectar in condiţiile de neirigare. Bune rezultate au obţinut si unităţile agricole cooperatiste din Potlogi şi Pitaru, precum şi celelalte unităţi, fapt ce a făcut ca la nivelul consiliului unic agroindustrial producţia obţinută să fie mai mare cu 20 de procente fată de cifrele de plan“. In ziua raidului nostru, sute de atelaje, camioane si remorci transportau ultimele cantităţi de porumb la bazele de recepţie, concomitent cu finalizarea livrării produselor la fondul de stat. Pe cimp, sute de cooperatori, In ajutorul cărora au venit tinerii satelor, eliberează suprafeţele de coceni, de alte resturi vegetale. In cele opt unităţi aggricole cooperatiste, deservite de S.M.A. Potlogi, sunt antrenate la transportul cocenilor de pe câip, pe lingă forţele umane, aproape 330 de atelaje si 12 platforme de mare capacitate. Cu forţele existente se eliberează zilnic de coceni in jur de 300 hectare, astfel că, la ora apariţiei acestor rinduri, întreaga suprafaţă de aproape 4 200 de hectare este pregătită pentru efectuarea arăturilor pentru insămintările de primăvară. „Avind din timp front de lucru, ne spune Gheorghe Stoica, directorul S.M.A. Potlogi, pe măsură ce am terminat din lucrări, la unitățile pe care le deservim, am dirijat tractoarele la efectuarea arăturilor. Pentru realizarea vitezei zilnice de lucru prevăzute, am organizat munca în două schimburi, am mobilizat pe toți locuitorii satelor care știu să conducă tractorul. Astfel, reușim ca zilnic să executăm arături pe aproape 500 de hectare, ceea ce a făcut ca la nivel de consiliu unic agroindustrial lucrarea să fie realizată pe mai bine de 40 la sută din prevederi". La cooperativele agricole de producţie din Pitaru, Potlogi, Poiana, Crovu, Odobeşti, Ungureni şi Petreşti, mecanizatorii Constantin Zamfir, Toma Tudor, Ilie Badea, Cristea Zideanu, Mirică Mirică, Radu Cîrtojan, Gheorghe Simion şi mulţi alţii întorceau brazdă pentru viitoarele recolte. Din cele aproape 6 000 de hectare, pină în prezent au fost arate peste 3 000. Prin măsurile întreprinse de fiecare unitate agricolă, prin buna organizare a activităţii pe cimp se prevede ca lucrarea să se termine pînă la 10 noiembrie. De asemenea, se cuvine a fi menţionată şi activitatea cooperatorilor aflaţi la recoltarea sfeclei de zahăr. Recolta este strînsă de pe 65 la sută din suprafaţa cultivată, iar producţia obţinută este transportată la fabricile prelucrătoare şi la bazele volante, astfel incit pe cimp nu rămine nimic din ceea ce se strînge într-o zi. „Odată cu finalizarea lucrărilor de pe cimp, ne spune Stelian Pîrcălabu, inginerul şef al unităţii, pentru mecanizarea agriculturii din Potlogi, pregătim şi utilajele necesare campaniei de primăvară. Am organizat, atit la nivel de unitate, cit şi la secţii echipe specializate pentru repararea tractoarelor, semănătorilor, plugurilor, combinelor si a celorlalte utilaje. încă de pe acum ne-am organizat in aşa fel activitatea incit pînă la finele lunii ianuarie a anului viitor să terminăm reparaţiile la toate maşinile si utilajele folosite in campania agricolă de primăvară“. OVIDIU MARIAN TULCEA: Diferenţele de ritm la arat — diferenţele organizării Eliberarea terenului şi efectuarea arăturilor adinei de toamnă sunt două lucrări pentru realizarea cărora trebuie mobilizate importante forţe ale satelor. Factorul organizatoric, după cum am putut constata pe viu la Garvăn, Vâcâreni şi Macin in judeţul Tulcea, este in continuare hotărîtor. La C.A.P. Garvăn, toate tractoarele erau in brazdă încă de la ora 7 dimineaţă iar pentru a li se asigura frontul de lucrumunceau numeroşi ţărani cooperatori la tăierea, încărcarea şi transportul cocenilor. Pînă în prezent avem arate şi fertilizate 300 ha, deci aproape jumătate din suprafaţa din care trebuie să facem ogoare de toamnă, ne spunea inginera şefă, Ileana Gindac. Cum reuşim zilnic să ne depăşim viteza planificată, avem certitudinea că înainte de 5 noiembrie vom încheia această lucrare şi apoi mecanizatorii noştri vor merge în ajutorul unităţilor vecine. Trebuie să spunem că hărnicia unor tineri mecanizatori ca Gheru Pascu, Gheorghe Berechet sau Mitică Tacea este întreţinută la cote înalte şi prin grija factorilor de conducere care sunt mereu alături de ei în cimp, care iau toate măsurile pentru o bună folosire a timpului de lucru. La C.A.P. Măcin, în schimb, situaţia era cu totul altfel. Pe o sală unde se recoltase mecanic porumbul am văzut circa 500 elevi de la şcolile generale nr. 1 şi 2 din Măcin plimbîndu-se în grupuri, cînd şi cînd apierindu-se cîte unul să ridice un ştiulete căzut de la combină, în marginea solei l-am găsit pe tînărul mecanizator Ionel Ghitiuţă. — Aţi venit aici cu un tractor şi cu o remorcă. Pentru ce ? l-am întrebat. — Ca să incarc ceea ce se presupune că ar stringe elevii, ne-a răspuns dumnealui. Dar elevii nu prea găsesc nimic fiindcă prin această sală au mai trecut de 3 ori. Pentru transport au mai fost mobilizate aici şi patru atelaje. Eu stau degeaba. Stau aici de patru ore şi nu am făcut nimic pină acum. Un asemenea aspect ne vorbeşte grăitor despre organizarea precară a muncii la C.A.P. Măcin. L-am căutat pe preşedintele unităţii in cimp si nu l-am găsit. în schimb l-am găsit la birou, la sediu, in oraş, pe ing. şef, Lucian Matei. — Pină in prezent, ne-a spus dumnealui, am arat 120 ha din cele 616 planificate. Astăzi stăm cu toate cele 30 tractoare fiindcă nu avem motorină. — Dar cei de la Garbăn, Jijila, Văcăreai ară în continuu. Ei cum de au ? — Probabil că au economisit şi acum au. Noi... Punctele de suspensie aparţin interlocutorului nostru. Ele echivalează cu recunoaşterea unei slabe organizări a muncii. A plimba a patra oară 500 elevi pe cimp (cind ar fi trebuit o singură dată şi bine), a sta cu braţele încrucişate cînd vecinii ară fără întrerupere nu înseamnă deloc că activitatea a fost gîndită din timp, temeinic, gospodăreşte. Trebuie luate deci măsuri pentru eliminarea unor asemenea neajunsuri pentru ca și la C.A.P. Măcin toate ogoarele de toamnă să fie efectuate cit mai repede. Ion Unievic Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor usauL/i. ii* ăd rectap litiu h prin fapte de muncă exemplare, prin înalt spirit revoluţionar, utilizînd cu randament sporit modernele capacităţi productive ce le-au fost puse la dispoziţie, contribuind in mai mare măsură la dotarea economiei naţionale cu maşini, utilaje şi echipamente, la promovarea pe scară largă a progresului tehnic şi la creşterea susţinută a volumului de produse destinate exportului. Cum şi în aceste domenii de activitate, asemenea celorlalte ale economiei raţionale, tînăra generaţie deţine o însemnată pondere, fiind beneficiara directă a tuturor acestor măsuri de majorare a retribuţiei, are obligaţia de a se situa în primele rinduri ale luptei pentru transformarea cantităţii într-o nouă calitate, prin acţiuni şi iniţiative specifice, preocupîndu-se permanent pentru promovarea, noului, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor producţiei fizice şi a celei destinate exportului, pentru tot mai buna gospodărire a materiilor prime, materialelor, energiei electrice şi combustibililor, întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. Simt sarcini permanente ce stau în faţa tinerilor, a organizaţiilor U.T.C., conştienţi fiind că bunăstarea noastră depinde de munca noastră, de dăruirea exemplară in opera de dezvoltare şi înflorire a patriei. CALCULE SEMNIFICATIVE SUDOR ELECTRIC care lucrează la construcţia bloc-secţiilor de nave şi construcţia navelor pe cală sau la dană, dintr-un şantier naval de grad special, I şi K , categoria 4, treapta I, cu o vechime de 11 ani STRUNGAR retribuit pe reţeaua construcţiilor de maşini A - acord, categoria 3, treapta I, cu o vechime de 6 ani Venituri Pînă la 1 De la Spor de ciştig noiembrie 1 noiembrie a) retribuţia b) sporul tarifară 2132 2 248 116 de vechime_________64 (3%)__________135 (6%)__________71 TOTAL 2 196 2 383 187 ELECTRONIST retribuit pe reţeaua construcţii de maşini A nediferenţiat, categoria 5, treapta II, cu o vechime de 11 ani Venituri Pînă la 1 De la Spor de ciştig noiembrie 1 noiembrie a) retribuţia tarifară 2 489 2 629 140 b) scorul de vechime___________124 (5%)__________237 (9 %)_________113 TOTAL 2 613 2 866 253 Venituri Pină la 1 De la Spor de ciştig ___________________noiembrie________1 noiembrie Retribuit pe reţeua Retribuit pe reţeaua construcţii de maşini A - construcţii de maşini acord A0 - acord a) retribuţia tarifară 2 285 2 502 217 b) sporul de vechime___________114 (5%)__________225 (7%)_________111 TOTAL 2 399 2 727 328 Toamna în magazine Odată cu sosirea toamnei, noile modele de confecţii şi tricotaje se află în magazinele şi raioanele specializate ale comerţului de stat. De remarcat noua linie a modelelor expuse, în pas cu tendinţele actuale ale modei. Nu întîrziaţi! Alegeţi chiar acum noutăţile pentru sezonul autumnal! ORGANIZAŢIILE U.T.C. ÎN MUNCA LOR DE ZI CU ZI Adunarea generală — spaţiu al analizei şi angajării concrete întreprinderea de elemente pneumatice şi aparate de măsură este cunoscută intre cele mai moderne şi tinere capacităţi productive din municipiul Birlad şi printre puternicele unităţi industriale ale judeţului Vaslui. Numărind aproape două mii de tineri muncitori, tehnicieni şi ingineri, organizaţiile U.T.C. de aici desfăşoară o largă activitate politico-educativă de unire şi mobilizare a energiilor in vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la cel de-al XXI-lea Congres şi de Conferinţa Naţională ale partidului. Din această perspectivă, ne spunea Dan Bogza, secretarul comitetului U.T.C., ca urmare şi a recentelor analize întreprinse în unitate sau la nivelul comitetului municipal al U.T.C., sub directa activitate de'îndrumare şi control a comitetului municipal de partid, o atenţie deosebită se acordă adaptării tematicii adunărilor generale ale U.T.C. la sarcinile corespunzătoare actualelor cerinţe şi creşterii ''capacităţii de acţiune a celor 28 organizaţii de tineret. Pentru membrii organizaţiei U.T.C. nr. 1, din cadrul secţiei 230, reuniţi la recenta adunare generală, cunoaşterea temeinică şi, mai ales, aplicarea cu răspundere a hotăririlor Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a decretelor Consiliului de Stat privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii constituie o sarcină fundamentală. De aceea, prin prisma analizei întreprinse cu privire la preocupările biroului organizaţiei U.T.C. pentru îmbunătăţirea vieţii de organizaţie, în cadrul dezbaterilor s-a accentuat implicarea directă a fiecărui tînăr, a organizaţiei in întregul ei pentru intensificarea muncii politice şi organizatorice, de educare comunistă, pornindu-se de la excepţionalele idei cuprinse în Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de la Mangalia, de la modul în care se îndeplinesc programele de dezvoltare economico-socială, pentru realizarea trnei noi calităţi a muncii şi vieţii. Manifesting exigenţă faţă de propria activitate, biroul organizaţiei şi-a reevaluat, critic şi autocritic, eficienţa muncii sale, secretarul acestuia, Ion Sauciuc, subliniind cîştigul real al îmbunătăţirii structurii organizatorice la nivelul formaţiilor din schimburile de lucru. Astfel, antrenarea mai puternică a tinerilor, printr-o organizare mai flexibilă şi un control sistematic, la îndeplinirea sarcinilor, a obiectivelor întrecerii uteciste se reflectă deja în rezultate superioare, deşi înfiinţarea organizaţiei in structura actuală este de dată apropiată. Activitatea in întreprindere, îndeosebi realizarea sarcinilor profesionale, a arăta in cuvintul său, lăcătuşul Ion Nichita — poate fi îmbunătăţită, iar argumentele se află in chiar secţia unde lucrează. Disciplina la locul de muncă, aplicarea acordului global înseamnă că timpul de lucru trebuie folosit mai eficient, ceea ce presupune un apel la exigenţă, aceasta constînd in mai buna folosire a maşinilor şi utilajelor. Angajamentul tînărului de a contribui cu toate puterile la depăşirea sarcinilor de producţie, lucru posibil de îndeplinit cînd între vorbă şi faptă nu există deosebiri, a fost primit in cadrul adunării generale cu sentimentul încrederii. în ce priveşte încredinţarea şi soluţionarea in bune condiţii a sarcinilor, îndeplinirea hotăririlor adunărilor generale, stringăriţa Ioana Ivan avea să arate, in luarea sa de cuvint, faptul că fiecare dintre utecişti are obligaţia să rezolve problemele recuperării şi refolosirii unor materiale, deoarece îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor economici, experienţa aplicării noului sistem de organizare şi retribuire a muncii, aşa cum au dovedit-o rezultatele constant bune şi foarte bune, impun ca principală coordonată a activităţii tinerilor răspunderea faţă de producţie. La rîndu-i, frezorul Maria Turcu, trecind peste micile neajunsuri în organizarea timpului liber al tinerilor, chiar în unitatea unde munceşte, reînnoieşte una dintre cererile ca în municipiul Birlad să fiinţeze, ca altădată, un club al tineretului (in acest sens existind posibilităţi şi... demersuri). Intervenţia inginerei Dorina Mititelu, membru al biroului comitetului U.T.C. pe întreprindere, în care s-au precizat concret rezultatele promiţătoare obţinute de către tinerii colectivului de la IEPAM, realizări clădite şi prin contribuţia membrilor organizaţiei U.T.C. Flexair 1, a avut in vedere receptivitatea, gradul de cuprindere a tinerilor la desfăşurarea unor acţiuni ferme, dinamice, pentru a face permanentă activitatea îndreptată spre onorarea exemplară a îndatoririlor colectivului a cărui medie de virstă atinge 24 de ani, în timp ce unitatea a împlinit, de curind, zece ani. Observaţia cu privire la faptul că cei ce fac cinste organizaţiei (aici urmează numele unor tineri harnici, o parte din ei numiţi in rindurile de mai sus), deţin ponderea covîrşitoare, va trebui să conducă la eliminarea cazurilor pe care materialul prezentat analizei îl expediază la modul învechit „nu acelaşi lucru putem spune despre...". Aici, în acest punct, era nevoie de fapt de intervenţia unui membru al comtitetului U.T.C. intermediar, de la nivelul întregii secţii Flexair Campo, dar nici Traian Trif, secretar, nici altcineva cu muncă U.T.C. în numitul comitet nu era de găsit in mica sală suspendată deasupra utilajelor la care tinerii din schimbul II zoreau atingerea normelor de lucru. Tocmai referitor la perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organizaţiilor din secţie avea să remarce, prin cuvintul său concis, maistrul Aurel Corozel, secretarul organizaţiei de partid : „Ştiţi ce înseamnă staţionarea unui utilaj o singură oră sau o zi. Cunoaşteţi cum se reflectă reducerea numărului de rebuturi, producţia de calitate, in folosul fiecăruia. Dacă se cunosc efectele, atunci şi eforturile tuturor trebuie să înceapă cu rezolvarea condiţiilor de producţia care permit ca, prin generalizarea acordului global, sistem ce a condus la obţinerea atîtor rezultate foarte bune în secţia noastră, să răspundem încrederii, sarcinilor pe care le avem faţă de economia naţională. Din acest punct de vedere, activitatea organizaţiei U.T.C., vizibilă prin realizările ce au făcut ca munca in colectivul nostru să fie apreciată prin depăşirea planului la export şi realizarea la termen a celorlalţi indicatori, trebuie să continue la parametrii înalţi ai activtăţii bine desfăşurate permanent“. Momentul de bilanţ, dezbaterea problemelor în acest organism viu, care este adunarea generală a uteciştilor, cultivă răspunderea faţă de sarcinile da plan, spiritul revoluţionar solicitat de evoluţia producţiei în această secţie. Angajamentele tinerilor, cum avea să remarce Viorel lila,-ţa, secretarul comitetului municipal al U.T.C., au o bază solidă. Evoluţia rezultatelor economice pe perioada de pină acum atestă modul responsabil la care tinerii, organizaţia U.T.C. nr. 1 au înţeles să contribuie la realizarea şi depăşirea principalilor indicatori ; drept exemplu, producţia destinată exportului a fost îndeplinită in proporţie de 145 la sută. Se cere acum, ca obiective prioritare ale activului U.T.C., a se acţiona prin dăruire, bună pregătire profesională, disciplină pentru amplificarea contribuţiei tinerilor la sporirea prestigiului unităţii, a municipiului, la mersul înainte al acestui colectiv tînăr. Planul de măsuri adoptat în acest sens de către adunarea generală revigorează tocmai acele măsuri care fac din organizaţia U.T.C. o prezenţă permanentă la fiecare loc de muncă, urmărind întărirea muncii politice şi organizatorice şi perfecţionarea activităţii economice. NICOLAE GHELASE FLORILE Uneori creionul se împotmoleşte, inhibat de valul aprecierilor de primprejur. Lumea vede, asta înseamnă că „receptează“, comentează, se pronunţă, unii zic că da, alţii că dimpotrivă. Şi sigur, creionul se împotmoleşte, te vezi bi£t cronicar nepăsuit de timp, gonit din spate de acele ceasornicului, trezit din somn duminică spre luni de cintecul unui cuc din plastic, care anunţă ba trei, ba patru, ba cinci, iar în minte ţi se derulează fragmente din filme, bucăţele mici, imagini şi somnul ţi se pare un chin. Şi-apoi, vine desigur dimineaţa de luni, cînd toată suflarea oraşului se apucă de treabă, conştiincios şi doar tu trebuie să te gîndeşti înapoi, la ce-a fost, la ce-ai văzut şi simţit, chiar dacă, aşa, odată in viaţă, ai vrea să renunţi la retrospectivă şi nostalgie. De ce toate astea, veţi întreba desigur, bănuiesc deja, fără milă şi înţelegere în faţa aprehensiunii mele, şi-a zorului meu mărunt. De ce atîta exagerare pentru niscaiva cuvinte acolo, de comentariu, de simplă şi subiectivă apreciere ? — ...Pictorul, pe patul de suferinţă, pe linia aceea subţire dintre viaţă şi altceva, avusese parte de sunetul viorii lui George Enescu. Sugestia, amintirea, iluzia. Programarea filmului „Ştefan Luchian“ (regia Nicolae Mărgineanu) mi-a sucit gîndurile, mi le-a schimbat, m-a trimis pe un teritoriu al vechilor meditaţii. Altfel, aş fi scris o eremiă senină despre cele „Trei poveşti de dragoste“ sau despre plăcutul fisait al serialelor: romantica poveste a Rebeccăi, „Omul din Atlantis“ sau varianta modernă și amuzantă a vechilor întîmplări cu Thiandru, omul amfibie, goana de întîmplări din „Ivanhoe“ filmul document al acelei „honor“ iberice în „Cervantes“ sau palpitantele acţiuni din „Frontul invizibil“. Sau aş fi elogiat încă o dată excelentele emisiuni muzicale, adevărate tentative de familiarizare a publicului cu probleme complexe de teorie muzicală — intervenţiile compozitorului Wilhelm Berger exemplificate de intervenţiile cvartetului ieşean „Voces“ sau serata dedicată sonatelor lui Beethoven datorată profesorului Ştefan Niculescu, in aceleaşi proaspete, mereu interesante „Serate duminicale“ de pe programul doi, ori medalionul basului Teodor Ciurdea. Or, aş fi subliniat cit de binevenite sunt unele rubrici TV, poate de mai mică întindere ca timp, dar foarte iubite şi eficiente. Mâ gîndesc la alertul „Buletin rutier al Capitalei“ (realizat de V. Vochina) ?i la Videotext internaţională (emisiunea alcătuită cu gust de Mirela Petcu şi Graţiela Rîpeanu). Dar duminică seara am văzut, drept să spun, doar finalul fumului despre Luchian: încrîncenarea aceea de-a mai picta, încă, clipa de-nseninare cind vede, suferind şi condamnat, bucheţelul de flori roşii şi mov, pregătirea culorilor, amestecarea pastei, pregătirea pensulelor. Şi acest ritm, îndeplinit de personaj, adică mai bine-zis de simbol, acest ritual desfăşurat pe tânguirea adâncă a unui violoncel rar, pe tristeţea sfîşiată a unui cvartet de coarde, acest ritual al artei-mai-presusde-tot, al puterii încrîncenate mi-a dat paradoxala putere a melancoliei, paradoxala bucurie a tristeţii. Jarul iluziei. Toate se depărtaseră uşor, intr-o ceaţă de întîmplări şi evenimente. îmi închipui că mirosea a ulei şi a vopsele şi că mirosul acesta de lucru acoperea parfumul timid al unui bucheţel de sîngele voinicului, îmi închipui că aceea era o singurătate puternică şi absolută, singurătatea întimplărilor dintre viaţă şi altceva. Dar florile au rămas şi naivitatea lor sfruntătoare asemeni. Şi a rămas şi muzica lui Enescu pe portative. Şi lor florilor, şi ei, muzicii nu le mai păsa de linia aceea de demarcaţie. Erau peste, erau dincolo de ea, o ignorau, o treceau, o stingeau. Ce fericire să înveţi asta! CLEOPATRA LORINŢIU INVITAŢIE LA Renumită şi peste hotarele ţării, staţiunea balneoclimaterică Sovata se află la o altitudine de 530 m, înconjurată de munţi împăduriţi. Pitorescul staţiunii determină in mod fericit împletirea curei balneare cu o odihnă reconfortantă. O modernă şi complexă bază de tratament, hotelurile ,devota“, „Aluniş", „Făget“ şi „Căprioara", precum şi vilele cu o arhitectură atrăgătoare asigură condiţii deosebite pentru efectuarea unei cure balneare cit mai eficiente. Staţiunea este indicată pentru tratarea afecţiunilor ginecologice, ale aparatului locomotor (reumatismale generative, abarticulare, inflamatorii, post-traumatice, neurologice periferice). , Sala de spectacole, clubul, cinematograful, biblioteca, sala de gimnastică, precum şi numeroasele posibilităţi de drumeţie spre „Vîrful Cireşului", „Valea Sebeşului“, „Cimpul Cetăţii" ş.a. sunt doar citeva mijloace de agrement puse la indemina dv. pentru petrecerea timpului liber in mod plăcut şi util. IMPORTANT In această perioadă tarifele sunt mult mai avantajoase decit in plin sezon. Preţul pentru o persoană pe zi este de 41 lei la cazare şi 45 lei masa. Biletele pentru cura balneară sau odihnă se obţin de la agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism din întreaga ţară, precum şi de la cele ale I.T.H.R. Bucureşti. MARTI I NOIEMBRIE 1983 Pregătirea multilaterală - un imperativ al invăţămîntului modern Privit din exterior. Liceul industrial nr. 3 din Focşani arata ca o clădire modernă, chiar impunătoare in această margine de oraş. La o distanţă nu prea mare, atelierul şcoală prezintă atributele unei întreprinderi de prelucrare a lemnului la scară redusă. Aşadar, un liceu şi un atelier şcoală. Două construcţii noi care ilustrează, in spaţiu, o relaţie temeinic statornicită în invăţămintul ultimilor ani. Pentru că raportul şcoala-uzină, pregătire teoretiică-pregâtire practică este situat şi aici la baza procesului de formare a viitorilor specialişti. — Exigenţele producţiei moderne — ne spune ing. Dorina Georgescu, directoarea liceului, se reflectă, cum este firesc, şi în planul pregătirii cadrelor pentru industria de prelucrare a lemnului. Şi acest domeniu are nevoie de specialiști cu o largă pregătire profesională, capabili să se adapteze rapid schimbărilor înnoitoare, să poată, lucra pe întreg fluxul tehnologic. Trebuie ca tinerii care, termină liceul nostru să fie capabili să lucreze, chiar din prima zi, cu randamentul normal al unui muncitor obişnuit cu rigorile producţiei. .Pregătind cadrele în profilul pe care l-au ales, noi ne preocupăm totodată şi de dezvoltarea unor aptitudini tehnice necesare. Nu este de ajuns astăzi, şi cu atit mai mult în viitor, să ştii să efectuezi o anumită operaţie, pe o anumită maşină. Specializarea îngustă, orizontul limitat nu au ce căuta inactivitatea viitorilor muncitori pregătiţi aici. Specialiştii formaţi de noi trebuie să cunoască totul, inclusiv partea mecanică a utilajelor pe care lucrează, să ştie să intervină pentru a le repara dar şi pentru a le perfecţiona, să propună soluţii noi şi să le aplice eficient in practică. Calitatea pregătirii dobindite de absolvenţi de-a lungul celor patru ani de studiu a sporit in mod întemeiat, prestigiul acestei şcoli, tinerii irategrindu-se cu succes în întreprinderile de profil an ţară. La tinăra întreprindere de prelucrare a lemnului din Gugeşti, la Rimnicu Sărat, la Mizil şi, desigur, la C.P.L. Focşani, lucrătorii calificaţi aici sânt deosebit de apreciaţi atit pentru performanţele lor in producţie cit şi pentru interesul faţă de tehnica nouă. Mulţi sunt inovatori sau inventatori valoroşi. Pentru că obişnuinţa de a crea noul, de a-l promova cu îndrăzneală ori de cite ori producţia o cere, este o calitate a cărei cultivare începe de la băncile şcolii. Aşa cum susţine şi maistrul Emilian Giurgea care, în calitate de şef al producţiei atelierului şcoală, Se ocupăm cu consecvenţă şi de „investiţia de inteligenţă“ . — Pornim de la ideea că planul de producţie nu trebuie să fie, in mod exclusiv, indicatorul eficienţei activităţii practice a elevilor. Avem un plan mare — 1 000 006 iei — dar nu ne mîndrim doar cu realizarea acestuia. Este necesar, şi de aceea consacrăm serioase eforturi acestei probleme, ca fiecare piesă, fiecare reper cuprins în evidenţele statistice să coincidă in planul măiestriei profesionale cu un examen al permanentei perfecţionări. Bunele legături pe care le avem cu întreprinderea coordonatoare ne-au permis mereu să includem un plan numai obiective care „să pună la încercare“ cunoştinţele teoretice, dar să le şi verifice pe cale practică. Numai astfel, concordind cu programa , de invăţăminte şi, uneori, devansind-o , plenul de producţie îşi poate atinge şi scopul didactic. Organizarea atelierului şcoală serveşte in întregime acestor scopuri. Elevii lucrează pe întreg fluxul tehnologic învăţînd să stăpinească utilaje identice cu cele din producţie. Ii vedem la lucru pe Costică Bogzeanu, Dănuţa Ivan, Niculina Oprea, Mihaela Popa şi alţii, înţelegem, după seriozitatea cu care lucrează aplecaţi deasupra maşinilor, că şi-au asumat, incă de pe acum, deşi simt abia în anul al doilea, rigorile unui plan de producţie real. Mai mult decit atit, inţelegind înaltele îndatoriri care le vor reveni după absolvire, mulţi dintre elevii liceului şi-au propus să rezolve teme concrete de cercetare. Există, pentru aceasta, un cadru adecvat : în şcoală funcţionează patru cercuri de specialitate. Aşa se face că Lázár Ciprian şi-a ales drept obiect de studiu „Vegetaţia zonei de munte“, conştient fiind de importanţa şi actualitatea problemei materialului lemnos. Gabriela Miroiu şi Cornel Chereui au reproiectat unele produse executate de C.P.L. Focşani obţinind, după multe căutări, formule mai economice?.1». Sunt preocupări care preced realizări importante, paşi concreţi făcuţi în direcţia unor preocupări superioare, concretizind la nivelul liceului strinsa legătură care trebuie să existe între învăţământ — cercetare — producţie. EMILIA VASILIU Magazinele comerţului de stat specializate în desfacerea produselor metalo-chimice oferă pentru gospodăria dv. : Cristal 1 şi Cristal 2 — noile tipuri de maşini electrice de spălat rufe. Maşinile electrice de spălat rufe Cristal 1 şi Cristal 2 consumă mai puţină energie electrică decit celelalte tipuri de maşini de spălat, realizînd economii, nu greutate redusă (20—21 kg), ocupă un spaţiu limitat, datorită dimensiunilor de gabarit reduse (450 X 450 X 430 mm). Gospodine ! Folosind maşinile electrice de spălat rufe Cristal 1 şi Cristal 2 economisiţi efort fizic şi cîştigaţi mai mult timp liber pentru dv. Maşina electrică de spălat rufe Cristal 2 este prevăzută şi cu o rezistenţă de încălzire şi lampă de semnalizare. Maşinile de spălat rufe Cristal 1 şi Cristal 2 au termen de garanţie 1 an de la data cumpărării, iar preţul de vinzare este de 1 570 lei pentru CRISTAL 1 şi 1 760 lei pentru CRESTAL. 2. Reţineţi ! Nou-nou-nou - Cristal 1 şi Cristal 2 CRISTAL 1 sau CRISTAL 2— indispensabilă gospodăriei dv.