Scînteia Tineretului, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 10707-10732)

1983-11-01 / nr. 10707

„SCâNTEIA TINERETULUI“ pag. 2 ACŢIUNI ENERGICE, EFORTURI SUSŢINUTE A PUNE BAZE TRAINICE RECOLTELOR ANULUI VIITOR DÎMBOVIŢA. Toate forţele şi mijloacele mecanice, la efectuarea arăturilor încă de la jumătatea lunii octombrie, lucrătorii ogoarelor din judeţul Dîmboviţa au terminat recoltarea porumbului şi semănatul culturilor de toamnă. Imediat ei şi-au concentrat eforturile la gră­birea şi finalizarea celorlalte activităţi de pe cimp. Astfel, printr-o bună organizare a muncii, prin folosirea judicioasă a mijloacelor de care dispun unităţile agricole, s-a reuşit ca întreaga producţie de porumb realizată să fie transportată şi depozitată. Dintre prio­rităţile înscrise pe agenda de lucru a oamenilor muncii din agri­cultura dimboviţeană se află, in această perioadă, stringerea şi transportul sfeclei de zahăr şi efectuarea arăturilor pentru insă­­mintările de primăvară. In raidul nostru ne-am oprit In citeva unităţi agricole de pe raza Consiliului unic agroindus­trial Potlogi. Din capul locului putem afirma că în toate uni­tăţile am intîlnit o amplă mobi­lizare a forţelor de la sate in vederea finalizării grabnice a tuturor lucrărilor rămase de executat. „In 12 octombrie am terminat culesul porumbului, ne spune Ştefan Neagu, preşedinte­le Consiliului unic agroindustrial Potlogi, de pe aproape 4 200 ha. Acum ne putem mindri şi cu producţiile realizate. Cooperati­va agricolă de producţie din Crovu a realizat 12 tone de ştiu­­leţi la hectar in condiţiile de neirigare. Bune rezultate au ob­ţinut si unităţile agricole coo­peratiste din Potlogi şi Pitaru, precum şi celelalte unităţi, fapt ce a făcut ca la nivelul consi­liului unic agroindustrial pro­ducţia obţinută să fie mai mare cu 20 de procente fată de cifrele de plan“. In ziua raidului nos­tru, sute de atelaje, camioane si remorci transportau ultimele cantităţi de porumb la bazele de recepţie, concomitent cu finali­zarea livrării produselor la fon­dul de stat. Pe cimp, sute de cooperatori, In ajutorul cărora au venit tinerii satelor, eliberea­ză suprafeţele de coceni, de alte resturi vegetale. In cele opt unităţi aggricole cooperatiste, de­servite de S.M.A. Potlogi, sunt antrenate la transportul coceni­lor de pe câip, pe lingă forţele umane, aproape 330 de atelaje si 12 platforme de mare capacita­te. Cu forţele existente se eli­berează zilnic de coceni in jur de 300 hectare, astfel că, la ora apariţiei acestor rinduri, întrea­ga suprafaţă de aproape 4 200 de hectare este pregătită pentru efectuarea arăturilor pentru in­­sămintările de primăvară. „A­­vind din timp front de lucru, ne spune Gheorghe Stoica, directo­rul S.M.A. Potlogi, pe măsură ce am terminat din lucrări, la uni­tățile pe care le deservim, am dirijat tractoarele la efectuarea arăturilor. Pentru realizarea vitezei zilnice de lucru prevăzu­te, am organizat munca în două schimburi, am mobilizat pe toți locuitorii satelor care știu să conducă tractorul. Astfel, reu­șim ca zilnic să executăm ară­turi pe aproape 500 de hectare, ceea ce a făcut ca la nivel de consiliu unic agroindustrial lu­crarea să fie realizată pe mai bine de 40 la sută din preve­deri". La cooperativele agricole de producţie din Pitaru, Potlogi, Poiana, Crovu, Odobeşti, Ungu­reni şi Petreşti, mecanizatorii Constantin Zamfir, Tom­a Tudor, Ilie Badea, Cristea Zideanu, Mi­­rică Mirică, Radu Cîr­tojan, Gheorghe Simion şi mulţi alţii întorceau brazdă pentru viitoa­rele recolte. Din cele aproape 6 000 de hectare, pină în prezent au fost arate peste 3 000. Prin măsurile întreprinse de fiecare unitate agricolă, prin buna or­ganizare a activităţii pe cimp se prevede ca lucrarea să se ter­mine pînă la 10 noiembrie. De asemenea, se cuvine a fi men­ţionată şi activitatea cooperato­rilor aflaţi la recoltarea sfeclei de zahăr. Recolta este strînsă de pe 65 la sută din suprafaţa cultivată, iar producţia obţinută este transportată la fabricile prelucrătoare şi la bazele volan­te, astfel incit pe cimp nu rămi­­ne nimic din ceea ce se strînge într-o zi. „Odată cu finalizarea lucrări­lor de pe cimp, ne spune Ste­lian Pîrcălabu, inginerul şef al unităţii, pentru mecanizarea a­­griculturii din Potlogi, pregătim şi utilajele necesare campaniei de primăvară. Am organizat, atit la nivel de unitate, cit şi la sec­ţii echipe specializate pentru repararea tractoarelor, semănă­torilor, plugurilor, combinelor si a celorlalte utilaje. încă de pe acum ne-am organizat in aşa fel activitatea incit pînă la finele lunii ianuarie a anului viitor să terminăm reparaţiile la toate maşinile si utilajele folosite in campania agricolă de primă­vară“. OVIDIU MARIAN TULCEA: Diferenţele de ritm la arat — diferenţele organizării Eliberarea terenului şi efec­tuarea arăturilor adinei de toamnă sunt două lucrări pen­tru realizarea cărora trebuie mobilizate importante forţe ale satelor. Factorul organizatoric, după cum am putut constata pe viu la Garvăn, Vâcâreni şi Ma­cin in judeţul Tulcea, este in continuare hotărîtor. La C.A.P. Garvăn, toate tractoarele erau in brazdă încă de la ora 7 di­mineaţă iar pentru a li se asi­gura frontul de lucru­­munceau numeroşi ţărani cooperatori la tăierea, încărcarea şi transpor­tul cocenilor. Pînă în prezent avem arate şi fertilizate 300 ha, deci aproape jumătate din suprafaţa din care trebuie să facem ogoare de toamnă, ne spunea inginera şefă, Ileana Gindac. Cum reu­şim zilnic să ne depăşim vite­za planificată, avem certitudi­nea că înainte de 5 noiembrie vom încheia această lucrare şi apoi mecanizatorii noştri vor merge­ în ajutorul unităţilor ve­cine. Trebuie să spunem că hărni­cia unor tineri mecanizatori ca Gheru Pascu, Gheorghe Bere­chet sau Mitică Tacea este în­treţinută la cote înalte şi prin grija factorilor de conducere care sunt mereu alături de ei în cimp, care iau toate măsurile pentru o bună folosire a timpu­lui de lucru. La C.A.P. Măcin, în schimb, situaţia era cu totul altfel. Pe o sală unde se recoltase meca­nic porumbul am văzut circa 500 elevi de la şcolile generale nr. 1 şi 2 din Măcin plimbîn­­du-se în grupuri, cînd şi cînd apierindu-se cîte unul să ridice un ştiulete căzut de la combină, în marginea solei l-am găsit pe tînărul mecanizator Ionel Ghitiuţă. — Aţi venit aici cu un trac­tor şi cu o remorcă. Pentru ce ? l-am întrebat. — Ca să incarc ceea ce se presupune că ar stringe elevii, ne-a răspuns dumnealui. Dar elevii nu prea găsesc nimic fiindcă prin această sală au mai trecut de 3 ori. Pentru transport au mai fost mobiliza­te aici şi patru atelaje. Eu stau degeaba. Stau aici de patru ore şi nu am făcut nimic pină acum. Un asemenea aspect ne vor­beşte grăitor despre organizarea precară a muncii la C.A.P. Măcin. L-am căutat pe pre­şedintele unităţii in cimp si nu l-am găsit. în schimb l-am gă­sit la birou, la sediu, in oraş, pe ing. şef, Lucian Matei. — Pină in prezent, ne-a spus dumnealui, am arat 120 ha din cele 616 planificate. Astăzi stăm cu toate cele 30 tractoare fiind­că nu avem motorină. — Dar cei de la Garbăn, Ji­­jila, Văcăreai ară în continuu. Ei cum de au ? — Probabil că au economisit şi acum au. Noi... Punctele de suspensie apar­ţin interlocutorului nostru. Ele echivalează cu recunoaşterea u­­nei slabe organizări a muncii. A plimba a patra oară 500 elevi pe cimp (cind ar fi trebuit o singură dată şi bine), a sta cu braţele încrucişate cînd vecinii ară fără întrerupere nu înseam­nă deloc că activitatea a fost gîndită din timp, temeinic, gos­podăreşte. Trebuie luate deci măsuri pentru eliminarea unor asemenea neajunsuri pentru ca și la C.A.P. Măcin toate ogoare­le de toamnă să fie efectuate cit mai repede. Ion Unievic Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor usauL/i. ii* ăd re­­­ctap litiu h prin fapte de muncă exemplare, prin înalt spirit revoluţionar, utilizînd cu randament sporit modernele capacităţi produc­tive ce le-au fost puse la dis­poziţie, contribuind in mai mare măsură la dotarea eco­nomiei naţionale cu maşini, utilaje şi echipamente, la pro­movarea pe scară largă a pro­gresului tehnic şi la creşterea susţinută a volumului de pro­duse destinate exportului. Cum şi în aceste domenii de activitate, asemenea celorlalte ale economiei raţionale, tî­­năra generaţie deţine o în­semnată pondere, fiind bene­ficiara directă a tuturor aces­tor măsuri de majorare a re­tribuţiei, are obligaţia de a se situa în primele rinduri ale luptei pentru transformarea cantităţii într-o nouă calitate, prin acţiuni şi iniţiative spe­cifice, preocupîndu-se perma­nent pentru promovarea, nou­lui, pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor producţiei fizice şi a celei destinate ex­portului, pentru tot mai buna­ gospodărire a materiilor pri­me, materialelor, energiei e­­lectrice şi combustibililor, în­tărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. Simt sar­cini permanente ce stau în faţa tinerilor, a organizaţiilor U.T.C., conştienţi fiind că bu­năstarea noastră depinde de munca noastră, de dăruirea e­­xemplară in opera de dezvol­tare şi înflorire a patriei. CALCULE SEMNIFICATIVE SUDOR ELECTRIC care lucrează la construcţia bloc-secţiilor de nave şi construcţia na­velor pe cală sau la dană, dintr-un şantier naval de grad special, I şi K­ , categoria 4, treapta I, cu o vechime de 11 ani STRUNGAR retribuit pe reţeaua construcţiilor de maşini A - acord, categoria 3, treapta I, cu o vechime de 6 ani Venituri Pînă la 1 De la Spor de ciştig noiembrie 1 noiembrie a) retribuţia b) sporul tarifară 2132 2 248 116 de vechime_________64 (3%)__________135 (6%)__________71 TOTAL 2 196 2 383 187 ELECTRONIST retribuit pe reţeaua construcţii de maşini A­­ nediferenţiat, categoria 5, treapta II, cu o vechime de 11 ani Venituri Pînă la 1 De la Spor de ciştig noiembrie 1 noiembrie a) retribuţia tarifară 2 489 2 629 140 b) scorul de vechime___________124 (5%)__________237 (9­­ %)_________113 TOTAL 2 613 2 866 253 Venituri Pină la 1 De la Spor de ciştig ___________________noiembrie________1 noiembrie Retribuit pe reţeua Retribuit pe reţeaua construcţii de maşini A - construcţii de maşini acord A0 - acord a) retribuţia tarifară 2 285 2 502 217 b) sporul de vechime___________114 (5%)__________225 (7%)_________111 TOTAL 2 399 2 727 328 Toamna în magazine Odată cu sosirea toamnei, noile modele de confecţii şi tricotaje se află în magazinele şi raioanele specializate ale comerţului de stat. De remarcat noua li­nie a modelelor expuse, în pas cu tendinţele ac­tuale ale modei. Nu întîrziaţi! Alegeţi chiar acum noutăţile pentru sezonul autumnal! ORGANIZAŢIILE U.T.C. ÎN MUNCA LOR DE ZI CU ZI Adunarea generală — spaţiu al analizei şi angajării concrete întreprinderea de elemente pneumatice şi aparate de măsură este cunoscută intre cele mai moderne şi tinere capacităţi productive din municipiul Birlad şi printre puternicele unităţi in­dustriale ale judeţului Vaslui. Numărind aproape două mii de tineri muncitori, tehnicieni şi ingineri, organizaţiile U.T.C. de aici desfăşoară o largă activitate politico-educativă de unire şi mobilizare a energiilor in ve­derea îndeplinirii obiectivelor stabilite la cel de-al XXI-lea Congres şi de Conferinţa Naţio­nală ale partidului. Din această perspectivă, ne spu­nea Dan Bogza, secretarul comitetului U.T.C., ca urmare şi a recentelor analize întreprinse în unitate sau la nivelul comitetului mu­nicipal al U.T.C., sub directa ac­tivitate de'îndrumare şi control a comitetului municipal de partid, o atenţie deosebită se acordă adaptării tematicii adu­nărilor generale ale U.T.C. la sarcinile corespunzătoare actua­lelor cerinţe şi creşterii ''capaci­tăţi­i de acţiune a celor 28 orga­nizaţii de tineret. Pentru membrii organizaţiei U.T.C. nr. 1, din cadrul secţiei 230, reuniţi la recenta adunare generală, cunoaşterea temeinică şi, mai ales, aplicarea cu răs­pundere a hotăririlor Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a decretelor Consiliului de Stat privind perfecţionarea mecanismului economico-finan­­ciar, a sistemului de retribuire a muncii constituie o sarcină fundamentală. De aceea, prin prisma analizei întreprinse cu privire la preocupările biroului organizaţiei U.T.C. pentru îm­bunătăţirea vieţii de organizaţie, în cadrul dezbaterilor s-a accen­tuat implicarea directă a fiecă­rui tînăr, a organizaţiei in între­gul ei pentru intensificarea muncii politice şi organizatorice, de educare comunistă, pornin­­du-se de la excepţionalele idei cuprinse în Cuvîntarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu la Con­sfătuirea de la Mangalia, de la modul în care se îndeplinesc programele de dezvoltare eco­nomico-socială, pentru realizarea trnei noi calităţi a muncii şi vie­ţii. Manifesting exigenţă faţă de propria activitate, biroul organi­zaţiei şi-a reevaluat, critic şi autocritic, eficienţa muncii sale, secretarul acestuia, Ion Sauciuc, subliniind cîştigul real al îmbu­nătăţirii structurii organizatorice la nivelul formaţiilor din schim­burile de lucru. Astfel, antre­narea mai puternică a tinerilor, printr-o organizare mai flexibilă şi un control sistematic, la în­deplinirea sarcinilor, a obiecti­velor întrecerii uteciste se re­flectă deja în rezultate su­perioare, deşi înfiinţarea orga­nizaţiei in structura actuală este de dată apropiată. Activitatea in întreprindere, îndeosebi realizarea sarcinilor profesionale, a arăta in cuvin­­­­tul său, lăcătuşul Ion Nichita — poate fi îmbunătăţită, iar argu­mentele se află in chiar secţia unde lucrează. Disciplina la locul de muncă, aplicarea acordului global înseamnă că timpul de lucru trebuie folosit mai eficient, ceea ce presupune un apel la exigenţă, aceasta constînd in mai buna folosire a maşinilor şi uti­lajelor. Angajamentul tînărului de a contribui cu toate puterile la depăşirea sarcinilor de pro­ducţie, lucru posibil de îndepli­nit cînd între vorbă şi faptă nu există deosebiri, a fost primit in cadrul adunării generale cu sentimentul încrederii. în ce priveşte încredinţarea şi soluţio­narea in bune condiţii a sarci­nilor, îndeplinirea hotăririlor adunărilor generale, stringăriţa Ioana Ivan avea să arate, in luarea sa de cuvint, faptul că fiecare dintre utecişti are obli­gaţia să rezolve problemele re­cuperării şi refolosirii unor ma­teriale, deoarece îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor econo­mici, experienţa aplicării noului sistem de organizare şi retribui­re a muncii, aşa cum au dove­dit-o rezultatele constant bune şi foarte bune, impun ca prin­cipală coordonată a activităţii tinerilor răspunderea faţă de producţie. La rîndu-i, frezorul Maria Turcu, trecind peste mi­cile neajunsuri în organizarea timpului liber al tinerilor, chiar în unitatea unde munceşte, re­înnoieşte una dintre cererile ca în municipiul Birlad să fiinţeze, ca altădată, un club al tineretu­lui (in acest sens existind posi­bilităţi şi... demersuri). Interven­ţia inginerei Dorina Mititelu, membru al biroului comitetului U.T.C. pe întreprindere, în care s-au precizat concret rezultatele promiţătoare obţinute de către tinerii colectivului de la IEPAM, realizări clădite şi prin contri­buţia membrilor organizaţiei U.T.C. Flexair 1, a avut in ve­dere receptivitatea, gradul de cuprindere a tineri­lor la desfă­şurarea unor acţiuni ferme, di­namice, pentru a face perma­nentă activitatea îndreptată spre onorarea exemplară a îndatori­rilor colectivului a cărui medie de virstă atinge 24 de ani, în timp ce unitatea a împlinit, de curind, zece ani. Observaţia cu privire la faptul că cei ce fac cinste organizaţiei (aici urmează numele unor tineri harnici, o parte din ei numiţi in rindurile de mai sus), deţin ponderea co­­vîrşitoare, va trebui să conducă la eliminarea cazurilor pe care materialul prezentat analizei îl expediază la modul învechit „nu acelaşi lucru putem spune des­­pre...". Aici, în acest punct, era nevoie de fapt de intervenţia unui membru al com­titetului U.T.C. intermediar, de la nive­lul întregii secţii Flexair Campo, dar nici Traian Trif, secretar, nici altcineva cu muncă U.T.C. în numitul comitet nu era de gă­sit in mica sală suspendată dea­supra utilajelor la care tinerii din schimbul II zoreau atin­gerea normelor de lucru. Tocmai referitor la perfecţio­narea stilului şi metodelor de muncă ale organizaţiilor din sec­ţie avea să remarce, prin cuvin­­tul său concis, maistrul Aurel Corozel, secretarul organizaţiei de partid : „Ştiţi ce înseamnă staţionarea unui utilaj o singură oră sau o zi. Cunoaşteţi cum se reflectă reducerea numărului de rebuturi, producţia de calitate, in folosul fiecăruia. Dacă se cunosc efectele, atunci şi eforturile tu­turor trebuie să înceapă cu re­zolvarea condiţiilor de producţia care permit ca, prin generali­zarea acordului global, sistem ce a condus la obţinerea atîtor re­zultate foarte bune în secţia noastră, să răspundem încrederii, sarcinilor pe care le avem faţă de economia naţională. Din a­­cest punct de vedere, activita­tea organizaţiei U.T.C., vizibilă prin realizările ce au făcut ca munca in colectivul nostru să fie apreciată prin depăşirea pla­nului la export şi realizarea la termen a celorlalţi indicatori, trebuie să continue la parametrii înalţi ai activtăţii bine desfăşu­rate permanent“. Momentul de bilanţ, dezba­terea problemelor în acest or­ganism viu, care este adunarea generală a uteciştilo­r, cultivă răspunderea faţă de sarcinile da plan, spiritul revoluţionar soli­citat de evoluţia producţiei în această secţie. Angajamentele tinerilor, cum avea să remarce Viorel li­la,-ţa, secretarul comite­tului municipal al U.T.C., au o bază solidă. Evoluţia rezultatelor economice pe perioada de pină acum atestă modul responsabil la care tinerii, organizaţia U.T.C. nr. 1 au înţeles să contribuie la realizarea şi depăşirea principa­lilor indicatori ; drept exemplu, producţia destinată exportului a fost îndeplinită in proporţie de 145 la sută. Se cere acum, ca obiective prioritare ale activului U.T.C., a se acţiona prin dăruire, bună pregătire profesională, disciplină pentru amplificarea contribuţiei tinerilor la sporirea prestigiului unităţii, a munici­piului, la mersul înainte al aces­tui colectiv tînăr. Planul de mă­suri adoptat în acest sens de către adunarea generală revigo­rează tocmai acele măsuri care fac din organizaţia U.T.C. o pre­zenţă permanentă la fiecare loc de muncă, urmărind întărirea muncii politice şi organizatori­ce şi perfecţionarea activităţii economice. NICOLAE GHELASE FLORILE Uneori creionul se împotmoleş­te, inhibat de valul aprecierilor de primprejur. Lumea vede, asta înseamnă că „receptează“, co­mentează, se pronunţă, unii zic că da, alţii că dimpotrivă. Şi si­gur, creionul se împotmoleşte, te vezi bi£t cronicar nepăsuit de timp, gonit din spate de acele ceasornicului, trezit din somn du­minică spre luni de cintecul unui cuc din plastic, care anunţă ba trei, ba patru, ba cinci, iar în min­te ţi se derulează fragmente din filme, bucăţele mici, imagini şi somnul ţi se pare un chin. Şi-a­­poi, vine desigur dimineaţa de luni, cînd toată suflarea oraşului se apucă de treabă, conştiincios şi doar tu trebuie să te gîndeşti înapoi, la ce-a fost, la ce-ai vă­zut şi simţit, chiar dacă, aşa, o­­dată in viaţă, ai vrea să renunţi la retrospectivă şi nostalgie. De ce toate astea, veţi întreba desigur, bănuiesc deja, fără milă şi înţelegere în faţa aprehensiunii mele, şi-a zorului meu mărunt. De ce atîta exagerare pentru nis­caiva cuvinte acolo, de comenta­riu, de simplă şi subiectivă apre­ciere ? — ...Pictorul, pe patul de sufe­rinţă, pe linia aceea subţire din­tre viaţă şi altceva, avusese par­te de sunetul viorii lui George Enescu. Sugestia, amintirea, iluzia. Programarea filmului „Ştefan Luchian“ (regia Nicolae Mărgi­neanu) mi-a sucit gîndurile, mi le-a schimbat, m-a trimis pe un teritoriu al vechilor meditaţii. Altfel, aş fi scris o eremi­ă seni­nă despre cele „Trei poveşti de dragoste“ sau despre plăcutul fi­sait al serialelor: romantica po­veste a Rebeccăi, „Omul din Atlantis“ sau varianta modernă și amuzantă a vechilor întîmplări cu Thi­andru, omul amfibie, goa­na de întîmplări din „Ivanhoe“ filmul document al acelei „honor“ iberice în „Cervantes“ sau palpi­tantele acţiuni din „Frontul invi­zibil“. Sau aş fi elogiat încă o dată ex­celentele emisiuni muzicale, ade­vărate tentative de familiarizare a publicului cu probleme complexe de teorie muzicală — intervenţii­le compozitorului Wilhelm Berger exemplificate de intervenţiile cvartetului ieşean „Voces“ sau serata dedicată sonatelor lui Beethoven datorată profesorului Ştefan Niculescu, in aceleaşi proaspete, mereu interesante „Se­rate duminicale“ de­ pe programul doi, ori medalionul basului Teo­dor Ciurdea. Or, aş fi subliniat cit de binevenite sunt unele ru­brici TV, poate de mai mică în­tindere ca timp, dar foarte iubite şi eficiente. Mâ gîndesc la alertul „Buletin rutier al Capitalei“ (rea­lizat de V. Vochina) ?i la Video­text internaţională (emisiunea al­cătuită cu gust de Mirela Petcu şi Graţiela Rîpeanu). Dar duminică seara am văzut, drept să spun, doar finalul fu­mului despre Luchian: încrînce­narea aceea de-a mai picta, încă, clipa de-nseninare cind vede, su­ferind şi condamnat, bucheţelul de flori roşii şi mov, pregătirea cu­lorilor, amestecarea pastei, pregă­tirea pensulelor. Şi­ acest ritm­, îndeplinit de personaj, adică mai bine-zis de simbol, acest ritual desfăşurat pe tânguirea adâncă a unui violoncel rar, pe tristeţea sfîşiată a unui cvartet de coarde, acest ritual al­ artei-mai-presus­­de-tot, al puterii încrîncenate mi-a dat paradoxala putere a melancoliei, paradoxala bucurie a tristeţii. Jarul iluziei. Toate se depărtaseră uşor, in­tr-o ceaţă de întîmplări şi eveni­mente. îmi închipui că mirosea a ulei şi­ a vopsele şi că mirosul a­­cesta de lucru acoperea parfumul timid al unui bucheţel de sîngele voinicului, îmi închipui că aceea era o singurătate puternică şi ab­solută, singurătatea întimplărilor dintre viaţă şi altceva. Dar florile au rămas şi naivita­tea lor sfruntătoare asemeni. Şi a rămas şi muzica lui Enescu pe portative. Şi lor florilor, şi ei, muzicii nu le mai păsa de linia aceea de demarcaţie. Erau peste, erau dincolo de ea, o ignorau, o treceau, o stingeau. Ce fericire să înveţi asta! CLEOPATRA LORINŢIU INVITA­ŢIE LA Renumită şi peste hotarele ţării, staţiunea balneoclimaterică Sovata se află la o altitudine de 530 m, înconjurată de munţi împăduriţi. Pitorescul staţiunii determină in mod fericit împle­tirea curei balneare cu o odihnă reconfortantă. O modernă şi complexă bază de tratament, hotelurile ,de­vota“, „Aluniş", „Făget“ şi „Căprioara", precum şi vilele cu o arhitectură atrăgătoare asigură condiţii deosebite pentru efec­tuarea unei cure balneare cit mai eficiente. Staţiunea este indicată pentru tratarea afecţiunilor gineco­logice, ale aparatului locomotor (reumatismale generative, abarticulare, inflamatorii, post-traumatice, neurologice peri­ferice). , Sala de spectacole, clubul, cinematograful, biblioteca, sala de gimnastică, precum şi numeroasele posibilităţi de drume­ţie spre „Vîrful Cireşului", „Valea Sebeşului“, „Cimpul Cetăţii" ş.a. sunt doar citeva mijloace de agrement puse la indemina dv. pentru petrecerea timpului liber in mod plăcut şi util. IMPORTANT In această perioadă tarifele sunt mult mai avantajoase decit in plin sezon. Preţul pentru o persoană pe zi este de 41 lei la cazare şi 45 lei masa. Biletele pentru cura balneară sau odihnă se obţin de la agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism din întreaga ţară, precum şi de la cele ale I.T.H.R. Bucureşti. MARTI I NOIEMBRIE 1983 Pregătirea multilaterală - un imperativ al invăţămîntului modern Privit d­in exterior. Liceul in­dustrial nr. 3 din Focşani arata ca o clădire modernă, chiar im­punătoare in această margine de oraş. La o distanţă nu prea mare, atelierul şcoală prezintă atributele unei întreprinderi de prelucrare a lemnului la scară redusă. Aşadar, un liceu şi un atelier şcoală. Două construcţii noi care ilustrează, in spaţiu, o relaţie temeinic statornicită în invăţămintul ultimilor ani. Pen­tru că raportul şcoala-uzin­ă, pregătire teoretiică-pregâtire practică este situat şi aici la baza procesului de formare a viitorilor specialişti. — Exigenţele producţiei mo­derne — ne spu­ne ing. Dorina Georgescu, directoarea liceului, se reflectă, cum este firesc, şi în planul pregătirii cadrelor pentru industria de prelucrare a lemnului. Şi acest domeniu are nevoie de specialiști cu o largă pregătire profesională, capabili să se adapteze rapid schimbărilor înnoitoare, să poată, lucra pe întreg fluxul tehnolo­gic. Trebuie ca tinerii care, ter­mină liceul nostru să fie capa­bili să lucreze, chiar din prima zi, cu randamentul normal al unui muncitor obişnuit cu ri­gorile producţiei. .Pregătind ca­drele în profilul pe care l-au ales, noi ne preocupăm totodată şi de dezvoltarea unor aptitu­dini tehnice necesare. Nu este de ajuns astăzi, şi cu atit mai mult în viitor, să ştii să efec­tuezi o anumită operaţie, pe o anumită maşină. Specializarea îngustă, orizontul limitat nu au ce căuta in­activitatea viitorilor muncitori pregătiţi aici. Spe­cialiştii formaţi de noi trebuie să cunoască totul, inclusiv par­tea mecanică a utilajelor pe care lucrează, să ştie să inter­vină pentru a le repara dar şi pentru a le perfecţiona, să pro­pună soluţii noi şi să le aplice eficient in practică. Calitatea pregătirii dobindite de absolvenţi de-a lungul celor patru ani de studiu a sporit in mod întemeiat, prestigiul aces­tei şcoli, tinerii irategrindu-se cu succes în întreprinderile de profil an ţară. La tinăra între­prindere de prelucrare a lem­nului din Gugeşti, la Rimnicu Sărat, la Mizil şi, desigur, la C.P.L. Focşani, lucrătorii cali­ficaţi aici sânt­ deosebit de a­­preciaţi atit pentru performan­ţele lor in producţie cit şi pen­tru interesul faţă de tehnica nouă. Mulţi sunt inovatori sau inventatori valoroşi. Pentru că obişnuinţa de a crea noul, de a-l promova cu îndrăzneală ori de cite ori producţia o cere, este o calitate a cărei cultivare începe de la băncile şcolii. Aşa cum susţine şi maistrul Emilian Giurgea care, în calitate de şef al producţiei atelierului şcoală, Se ocupăm cu consecvenţă şi de „investiţia de inteligenţă“ . — Pornim de la ideea că pla­nul de producţie nu trebuie să fie, in mod exclusiv, indicatorul eficienţei activităţii practice a elevilor. Avem un plan mare — 1 000 006 iei — dar nu ne mîndrim doar cu realizarea a­­cestuia. Este necesar, şi de aceea cons­acrăm serioase eforturi a­­cestei probleme, ca fiecare pie­să, fiecare reper cuprins în e­­videnţele statistice să coincidă in planul măiestriei profesiona­le cu un examen al permanen­tei perfecţionări. Bunele legă­turi pe care le avem cu între­prinderea coordonatoare ne-au permis mereu să includem un plan numai obiective care „să pună la încercare“ cunoştinţele teoretice, dar să le şi verifice pe cale practică. Numai astfel, concordind cu programa , de in­­văţămint­e şi, uneori, devan­­sind-o , plenul de producţie îşi poate atinge şi scopul di­dactic. Organizarea atelierului şcoală serveşte in întregime acestor scopuri. Elevii lucrează pe în­treg fluxul tehnologic învăţînd să stăpinească utilaje identice cu cele din producţie. Ii vedem la lucru pe Costică Bogzeanu, Dănuţa Ivan, Niculina Oprea, Mi­hae­la Popa şi alţii, înţele­gem, după seriozitatea cu care lucrează aplecaţi deasupra ma­şinilor, că şi-au asumat, incă de pe acum, deşi simt abia în anul al doilea, rigorile unui plan de producţie real. Mai mult decit atit, inţelegind înal­tele îndatoriri care le vor re­veni după absolvire, mulţi din­tre elevii­ liceului şi-au propus să rezolve teme concrete de cercetare. Există, pentru aceas­ta, un cadru adecvat : în şcoală funcţionează patru cercuri de specialitate. Aşa se face că Lá­zár Ciprian şi-a ales drept obiect de studiu „Vegetaţia zo­nei de munte“, conştient fiind de importanţa şi actualitatea problemei materialului lemnos. Gabriela Miroiu şi Cornel Cher­eui­ au reproiectat unele pro­duse executate de C.P.L. Foc­şani obţinind, după multe cău­tări, formule mai economice?.1». Sunt preocupări care preced realizări importante, paşi con­creţi făcuţi în direcţia unor preocupări superioare, concreti­­zind la nivelul liceului strinsa legătură care trebuie să existe între învăţământ — cercetare — producţie. EMILIA VASILIU Magazinele comerţului de stat specializate în desfacerea pro­duselor metalo-chimice oferă pentru gospodăria dv. : Cristal 1 şi Cristal 2 — noile tipuri de maşini electrice de spălat rufe. Maşinile electrice de spălat rufe Cristal 1 şi Cristal 2 consu­mă mai puţină energie electri­că decit celelalte tipuri de ma­şini de spălat, realizînd econo­mii, nu greutate redusă (20—21 kg), ocupă un spaţiu limitat, datorită dimensiunilor de ga­barit reduse (450 X 450 X 430 mm). Gospodine ! Folosind maşinile electrice de spălat rufe Cristal 1 şi Cristal 2 economisiţi efort fizic şi cîşti­­gaţi mai mult timp liber pentru dv. Maşina electrică de spălat rufe Cristal 2 este prevăzută şi cu o rezistenţă de încălzire şi lampă de semnalizare. Maşinile de spălat rufe Cris­tal 1 şi Cristal 2 au termen de garanţie 1 an de la data cum­părării, iar preţul de vinzare este de 1 570 lei pentru CRIS­TAL 1 şi 1 760 lei pentru CRES­TAL. 2. Reţineţi ! Nou-nou-nou - Cristal 1 şi Cristal 2 CRISTAL 1 sau CRISTAL 2— indispensabilă gospodăriei dv.

Next