Scînteia Tineretului, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 10966-10990)
1984-09-01 / nr. 10966
„SCÎNTEIA TINERETULUI« pag. 2 Organizaţiile U. T. C. în munca lor de zi cu zi SPECTACOLUL INTELIGENTEI IN ACŢIUNE Spectacolul inteligenţei în acţiune, ca să folosim o metaforă, se defineşte cel mai adesea prin discreţie, printr-o linişte implozivă. Un specialist la planşetă gindind, imaginind conturul unei piese sau viitoare instalaţii oferă de cele mai multe ori o imagine statică, lipsită de amplitudinea gesturilor sau expresiei. La întreprinderea de aparate de măsură şi control Otopeni, unitate economică înscrisă pe harta industrială a sectorului 1 al Capitalei, am intîlnit multe chipuri tinere cufundate in această tensionată linişte a creaţiei, aparentă desigur. Vorbesc despre specialiştii tineri pentru că, intr-adevăr, aici, în această Întreprindere tinără, amplasată discret în apropierea marii artere rutiere din partea de nord a Bucureştiului, generaţia tinără de specialişti se distinge printr-o reală şi intensă vocaţie creatoare. Tinără ingineră Elena Niţu, secretar adjunct al comitetului organizaţiei de tineret din întreprindere, ea însăşi unul din specialiştii concret implicaţi in iniţiativele de promovare a noului, imi vorbeşte cu sensibilitate şi căldură despre colegii săi, cărora le cunoaşte în detaliu biografia profesională. Există, intr-adevăr, aici, la întreprinderea de aparate de măsură şi control din Otopeni un climat fertil de emulaţie în rîndul specialiştilor tineri, climat stimulat cu multă forţă de convingere şi consecvenţă de către conducerea organizaţiei U.T.C. Un prim interlocutor, o primă secvenţă din această încercare de portret colectiv este tînârul lăcătuş Dumitru Băroiu, nume ce se pronunţă cu reală preţuire în colectivul Atelierului de autodotare al Întreprinderii. Ascultindu-l, cunoscîndu-i realizările îmi dau seama că este unul din tinerii cu vocaţie nativă pentru tehnică, un Spirit neliniştit, in permanentă căutare a unor soluţii ingenioase, ce emană din simţul său practic accentuat, dintr-un fel de „microb“ al tehnicii care nu-l părăseşte, după propria sa expresie, nici un autobuz. Primelor încercări de creaţie din primii ani de profesie, când realizările sale aveau, o recunoaşte şi el, un caracter „artizanal“, le-au urmat soluţii care poartă deja amprentaunei pregătiri ştiinţifice asidue, de autodidact, a consultării unei bibliografii de specialitate. O contribuţie cu adevărat notabilă este, de pildă, îmbunătăţirea constructivă adusă exhaustoarelor din instalaţia de producere a platinei electrotehnice, componentele metalice ale acestora fiind înlocuite cu piese de fibră de sticlă, mai rezistente la coroziune şi, in consecinţă, mai durabile. O altă realizare care poartă şi semnătura lui Dumitru Băroiu este maşina de roluit tuburi de carton, tuburi ce intră in compunerea termocuplurilor de imersie nerecuperabile, o instalaţie complexă cu efecte importante in direcţia ridicării productivităţii muncii. Inginerul Dragoş Stan şi-a concentrat disponibilităţile creatoare intr-un domeniu relativ nou al aparaturii de măsură şi control reexplozimetria. Specializarea sa in domeniul electronicii industriale a găsit un timp concret de afirmare in fabricaţia unei asemenea aparaturi utilizate în domeniile mineritului şi chimiei, in instalaţii industriale complexe. Cu sprijinul specialiştilor de la ICECHIM el a reuşit să realizeze un detector de gaz cu pericol de explozie, prevăzut cu un bloc electronic complex, a cărui proiectare i-a solicitat din plin competenţa profesională. A urmat un explozimetru staţionar multicanal, aparat complex ce poate fi folosit la supravegherea unor instalaţii complicate din industria chimică. A participat, de asemenea, la reproiectarea metanometrelor, aflate acum in faza finală de omologare. Producţia de aparate de măsură şi control de la I.A.M.C. acoperă încă un domeniu de necontestată complexitate : pimetria. Inginera Roxana Teodorescu, absolventă a Facultăţii de electronică şi telecomunicaţii, promoţia 1981, este, intr-un fel, creatoarea liniei de fabricaţie a pH-metrelor 200 (folosite la măsurarea pH-ului soluţiilor în industria chimică) aparate complexe, destinate muncii de laborator, cu afişare digitală. După ore de studiu intens şi asimilarea unei largi bibliografii de specialitate, după evaluarea caracteristicilor şi disponibilităţilor materialelor şi componentelor româneşti, ea a reuşit să creeze un produs cu fiabilitate sporită, a cărui fabricaţie solicită un consum mai redus de materiale. Maistrul Silviu Urmuzache ilustrează prin destinul său profesional afirmarea unui spirit tânăr, cu o evidentă vocaţie a muncii practice, pe fondul căreia se grefează o pregătire continuă, un fond de cunoştinţe de specialitate apte să se convertească in creaţii de o spectaculoasă frumuseţe abstractă. Mai întii muncitor, cu categoria I, cum îi place tânărului maistru să-şi amintească, el s-a pregătit cu asiduitate, urmind cursurile liceului industrial, apoi ale şcolii de maiştri, acum, după experienţa celor 13 ani de producţie fiindu-i încredinţată conducerea Atelierului Electronice I. Participant, cu citiva ani in urmă, la competiţii profesionale pe linia organizaţiei de tineret, animat în permanenţă de un gust activ al competiţiei, Silviu Urmuzache şi-a adus contribuţia la proiectarea şi introducerea in fabricaţie a unei aparaturi complexe : aparatul pentru măsurat componentele insolubile din uleiurile uzate ; metanometrul portabil pentru industria minieră, indicatorul de nivel cu traductor rezistiv (reproiectare) ; aparatul de microsudură (folosit la sudura unor piese extrem de mici) ş.a. O creaţie de mare anvergură in care se află implicat şi efortul maistrului Urmuzache este echipamentul pentru pendularea arcului electric, instalaţie electronică foarte pretenţioasă, ce conferă o foarte mare acurateţe sudurii realizate. Proiectul a fost finalizat in colaborare cu colegul său, Constantin Oilă, precum şi cu citiva tineri specialişti de la Institutul politehnic Bucureşti. Un specialist deosebit de apreciat la I.A.M.C. este tinărul inginer Gheorghe Sorescu. Postura in care 11 intilnesc de fiecare dată colegii săi este cea a dialogului cu muncitorii şi ceilalţi specialişti ai întreprinderii, dialoguri în urma cărora se naşte întotdeauna o creaţie tehnică de utilitate imediată pentru activitatea întreprinderii. O inovaţie valoroasă purtînd semnătura lui Gheorghe Sorescu este electrovalvo EV 3, produs original, cu gabarit redus, de unde şi importantele economii de materiale şi manoperă. Nu în cele din urmă trebuie amintită in acest succint bilanţ activitatea inginerului Radu Bădicescu, implicat concret în realizarea unor creaţii tehnice deosebit de necesare •• schema de comandă la dispozitivul de frezat; şuruburi pe ventil ; manometru cu membrană de separaţie (reproiectare — inovaţie) ; reducerea consumului de metal la ventilul de gaze ş.a. Spectacolul inteligenţei tinere în acţiune la I.A.M.C. Otopeni este interesant şi deosebit de rodnic. M.F. ŞANDRU Se apropie deschiderea noului an şcolar La Liceul de matematicăfizică nr. 1 din Piteşti septembrie a venit cu aceeaşi purpură abia bănuită pe frunzele arborilor din preajmă (semn de bucurie sau emoţie pentru apropiatul nou înînceput ? !) cu aroma de proaspăt vopsit pe culoare îmbinată cu imposibil de confundat aroma oricărei clase de curs la început de an şcolar: cretă, tablă, pupitre, planşe didactice, hărţi, manuale cu cerneala tipografică abia uscată. In cancelaria profesorilor animaţia este deja crescută şi numai după o oarecare ezitare mă hotărăsc să-l „rup din ritm“ pe directorul Gheorghe Lungoci, la care ajung cu ajutorul profesorului de serviciu Viorel Marinovschi, pentru a discuta împreună cîteva despre pregătirile cu care liceul se pregăteşte să întimpine deschiderea noului an şcolar. „încă de la început — ne spune interlocutorul — aş vrea să precizez că, asemenea tuturor cetăţenilor patriei, cadrele noastre didactice şi elevii se află sub impresia profundă a Cuvîntării secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prilejuită de aniversarea celor patruzeci de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din ţara noastră, pregătindu-se in acelaşi timp pentru viitorul mare eveniment istorical acestui an, cel de-al XIII-lea Congres al partidului. V-am spus aceasta pentru a înţelege de ce începutul acestui nou an şcolar mai cu seamă se constituie pentru noi intr-un prilej de a ne manifesta gîndurile şi sentimentele de neţărmurită dragoste, stimă şi respect pentru cel mai iubit fiu al poporului român, revoluţionarul înţelept şi vizionar, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, străduindu-ne să impregnăm încă din primele zile un nou impuls întregii noastre activităţi, asigurîn- du-i, aşa cum ne-a cerut-o ctitorul genial al noii noastre societăţi, o permanentă îmbunătăţire, contribuind astfel la ridicarea întregului nostru proces de învăţămînt la o nouă calitate, superioară şi eficientă în perspectiva largă a formării unei generaţii de tineri revoluţionari, capabili de integrare rapidă şi energică în amplul proces de ridicare a României pe noi culmi de progres şi civilizaţie“. Adevărat ,,port drapel“ al învăţămintului piteştean. Liceul de matematică-fizică nr. 1 se poate mindri ca fiind nu numai prin profil (liceul funcţionează sub tutela Comitetului de Stat pentru Energie nucleară) dar şi prin excelenta bază materială nut şi prin rezultatele elevilor săi — unul din cele mai moderne licee din tară, pregătind in principal operatori pentru tehnici şi tehnologii nucleare, alături de electronişti şi electrotehnicieni. Străbătînd împreună cu gazdele modernele spaţii destinate Învăţămintului cit si activităţilor practice, aveam să ne convingem concret de temeinicia afirmaţiilor conform cărora intregul liceu este gata să-şi întimpine elevii intr-o curăţenie exemplară, cu o organizare desăvîrşită, în care fiecare amănunt a fost pus la punct. Cele 19 săli de clasă, organizate pe cabinete de specialitate, proaspăt zugrăvite respiră un aer curat. In laboratorul de chimie şi în cel de biologie, ca şi în cele două laboratoare de fizică generală, materialul didactic, complicate aparate de neînţeles unui ochi neavizat strălucesc in ordine desăvirşită. Sala polivalentă, dată în folosinţă în urmă cu doi ani, formată dintr-o sală de sport şi patru laboratoare de specialitate, de asemenea. Cele patru ateliere şi laboratorul de tehnologie dintr-o altă clădire — la fel. Clădirea internatului ■*— de 300 de locuri — şi cea a cantinei, de asemenea după o curăţenie generală, îşi aşteaptă locatarii. „Am terminat — ne spune profesorul Viorel Marinovschi — recondiţionarea tuturor manualelor recuperate, asigurind in acelaşi timp marea majoritate — peste 90 la sută — din manualele noi, urmind ca în 2—3 zile să primim şi restul. De asemenea, avem asigurate toate materialele necesare executării reperelor din planurile de producţie pe anul viitor, pe care deja le-am contractat cu beneficiarii. întreg planul de producţie este dealtfel contractat (planul pe anul in curs a fost deja îndeplinit în proporţie de 100 la sută “. Cifra de şcolarizare a fost asigurată încă de la concursul din vară, pentru cele două trepte de învăţămînt, mediile de admitere, atit la concursul pentru treapta a doua cit şi la testul de selecţie pentru treapta întii fiind foarte mari. De asemenea încadrarea tuturor catedrelor cu specialişti de înaltă competenţă profesională — profesori, ingineri şi maiştri — este fermă. „Ne-am străduit — ne spune în continuare directorul Gheorghe Lungoci — aşa cum am afirmat ifică de la început, să începem acest an şcolar, încă din prima zi sub semnul unei mobilizări exemplare, pentru îndeplinirea tuturor îndatoririlor ce ne revin. Aș vrea să vă spun acum că intreg colectivul nostru, cadre didactice și elevi, a participat în toată această perioadă la lucrările de pregătire a acestui nou început. Majoritatea elevilor, sub coordonarea cadrelor didactice organizaţi pe serii de activitate au participat la curăţenia şi recondiţionarea materialului didactic, a fiecărei săli de curs, a laboratoarelor şi atelierelor. Entuziasmul şi hărnicia cu care au făcut-o ne dau convingerea că avem în continuare nişte elevi minunaţi, hotăriţi să înainteze, conştienţi şi serioşi, pe drumul pregătirii lor profesionale, al aprofundării temeinice a tuturor cunoştinţelor spre profesiunea aleasă“. Liceul se poate mindri, intr-adevăr cu elevii săi. Rezultatele de pînă acum o dovedesc din plin, atit prin numeroasele premii obţinute la olimpiade şi concursurile şcolare (să spunem că unul din reprezentanţii ţării noastre la Olimpiada internaţională de fizică din acest an, reîntors din competiţie cu locul I se numeşte Pîrjol Dan şi este elev in clasa a XlI-a aici), prin premiile obţinute la sesiunile de referate şi comunicări ştiinţifice, cit şi prin numărul mare de absolvenţi ce reuşesc să-şi continue in fiecare an studiile în invăţămintul superior (anul acesta, din 70 de absolvenţi, 55 au intrat deja în învăţământul superior după sesiunea din vară!). Sunt numai cîteva argumente că aici, la Liceul de matematică-fizică nr. 1 din Piteşti noul început de an şcolar se înscrie sub semnul voinţei tuturor, profesori şi elevi, de a-şi argumenta semnificativ aderenţa totală şi entuziastă la îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a nu precupeţi nici un efort, de a învăţa şi a munci spre a deveni revoluţionarii competenţi şi energici ai viitoarei noastre societăţi comuniste. GABRIEL NASTASE ARGUMENTE SIGURE pentru un Început bun TINEREŢEA ÎN PRIM PLAN Relansat, anul trecut, concursul de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească de la Mamaia încearcă (şi reuşeşte !) să confirme la actuala ediţie viabilitatea acestei frumoase iniţiative. Competiţia, înscrisă sub emblema generoasă a Festivalului naţional „Cântarea României“, are darul de a lansa in circuitul genului tini cinteca şi tineri interpreţi de valoare, probiild maturitatea unei muzici doar aparent uşoare, a unei muzici ce a ştiut întotdeauna să răspundă înaltelor comandamente ale epocii, oglindind in cintece inspirate realizările, aspiraţiile. Viaţa de zi cu zi a oamenilor acestui pămint, proiectate intr-o lumină strălucitoare, sărbătorească de marile evenimente politice ale anuiti , cea de-a 40-a aniversare a zilei de 23 August şi apropiatul Congres al partidului — cel de-al XIII-lea. Dintre cele peste 50 de melodii din finala concursului de creaţie şi piesele in afara concursului (toate gravate pe cele cinci discuri Electrecord ce se găsesc deja la Standuri — O altă reuşită de excepţie a organizatorilor !), am ascultat, in primele trei zile, numeroase lucrări înaripate, cu tematică generoasă, unele din ele purtînd însemnele poeziei autentice, datorită versurilor selectate din creaţia lui Lucian Slaga, Parnait Cerna, Nicolae Iorga, dar şi Leonida Neamţu, Dan Verófia, Lucian Avrameseut, Mircea Florin Şandru. Chiar dacă nu vor concura la premii, în aceeaşi categorie a Pieselor ce-şi vor verifică capacitatea de emoţionare la primul contact cu publicul intră şi cele 24 de creaţii în primă audiţie din repertoriul tinerilor concurenţi de la secţiunea de interpretare ■— o altă ,,premieră“ demnă de torrbnulat a ediţiei ’84. In felul acesta se va vedea in ce măsură aceşti solişti ce aspiră la popularitatea colegilor lor consacraţi vor reuşi să se „rupă“ de modelele reprezentate pentru ei, firesc, de vedetele de la care preiau piesele-şlagăr. Revenind la concursul de creaţie să notăm că, exceptindu-l pe Marius Ţeicu (ciştigătorul marelui premiu anul trecut este prezent cu o piesă în afara Concursului) şi pe tinără Lenuţa Tămăşanu, toţi ceilalţi laureaţi ai ediţiei anterioare îşi apără „pe teren“ premiile, ceea ce ni se pare frumos şi corect. Dealtfel, in prima seară, după o vibrantă piesă de deschidere, aparţinînd lui Vasile V. Vasilache, „Iţi vom cinta iubită ţară“ (interpretată de toţi soliştii festivalului) am reascultat in aceeaşi interpretare cele două melodii ale lui Marius Beicu distinse anul trecut cu marele premiu : ...Să ciitâm azi omenirii“ (cu Marina Voica) şi „Nimic nu poate învinge iubirea“ (cu Gorina Chiriac), raportindu-ne in felul acesta la momentul cel mai triait al ediţiei 1083. Cinterete din secţiunea de creaţie sunt acompaniate de orchestra de muzică uşoară a RadioteleViziunii române, dirijată de artistul emerit Sile Dimen şi de un grup orchestral condus de Ionel Tudor, iar cele de la „interpretare“ — de orchestra Teatrului „Fantasio“ din Constanţa (sub bagheta lui Aurel Manolache) şi de formaţia „Wilmanyi“, alături de aceştia fiind pe scenă, seară de seară, ca dealtfel in toate marile manifestări de gen ale ultimilor anii, grupul vocal „Choralis“ al Ansamblului artistic al U.T.C., grup condus de Voicu Enăchescu. Aici, la Teatrul de vară din Mamaia, domneşte o ambianţă de lucru , în decorul atractiv (realizat de arhitectele Teodora Dinulesiu şi Mihaela Giuşcă), regizorul Paul Urmuzescu dă neobosit indicaţii interpreţilor, tehnicienii RTV îşi verifică permanent modernele utilaje, la pupitru de sunet „coexistă paşnic“ Paul Enigărescu, Alex. Pirlea, Zoltán Boroş şi Zsolt Kerestely, Şerban Georgescu iar Doina Anastasiu şi Mariana Soitu gindesc viitoarele cadre TV. Se evidenţiază prin atractivitate instalaţia de lumini realizată cu colaborarea Întreprinderii „Metalurgică“ din Bucureşti, ca şi afişul, emblema, programul de sală şi mapele concursului — ce poartă semnătura talentatei Dana Schöbel-Roman. Dintre cele 21 de piese ascultate in prima seară putem numi cîteva cărora le întrevedem șanse reale de a intra in palmares , „Nu-i bine să fii singur“ de Cornel Fugaru (versurile Dan Dumitriu) — un apel la solidaritate, la apropiere şi căldură umană , sensibila declaraţie de dragoste semnată de Ion Cristinoiu (pe versuri de Ovidiu Dumitru) ..De n-ai să vii“ ; „Stejarul“, simbol al permanentei, al fortei de neclintit, evocat in piesa cu acest titlu a reputatului compozitor Nicolae Kirculescu, pe versuri de Nicolae Dumitru ; fierbintea profesiune de credinţă a unei artiste dăruită pină la incandescenţă publicului ei (este vorba, aici, de Mirabela Dauer) — conţinută în piesa „Viaţa mea“ de Marcel Dragomir (versurile Corina Brăneanu) ..Nu e numai dragoste“ a experimentatului compozitor Temistocle Popa, cu un text de Aurel Storin, sau „Nu te cunosc“ de Horia Moculescu (muzica) şi Roxana Popescu (versurile). N-au lipsit insă ntci creaţiile reuşite ale altor autori, unii mai tineri, ciţiva dintre ei lansaţi şi consacraţi la concursul „Şlagăre in devenire“ al Televiziunii : Dan Pavelescu, Silviu Hera, Valeria Dogaru, Dan Dimitriu, Mihai Elekeş, Decebal Gaşpar, Dumitru Lupu, Angela Ciachilă (debut absolut in ipostază de autoare, cu o piesă pe versuri de Lucian Blaga, „Umblăm pe cimp fără popas“), Dan Ştefănică, Dan Beizadea, Dali Stoian alături de alţi tineri, cum ar fi Petre Magdin, Călin Apostol (clujeanul a fost calificat şi anul trecut în finala concursului de la Mamaia), Florentin Gheorghiu (al cărui debut, încununat de un premiu, s-a produs cu ocazia ultimei ediţii a concursului cintecului politic pentru tineret). Aşadar, prima zi a stat sub semnul tinereţii ! Cele cinci melodii prezentate in afara concursului, ca un omagiu adus festivalului de o serie de compozitori redutabili, au conferit o dimensiune aparte acestei seri frumoase de festival. Este vorba de cintecele „îţi vom cînta iubită ţară“ de Vasile V. Vasilache, „Cîntecel, ochi frumoşi“ de Laurenţiu Profeta, „Copiii noştri“ de Gicu Petrescu, „Viaţă, Viaţă“ de Aurel Manolache, „Un cintec pentru pace“ de Marius TeiaCi (acesta din urmă pe Versurile tînărului poet Mircea Florin Şandru). Cele 28 de melodii ascultate au beneficiat de interpretări de calitate, unele din ele de excepţie, asistind, şi în acest domeniu, la o adevărată ştafetă a generaţiilor , alături de Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Angela Similes, Cornel Constantiniu, Marina Voica, Jean Păunescu, Eva Kiss, Borin Anastasiu, Marcel Roşea, Mirela Voiculescu, Angela Ciochină, George Nicolescu (in două apariţii emoţionante) i-ar a mai ascultat pe Marina Scupra, Marian Spihoche, Adriana Stroe, Valeria Dogaru, Liana Lungu, Florentin Gheorghiu, Viorela Filip, Liana şi Mihai Elekes. Cristina Căciulă, — fiecare cu propria-i fărimă de talent şi farmsc personal. Se cuvine subliniat, apăsat aportul, in domeniul acompaniamentului muzical, al grupului instrumental condus de Ionel Tudor (suplimentat cu o serie de instrumentişti din orchestra Radioteleviziunii) şi a grupului vocal „Chomics“ al Ansamblului artistic al U.T.C. (dealtfel, cu toate aceste trei ansambluri Muzicale ne vom reîntîlnii astăzi, sîmbătă, seara, în cadrul celei de a doua seri de creaţie şi, desigur, la Gală, duminică). După un firesc respirit, publicul din sală s-a intîlnit, in recitalul de efect, cu Corina Chiriac, Mihai Constantinescu şi Marieta Bratu, cu formaţiile „Post scriptum“ şi „Wilhkapyi“, precum şi cu actorul Silviu Stănculescu. A doua şi a treia seară au fost dedicate concursului de interpretare, completat cu atractive recitaluri susţinute de Stela Popescu şi Alexandru Arşuel, Mirel Voiculescu, Dorin Anastasiu, Jean Constantin şi Gelu Maftolache, tinerii Decebal Gaşpar, Silvia şi Mircea Dumitrescu — alături de formaţiile „Post scriptum“ şi „Wilmanyi“. Intre tinerii solişti diri certcUfS, cîteva plăcute reîntîlniri cu interpreţi selecţionaţi (unii laureaţi şi la ediţia trecută) Carmen Râdulescu (premiul II anul trecut), Aurel Moga (premiul III), Marina Scupra (premiul tinereţii), Eugenia Dan şi Emilia Basarabeanu (menţiuni) — toţi veniţi cu speranţa dobindirii unui trofeu dintr-un „metal“ mai preţios, ca şi Cornelia Vorvoreanu — care n-a intrat in palmares in 1983 dar are, mari şanse de această dată. Cei de mai sus sunt între interpreţii cu mari şanse la cucerirea unora dintre laurii competiţiei, alături de Gabriela Sauciuc-Corbeariu, foarte tânără Simona Gabriela Florescu, Florin Balcan, Ecaterina Bordaş, Silvia şi Mircea Dumitrescu sau Surorile Daniela şi Cristinela Nicolescu. Oricur, este evident că prin sita celor trei etape succesive,de selecţie n-au trecut decit cintăreţi talentaţi şi bine pregătiţi, din modul cărora se vor ridica. CU siguranţă, vedetele de miine. După Ultimia seară a concursului de creaţie, Cea de astăzi, şi după concertul laureaţilor de duminică seara, vom renefti cu Un articol, dar este evidentă, de pe acuî, reuşita deplină a competiției de la Mamaia. OCTAVIAN URSULESCU MAMĂTĂ ’14 FESTIVALUL NAȚIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI" Despre foşnetul hîrtiei (Umhare din pag. I) furt, inteligenţă, ambiţie, dăruire. La ora pornirii lui (in 1976) nimeni nu să prea pricepea la acest model, dar muncitorii români de la Letea au avut orgoliul de a-l porni, struni şi dresa singuri, fără ajutorul nici unui alt specialist din afară. Dar şi asta este o poveste care ar trebui scrisă cindva, pare a spune: Gheorghe Farcaş. Scrisă bine, scrisă de cineva care are şi acest talent (şi care să ştie şi foarte bine meseria asta) pentru că altfel dinsul ce poate spune, pentru a ajunge, erou al muncii a munciţi Şi nu-i o banalitate, nu-i un colinod fâsâiţii«. Munca adevărată, muncade fiecare zi, munca făcută cu pasiune este un semn de aleasă nobleţe, găsibil la fel de greu ca şi semnul talentului. „Poate, în cîteva rânduri, am pierdut, din alte puncte de vedere, dar mi-a plăcut să merg acolo unde era mai greu, şi, probabil, că acolo unde alţii nu ar fi mers. Să fie ăsta un secret?!“. Zimbeşte subţire, lăslndu-ne să medităm singuri asupra răspunsului. Sigur, pare a fi un răspuns dar in acelaşi timp şi o invitaţie pentru că în jurul lui Gheorghe Farcaş tinerii roiesc, incercind din toate puterile să-i semene. Atunci, in clipele în care se pornea această maşină-unicat, s-a închegat probabil colectivul de oameni, atunci cinci zile şi nopţi cu toţii, dar, mai ales, cei in virstă au rămas lingă maşină şi apoi convingindu-se că de ceilalţi nu-i mai desparte, profesional, nimic (uman numai experienţa unor ani in plus) şi-au şters gospodăreşte sudoarea de pe frunte şi i-au lăsat pe ei să continue. Povestea acestei maşini o aflasem mai înainte chiar de a ne intilni cu Gheorghe Farcaş, o auzisem povestită de la o tinără, foarte tinără membră a colectivului de la „Letea“. Era atita admiraţie in glasul ei, era atita putere de convingere în spusele ei „trebuie să-l cunoaşteţi, neapărat trebuie să-l cunoaşteţi pe Gheorghe Farcaş“ incit ne-am dat seama cită forţă, cu respect pot emana munca şi pasiunea muncii. Maria Drogel părea a fi trăit evenimentul respectiv, deşi la acea dată era abia elevă la şcoala generală. Iar faptul că in interiorul combinatului se simţea efectiv ca la ea acasă, se simţea de parcă ar fi lucrat ani de zile ba la o maşină, ba la alta, nu era decit reflexul acestei tradiţii muncitoreşti educind în spiritul muncii, in spiritul dragostei pentru locul in care-ţi petreci mai bine de o treime din timpul unei zile (şi adunate astea înseamnă, treimele astea, aproape viaţa ta), in spiritul apropierii cu tot sufletul de oamenii din jurul tău. Letea a parcurs un drum important: de la sat la incorporarea intr-o aşezare urbană de prestigiu, Bacăul, de la un nume ,,adunat pe-o hartă“ la un renume. Spunind Letea gindul ifi zboară către tomurile de cărţi, către paginile ziarelor, către încă multe alte lucruri ce reprezintă chiar o civilizaţie. Iar atunci in foşnetul hîrtiei respiri nu numai aerul curat al unei păduri, dar şi „ozonul“ atit de necesar vieţii: munca oamenilor. „Atenţie, seriozitate, cunoaştere“ 5ÎMBATĂ 1 SEPTEMBRIE 1984 Pe cîţiva quadraţi • Bacău. Peste 3 000 de tineri din 10 unităţi economice vor efectua, in cadrul acţiunilor de muncă in sprijinul producţiei, lucrări de stivuit 10 mc cherestea, încărcat 2 vagoane cu cherestea, de demontare, verificare şi remontare a armăturilor la o instalaţie chimică, izolarea a 1 500 m ţeavă, colectarea a 15 t fier vechi, 8 t hîrtie şi recondiţionarea unei centrale telefonice • Braşov. In cadrul „Săptămînii şi zilelor record în producţie", tinerii din 18 întreprinderi vor realiza peste plan 7 100 biciclete, 970 motorete, 1 500 chei universale, 50 linii de echipament electric auto, 16 hîrtie şi carton şi alte lucrări a căror valoare se ridică la 3 100 000 lei • Olt. Lucrările agricole pe care şi le propun pentru această săptămină 13 500 tineri din judeţ se ridică, valoric, la 489 000 lei. • Bucureşti. Tinerii de la întreprinderea „Laromet“ au preluat în cadrul şantierului de investiţii montarea a 2 utilaje însumând peste 500 000 lei • Vaslui. 2 400 de tineri muncitori acţionează în aceste zile sub genericul „Săptămâna record în recoltarea materialelor refolosibile“. Bilanţul general — 250 t fier vechi, 16 t neferoase, 15 t hîrtie, 9 t textile, 32 000 sticle şi borcane, 4,5 t plante medicinale. Caligrafii de buzunar PREDEALUL „Eşti bucureștean ? Foarte bine. Asta înseamnă că sîmbătă ne vedem la Predeal...“. Fragment de dialog fantastico-posibil, intrucit toate drumurile duc, la sfirşit de săptămână, prin Ploieşti, către... Predeal. Cu sau fără familie, cu sau fără rucsac. Bucureşteanul urcă, tras de locomotive (din ce in ce mai perfecţionate) pină la 1 040 m altitudine, conştient sau nu că trece de Prahova şi intră în Braşov. Mai contează pentru el judeţul ? Contează Muntele. Rămine Sinaia, trec Buştenii, începe Predealul (prima staţie de accelerat, montană !)... O gară construită parcă de un bunic tăietor de lemne, hotărit să le arate nepoţilor că tot acasă a acasă. Nu eşti tu nepotul ? Nu-i nimic, ardeleanul are răbdare, se ştie cită şi de cind. Eşti, oricum, binevenit, eşti aşteptat, chiar dacă vezi că şeful gării e ocupat cu fanioanele, iar fetele de la O.J.T. Braşov, peste drum, amestecă hirtiile cu telefoane... Ai văzut, dacă nu disperi, te vezi cazat? ! Pină la urmă... Dacă n-ai şi tu un cort al tău... Oricum, fii binevenit la munte, adică la Predeal ! Dar, atenţie : de cum soseşti, începe numărătoarea inversă : n-ai cind şi cum să te saturi de tot ce vezi şi inspiri aici. A, dacă eşti un concediu, mai treacă-meargă , dai cu tifla vecinilor, cunoscuţilor, prietenilor — prizonieri ai clipei — şi le oferi, distrat, adresa ta bine înfiptă , la „Bulevard“ sau la „Rozmarin“... Adaugi : „Intreabă-i de mine pe doi vechi prieteni, Mircea Mitrache Şi Liliana Dragan, ştii, Oameni de bază ai staţiunii...“ şi te faci că n-ai timp, că trebuie să urci. la „Trei Brazi“, la „ClăbuCet“, la „Poiana Izvoarelor“, n-au decit să te urmeze... Şi ei vin, cu nădejdea unui pat pliant, pină cinci — după un anotimp, două, trei — rolurile se schimbă, se inversează. Numai Predealul, nu : el, tot acolo, unde Şi cum îl ştiţi : cară ozon, cu spatele, in sus şi-n jos, pentru cine încă n-are suflu Carpatic... DRAGOMIR MAGDIN MERIDIAN CLUB Pentru a vă completa frumos sfirşitul săptămînii vă sugerăm să audiaţi o emisiune excelentă (ca, dealtfel, şi altele realizate de colegii de la redacţia de tineret), difuzată in fiecare simbăta, de la ora 18, pe programul III al Radio-ului. Titlul ei — MERIDIANCLUB — o recomandă pentru firească destindere spirituală şi instructivă diversitate. Emisiune Vie, dinamică, pigmentată cu informaţii de ultimă oră şi muzică. Este realizată cu aplomb şi dăruire profesională de tinărul redactor Costin Diaconescu. JURNALUL DE VACANŢĂ ^ ORIZONTAL : 1) Bucuria estivală a elevilor şi studenţilor *— Loc pentru petrecerea vacanţei. 2) Sine bronzat — Navală. 3) A scris piesa „Jocul de-a Vacanţa“ (Mihail) — Cete ! 4) Somnul celor mici — Joacă în timpul serviciului! (pl.). 5) Pui de lei (sing.) — Pentru puţin ! — Beneficiarul vacanţelor. 6) Cel mai bun sportiv — Organizează excursii la munte sau la Maré (abr.uz.) — Iarbă braziliană. 7) Fete la oglindă ! — Raiul tineresc al vacanţelor — Tudor Lascu. 8) A-şi asigura primirea presei la domiciliu — Personaje literare. 9) Odihnit (fig.) — A pune bazele unei acţiuni. 10) Te duce sus la munte la cabană... 11) Program de excursie — Mare. 12) De vacanţă, pe litoral!— In concediu ! — Visul unei nopţi de vară. VERTICAL : 1) Călător pe mişcătoarele cărări —• Biroul de Turism pentru Tineret — Scăpat din vedere. 2) Stadion — Arbore — Sfirşit de vacanţă ! 3) Popas montan — Manifestare a tristeţii. 4) Situaţie dificilă — Autorul cărţii „Mică e vacanţa mare“ (Mihai). 5) Aurul plajei — Bună dispoziţie. 6) Proeminenţă cărnoasă — Bătută cu măsură... pentru muzică — Forma metaforică a munţilor noştri. 7) Anotimp cu o vacanţă mai mică — Cureluşă de mesină. 8) Mamifer tibetan —• Ne poartă pe drumurile de fier ale ţării (pl.). 9) Alt joc de petrecere a vacanţei — Suprafeţe... muzicale! 10) In tabără... la mare ! — O cale ! — A-şi fortifica organismul. 11) Cele mai mici vacanţe ! — Alee la marginea litoralului ! 12) Sezonul vacanţei mari —1 .Realitatea ilustrată... estetic. GEORGE MARINĂ Rubrică realizată de EMILIA VASILIU