Scînteia Tineretului, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 10966-10990)

1984-09-01 / nr. 10966

„SCÎNTEIA TINERETULUI« pag. 2 Organizaţiile U. T. C. în munca lor de zi cu zi SPECTACOLUL INTELIGENTEI IN ACŢIUNE Spectacolul inteligenţei în­ ac­ţiune, ca să folosim o metaforă, se defineşte cel mai adesea prin discreţie, printr-o linişte implo­zivă. Un specialist la planşetă gindind, imaginind conturul unei piese sau viitoare instala­ţii oferă de cele mai multe ori o imagine statică, lipsită de am­plitudinea gesturilor sau expre­siei. La întreprinderea de apa­rate de măsură şi control Oto­­peni, unitate economică înscri­să pe harta industrială a secto­rului 1 al Capitalei, am intîlnit multe chipuri tinere cufundate in această tensionată linişte a creaţiei, aparentă desigur. Vor­besc despre specialiştii tineri pentru că, intr-adevăr, aici, în această Întreprindere tinără, amplasată discret în apropierea marii artere rutiere din partea de nord a Bucureştiului, gene­raţia tinără de specialişti se distinge printr-o reală şi inten­să vocaţie creatoare. Tinără ingineră Elena Niţu, secretar adjunct al comitetului organizaţiei de tineret din în­treprindere, ea însăşi unul din specialiştii concret implicaţi in iniţiativele de promovare a noului, imi vorbeşte cu sensi­bilitate şi căldură despre cole­gii săi, cărora le cunoaşte în detaliu biografia profesională. Există, intr-adevăr, aici, la în­treprinderea de aparate de mă­sură şi control din Otopeni un climat fertil de emulaţie în rîn­­dul specialiştilor tineri, climat stimulat cu multă forţă de con­vingere şi consecvenţă de către conducerea organizaţiei U.T.C. Un prim interlocutor, o primă secvenţă din această încercare de portret colectiv este tînârul lăcătuş Dumitru Băroiu, nume ce se pronunţă cu reală preţui­re în colectivul Atelierului de autodotare al Întreprinderii. As­­cultindu-l, cunoscîndu-i realiză­rile îmi dau seama că este unul din tinerii cu vocaţie nativă pentru tehnică, un Spirit neli­niştit, in permanentă căutare a unor soluţii ingenioase, ce ema­nă din simţul său practic accen­tuat, dintr-un fel de „microb“ al tehnicii care nu-l părăseşte, după propria sa expresie, nici un autobuz. Primelor încercări de creaţie din primii ani de profesie, când realizările sale aveau, o recunoaşte şi el, un caracter „artizanal“, le-au ur­mat soluţii care poartă deja amprenta­­unei pregătiri ştiin­ţifice asidue, de autodidact, a consultării unei bibliografii de specialitate. O contribuţie cu adevărat notabilă este, de pildă, îmbunătăţirea constructivă adu­să exhaustoarelor din instalaţia de producere a platinei electro­tehnice, componentele metalice ale acestora fiind înlocuite cu piese de fibră de sticlă, mai re­zistente la coroziune şi, in con­secinţă, mai durabile. O altă realizare care poartă şi semnă­tura lui Dumitru Băroiu este maşina de roluit tuburi de car­ton, tuburi ce intră in compu­nerea termocuplurilor de imer­sie nerecuperabile, o instalaţie complexă cu efecte importante in direcţia ridicării productivi­tăţii muncii. Inginerul Dragoş Stan şi-a concentrat disponibilităţile crea­toare intr-un domeniu relativ nou al aparaturii de măsură şi control reexplozimetria. Specia­lizarea sa in domeniul electro­nicii industriale a găsit un timp concret de afirmare in fabrica­ţia unei asemenea aparaturi utilizate în domeniile mineritu­lui şi chimiei, in instalaţii in­dustriale complexe. Cu spri­jinul specialiştilor de la ICECHIM el a reuşit să realizeze un detector de gaz cu pericol de explozie, prevăzut cu un bloc electronic complex, a cărui proiectare i-a solicitat din plin competenţa profesio­nală. A urmat un explozimetru staţionar multicanal, aparat complex ce poate fi folosit la supravegherea unor instalaţii complicate din industria chi­mică. A participat, de aseme­nea, la reproiectarea metano­­metrelor, aflate acum in faza finală de omologare. Producţia de aparate de mă­sură şi control de la I.A.M.C. acoperă încă un domeniu de necontestată complexitate : pi­­­metria. Inginera Roxana Teo­­dorescu, absolventă a Facultă­ţii de electronică şi telecomuni­caţii, promoţia 1981, este, in­tr-un fel, creatoarea liniei de fabricaţie a pH-metrelor 200 (fo­losite la măsurarea pH-ului so­luţiilor în industria chimică) aparate complexe, destinate muncii de laborator, cu afişare digitală. După ore de studiu in­tens şi asimilarea unei largi bi­bliografii de specialitate, după evaluarea caracteristicilor şi disponibilităţilor materialelor şi componentelor româneşti, ea a reuşit să creeze un produs cu fiabilitate sporită, a cărui fabri­caţie solicită un consum mai redus de materiale. Maistrul Silviu Urmuzache ilustrează prin destinul său profesional afirmarea unui spi­rit tânăr, cu o evidentă vocaţie a muncii practice, pe fondul că­reia se grefează o pregătire continuă, un fond de cunoştin­ţe de specialitate apte să se convertească in creaţii de o spectaculoasă frumuseţe ab­stractă. Mai întii muncitor, cu categoria I, cum îi place tână­rului maistru să-şi amintească, el s-a pregătit cu asiduitate, urmind cursurile liceului indus­trial, apoi ale şcolii de maiştri, acum, după experienţa celor 13 ani de producţie fiindu-i încre­dinţată conducerea Atelierului Electronice I. Participant, cu citiva ani in urmă, la competiţii profesionale pe linia organiza­ţiei de tineret, animat în per­manenţă de un gust activ al competiţiei, Silviu Urmuzache şi-a adus contribuţia la proiec­tarea şi introducerea in fabri­caţie a unei aparaturi comple­xe : aparatul pentru măsurat componentele insolubile din uleiurile uzate ; metanometrul portabil pentru industria minie­ră, indicatorul de nivel cu traductor rezistiv (reproiecta­­re) ; aparatul de microsudură (folosit la sudura unor piese ex­trem de mici) ş.a. O creaţie de mare anvergură in care se află implicat şi efortul maistrului­ Urmuzache este echipamentul pentru pendularea arcului elec­tric, instalaţie electronică foar­te pretenţioasă, ce conferă o foarte mare acurateţe sudurii realizate. Proiectul a fost fina­lizat in colaborare cu colegul său, Constantin Oilă, precum şi cu citiva tineri specialişti de la Institutul politehnic Bucureşti. Un specialist deosebit de apreciat la I.A.M.C. este tinărul inginer Gheorghe Sorescu. Pos­tura in care 11 intilnesc de fie­care dată colegii săi este cea a dialogului cu muncitorii şi cei­lalţi specialişti ai întreprinde­rii, dialoguri în urma cărora se naşte întotdeauna o creaţie teh­nică de utilitate imediată pentru activitatea întreprinderii. O inovaţie valoroasă purtînd­ sem­nătura lui Gheorghe Sorescu este electrovalvo EV 3, produs original, cu gabarit redus, de unde şi importantele economii de materiale şi manoperă. Nu în cele din urmă trebuie amin­tită in acest succint bilanţ acti­vitatea inginerului Radu Bădi­­cescu, implicat concret în reali­zarea unor creaţii tehnice deo­sebit de necesare •• schema de comandă la dispozitivul de fre­zat; şuruburi pe ventil ; mano­metru cu membrană de separa­ţie (reproiectare — inovaţie) ; reducerea consumului de metal la ventilul de gaze ş.a. Spectacolul inteligenţei tinere în acţiune la I.A.M.C. Otopeni este interesant şi deosebit de rodnic. M.F. ŞANDRU Se apropie deschiderea noului an şcolar La Liceul de matematică­­fizică nr. 1 din Piteşti sep­tembrie a venit cu aceeaşi purpură abia bănuită pe frun­zele arborilor din preajmă (semn de bucurie sau emoţie pentru apropiatul nou în­­început ? !) cu aroma de proaspăt vopsit pe culoare îm­binată cu imposibil de con­fundat aroma oricărei clase de curs la început de an şco­lar: cretă, tablă, pupitre, plan­şe didactice, hărţi, manuale cu cerneala tipografică abia uscată. In cancelaria profeso­rilor animaţia este deja cres­cută şi numai după o oareca­re ezitare mă hotărăsc să-l „rup din ritm“ pe directorul Gheorghe Lungoci, la care a­­jung cu ajutorul profesorului de serviciu Viorel Mari­­novschi, pentru a discuta îm­preună cîteva despre pregăti­rile cu care liceul se pregă­teşte să întimpine deschiderea noului an şcolar. „încă de la început — ne spune interlocutorul — aş vrea să precizez că, asemenea tutu­ror cetăţenilor patriei, cadre­le noastre didactice şi elevii se află sub impresia profun­dă a Cuvîntării secretarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pri­lejuită de aniversarea celor patruzeci de ani de la revolu­ţia de eliberare socială şi na­ţională, antifascistă şi antiim­­perialistă din ţara noastră, pregătindu-se in acelaşi timp pentru viitorul mare eveni­ment istoric­­al acestui an, cel de-al XIII-lea Congres al partidului. V-am­ spus aceasta pentru a înţelege de ce înce­putul acestui nou an şcolar mai cu seamă se constituie pentru noi intr-un prilej de a ne manifesta gîndurile şi sen­timentele de neţărmurită dra­goste, stimă şi respect pentru cel mai iubit fiu al poporului român, revoluţionarul înţelept şi vizionar, secretarul general al partidului, preşedintele re­publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, străduindu-ne să impregnăm încă din primele zile un nou impuls întregii noastre activităţi, asigurîn-­­ du-i, aşa cum ne-a cerut-o ctitorul genial al noii noastre societăţi, o permanentă îmbu­nătăţire, contribuind astfel la ridicarea întregului nostru proces de învăţămînt la o nouă calitate, superioară şi e­­ficientă în perspectiva largă a formării unei generaţii de tineri revoluţionari, capabili de integrare rapidă şi energi­că în amplul proces de ridi­care a României pe noi culmi de progres şi civilizaţie“. Adevărat ,,port drapel“ al învăţămintului piteştean. Li­ceul de matematică-fizică nr. 1 se poate mindri ca fiind­­ nu numai prin profil (liceul funcţionează sub tutela Comi­tetului de Stat pentru Energie nucleară) dar şi prin excelen­ta bază materială nut şi prin rezultatele elevilor săi — unul din cele mai moderne licee din tară, pregătind in princi­pal operatori pentru tehnici şi tehnologii nucleare, alături de electronişti şi electrotehni­­cieni. Străbătînd împreună cu gazdele modernele spaţii des­tinate Învăţămintului cit si activităţilor practice, aveam să ne convingem concret de temeinicia afirmaţiilor conform cărora intregul liceu este gata să-şi întimpine elevii intr-o curăţenie exemplară, cu o or­ganizare desăvîrşită, în care fiecare amănunt a fost pus la punct. Cele 19 săli de clasă, organizate pe cabinete de spe­cialitate, proaspăt zugrăvite respiră un aer curat. In labo­ratorul de chimie şi în cel de biologie, ca şi în cele două la­boratoare de fizică generală, materialul didactic, complica­te aparate de neînţeles unui ochi neavizat strălucesc in ordine desăvirşită. Sala poli­valentă, dată în folosinţă în urmă cu doi ani, formată din­­tr-o sală de sport şi patru la­boratoare de specialitate, de asemenea. Cele patru ateliere şi laboratorul de tehnologie dintr-o altă clădire — la fel. Clădirea internatului ■*— de 300 de locuri — şi cea a cantinei, de asemenea după o curăţe­nie generală, îşi aşteaptă loca­tarii. „Am terminat — ne spu­ne profesorul Viorel Mari­­novschi — recondiţionarea tu­turor manualelor recuperate, asigurind in acelaşi timp ma­rea majoritate — peste 90 la sută — din manualele noi, urmind ca în 2—3 zile să pri­mim şi restul. De asemenea, avem asigurate toate materia­lele necesare executării repe­relor din planurile de produc­ţie pe anul viitor, pe care deja le-am contractat cu beneficia­rii. întreg planul de producţie este dealtfel contractat (planul pe anul in curs a fost deja în­deplinit în proporţie de 100 la sută­ “. Cifra de şcolarizare a fost asigurată încă de la con­cursul din vară, pentru cele două trepte de învăţămînt, mediile de admitere­, atit la concursul pentru treapta a doua cit şi la testul de selec­ţie pentru treapta întii fiind foarte mari. De asemenea în­cadrarea tuturor catedrelor cu specialişti de înaltă competen­ţă profesională — profesori, ingineri şi maiştri — este fermă. „Ne-am străduit — ne spu­ne în continuare directorul Gheorghe Lungoci — aşa cum am afirmat ifică de la început, să începem acest an şcolar, încă din prima zi sub semnul unei mobilizări exemplare, pentru îndeplinirea tuturor îndatoririlor ce ne revin. Aș vrea să vă spun acum că intreg colectivul nostru, cadre didactice și elevi, a participat în toată această perioadă la lucrările de pregătire a aces­tui nou început. Majoritatea elevilor, sub coordonarea ca­drelor didactice organizaţi pe serii de activitate au partici­pat la curăţenia şi recondiţio­­narea materialului didactic, a fiecărei săli de curs, a labora­toarelor şi atelierelor. Entuzias­mul şi hărnicia cu care au făcut-o ne dau convingerea că avem în continuare nişte elevi minunaţi, hotăriţi să înainteze, conştienţi şi serioşi, pe dru­mul pregătirii lor profesiona­le, al aprofundării temeinice a tuturor cunoştinţelor spre pro­fesiunea aleasă“. Liceul se poate mindri, intr-adevăr cu elevii săi. Rezultatele de pînă acum o dovedesc din plin, atit prin numeroasele premii ob­ţinute la olimpiade şi con­cursurile şcolare (să spunem că unul din­ reprezentanţii ţării noastre la Olimpiada interna­ţională de fizică din acest an, reîntors din competiţie cu lo­cul I se numeşte Pîrjol Dan şi este elev in clasa a XlI-a aici), prin premiile obţinute la sesiunile de referate şi comu­nicări ştiinţifice, cit şi prin numărul mare de absolvenţi ce reuşesc să-şi continue in fiecare an studiile în invăţă­­mintul superior (anul acesta, din­ 70 de absolvenţi, 55 au in­trat deja în învăţământul su­perior după sesiunea din vară!). Sunt numai cîteva argumen­te că aici, la Liceul de mate­matică-fizică nr. 1 din Piteşti noul­ început de an şcolar se înscrie sub semnul voinţei tu­turor, profesori şi elevi, de a-şi argumenta semnificativ aderenţa totală şi entuziastă la îndemnurile secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a nu precupeţi nici un efort, de a învăţa şi a munci spre a de­veni revoluţionarii competenţi şi energici ai viitoarei noas­tre societăţi comuniste. GABRIEL NASTASE ARGUMENTE SIGURE pentru un Început bun TINEREŢEA ÎN PRIM PLAN Relansat, anul trecut, con­cursul de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească de la Mamaia încearcă (şi reuşeşte !) să confirme la ac­tuala ediţie viabilitatea acestei frumoase iniţiative. Competiţia, înscrisă sub emblema generoa­să a Festivalului naţional „Cân­tarea României“, are darul de a lansa in circuitul genului tini cinteca şi tineri interpreţi de valoare, probiild maturitatea unei muzici doar aparent uşoa­re, a unei muzici ce a ştiut în­totdeauna să răspundă înaltelor comandamente ale epocii, oglin­dind in cintece inspirate reali­zările, aspiraţiile. Viaţa de zi cu zi a oamenilor acestui pămint, proiectate intr-o lumină strălu­citoare, sărbătorească de marile evenimente politice ale anuiti , cea de-a 40-a aniversare a zilei de 23 August şi apropiatul Con­gres al partidului — cel de-al XIII-lea. Dintre cele peste 50 de melodii din finala concursu­lui de creaţie şi piesele in afara concursului (toate gravate pe cele cinci discuri Electrecord ce se găsesc deja la Standuri — O altă reuşită de excepţie a orga­nizatorilor !), am ascultat, in primele trei zile, numeroase lu­crări înaripate, cu tematică ge­neroasă, unele din ele purtînd însemnele poeziei autentice, da­torită versurilor selectate din creaţia lui Lucian Slaga, Parnait Cerna, Nicolae Iorga, dar şi Leonida Neam­ţu, Dan Verófia, Lucian Avrameseut, Mircea Flo­rin Şandru. Chiar dacă nu vor concura la premii, în aceeaşi categorie a Pieselor ce-şi vor verifică capacitatea de emoţio­­nare la primul contact cu pu­blicul intră şi cele 24 de creaţii în primă audiţie din repertoriul tinerilor concurenţi de la sec­ţiunea de interpretare ■— o altă ,,premieră“ demnă de torrbnulat a ediţiei ’84. In felul acesta se va vedea in ce măsură aceşti solişti ce aspiră la popularitatea colegilor lor consacraţi vor reu­şi să se „rupă“ de modelele re­prezentate pentru ei, firesc, de vedetele de la care preiau pie­­sele-şlagăr. Revenind la concursul de creaţie să notăm că, exceptin­­du-l pe Marius Ţeicu (ciştigăto­­rul marelui premiu anul trecut este prezent cu o piesă în afara Concursului) şi pe tinără Lenuţa Tămăşanu, toţi ceilalţi laureaţi ai ediţiei anterioare îşi apără „pe teren“ premiile, ceea ce ni se pare frumos şi corect. Dealt­fel, in­ prima seară, după o vi­brantă piesă de deschidere, aparţinînd lui Vasile V. Vasila­­che, „Iţi vom cin­ta iubită ţară“ (interpretată de toţi soliştii fes­tivalului)­ am reascultat in ace­eaşi interpretare cele două me­lodii ale lui Marius Beicu dis­tinse anul trecut cu marele pre­miu : ...Să ciitâm azi omenirii“ (cu Marina Voica) şi „Nimic nu poate învinge iubirea“ (cu Go­rina Chiriac), raportindu-ne in felul acesta la momentul cel mai triait al ediţiei 1083. Cinte­­rete din secţiunea de creaţie sunt acompaniate de orchestra de muzică uşoară a Radiotele­­Viziunii române, dirijată de ar­tistul emerit Sile Dim­en şi de un grup orchestral condus de Ionel Tudor, iar cele de la „in­terpretare“ — de orchestra Tea­trului „Fantasio“ din Constanţa (sub bagheta lui Aurel Mano­­lache) şi de formaţia „Wilma­­nyi“, alături de aceştia fiind pe scenă, seară de seară, ca dealt­fel in toate marile manifestări de gen ale ultimilor anii, grupul vocal „Choralis“ al Ansamblu­lui artistic al U.T.C., grup con­dus de Voicu Enăchescu. Aici, la Teatrul de vară din Mamaia, domneşte o ambianţă de lucru , în decorul atractiv (realizat de arhitectele Teodora Dinulesiu şi Mihaela Giuşcă), regizorul Paul Urmuzescu dă neobosit in­dicaţii interpreţilor, tehnicienii RTV îşi verifică permanent modernele utilaje, la pupitru de sunet „coexistă paşnic“ Paul Enigărescu, Alex. Pirlea, Zoltán Boroş şi Zsolt Kerestely, Şer­­ban Georgescu iar Doina Anas­­tasiu şi Mariana Soi­tu gindesc viitoarele cadre TV. Se eviden­ţiază prin atractivitate instala­ţia de lumini realizată cu cola­borarea Întreprinderii „Meta­lurgică“ din Bucureşti, ca şi afişul, emblema, programul de sală şi mapele concursului — ce poartă semnătura talentatei Dana Schöbel-Roman. Dintre cele 21 de piese ascul­tate in prima seară putem numi cîteva cărora le întreve­dem șanse reale de a intra in palmares­­ , „Nu-i bine să fii singur“ de Cornel Fugaru (ver­surile Dan Dumitriu) — un apel la solidaritate, la apropiere şi căldură umană , sensibila de­claraţie de dragoste semnată de Ion Cristinoiu­ (pe versuri de Ovidiu Dumitru) ..De n-ai să vii“ ; „Stejarul“, simbol al per­manentei, al fortei de neclintit, evocat in piesa cu acest titlu a reputatului compozitor Ni­colae Kirculescu, pe versuri de Nicolae Dumitru ; fierbintea profesiune de credinţă a unei artiste dăruită pină la incandes­cenţă publicului ei (este vorba, aici, de Mirabela Dauer) — con­ţinută în piesa „Viaţa mea“ de Marcel Dragomir (versurile Co­­rina Brăneanu)­­ ..Nu e numai dragoste“ a experimentatului compozitor Tem­istocle Popa, cu un text de Aurel Storin, sau „Nu te cunosc“ de Horia Mocu­­lescu (muzica) şi Roxana Po­­pescu (versurile). N-au lipsit insă nt­ci creaţiile reuşite ale altor autori, unii mai tineri, ciţiva dintre ei lan­­saţi şi consacraţi la concursul „Şlagăre in devenire“ al Tele­viziunii : Dan Pavelescu, Silviu Hera, Valeria Dogaru, Dan Di­­m­itriu, Mihai Elekeş, Decebal Gaşpar, Dumitru Lu­pu, Angela Ciachilă (debut absolut in ipostază de autoare, cu o piesă pe versuri de Lucian Blaga, „Umblăm pe cimp fără popas“), Dan Ştefănică, Dan Beizadea, Dali Stoian alături de alţi tineri, cum ar fi Petre Magdin, Călin Apostol (clujeanul a fost califi­cat şi anul trecut în finala con­cursului de la Mamaia), Floren­tin Gheorghiu (al cărui debut, încununat de un premiu, s-a produs cu ocazia ultimei ediţii a concursului cintecului politic pentru tineret). Aşadar, prima zi a stat su­b semnul tinereţii ! Cele cinci melodii prezentate in afara concursului, ca un oma­giu adus festivalului de o serie de compozitori redutabili, au conferit o dimensiune aparte acestei seri frumoase de festi­val. Este vorba de cintecele „îţi vom cînta iubită ţară“ de Vasile V. Vasilache, „Cîntecel, ochi frum­oşi“ de Laurenţiu Pro­feta, „Copiii noştri“ de Gicu Petrescu, „Viaţă, Viaţă“ de Au­rel Manolache, „Un cintec pen­tru pace“ de Marius TeiaCi (acesta din urmă pe Versurile tînărului poet Mircea Florin­ Şandru). Cele 28 de melodii as­cultate au beneficiat de inter­pretări de calitate, unele din ele de excepţie, asistind, şi în acest domeniu, la o adevărată ştafetă a generaţiilor , alături de Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Angela Similes, Cornel Constantini­u, Marina Voica, Jean Păunescu, Eva Kiss, Borin Anastasiu, Marcel Roşea, Mi­rela Voiculescu, Angela Ciochină, George Nicolescu (in două apa­riţii emoţionante) i-ar a mai as­cultat pe Marina Scupra, Mari­an Spihoche, Adriana Stroe, Valeria Dogaru­, Liana Lungu, Florentin Gheorghiu, Viorela Filip, Liana şi Mihai Elekes. Cristina Căciulă, — fiecare cu propria-i fărimă de talent şi farmsc personal. Se cuvine sub­liniat, apăsat aportul, in dome­niul acompaniamentului mu­zical, al grupului instrumental condus de Ionel Tudor (supli­mentat cu o serie de instrumen­tişti din orchestra Radiotelevi­­ziunii) şi a grupului vocal „Cho­­m­ics“ al Ansamblului artistic al U.T.C. (dealtfel, cu toate aceste trei ansambluri Muzicale ne vom reîntîlnii astăzi, sîmbătă, seara, în cadrul celei de a doua seri de creaţie şi, desigur, la Gală, duminică). După un firesc res­pirit, publicul din sală s-a in­tîlnit, in recitalul de efect, cu Corina Chiriac, Mihai Constan­­tinescu şi Marieta Bratu, cu formaţiile „Post scriptum“ şi „Wilhk­apyi“, precum şi cu acto­rul Silviu Stănculescu. A doua şi a treia seară au fost dedica­te concursului de interpretare, completat cu atractive recita­luri susţinute de Stela Popescu şi Alexandru Arşu­­el, Mirel Voiculescu, Dorin Anastasiu­, Jean­ Constantin şi Gelu Mafto­­lache, tinerii Decebal Gaşpar, Silvia şi Mircea Dum­itrescu — alături de formaţiile „Post scriptum“ şi „Wilmanyi“. Intre tinerii solişti diri certcUfS, cîte­va plăcute reîntîlniri cu inter­preţi selecţionaţi (unii laureaţi şi la ediţia trecută) Carmen Râdulescu (premiul II anul tre­cut), Aurel Moga (premiul III), Marina Scu­pra (premiul tinere­ţii), Eugenia Dan şi Emilia Ba­sarabeanu­ (menţiuni) — toţi veniţi cu speranţa dobindirii unui trofeu dintr-un „metal“ mai preţios, ca şi Cornelia Vor­­voreanu — care n-a intrat in palmares in 1983 dar are, mari şanse de această dată. Cei de mai sus sunt între interpreţii cu mari şanse la cucerirea unora dintre laurii competiţiei, alături de Gabriela Sauciuc-Corbeariu, foarte tânără Simona Gabriela Florescu, Florin Balcan, Ecate­­rina Bordaş, Silvia şi Mircea Dum­­itrescu­ sau Surorile Daniela şi Cristinela Nicolescu. Oricur­, este evident că prin sita celor trei etape succesive,de selecţie n-au trecut decit cintăreţi ta­lentaţi şi bine pregătiţi, din m­o­dul cărora se­ vor ridica. CU siguranţă, vedetele de miine. După Ultimi­a seară a concur­sului de creaţie, Cea de astăzi, şi după concertul laureaţilor de duminică seara, vom renefti­ cu Un articol, dar este evidentă, de pe acuî­, reuşita deplină a com­petiției de la Mamaia. OCTAVIAN URSULESCU MAMĂTĂ ’14 FESTIVALUL NAȚIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI" Despre foşnetul hîrtiei (Umhare din pag. I) furt, inteligenţă, ambiţie, dă­ruire. La ora pornirii lui (in 1976) nimeni nu să prea pricepea la acest model, dar muncitorii români de la Letea au avut or­goliul de a-l porni, struni şi dresa singuri, fără ajutorul nici unui alt specialist din a­­fară. Dar şi asta este o po­veste care ar trebui scrisă cindva, pare a spune: Gheor­ghe Farcaş. Scrisă bine, scrisă de cineva care are şi acest talent (şi care să ştie şi foar­te bine meseria asta) pentru că altfel dinsul ce poate spu­ne, pentru a ajunge, erou al muncii a munciţi Şi nu-i o ba­nalitate, nu-i un colinod fâs­âiţii«. Munca adevărată, munca­­de fiecare zi, munca făcută cu pasiune este un semn de alea­să nobleţe, găsibil la fel de greu ca şi semnul talentului. „Poate, în cîteva rânduri, am pierdut, din alte puncte de ve­dere, dar mi-a plăcut să merg acolo unde era mai greu, şi, probabil, că acolo unde alţii nu ar fi mers. Să fie ăsta un secret?!“. Zimbeşte subţire, lăslndu-ne să medităm sin­guri asupra răspunsului. Si­gur, pare a fi un răspuns dar in acelaşi timp şi o invi­taţie pentru că în jurul lui Gheorghe Farcaş tinerii ro­iesc, incercind din toate pu­terile să-i semene. Atunci, in clipele în care se pornea a­­ceastă maşină-unicat, s-a­ în­chegat probabil colectivul de oameni, atunci cinci zile şi nopţi cu toţii, dar, mai ales, cei in virstă au rămas lingă maşină şi apoi convingindu-se că de ceilalţi nu-i mai despar­te, profesional, nimic (uman numai experienţa unor ani in plus) şi-au şters gospodăreşte sudoarea de pe frunte şi i-au lăsat pe ei să continue. Po­vestea acestei maşini o afla­sem mai înainte chiar de a ne intilni cu Gheorghe Farcaş, o auzisem povestită de la o ti­nără, foarte tinără membră a colectivului de la „Letea“. Era atita admiraţie in glasul ei, era atita putere de convingere în spusele ei „trebuie să-l cunoaş­teţi, neapărat trebuie să-l cu­noaşteţi pe Gheorghe Farcaş“ incit ne-am dat seama cită forţă, cu­ respect pot emana m­unca şi pasiunea muncii. Maria Drogel părea a fi trăit evenimentul respectiv, deşi la acea dată era abia elevă la şcoala generală. Iar faptul că in interiorul combinatului se simţea efectiv ca la ea­ acasă, se simţea de parcă ar fi lu­crat ani de zile ba la o maşină, ba la alta, nu era decit re­flexul acestei tradiţii munci­toreşti educind în spiritul muncii, in spiritul dragostei pentru locul in care-ţi petreci mai bine de o treime din timpul unei zile (şi adunate astea înseamnă, treimele as­tea, aproape viaţa ta), in spiri­tul apropierii cu tot sufletul de oamenii din jurul tău. Letea a parcurs un drum im­portant: de la sat la incorpo­­rarea intr-o aşezare urbană de prestigiu, Bacăul, de la un nume ,,adunat pe-o hartă“ la un renume. Spunind Letea gin­dul ifi zboară către tomurile de cărţi, către paginile ziare­lor, către încă multe alte lu­cruri ce reprezintă chiar o ci­­vilizaţie. Iar atunci in foşnetul hîrtiei respiri nu numai aerul curat al unei păduri, dar şi „ozonul“ atit de necesar vieţii: munca oamenilor. „Atenţie, seriozitate, cunoaştere“ 5ÎM­BATĂ 1 SEPTEMBRIE 1984 Pe cîţiva quadraţi • Bacău. Peste 3 000 de tineri din 10 unităţi economice vor efectua, in cadrul acţiunilor de muncă in sprijinul produc­ţiei, lucrări de stivuit 10 mc cherestea, încărcat 2 vagoane cu cherestea, de demontare, verificare şi remontare a armătu­rilor la o instalaţie chimică, izolarea a 1 500 m ţeavă, colec­tarea a 15 t fier vechi, 8 t hîrtie şi recondiţionarea unei centrale telefonice • Braşov. In cadrul „Săptămînii şi zilelor record în producţie", tinerii din 18 întreprinderi vor realiza peste plan 7 100 biciclete, 970 motorete, 1 500 chei universale, 50 linii de echipament electric auto, 16­­ hîrtie şi carton şi alte lucrări a căror valoare se ridică la 3 100 000 lei • Olt. Lucrările agricole pe care şi le propun pentru această săp­­tămină 13 500 tineri din judeţ se ridică, valoric, la 489 000 lei. • Bucureşti. Tinerii de la întreprinderea „Laromet“ au pre­luat în cadrul şantierului de investiţii montarea a 2 utilaje însumând peste 500 000 lei • Vaslui. 2 400 de tineri muncitori acţionează în aceste zile sub genericul „Săptămâna record în recoltarea materialelor refolosibile“. Bilanţul general — 250 t fier vechi, 16 t neferoase, 15 t hîrtie, 9 t textile, 32 000 sticle şi borcane, 4,5 t plante medicinale. Caligrafii de buzunar PREDEALUL „Eşti bucureștean ? Foarte bine. Asta înseamnă că sîmbătă ne vedem la Pre­deal...“. Fragment de dialog fantastico-posibil, intrucit toate drumurile duc, la sfirşit de săptămână, prin Ploieşti, către... Predeal. Cu sau fără familie, cu sau fără rucsac. Bucureşteanul urcă, tras de locomotive (din ce in ce mai­­ perfecţionate) pină la 1 040 m altitudine, conştient sau nu că trece de Prahova şi intră în Braşov. Mai contează pen­tru el judeţul ? Contează Muntele. Rămine Sinaia, trec Buştenii, începe Predealul (prima staţie de accelerat, montană !)... O gară construită parcă de un bunic tăietor de lemne, hotărit să le arate nepoţilor că tot acasă a acasă. Nu eşti tu nepotul ? Nu-i nimic, ar­deleanul are răbdare, se ştie cită şi de cind. Eşti, oricum, binevenit, eşti aşteptat, chiar dacă vezi că şeful gării e ocupat cu fanioanele, iar fe­tele de la O.J.T. Braşov, peste drum, amestecă hirtiile cu telefoane... Ai văzut, dacă nu disperi, te vezi cazat? ! Pină la urmă... Dacă n-ai şi tu un cort al tău... Oricum, fii binevenit la munte, adică la Predeal ! Dar, atenţie : de cum soseşti, începe numărătoarea inver­să : n-ai cind şi cum să te saturi de tot ce vezi şi inspiri aici. A, dacă eşti un conce­diu, mai treacă-meargă , dai cu tifla vecinilor, cunoscuţi­lor, prietenilor — prizonieri ai clipei — şi le oferi, distrat, adresa ta bine înfiptă , la „Bulevard“ sau la „Rozma­rin“... Adaugi : „Intreabă-i de mine pe doi vechi prie­teni, Mircea Mitrache Şi Li­liana Dragan, ştii, Oameni de bază ai staţiunii...“ şi te faci că n-ai timp, că trebuie să urci. la „Trei Brazi“, la „Clă­­buCet“, la „Poiana Izvoare­lor“, n-au decit să te urme­ze... Şi ei vin, cu nădejdea unui pat pliant, pină cinci — după un anotimp, două, trei — rolurile se schimbă, se in­versează. Numai Predealul, nu : el, tot acolo, unde Şi cum îl ştiţi : cară ozon, cu spatele, in sus şi-n jos, pen­tru cine încă n-are suflu Car­patic... DRAGOMIR MAGDIN MERIDIAN­ CLUB Pentru a vă completa fru­mos sfirşitul săptămînii vă sugerăm să audiaţi o emisiu­ne excelentă (ca, dealtfel, şi al­tele realizate de colegii de la redacţia de tineret), di­fuzată in fiecare simbă­­ta, de la ora 18, pe programul III al Radio-ului. Titlul ei — MERIDIAN­CLUB — o recomandă pen­tru firească destindere spiri­tuală şi instructivă diversi­tate. Emisiune Vie, dinami­că, pigmentată cu informaţii de ultimă oră şi muzică. Este realizată cu aplomb şi dă­ruire profesională de tinărul redactor Costin Diaconescu. JURNALUL DE VACANŢĂ ^ ORIZONTAL : 1) Bucuria estivală a elevilor şi studenţi­lor *— Loc pentru petrecerea vacan­ţei. 2) Sine bronzat — Navală. 3) A scris piesa „Jocul de-a Vacanţa“ (Mi­hail) — Cete ! 4) Somnul celor mici — Joacă în timpul serviciului! (pl.). 5) Pui de lei (sing.) — Pentru puţin ! — Beneficiarul vacan­ţelor. 6) Cel mai bun sportiv — Or­ganizează excursii la munte sau la Maré (abr.­uz.) — Iarbă braziliană. 7) Fete la oglindă ! — Raiul tineresc al vacanţelor — Tu­dor Lascu. 8) A-şi asigura primirea presei la domiciliu — Personaje lite­rare. 9) Odihnit (fig.) — A pune bazele unei acţiuni. 10) Te duce sus la munte la cabană... 11) Program de excursie — Mare. 12) De vacanţă, pe litoral!— In conce­diu ! — Visul unei nopţi de vară. VERTICAL : 1) Călător pe mişcă­toarele cărări —• Biroul de Turism pentru Tineret —­­ Scăpat din vedere. 2) Stadion — Ar­bore — Sfirşit de vacanţă ! 3) Popas montan — Manifes­tare a tristeţii. 4) Situaţie dificilă — Autorul cărţii „Mi­că e vacanţa mare“ (Mihai). 5) Aurul plajei — Bună dispoziţie. 6) Proe­minenţă cărnoasă — Bătută cu mă­sură... pentru mu­zică — Forma me­taforică a munţilor noştri. 7) Anotimp cu o vacanţă mai mică — Cureluşă de mesină. 8) Ma­mifer tibetan —• Ne poartă pe drumu­rile de fier ale ţă­rii (pl.). 9) Alt joc de petrecere a va­canţei — Supra­feţe... muzicale! 10) In tabără... la mare ! — O cale ! — A-şi fortifica or­ganismul. 11) Cele mai mici vacanţe ! — Alee la margi­nea litoralului ! 12) Sezonul vacanţei mari —1 .Realitatea ilustrată... estetic. GEORGE MARINĂ Rubrică realizată de EMILIA VASILIU

Next