Scînteia Tineretului, februarie 1985 (Anul 41, nr. 11095-11118)
1985-02-01 / nr. 11095
„SCt NTEI A TINERETULUI" pag. 2 COMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 (Urmare din pag. I) Rezultatele obţinute in anul 1984, pe I. Industrie in anul 1984, a crescut potenţialul tehnic şi productiv al industriei prin intrarea în funcţiune de noi obiective şi realizarea de importante lucrările modernizări şi reutilări ale capacităţilor existente care au asigurat o mai istimă profilare, integrare şi specializare a producţiei, îmbunătăţirea continuă a structurii acesteia şi ridicarea eficienţei economice.Productia marfă realizată in industrie a fost de 1171,6 miliarde lei, cu 6,7 la sută mai mare faţă de cea obţinută in anul 1988, iar producţia netă de 866,8 miliarde lei, cu 8,4 la sută superioară celei din anul precedent. Ritmuri superioare s-au înregistrat în industria construcţiilor de maşini şi industria chimică unde producţia a crescut îndeosebi în industria produselor de mecanică fină şi optică cu 80,0 la sută, mijloacelor tehnicii de calcul 13,2 la sută, maşinilor muncite de prelucrare a metalelor 10,l la sută, precum şi in industria fibrelor şi firelor chimice 19,4 la sută, produselor sodice 11,9 la sută şi industria cauciucului 3,3 la sută. O atenţie deosebită a fost acordată amplificării prospecţiunilor geologice şi dezvoltării bazei energetice şi de materii în agricultură, a doua ramură de bază a economiei naţionale, s-au obţinut realizări importante in îndeplinirea programelor speciale pentru creşterea producţiei pe principatele ramuri şi sectoare ale economiei naţionale, se prezintă după cum urmează : prime, fiind atrase In circuitul economie noi resurse minerale utile. Totodată, au fost intensificate acţiunile pentru valorificarea materialelor recuperabile, utilizarea energiei refolosibile, reepocilmon firea pieselor şi subansambletar, precum şi pentru atragerea in circuitul economic tetr-o proporţie sporită a surselor neconvenţionale de energie. In industria mică producţia marfă şi prestării« de servicii neindustriale realizate «u fost, de 105 miliarde lei, depăşind cu 14,7 la sută nivelul din 1983, ceea ce a contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu bunuri de consum şi articole de uz casnic şi gospodăresc. Productivitatea muncii in industria republicană — calculată pe baza producţiei marfă — a crescut faţă de anul anterior cu 7,1 la sută, obţinindu-se pe această cale aproape întregul spor de producţie. Cheltuielile totale la 1609 lei producţie marfă in industria republicană au fost mai mici cu 9,3 lei faţă de anul 1983, iar cheltuielile materiale cu 6,1 lei. I. principalele produse fizice, producţia realizată se prezintă după cum urmează şi creşteri importante la o serie de sortimente. Cu toate acestea In construcţia de maşini planul nu a fost realizat, nu s-au asigurat utilajele tehnologice şi echipamentele necesare pentru punerea în funcţiune la timp a unor obiective de investiţii, s-a intirziat realizarea unor produse noi, nu s-au îndeplinit programele de export stabilite în industria chimică la o serie de produse fizice s-au înregistrat rămineri în urmă, nivelurile de producţie situindu-se sub plan, iar la unele produse de bază, cum sunt : acid sulfuric, oxi,alcooli, fire poliamidice, coloranţi, mase plastice ş.a., realizările fiind chiar mai mici decit cele din anul precedent. La Ministerul Industriei Uşoare, In sectoarele de ţesături şi încălţăminte au continuat să se manifeste neajunsuri In îndeplinirea planului producţiei fizice, iar Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii nu a realizat prevederile de plan la mobilă şi alte produse. Toate acestea se datorase faptului că ministerele economice, centralele şi consiliile oamenilor muncii din întreprinderi nu au stabilit măsurile necesare pentru buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare realizării integrate a indicatorilor de plan, în acelaşi timp. Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi au urmărit in permanenţă felul in care sa desfăşoară producţia şi desfacerea acesteia la intern şi export. Guvernul nu a intervenit cu toată hotărîrea pentru eliminarea pe parcurs a neajunsurilor manifestata, pentru întărirea ordinii şi disciplinei în producţie, a disciplinei de plan în toate sectoarele. pentru reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică, realizarea in termai a programelor de tipizare şi încadrare a tuturor consumurilor în normele stabilite, ceea ce a avut drept consecinţă apelarea la importuri nejustificat de mari. S-au tolerat, in continuare, manifestări de risipă a resurselor materiale, nu S-a acţionat cu toată fermitatea pentru realizarea producţiei fizice prevăzute în plan şi, cu prioritate, a celei destinate exportului. Pentru 1985 va trebui ca Ministerele, centralele, întreprinderile şi judeţele să ia măsuri pentru realizarea integrală şi depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică, pentru reducerea cossumurilor energetice îndeosebi in industria metalurgică, chimică şi materialelor de construcţii, pentru încadrarea strictă in consumuri la materiale prevăzute in plan, getale şi animale. La cereale boabe producţia din anul 1984 a fost de 1 042 kg pe locuitor , deşi au fost Condiţii grele în toamnă şi primăvară, determinate de seceta prelungită, s-a realizat cea mai mare producţie din istoria României la cereale boabe sfeclă de zahăr, floareasoarelui şi rapiţă, cartofi de toamnă şi legume de timp. Au sporit efectivele de animale, producţia de cânte, lapte şi alte produse animaliere. Baza tehnico-materială a agriculturii s-a dezvoltat prin dotarea cu 18,4 mii tractoare agricole, iar mii combine autopropulsate «te recoltat cereale, precum şi alte maşini şi utilaje agricole perfecţionate, produse in industria noastră naţionalii ; la sfirşitul anului 1984, agricultura dispunea de peste 174 mii tractoare fizice şi de 56 mii combine autopropulsate pentru recoltat cereale boabe. în anul 1984 agricultura a primit 1238,8 mii tone îngrăşăminte chimice (100% substanţă activă) şi 44,5 mii tone pesticide. în domeniul irigaţiilor au fost executate lucrări de amenajări in sisteme mată şi locate pe o suprafaţă de 305,7 mii hectare, inclusiv cel care urmează să fie puse in funcţiune in primăvara anului 1985 ; s-au efectuat lucrări de desecări pe 140,6 mii hectare şi de combatere a eroziunii solului pa 297,7 mii hectare la sfirşitul anului 1934, suprafaţa totală amenajata pentru irigat a ajuns la 2612,3 mii hectare, iar cea cu mici amenajări pentru udări direct din surse de apă la 199,5 mii hectare. Cu toate acestea, prevederile programului naţional de îmbunătăţiri funciare pentru anul 1984 nu au fost realizate, datorită lipsurilor grave care s-au manifestat de pregătirea, organizarea şi desfăşurarea lucrărilor pe şantiere şi conducerea acestora de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Producţia vegetală 1« principatele culturi a fost de 23,6 milioane, tone cereale, 908 mii tone floarea-soarelui şi rapiţă, 407 mii tone soia, peste 7 milioane tone sfeclă de zahăr, aproape 3,9 milioane tone cartofi de toamnă, peste 6 milioane tone legume de dimp, aproape 2,1 milioane tone fructe, peste 1,7 milioane tone struguri, în anul 1984, un număr însemnat de unităţi agricole, chiar pe condiţii climatice grele, au realizat la griu, producţii medii intre 3—6 tone la hectar, iar la porumb, pe unele suprafeţe, producţii are peste 20 tone porumb ştiuteţicoca ce arată potenţialul agriculturii noastre socialiste, capacitatea cooperatorilor şi specialiştilor din agricultură «de a organiza şi conduce activitatea de producţie, de a obţine recolte bogate. Efectivele de animale din întreprinderiîn anul 1984 s-a continuat acţiunea de dezvoltare şi modernizare a capacităţii de transport Transporturile feroviare au fost dotate in anul 1984 cu 60 locomotive diesel si electrice, 2 400 vagoane de marfă in echivalent 4 osii, 185 vagoane de călători ; au continuat lucrările de electrificare a liniilor de cale ferată, lungimea acestora la sfîrșşitul anului 1934 ajungind la 3113 km, în condiţiile extinderii proceselor de optimizare a transporturilor de mărfuri cu mijloace de folosinţă generală, volumul acestora a fost în anul 1984 de 767,8 milioane tone, iar parcursul călătorilor de 54,0 le agricole de stat şi unităţile agricole cooperatiste la sfirşitul anului 1904 au fost de 1964,4 mii bovine. 9 587,1 mii porcine. 8125,1 mii ovine şi caprine. 76 299,0 mii pasări, în creştere faţă de anul precedent cu peste 175 mii bovine, peste 610 mii porcine şi cu aproape 5,5 milioane păsări. Intrările la fondul de stat in anul 1984 au fost mai mari comparativ cu realizările din 1983 cu 61,7 la sută la griu Şi secară, 13,7 la sută la orz şi orzoaică, 7,6 la sută la porumb şi sorg, 31,2 la sută la floarea-soarelui şi rapiţă, 36,7 la sută la sfeclă de zahăr, 2,3 la sută la carne, 8,3 la sută la lapte de vacă şi 8,2 la sută la ouă pentru consum. In anul 1984, în agricultură, deşi pe ansamblu s-au obţinut rezultate bune, producţiile nu s-au situat la nivelul planificat, datorită neajunsurilor din activitatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a organelor agricole judeţene, privind folosirea fondului funciar, executarea la timp a lucrărilor agricole, respectarea densităţii plantelor, utilizarea bazei teriilo-materiale şi a sistemelor de irigaţii, furajarea şi îngrijirea animatelor, precum şi activitatea de selecţie şi reproducţie. In silvicultură s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 60,5 mii hectare?, din care 18,2 mii hectare pe cale naturală şi 42,3 mii hectare prin reimpăduriri şi împăduriri integrate, ar fi intedit-fv pentru extinderea speciilor autohtone valoroase, care au reprezentat 45,7 la sută din suprafaţa nou împădurită. De asemenea, au fost ameliorate prin Împăduriri 3,7 mii hectare terenuri degradate din afara fondului forestier, improprii pentru agricultură. S-au efectuat ample lucrări de întreţinere pe 1 637,8 mii hectare păşuni, fertilizări pe 1 600,8 mii hectare, incaminţări şi suprainşăminţări pe 236,9 mii hectare. în anul 1984 s-a acordat o atenţie mai mare valorificării resurselor netemnoase ale pădurii, care au reprezentat 31,6 la sută din totalul valorii producţiei unităţilor silvice. în domeniul gospodăririi apelor s-au dat in exploatare lacuri de acumulare cu folosinţă complexă cu un volum de20 milioane mc, s-au executat lucrări de regularizări, apărări si consolidări de maluri ale cursurilor de apă pe o lungime de 228,5 km, precum și îndiguiri pe o lungime de 168,5 km care a sigură apărarea de inundaţii a unor contra populate, obiective industriale şi a unei suprafeţe de 321570 hectare terenuri agricole, miliarda călători-km. superior realizărilor din anul1983 cu 6,1 la sută." I De asemenea, metroul din Bucureşti — un sistem modern şi eficient de transport urban, in continuă extindere — a asigurat transportul a 90,9 milioane călători, cu 41,1 la sută mai mult faţă de anul precedent. S-a mărit capacitatea de transport a flotei maritime cu 647,2 mii tdw, iar la cea fluvială cu 8 remorchere şi impingătoare, precum şi prin dotarea cu pol nave nepropulsate cu o capacitate de 46,8 mii tone. Activitatea de poştă şi telecomunicaţii a crescut in anul 1984 cu 6,2 la sută. sută, prevederile de plan nu au fost îndeplinite integral datorită deficienţelor ce s-au manifestat in activitatea ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, care nu au lansat in fabricaţie cu prioritate producţia pentru export şi nu s-au preocupat in măsură suficientă pentru pregătirea şi derularea acesteia-Ministerul Comerţului Exterior al Cooperării Economice Internaţionale şi celelalte ministere nu au urmărit in mod corespunzător realizarea integrată a contractelor încheiate, la sfirşitul anului rămintnd neexecutate un volum însemnat de contracte. Guvernul, ministerele economice, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, centralele şi întreprinderile vor trebui ca, in anul 1985, să ia toate măsurile necesare pentru realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor de export, să asigure execuţia la timp şi de bună calitate a producţiei, pentru ca derularea contractelor să se realizeze în devans, astfel incit produsele să ajungă la termenele prevăzute şi in bune condiţiuni la beneficiarii externi. Volumul importului in anul 1984 a fost de 160,8 miliarde lei. Creşterea excesivă a importului faţă de anul 1983 este nejustificată şi se datorează, in principal, neincadrării in consumurile planificate da materii prime, materiale, combustibili si energie, tendinţei de sporire în continuare a autoconsumului in unele sectoare, neaplicării cu fermitate de către ministere, centrale şi întreprinderi a programelor stabilite pentru folosirea in mai mare măsură a resurselor din ţară in acoperirea necesarului. Deşi pe ansamblul industriei au fost obţinute rezultate bune, ele ar fi putut fi mult mai bune dacă in toate ministerele, judeţele, centralele şi întreprinderile s-ar fi acţionat cu mai multă răspundere pentru îndeplinirea programelor stabilite şi întărirea disciplinei de plan. În industria extractivă şi energetică, cu toate că s-au obţinut rezultate pozitive, planul nu a fost îndeplinit, la unele materii prime de bază, cum sunt cărbunele şi ţiţeiul, realizările situindu-se sub cele din anul trecut, deşi au fost date în exploatare o serie de capacităţi noi. Aceasta se datoreşte activităţii necorespunzătoare desfăşurate de conducerile Ministerului Minelor şi Ministerului Petrolului, ale centralelor industriale şi ale unor Întreprinderi care nu au acţionat cu fermitate pentru dezvoltarea producţiei. Întărirea ordinii şi disciplinei in folosirea potenţialului existent. Dacă ar fi fost aplicate măsurile stabilite pentru utilizarea deplină a capacităţilor, a timpului disponibil al utilajelor din dotare si a forţei de muncă, s-ar fi putut realiza o producţia de cărbune mult mai mare, ceea ce ar fi permis aprovizionarea în bune condiţiuni a economiei şi a populaţiei. Este necesar ca in viitor extracţia de lignit din cariere, prevăzută în plan, să fie realizată In cea mai mare parte in perioada martie-noiembrie, creindu-se stocurile necesare la centralele electrice in scopul funcţionării normale a acestora in perioada de iarnă. Nerealizările din aceste sectoare au influenţat negativ aprovizionarea economiei şi au condus la unele importuri nejustificat de mari, în sectorul energiei electrice, au continuat să se manifeste neajunsurile din perioadele anterioare, lipsa de răspundere in efectuarea reparaţiilor şi întreţinerea agregatelor energetice care funcţionează pe cărbune, ceea ce a făcut ca acestea sa fie utilizate sub capacitatea disponibilă. De asemenea, reţetele de transport de gaze şi energie termică nu au fost verificate şi pregătite în mod corespunzător pentru aprovizionarea în bune condiţiuni a consumatorilor în perioadă friguroasă. Guvernul nu a luat măsuri ferme pentru economisirea resurselor energetice in lunile de vară, astfel incit să asigure rezervele necesare bunei aprovizionări cu energie electrică, termică şi combustibili în perioada de iarnă, ceea ce s-a reflectat negativ asupra realizării planului de producţie. Va trebui să se elaboreze un program corespunzător de lucru in toate unităţile care să permită asigurarea energiei necesare pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie în tot cursul anului, aplatizarea vîrfului de consum din perioada de iarnă şi de vară şi asigurarea producţiei energetice necesare in toate ramurile economiei. în industria prelucrătoare s-au realizat îmbunătăţiri în structura producţiei, precum II. Agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor III. Transporturi şi telecomunicaţii V.M. Realizări in faţă de 1984 realizări 1983 Energie electrică mid. kWh 41,6 101,9 din care : — pe bază de cărbune mid. kWh 31,4 107,9 Cărbune net mii tone 44 279,6 99,3 — Huilă (inclusiv antracit) mii tone 8 488,1 108,3 — Huilă cocsificabilă mii tone 2 903,010,9 — Lignit și cărbune brun mii tone 35 331,4 97,3 Cocs metalurgic mii tone 4 848,8 113,6 Ţiţei extras mii tone 11 432,9 98,8 Caz metan utilizabil, inclusiv gaze libere mid. me 33,3 JOS,2 Oţel mii tone 14 436,7 114,6 Laminate finite pline din oţel mii tone 10 359,4 113,3 Ţevi din oţel mii tone 1507,3 106,8 Aluminiu primar şi aliaje din aluminiu mii tone 244,0 109,3 Mijloace de automatizare electrotehnice şi electronice şi tehnică de calcul mld. tel 9,7 118,7 Transformatoare electrice de 0,25 kVA şi peste mii kVA 11900,0 128,0 Produse ale industriei de mecanică fină şi optică, echipamente şi elemente hidraulice şi pneumatice mld. lei 12,4 120,0 Maşini-unelte pentru aşchierea metalelor mld. lei 8,8 120,1 Utilaj petrolier mii. lei 5 833,0 106,8 Tractoare (inclusiv CKD şi seturi de piese) buc. 86 703 104,8 Autoturisme de oraş buc. 107 208 139,4 Autocamioane, autotractoare şi autobasculante buc. 10 485 104,0 Rulmenţi mii buc. 113 312 104,2 îngrăşăminte chimice (100% substanţă activă) mii tone 3 072,7 105,3 Fibre şi fire artificiale şi sintetice mii tone 281,3 H9,4 Cauciuc sintetic mii tone 159,3 108,3 Anvelope auto, tractor, avion mii buc. 5 862,4 110,0 Ciment (echiv. 80*/o clincher) mii tone 14 018,1 100,3 Mobilier din lemn mii. lei 16 712,7 98,6 Celuloză și semiceluloză mii tone 506,4 135A Medicamente pentru uz uman mii. lei 4 699,2 110,7 Televizoare mii buc. 406,3 104,3 Țesături mii. mp 1071,0 90,6 Tricotaje mii. buc. 340,0 500,2 Confecții textile mii. lei 4 249,8 110,8 încălțăminte mil. per. 114,9 101,9 Carne și preparate din carne mii tone 1 907,5 103,0 Peşte . mii tone 253,4 101,2 Lapte de consum mii hl. 5 808,4 loi.3 Unt mii ton 1 43,7 104,2 Brinzeturi mii tone 95,8 120,0 Zahăr mii tone 805,5 145,0 Conserva de legume ș i fructe mH tone 490,3 109,7 vin brut mii hl. 16 938,3 198,8 • . •• IV. Investiţii Investiţiile in anul 1984 — in valoare de 244,7 miliarde lei, respectiv cu 6,1 la sută mai mari faţă de anul precedent — au fost repartizate pe principalele ramuri astfel : 50 la sută industria, 18 la sută agricultura, silvicultura şi economia apelor, 12 la sută transporturile şi telecomunicaţiile, 12 la sută locuinţele si gospodăria comunală. Au fost date in exploatare integral sau parţial 443 capacităţi de producţie industrială şi agrozootehnice importante, îndeosebi in industria extractivă si energetică, industria chimică, construcţiile de maşini şi industria alimentară, precum şi sisteme de irigaţii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, complexe de creştere şi îngrăşare a animalelor. în anul 1984 a fost inaugurat Canalul Dunăre—Marea Neagră in lungime de 64,2 km, prin care se reduce distanţa de transport pe apă dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km. Fondurile fixe puse în funcţiune in anul 1984 din fondurile statului însumează 223,2 miliarde lei. Planul de investiţii şi de punere în funcţiune de noi capacităţi în anul 1984 nu a fost realizat integral. Nu au fost puse în funcţiune unele obiective importante de investiţii cu efecte nefavorabile asupra realizării planului la producţie şi export. Guvernul nu a luat toate măsurile necesare pentru ca ministerele, celelalte organe centrale şi locale să acţioneze pentru pregătirea în bune condiţiuni a investiţiilor, asigurarea documentaţiei şi utilajelor şi organizarea in mod corespunzător a lucrărilor pe şantiere. V. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică au adus o contribuţie deosebită la Întreaga dezvoltare economico-socială a ţării, avind un rol tot mai important in modernizarea bazei tehnico-materiale a economiei, creşterea producţiei industriale şi agricole, perfecţionarea activităţii economice şi sociale. Prin aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice naţionale în anul 1984 s-a asigurat introducerea a 1 400 şi respectiv extinderea a incă 1 125 procedee tehnologice avansate cu un aport substanţial la valorificarea superioară a materiilor prime, la reducerea consumurilor materiale şi energetice, îndeosebi în ramurile chimie, metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică şi electronică, extractivă, materiale de construcţii, industrie uşoară , s-au asigurat astfel pe concepţie proprie peste 95 la sută din tehnologiile necesare realizării obiectivelor de investiţii. Introducerea noilor tehnologii şi a celor 370 sisteme de mecanizare şi automatizare au contribuit cu circa 50 la sută la creşterea productivităţii muncii în industria republicană, în anul 1994 au fost realizate şi introduse in producţie un număr de 3 450 tipuri de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii noi şi modernizate cu caracteristici superioare, 890 noi materiale şi bunuri de consum. Ca urmare ponderea produselor noi şi modernizate puse in fabricaţie de la începutul cincinalului, in producţia marfă realizată în 1984 in ramuriie prelucrătoare ala industriei republicane, a reprezentat 39 la sută. Circa 4/5 din capacitatea unităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică au fost concentrate pe obiectivele ce decurg din programele speciale aprobate. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a fost concentrată pe dezvoltarea producţiei ramurilor de vârf, îndeosebi în domeniul energeticii nucleare, industriei aeronautice, chimiei polimerilor şi a sintezelor fine. S-a acţionat cu fermitate pentru realizarea programelor de automatizare, electronizare şi robotizare a proceselor de producţie. De asemenea, a continuat acţiunea de tipizare şi standardizare a produselor şi tehnologiilor, în special la oţelurile aliate şi la materialele de construcţii, cu efecte pozitive asupra creşterii productivităţii, reducerii costurilor de producţie şi îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale a sectoarelor productive, în agricultură cercetarea ştiinţifică şi-a adus o contribuţie importantă la sporirea potenţialului productiv al solului, crearea de noi soiuri de seminţe şi plante de mare randament, mai rezistente şi cu durată de maturizare mai scurtă, rase de animale cu potenţial productiv ridicat, noi tehnologii de furajare a animalelor. Au fost continuate şi dezvoltate cercetările fundamentale de perspectivă în chimie, fizică, biologie, matematică, medicină, ştiinţele economice şi social-politice. O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării producţiei in unităţile de cercetare in scopul satisfacerii in mai mare măsură a necesarului economiei naţionale de produse şi materiale de înaltă tehnicitate ; producţia marfă realizată in anul 1984 cu aportul unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a sporit cu 24 la sută față de anul precedent. VI. Relaţii economice externe Volumul total al comerţului exterior in anul 1084 a fost de 388,9 miliarde lei. S-au dezvoltat şi diversificat în continuare relaţiile comerciale şi de cooperare in producţie cu ţările socialiste ; s-au extins relaţiile cu ţările membre ale C.A.E.R. in cadrul programelor speciale de colaborare pe termen lung. în acelaşi timp, s-au amplificat relaţiile economice şi tehnicoştiinţifice cu ţările în curs de dezvoltare, cu celelalte state ale lumii. Volumul exportului in anul 1984 a fost de 223,1 miliarde lei, crescind ponderea mărfurilor cu grad ridicat de prelucrare — maşini, utilaje şi mijloace de transport, produse chimice şi mărfuri industriale de larg consum — care s-a ridicat la 52 la sută din total. încasările valutare din turismul internaţional în anul 1984 au crescut cu 7,2 la sută faţă de anul precedent, numărul turiştilor care ne-au vizitat ţara ridicindu-se la 6,6 milioane persoane. Activitatea de comerţ exterior desfăşurată in anul 1984 a condus la un sold excedentar al balanţei comerciale de 3,1 miliarde dolari, asigurîndu-se achitarea unei părţi însemnate din datoria externă. Cu toate că volumul exportului a crescut față de anul precedent cu 16,5 la VINERI 1 FEBRUARIE 1985 VII. Nivelul de trai al populaţiei Realizările obţinute In anul 1984 în dezvoltarea şi modernizarea producţiei materiale şi creşterea eficienţei economice s-au concretizat, in obţinerea unui venit naţional de 700,0 miliarde iei, cu 7,7 la sută mai mare decit in anul precedent, ceea ce a permis Înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării şi creşterea veniturilor populaţiei. Populaţia Republicii Socialiste România la sfirşitul anului 1984 a fost de 22,7 milioane locuitori, aproape jumătate din populaţia ţării locuind în municipii şi oraşe. Populaţia activă (ocupată in activitatea economico-socială) a ajuns la 10,5 milioane, din care 71 la sută îşi desfăşura activitatea in industrie şi celelalte ramuri peagricole, iar 29 la sută in agricultură. Numărul mediu al personalului muncitor a fost in anul 1084 de 7 585 mii persoane ; ponderea femeilor in totalul personalului muncitor la sfirşitul anului 1984 a fost de 39 la sută, în anul 1984 economia naţională a primit 369 mii muncitori calificaţi prin Învăţăminte profesional, tehnic şi liceal de specialitate şi prin cursuri de calificare in întreprinderi. In acelaşi timp au fost pregătite prin invăţămintul superior 37 mii ingineri, economişti, cadre didactice, medicale şi de altă specialitate. La 1 august 1984 s-a încheiat acţiunea de majorare a retribuţiilor tuturor categoriilor de personal muncitor. Concomitent cu aceasta a avut loc majorarea sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, a cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, a cotelor de constituire a fonduluide premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deosebite, precum şi pentru stimularea exportului. Veniturile băneşti obţinute de populaţie de la sectorul socialist in anul 1984 au fost de 361,4 miliarde lei, cu 18,8 miliarde lei mai mari decit in anul precedent. Fondul de retribuire a personalului muncitor a fost de 267,7 miliarde lei, cu 6,1 la sută mai mare faţă de 1983, iar retribuţia medie nominală a personalului muncitor a ajuns la finele anului la 2 925 lei, în acelaşi timp, infăptuindu-se cu fermitate politica de stabilitate a preţurilor s-a realizat un indice al evoluţiei preţurilor şi tarifelor serviciilor sub nivelul planificat cu circa 2 la sută, acesta răminind practic la nivelul anului 1983. Măsurile pentru aplicarea programului de majorare a retribuţiilor personalului muncitor şi evoluţia planificată a preţurilor au asigurat o creştem a retribuţiei reale de 6 la sută comparativ cu 1980. Veniturile băneşti ale ţărănimii, obţinute din munca în cooperativele agricole die producţie şi din vinzarea către unităţile socialiste a produselor agroalimentare, aui fost. In anul 1984 de 21,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mari comparativ in anul precedent. Veniturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, avi sporit In anul 1984 cu peste 11 la sută faţă de anul 1980. Au sporit, în continuare, fondurile destinate finanţării acţiunilor social-culturale, în anul 1984 volumul total al acestor fonduri alocate de la bugetul de stat. din fondurile pentru acţiuni sociale, constituite la dispoziţia unităţilor economice in cadrul aplicării noului mecanism economico-financiar, din fondurile pentru acţiuni social-culturale ale organizaţiilor cooperatiste, precum şi din veniturile proprii ala altor unităţi au însumat 100,4 miliarde lei, revenind in medie pe un locuitor 4 438 lei anual. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea acţiunilor socialculturale in anul 1984 au fost de 88,8 miliarde lei, cu 5,2 la sută mai mari faţă de 1983. Incepind cu data de 1 august 1984, au fost majorate toate categoriile de pensii. La finele anului 1934 pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de virstă și vechime integrală in muncă a fost de 1 766 lei. Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin unităţile comerţului socialist au fost de 272,2 miliarde lei, cu 4,8 la sută mai mari decit in anul 1983, în cadrul acestora 148,5 miliarde lei au reprezentat mărfurile alimentare şi 123,7 miliarde lei mărfurile nealimentare. La acoperirea cerinţelor de consum ale populaţiei, îndeosebi in oraşe şi centre muncitoreşti, o contribuţie au adus-o şi desfacerile de produse agroalimentare de către producători pe piaţa ţărănească unde preţurile au fost mai mici cu 12,1 la sută faţă de anul 1983. Volumul serviciilor prestate cu plată populaţiei de unităţile socialiste — inclusiv din activitatea de transport şi gospodărie comunală — a fost de 57,1 miliarde lei. A continuat să se extindă şi să se diversifice gama serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea mai bună a cerinţelor populaţiei. Invăţămintul de toate gradele a continuat să se dezvolte şi să se perfecţioneze. Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a conţinutului procesului instructiv-educativ, s-au lărgit şi diversificat formele de integrare a invăţămîntului cu producţia şi cercetarea, ceea ce a contribuit la creşterea nivelului de calificare şi pregătire a cadrelor în anul de invăţămint 1984—1985 frecventează şcolile de toate gradele 5,8 milioane copii preşcolari, elevi şi studenţi, ceea ce reprezintă un sfert din populaţia ţării. în anul 1984 s-au dat in folosinţă 612 săli de clasă, 3 862 locuri in internate, 14 270 mp spaţii pentru învătămîntul superior şi 1100 locuri in cămine studenţeşti, care au condus la dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a invătămîntului. Au continuat să se amplifice şi să se diversifice activităţile în domeniul culturii şi artei, în anul 1984 s-au realizat 23 filme artistice de lung metraj, 393 filme documentare, ştiinţifice şi artistice de scurt metraj. Au fost editate 3 214 titluri de cărţi şi broşuri intr-un tiraj de 64,3 milioane exemplare şi au apărut 49 titluri de ziare şi reviste intr-un tiraj anual de 1 386 milioane exemplare. Au fost date in folosinţă noi unităţi spitaliceşti cu 7 030 paturi, 17 dispensare policlinici, din care 12 cupiste cu spitale şi 5 independente, precum si 15 dispensare medicale, care alături de alte dotări au contribuit la dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns in anul 1984 la 211,8 mii, revenind 9,4 paturi la 1000 locuitori. Asistenţa medicală a populaţiei a fost asigurată de 46,3 mii medici, din care 7,3 mii stomatologi, revenind 480 locuitori la un medic, precum şi de 132,6 mii cadre sanitare medii. A sporit dotarea tehnico-edilitară a localităţilor prin extinderea reţelelor orăşeneşti de distribuţie a apei cu peste 440 km şi a reţelei de canalizare cu circa 460 km. A continuat procesul de sistematizare a oraşelor şi comunelor, intensificindu-se preocupării pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor patriei. Condiţiile de locuit ale populaţiei s-au îmbunătăţit prin darea în folosinţă a unui număr de 131,9 mii locuinţe, din care 122,5 mii apartamente din fondurile statului şi organizaţiilor cooperatiste, precum si a 9,9 mii locuri in cămine pentru nefamisti. 41 Realizările obţinute în dezvoltarea economico-sociala a ţării in anul 1934, rod al eforturilor depuse de oamenii muncii constituie o bază trainică pentru anul 1985 şi înfăptuireaîntăririlor Congresului al XIVI-lea, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru trecerea la o calitate superioară a activităţii economice şi sociale, dezvoltarea şi modernizarea in continuant a economiei naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor, întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale- Se impun acţiuni ferme pentru valorificarea cit mai deplină a puternicului potenţial productiv de care dispune ţara noastră, in condiţiile adîncirii procesului de dezvoltare intensivă a economiei, de realizare a unei eficiente cit mai înalte in toate sectoarele, în centrul activităţii tuturor unităţilor trebuie să stea îndeplinirea riguroasă a obligaţiilor ce le revin in cadrul diviziunii sociale a muncii, stabilite potrivit planului naţional unic in concordanţă cu cerinţele de ansamblu ale dezvoltării economico-sociale, în ministere, centrale şi întreprinderi se impune să se acţioneze cu fermitate pentru realizarea planului la toţi indicatorii, respectarea disciplinei de plan, întărirea controlului asupra producţiei fizice, de la contractare, pregătire tehnologică, lansarea in fabricaţie, asigurarea aprovizionării şi forţei de muncă, pinâ la expedierea produselor la export şi Intern. O atenţie deosebită trebuie acordată înfăptuirii riguroase a prevederilor programelor speciale de importanţă naţională privind dezvoltarea mai puternică a industriei, a bazei energetice şi de materii prime. Îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea consumurilor şi valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, intensificarea recuperării materiaielor refolosibile, diminuarea costurilor «3« producţie şi îndeosebi a cheltuielilor materiale, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea şi organizarea muncii, a eficienţei şi rentabilităţii in toate unităţile industriale. în agricultură eforturile ţărănimii trebuie concentrate pentru îndeplinirea prevederilor programului naţional privind asigurarea unor recolte agricole sigure şi stabile şi realizarea in anul 1935 a unei producţii vegetale şi animale superioare faţă de 1984. Toţi factorii de răspundere din agricultură trebuie să acţioneze mai energic pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, atit in cultura plantelor, cit şi in zootehnie. Participarea tot mai activă a României la schimbul de valori pe plan mondial impune situarea in centrul activităţii factorilor de răspundere din întreprinderi, ministere, centrale şi din comerţ exterior pentru realizarea cu prioritate a producţiei de export, reducerea substanţială a importurilor, asigurîndu-se respectarea echilibrului planificat al balanţei comerciale şi de plăţi externe. Este necesar ca toate colectivele de oameni ai muncii, consiliile de conducere, adunările generale, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere şi organe centrale, precum şi guvernuul să acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea integrală a planului naţional unic pe anul 1985 şi a angajamentelor asumate prin chemările la in trecerea socialistă, asigurarea unei eficiente ridicate in toate sectoarele de activitate, cerinţă obli-gatorie pentru aplicarea principiilor nouui mecanism econormico-financiar, pentru creşterea puternică a venitului naţional, a avuţiei socialiste şi pe această bază; asigurarea mijloacelor necesare dezvoltării economico-sociale şi înfăptuirii măsurilor stabilite privind ridicarea nivelului de bunăstare a oamenilor muncii — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Puternic angajaţi in înfăptuirea hotâririlor adoptate de Congresul al XlII-lea al partidului, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strins uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor acţiona in deplină unitate, CU spirit de înaltă răspundere şi disciplină pentru realizarea exemplară a pianului pe anul 1985 şi a cincinalului 1981—1985, asigurind astfel înaintarea fermă a ţării noastre pe calea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. CONSILIUL SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE CONSILIUL DE MINIŞTRI COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ