Scînteia Tineretului, februarie 1985 (Anul 41, nr. 11095-11118)

1985-02-01 / nr. 11095

„SCt NT­EI A TINERETULUI" pag. 2 C­OMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 (Urmare din pag. I) Rezultatele obţinute in anu­l 1984, pe I. Industrie in anul 1984, a crescut potenţialul tehnic şi productiv al industriei prin intrarea în funcţiune de noi obiective şi realizarea de importante lucrări­­le modernizări şi reutilări ale capacităţilor existente care au asigurat o mai ist­imă profilare, inte­grare şi specializare a producţiei, îmbu­nătăţirea continuă a structurii acesteia şi ridicarea eficienţei economice.­­Productia marfă realizată in industrie a fost d­e 1171,6 miliarde lei, cu 6,7 la sută mai mare faţă de cea obţinută in anul 1988, iar producţia netă de 866,8 miliarde lei, cu 8,4 la sută superioară celei din anul precedent. Ritmuri superioare s-au înregistrat în industria construcţiilor de maşini şi industria chimică unde pro­ducţia a crescut îndeosebi în industria produselor de mecanică fină şi optică cu 80,0 la sută, mijloacelor tehnicii de calcul 13,2 la sută, maşinilor muncite de prelu­crare a metalelor 10,l la sută, precum şi in industria fibrelor şi firelor chimice 19,4 la sută, produselor sodice 11,9 la sută şi in­dustria cauciucului 3,3 la sută. O atenţie deosebită a fost acordată am­plificării prospecţiunilor geologice şi dez­voltării bazei energetice şi de materii în agricultură, a doua ramură de bază a economiei naţionale, s-au obţinut reali­zări importante in îndeplinirea programe­lor speciale pentru creşterea producţiei pe­ principatele ramuri şi sectoare ale econo­miei naţionale, se prezintă după cum urmează : prime, fiind atrase In circuitul economie noi resurse minerale utile. Totodată, au fost intensificate acţiunile pentru valori­ficarea materialelor recuperabile, utili­zarea energiei refolosibile, reepocilmo­­n fi­rea pieselor şi subansambletar, precum şi pentru atragerea in circuitul economic tetr-o proporţie sporită a surselor necon­venţionale de energie. In industria mică producţia marfă şi prestării« de servicii neindustriale reali­zate «u fost, de 105 miliarde lei, depă­şind cu 14,7 la sută nivelul din 1983, ceea ce a contribuit la o mai bună aprovi­zionare a populaţiei cu bunuri de consum şi articole de uz casnic şi gospodăresc. Productivitatea muncii in industria re­publicană — calculată pe baza producţiei marfă — a crescut faţă de anul anterior cu 7,1 la sută, obţinindu-se pe această cale aproape întregul spor de producţie. Cheltuielile totale la 1609 lei producţie marfă in industria republicană au fost mai mici cu 9,3 lei faţă de anul 1983, iar cheltuielile materiale cu 6,1 lei. I.­ principalele produse fizice, pro­ducţia realizată se prezintă după cum urmează­­ şi creşteri importante la o serie de sorti­mente. Cu toate acestea In construcţia de maşini planul nu a fost realizat, nu s-au asigurat utilajele tehnologice şi echipamen­tele necesare pentru punerea în funcţiune la timp a unor obiective de investiţii, s-a intirziat realizarea unor produse noi, nu s-au îndeplinit programele de export sta­bilite­ în industria chimică la o serie de produse fizice s-au înregistrat rămineri în urmă, nivelurile de producţie situindu-se sub plan, iar la unele produse de bază, cum sunt : acid sulfuric, oxi,alcooli, fire poliamidice, coloranţi, mase plastice ş.a., realizările fiind chiar mai mici decit cele din anul precedent. La Ministerul Indus­triei Uşoare, In sectoarele de ţesături şi în­călţăminte au continuat să se manifeste neajunsuri In îndeplinirea planului produc­ţiei fizice, iar Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii nu a realizat prevederile de plan la mobilă şi alte produse. Toate acestea se datorase faptului că mi­nisterele economice, centralele şi consiliile oamenilor muncii din întreprind­eri nu au stabilit măsurile necesare pentru buna or­ganizare a producţiei şi a muncii, pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare realizării integrate a indicatorilor de plan, în acelaşi timp. Comitetul de Stat al Pla­nificării, Ministerul Aprovizionării Tehni­­co-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperă­rii Economice Internaţionale şi au urmărit in permanenţă felul in care sa desfăşoară producţia şi desfacerea acesteia la intern şi export. Guvernul nu a intervenit cu toată hotă­­rîrea pentru eliminarea pe parcurs a nea­junsurilor manifestata, pentru întărirea or­dinii şi disciplinei în producţie, a discipli­nei de plan în toate sectoarele. pentru reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie e­­lectrică, realizarea in termai a pro­gramelor de tipizare şi încadrare a tuturor consumurilor în normele stabili­te, ceea ce a avut drept consecinţă ape­larea la importuri nejustificat de­ mari. S-au tolerat, in continuare, manifestări de risipă a resurselor materiale, nu S-a ac­ţionat cu toată fermitatea pentru reali­zarea producţiei fizice prevăzute în plan şi, cu prioritate, a celei destinate expor­tului. Pentru 1985 va trebui ca Ministerele, centralele, întreprinderile şi judeţele să ia măsuri pentru realizarea integrală şi depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică, pentru reducerea cossumurilor e­­nergetice îndeosebi in industria metalur­gică, chimică şi materialelor de construcţii, pentru încadrarea strictă in consumuri la materiale prevăzute in plan, getale şi animale. La cereale boabe pro­ducţia din anul 1984 a fost de 1 042 kg pe locuitor , deşi au fost Condiţii grele în toamnă şi primăvară, determinate de seceta prelungită, s-a realizat cea mai mare producţie din istoria României la cereale boabe sfeclă de zahăr, floarea­­soarelui şi rapiţă, cartofi de toamnă şi legume de timp. Au sporit efectivele de animale, producţia de cânte, lapte şi alte produse animaliere. Baza tehnico-materială a agriculturii s-a dezvoltat prin dotarea cu 18,4 mii tractoare agricole, iar mii combine auto­propulsate «te recoltat cereale, precum şi alte maşini şi utilaje agricole perfecţio­nate, produse in industria noastră naţio­nalii ; la sfirşitul anului 1984, agricultura dispunea de peste 174 mii tractoare fizi­ce şi de 56 mii combine autopropulsate pentru recoltat cereale boabe. în anul 1984 agricultura a primit 1238,8 mii tone în­grăşăminte chimice (100% substanţă ac­tivă) şi 44,5 mii tone pesticide. în domeniul irigaţiilor au fost execu­tate lucrări de amenajări in sisteme mată şi locate pe o suprafaţă de 305,7 mii hec­tare, inclusiv cel­ care urmează să fie puse in funcţiune in primăvara anului 1985 ; s-au efectuat lucrări d­e desecări pe 140,6 mii hectare şi de combatere a ero­ziunii solului pa 297,7 mii hectare­­ la sfirşitul anului 1934, suprafaţa totală a­­menajata pentru irigat a ajuns la 2612,3 mii hectare, iar cea cu mici amenajări pentru udări direct din surse de apă la 199,5 mii hectare. Cu toate acestea, pre­vederile programului naţional de îmbu­nătăţiri funciare pentru anul 1984 nu au fost realizate, datorită lipsurilor grave care s-au manifestat de pregătirea, orga­nizarea şi desfăşurarea lucrărilor pe şan­tiere şi conducerea acestora de către Mi­nisterul Agriculturii şi Industriei Alimen­tare­. Producţia vegetală 1« principatele cul­turi a fost de 23,6 milioane, tone cereale, 908 mii tone floarea-soarelui şi rapiţă, 407 mii tone soia, peste 7 milioane tone sfeclă de zahăr, aproape 3,9 milioane tone car­tofi de toamnă, peste 6 milioane tone le­gume de dimp, aproape 2,1 milioane tone fructe, peste 1,7 milioane tone struguri, în anul 1984, un număr însemnat de unităţi agricole, chiar pe condiţii clima­tice grele, au realizat la griu, producţii medii intre 3—6 tone la hectar, iar la porumb, pe unele suprafeţe, producţii are peste 20 tone porumb ştiuteţi­­coca ce a­­rată potenţialul agriculturii noastre so­cialiste, capacitatea cooperatorilor şi spe­cialiştilor din agricultură «de a organiza şi conduce activitatea d­e producţie, de a obţine recolte bogate. Efectivele de animale din întreprinderi­în anul 1984 s-a continuat acţiunea de dezvoltare şi modernizare a capacităţii de transport­ Transporturile feroviare au fost dotate in anul 1984 cu 60 locomotive diesel si electrice, 2 400 vagoane de marfă in echi­valent 4 osii, 185 vagoane de călători ; au continuat lucrările de electrificare a liniilor de cale ferată, lungimea acestora la sfîrș­şi­tul anului 1934 ajungind la 3113 km, în condiţiile extinderii proceselor de op­timizare a transporturilor de mărfuri cu mijloace de folosinţă generală, volumul acestora a fost în anul 1984 de 767,8 mili­oane tone, iar parcursul călătorilor de 54,0 le agricole de stat şi unităţile agricole cooperatiste la sfirşitul anului 1904 au fost de 1964,4 mii bovine. 9 587,1 mii por­cine. 8125,1 mii ovine şi caprine. 76 299,0 mii pasări, în creştere faţă de anul pre­cedent cu peste 175 mii bovine, peste 610 mii porcine şi cu aproape 5,5 milioane păsări. Intrările la fondul de stat in anul 1984 au fost mai mari comparativ cu realiză­ri­le din 1983 cu 61,7 la sută la griu Şi secară, 13,7 la sută la orz şi orzoaică, 7,6 la sută la porumb şi sorg, 31,2 la sută la floarea-soarelui şi rapiţă, 36,7 la sută la sfeclă de zahăr, 2,3 la sută la carne, 8,3 la sută la lapte de vacă şi 8,2 la sută la ouă pentru consum. In anul 1984, în agricultură, deşi pe an­samblu s-au obţinut rezultate bune, pro­ducţiile nu s-au situat la nivelul planifi­cat, datorită neajunsurilor din activitatea Ministerului Agriculturii şi Industriei A­­limentare şi a organelor agricole jude­ţene, privind folosirea fondului funciar, executarea la timp a lucrărilor agricole, respectarea densităţii plantelor, utilizarea bazei ter­ii­lo-materi­ale şi a sistemelor de irigaţii, furajarea şi îngrijirea animate­lor, precum şi activitatea de selecţie şi re­producţie. In silvicultură s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 60,5 mii hec­tare?, din care 18,2 mii hectare pe cale na­turală şi 42,3 mii hectare prin reimpădu­­riri şi împăduriri integrate, ar fi intedit-fv pentru extinderea speciilor autohtone va­loroase, care au reprezentat 45,7 la sută din suprafaţa nou împădurită. De aseme­nea, au fost ameliorate prin Împăduriri 3,7 mii hectare terenuri degradate d­in­ a­­fara fondului forestier, improprii pentru agricultură. S-au efectuat ample lucrări de întreţinere pe 1 637,8 mii hectare pă­şuni, fertilizări pe 1 600,8 mii hectare, in­­caminţări şi suprainşăminţări pe 236,9 mii hectare. în anul 1984 s-a acordat o aten­ţie mai mare valorificării resurselor ne­te­mn­oase ale pădurii, care au reprezen­tat 31,6 la sută din totalul valorii pro­ducţiei unităţilor silvice. în domeniul gospodăririi apelor s-au dat in exploatare lacuri de a­­cumulare cu folosinţă complexă cu un volum de­­20 milioane mc, s-au executat lucrări de re­gularizări, apărări si consolidări de ma­luri ale cursurilor d­e apă pe o lungime d­e 228,5 km, precum și îndiguiri pe o lungime de 168,5 km care a sigură apă­rarea de inundaţii a unor contra popu­late, obiective industriale şi a unei su­prafeţe de 321570 hectare terenuri agricole, miliarda călători-km. superior realizărilor din anul­­1983 cu 6,1 la sută." I De asemenea, metroul­ din Bucureşti — un sistem modern şi eficient de transport ur­ban, in continuă extindere — a asigurat transportul a 90,9 milioane călători, cu 41,1 la sută mai mult faţă de anul precedent. S-a mărit capacitatea de transport a flo­tei maritime cu 647,2 mii tdw, iar la cea fluvială cu­ 8 remorchere şi impingătoare, precum şi prin dotarea cu pol nave nepro­­pulsate cu o capacitate de 46,8 mii tone. Activitatea de poştă şi telecomunicaţii a crescut in anul 1984 cu 6,2 la sută. sută, prevederile de plan nu au fost în­deplinite integral datorită deficienţelor ce s-au manifestat in activitatea ministere­­lor, centralelor şi întreprinderilor, care nu au lansat in fabricaţie cu prioritate producţia pentru export şi nu s-au preo­cupat in măsură suficientă pentru pregă­tirea şi derularea acesteia-Ministerul­ Comerţului Exterior al Coo­perării Economice Internaţionale şi cele­lalte ministere nu au urmărit in mod co­respunzător realizarea integrată a contrac­telor încheiate, la sfirşitul anului rămintnd neexecutate un volum însemnat de con­tracte. Guvernul, ministerele economice, Mi­nisterul Comerţului Exterior şi Coope­rării Economice Internaţionale, centralele şi întreprinderile vor trebui ca, in anul 1985, să ia toate măsurile necesare pentru realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor de export, să asigure execuţia la timp şi de bună calitate a producţiei, pentru ca derularea contractelor să se realizeze în devans, astfel incit produsele să ajungă la termenele prevăzute şi in bune condi­ţiuni la beneficiarii externi. Volumul importului in anul 1984 a fost de 160,8 miliarde lei. Creşterea excesivă a importului faţă de anul 1983 este nejusti­ficată şi se datorează, in principal, nein­­cadrării in consumurile planificate da materii prime, materiale, combustibili si energie, tendinţei de sporire în conti­nuare a autoconsumului in unele sec­toare, neaplicării cu fermitate de către ministere, centrale şi întreprinderi a pro­gramelor stabilite pentru folosirea in mai mare măsură a resurselor din ţară in aco­perirea necesarului. Deşi pe ansamblul industriei au fost ob­ţinute rezultate bune, ele ar fi putut fi mult mai bune dacă in toate ministerele, judeţele, centralele şi întreprinderile s-ar fi acţionat cu mai multă răspundere pen­tru îndeplinirea programelor stabilite şi întărirea disciplinei de plan. În industria extractivă şi energetică, cu toate că s-au obţinut rezultate pozitive, planul nu a fost îndeplinit, la unele ma­terii prime de bază, cum sunt cărbunele şi ţiţeiul, realizările situindu-se sub cele din anul trecut, deşi au fost date în exploa­tare o serie de capacităţi noi. Aceasta se datoreşte activităţii necorespunzătoare desfăşurate de conducerile Ministerului Minelor şi Ministerului Petrolului, ale cen­tralelor industriale şi ale unor Întreprin­deri care nu au acţionat cu fermitate pen­tru dezvoltarea producţiei. Întărirea ordi­nii şi disciplinei in folosirea potenţialului existent. Dacă ar fi fost aplicate măsurile stabilite pentru utilizarea deplină a capaci­tăţilor, a timpului disponibil al utilajelor din dotare si a forţei de muncă, s-ar fi putut realiza o producţia de cărbune mult mai mare, ceea ce ar fi permis aprovizio­narea în bune condiţiuni a economiei şi a populaţiei. Este necesar ca in viitor extrac­ţia de lignit din cariere, prevăzută în plan, să fie realizată In cea mai mare parte in perioada martie-noiembrie, creindu­-se stocurile necesare la centralele electrice in scopul funcţionării normale a acestora in perioada de iarnă. Nerealizările din aceste sectoare au influenţat negativ aprovizio­narea economiei şi au condus la unele im­porturi nejustificat de mari, în sectorul energiei electrice, au conti­nuat să se manifeste neajunsurile din pe­rioadele anterioare, lipsa de răspundere in efectuarea reparaţiilor şi întreţinerea agregatelor energetice care funcţionează pe cărbune, ceea ce a făcut ca acestea sa fie utilizate sub capacitatea disponibilă. De asemenea, reţetele de transport de gaze şi energie termică nu au fost verificate şi pregătite în mod corespunzător pentru apro­vizionarea în bune condiţiuni a consuma­torilor în perioadă friguroasă. Guvernul nu a luat măsuri ferme pentru economisirea resurselor energetice in lunile de vară, astfel incit să asigure rezervele necesare bunei aprovizionări cu energie electrică, termică şi combustibili în perioada de iar­nă, ceea ce s-a reflectat negativ asupra realizării planului de producţie. Va trebui să se elaboreze un program corespunzător de lucru in toate unităţile care să permită asigurarea energiei necesare pentru utili­zarea deplină a capacităţilor de producţie în tot cursul anului, aplatizarea vîrfului de consum din perioada de iarnă şi de vară şi asigurarea producţiei energetice necesare in toate ramurile economiei. în industria prelucrătoare s-au realizat îmbunătăţiri în structura producţiei, precum II. Agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor III. Transporturi şi telecomunicaţii V.M. Realizări in­­ faţă de 1984 realizări 1983 Energie electrică mid. kWh 41,6 101,9 din care : — pe bază de cărbune mid. kWh 31,4 107,9 Cărbune net mii tone 44 279,6 99,3 — Huilă (inclusiv antracit) mii tone 8 488,1 108,3 — Huilă cocsificabilă mii tone 2 903,0­­10,9 — Lignit și cărbune brun mii tone 35 331,4 97,3 Cocs metalurgic mii tone 4 848,8 113,6 Ţiţei extras mii tone 11 432,9 98,8 Caz metan utilizabil, inclusiv gaze libere mid. me 33,3 JOS,2 Oţel mii tone 14 436,7 114,6 Laminate finite pline din oţel mii tone 10 359,4 113,3 Ţevi din oţel mii tone 1507,3 106,8 Aluminiu primar şi aliaje din aluminiu mii tone 244,0 109,3 Mijloace de automatizare electroteh­nice­ şi elect­ronice şi tehnică de calcul mld. tel 9,7 118,7 Transformatoare electrice de 0,25 kVA şi peste mii kVA 11900,0 128,0 Produse ale industriei de mecanică fină şi optică, echipamente şi ele­mente hidraulice şi pneumatice mld. lei 12,4 120,0 Maşini-unelte pentru aşchierea me­talelor mld. lei 8,8 120,1 Utilaj petrolier mii. lei 5 833,0 106,8 Tractoare (inclusiv CKD şi seturi de piese) buc. 86 703 104,8 Autoturisme de oraş buc. 107 208 139,4 Autocamioane, autotractoare şi auto­basculante buc. 10 485 104,0 Rulmenţi mii buc. 113 312 104,2 îngrăşăminte chimice (100% substanţă activă) mii tone 3 072,7 105,3 Fibre şi fire artificiale şi sintetice mii tone 281,3 H9,4 Cauciuc sintetic mii tone 159,3 108,3 Anvelope auto, tractor, avion mii buc. 5 862,4 110,0 Ciment (echiv. 80*/o clincher) mii tone 14 018,1 100,3 Mobilier din lemn mii. lei 16 712,7 98,6 Celuloză și semiceluloză mii tone 506,4 1­35A Medicamente pentru uz uman mii. lei 4 699,2 110,7 Televizoare mii buc. 406,3 104,3 Țesături mii. mp 1071,0 90,6 Tricotaje mii. buc. 340,0 500,2 Confecții textile mii. lei 4­ 249,8 110,8 încălțăminte mil. per. 114,9 101,9 Carne și preparate din carne mii tone 1 907,5 103,0 Peşte . mii tone 253,4 101,2 Lapte de consum mii hl. 5 808,4 loi.3 Unt mii ton 1 43,7 104,2 Brinzeturi mii tone 95,8 120,0 Zahăr mii tone 805,5 145,0 Conserva de legume ș i fructe mH tone 490,3 109,7 vin brut mii hl. 16 938,3 198,8 • . •• IV. Investiţii Investiţiile in anul 1984 — in valoare de 244,7 miliarde lei, respectiv cu 6,1 la sută mai mari faţă de anul precedent — au fost repartizate pe principalele ramuri astfel : 50 la sută industria, 18 la sută agricultura, silvicultura şi economia apelor, 12 la sută transporturile şi telecomunicaţiile, 12 la sută locuinţele si gospodăria comunală. Au fost date in exploatare integral sau parţial 443 capacităţi de producţie industrială­ şi agro­zootehnice importante, îndeosebi in in­dustria extractivă si energetică, industria chimică, construcţiile de maşini şi indus­tria alimentară, precum şi sisteme de iri­gaţii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, complexe de creştere şi îngrăşare a ani­malelor. în anul 1984 a fost inaugurat Ca­nalul Dunăre—Marea Neagră in lungime de 64,2 km, prin care se reduce distanţa de transport pe apă dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km. Fondurile fixe puse în funcţiune in anul 1984 din fondurile statului însumea­ză 223,2 miliarde lei. Planul de investiţii şi de punere în func­ţiune de noi capacităţi în anul 1984 nu a fost realizat integral. Nu au fost puse în funcţiune unele obiective importante de investiţii cu efecte nefavorabile asupra realizării planului la producţie şi export. Guvernul nu a luat toate măsurile ne­cesare pentru ca ministerele, celelalte or­gane centrale şi locale să acţioneze pentru pregătirea în bune condiţiuni a investiţiilor, asigurarea documentaţiei şi utilajelor şi organizarea in mod corespunzător a lucră­ri­lor pe şantiere. V. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea teh­nologică au adus o contribuţie deosebită la Întreaga dezvoltare economico-socială a ţării, avind un rol tot mai important in modernizarea bazei tehnico-materiale a economiei, creşterea producţiei industriale şi agricole, perfecţionarea activităţii eco­nomice şi sociale. Prin aplicarea rezulta­telor cercetării ştiinţifice naţionale în anul 1984 s-a asigurat introducerea a 1 400 şi respectiv extinderea a incă 1 125 procedee tehnologice avansate cu un aport substan­ţial la valorificarea superioară a materiilor prime, la reducerea consumurilor materiale şi energetice, îndeosebi în ramurile chimie, metalurgie, construcţii de maşini, electro­tehnică şi electronică, extractivă, materiale de construcţii, industrie uşoară , s-au asi­gurat astfel pe concepţie proprie peste 95 la sută din tehnologiile necesare realizării obiectivelor de investiţii. Introducerea noi­lor tehnologii şi a celor 370 sisteme de mecanizare şi automatizare au contribuit cu circa 50 la sută la creşterea producti­vităţii muncii în industria republicană, în anul 1994 au fost realizate şi intro­duse in producţie un număr de 3 450 ti­puri de maşini, utilaje, aparate şi instala­ţii noi şi modernizate cu caracteristici su­perioare, 890 noi materiale şi bunuri de consum. Ca urmare ponderea produselor noi şi modernizate puse in fabricaţie de la începutul cincinalului, in producţia marfă realizată în 1984 in ramuriie prelucrătoare ala industriei republicane, a reprezentat 39 la sută. Circa 4/5 din capacitatea unită­ţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică au fost concentrate pe obiec­tivele ce decurg din programele speciale aprobate. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi in­ginerie tehnologică a fost concentrată pe dezvoltarea producţiei ramurilor de vârf, îndeosebi în domeniul energeticii nucleare, industriei aeronautice, chimiei polimerilor şi a sintezelor fine. S-a acţionat cu fermi­tate pentru realizarea programelor de auto­matizare, electronizare şi robotizare a pro­ceselor de producţie. De asemenea, a con­tinuat acţiunea de tipizare şi standardi­zare a produselor şi tehnologiilor, în spe­cial la oţelurile aliate şi la materialele de construcţii, cu efecte pozitive asupra creş­terii productivităţii, reducerii costurilor de producţie şi îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale a sectoarelor productive, în agricultură cercetarea ştiinţifică şi-a adus o contribuţie importantă la sporirea potenţialului productiv al solului, crearea de noi soiuri de seminţe şi plante de mare randament, mai rezistente şi cu du­rată de maturizare mai scurtă, rase de animale cu potenţial productiv ridicat, noi tehnologii de furajare a animalelor. Au fost continuate şi dezvoltate cerce­tările fundamentale de perspectivă în chi­mie, fizică, biologie, matematică, medi­cină, ştiinţele economice şi social-politice. O atenţie deosebită a fost acordată dez­voltării producţiei in unităţile de cerce­tare in scopul satisfacerii in mai mare măsură a necesarului economiei naţio­nale de produse şi materiale de înaltă tehnicitate ; producţia marfă realizată in anul 1984 cu aportul unităţilor de cerce­tare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a sporit cu 24 la sută față de anul precedent. VI. Relaţii economice externe Volumul total al comerţului exterior in anul 1084 a fost de 388,9 miliarde lei. S-au dezvoltat şi diversificat în continuare re­laţiile comerciale şi de cooperare in pro­ducţie cu ţările socialiste ; s-au extins re­laţiile cu ţările membre ale C.A.E.R. in cadrul programelor speciale de colaborare pe termen lung. în acelaşi timp, s-au am­plificat relaţiile economice şi tehnico­­ştiinţifice cu ţările în curs de dezvoltare, cu celelalte state ale lumii. Volumul exportului in anul 1984 a fost de 223,1 miliarde­ lei, crescind ponderea mărfurilor cu grad ridicat de prelucrare — maşini, utilaje şi mijloace de transport, produse chimice şi mărfuri industriale de larg consum — care s-a ridicat la 52 la sută din total. încasările valutare din turismul inter­naţional în anul 1984 au crescut cu 7,2 la sută faţă de anul precedent, numărul tu­riştilor care ne-au vizitat ţara ridicin­­du-se la 6,6 milioane persoane. Activitatea de comerţ exterior desfăşu­rată in anul 1984 a condus la un sold ex­cedentar al balanţei comerciale de 3,1 mi­liarde dolari, asigurîndu-se achitarea unei părţi însemnate din datoria externă. Cu toate că volumul exportului a crescut față de anul precedent cu 16,5 la VINERI 1 FEBRUARIE 1985 VII. Nivelul de trai al populaţiei Realizările obţinute In anul 1984 în dez­voltarea şi modernizarea producţiei ma­teriale şi creşterea eficienţei economice s-au concretizat, in obţinerea unui venit naţional de 700,0 miliarde iei, cu 7,7 la sută mai mare decit in anul precedent, ceea ce a permis Înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării şi creşterea veniturilor populaţiei. Populaţia Republicii Socialiste Româ­nia la sfirşitul anului 1984 a fost de 22,7 milioane locuitori, aproape jumătate din populaţia ţării locuind în municipii şi oraşe. Populaţia activă (ocupată in activitatea economico-socială) a ajuns la 10,5 mi­lioane, din care 71 la sută îşi desfăşura activitatea in industrie şi celelalte ramuri peagricole, iar 29 la sută in agricultură. Numărul mediu al personalului muncitor a fost in anul 1084 de 7 585 mii persoane ; ponderea femeilor in totalul personalului muncitor la sfirşitul anului 1984 a fost de 39 la sută, în anul 1984 economia na­ţională a primit 369 mii muncitori cali­ficaţi prin Învăţăminte­ profesional, teh­nic şi liceal de specialitate şi prin cursuri de calificare in întreprinderi. In acelaşi timp au fost pregătite prin invăţămintul superior 37 mii ingineri, economişti, ca­dre didactice, medicale şi de altă specia­litate. La 1 august 1984 s-a încheiat acţiunea de majorare a retribuţiilor tuturor categoriilor de personal muncitor. Concomitent cu aceasta a avut loc majorarea sporului pen­tru vechime neîntreruptă în aceeaşi uni­tate, a cotelor de constituire a fondului de participare­ a oamenilor muncii la realiza­rea producţiei, a beneficiilor şi la împăr­ţirea beneficiilor, a cotelor de constituire a fondului­­de premiere anuală şi a fondu­lui de premiere pentru realizări deosebite, precum şi pentru stimularea exportului. Veniturile băneşti obţinute de populaţie de la sectorul socialist in anul 1984 au fost de 361,4 miliarde lei, cu 18,8 miliarde lei mai mari decit in anul precedent. Fondul de retribuire a personalului muncitor a fost de 267,7 miliarde lei, cu 6,1 la sută mai mare faţă de 1983, iar retribuţia me­die nominală a personalului muncitor a ajuns la finele anului la 2 925 lei, în acelaşi timp, infăptuindu-se cu fer­mitate politica de stabilitate a preţurilor s-a realizat un indice al evoluţiei preţuri­lor şi tarifelor serviciilor sub nivelul pla­nificat cu circa 2 la sută, acesta răminind practic la nivelul anului 1983. Măsurile pentru aplicarea programului de majorare a retribuţiilor personalului muncitor şi evoluţia planificată a preţurilor au asigu­rat o creştem a retribuţiei reale de 6 la sută comparativ cu 1980. Veniturile băneşti ale ţărănimii, obţinu­te din munca în cooperativele agricole die producţie şi din vinzarea către unităţile socialiste a produselor agroalimentare, aui fost. In anul 1984 de 21,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mari comparativ in anul precedent. Veniturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, avi sporit In anul 1984 cu peste 11 la sută faţă de­ anul 1980. Au sporit, în continuare, fondurile des­tinate finanţării acţiunilor social-culturale, în anul 1984 volumul total al acestor fon­duri alocate de la bugetul de stat. din fon­durile pentru acţiuni sociale, constituite la dispoziţia unităţilor economice in cadrul aplicării noului mecanism economico-fi­­nanciar, din fondurile pentru acţiuni so­­cial-culturale ale organizaţiilor cooperatis­te, precum şi din veniturile proprii ala altor unităţi au însumat 100,4 miliarde lei, revenind in medie pe un locuitor 4 438 lei anual. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea acţiunilor social­­culturale in anul 1984 au fost de 88,8 mi­liarde lei, cu 5,2 la sută mai mari faţă de 1983. Incepind cu data de 1 august 1984, au fost majorate toate categoriile de pensii. La finele anului 1934 pensia medie de asi­gurări sociale de stat pentru limită de virstă și vechime integrală in muncă a fost de 1 766 lei. Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin unităţile comerţului socialist au fost de 272,2 miliarde lei, cu 4,8 la sută mai mari decit in anul 1983, în cadrul acestora 148,5 miliarde lei au reprezentat mărfurile alimentare şi 123,7 miliarde lei mărfurile nealimentare. La acoperirea cerinţelor de consum ale populaţiei, îndeosebi in oraşe şi centre muncitoreşti, o contribuţie au adus-o şi desfacerile de produse agroali­mentare de către producători pe piaţa ţă­rănească unde preţurile au fost mai mici cu 12,1 la sută faţă de anul 1983. Volumul serviciilor prestate cu plată populaţiei de unităţile socialiste — inclu­siv din activitatea de transport şi gospo­dărie comunală — a fost de 57,1 miliarde lei. A continuat să se extindă şi să se di­versifice gama serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea mai bună a cerinţelor popu­laţiei. Invăţămintul de toate gradele a conti­nuat să se dezvolte şi să se perfecţioneze. Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a conţinutului procesului instructiv-educativ, s-au lărgit şi diversificat formele de inte­grare a invăţămîntului cu producţia şi cercetarea, ceea ce a contribuit la creşte­rea nivelului de calificare şi pregătire a cadrelor­ în anul de invăţămint 1984—1985 frecventează şcolile de toate gradele 5,8 milioane copii preşcolari, elevi şi studenţi, ceea ce reprezintă un sfert din populaţia ţării. în anul 1984 s-au dat in folosinţă 612 săli de clasă, 3 862 locuri in internate, 14 270 mp spaţii pentru învătămîntul su­perior şi 1100 locuri in cămine studenţeşti, care au condus la dezvoltarea şi moderni­zarea bazei materiale a invătămîntului. Au continuat să se amplifice şi să se diversifice activităţile în domeniul culturii şi artei, în anul 1984 s-au realizat 23 filme artistice de lung metraj, 393 filme docu­mentare, ştiinţifice şi artistice de scurt metraj. Au fost editate 3 214 titluri de cărţi şi broşuri intr-un tiraj de 64,3 mi­lioane exemplare şi au apărut 49­ titluri de ziare şi reviste intr-un tiraj anual de 1 386 milioane exemplare. Au fost date in folosinţă noi unităţi spi­taliceşti cu 7 030 paturi, 17 dispensare­ po­­liclinici, din care 12 cupiste cu spitale şi 5 independente, precum si 15 dispensare medicale, care alături de alte dotări au contribuit la dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii populaţiei. Numărul pa­turilor de asistenţă medicală a ajuns in anul 1984 la 211,8 mii, revenind 9,4 paturi la 1000 locuitori. Asistenţa medicală a populaţiei a fost asigurată de 46,3 mii me­dici, din care 7,3 mii stomatologi, revenind 480 locuitori la un medic, precum şi de 132,6 mii cadre sanitare medii. A sporit dotarea tehnico-edilitară a loca­lităţilor prin extinderea reţelelor orăşe­neşti de distribuţie a apei cu peste 440 km şi a reţelei de canalizare cu circa 460 km. A continuat procesul de sistematizare a oraşelor şi comunelor, intensificindu-se preocupării­ pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor patriei. Condiţiile de locuit ale populaţiei s-au îmbunătăţit prin darea în folosinţă a unui număr de 131,9 mii locuinţe, din care 122,5 mii apartamente din fondurile statului şi organizaţiilor cooperatiste, precum si a 9,9 mii locuri in cămine pentru nefami­sti. 41 Realizările obţinute în dezvoltarea eco­­nomico-sociala a ţării in anul 1934, rod al eforturilor depuse de oamenii muncii con­stituie o bază trainică pentru anul 1985 şi înfăptuirea­­întăririlor Congresului al XIVI-lea, a orientărilor şi indicaţiilor secreta­rului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru trecerea la o ca­litate superioară a activităţii economice şi sociale, dezvoltarea şi modernizarea in­ con­tinuant a economiei naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor, întărirea inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale- Se impun acţiuni ferme pentru valorificarea cit mai deplină a puternicului potenţial productiv de care dispune ţara noastră, in condiţiile adîncirii procesului de dezvolta­re intensivă a economiei, de realizar­e a unei eficiente cit­ mai înalte in toate sec­toarele, în centrul activităţii tuturor uni­tăţilor trebuie să stea îndeplinirea riguroa­să a obligaţiilor ce le revin in cadrul di­viziunii sociale a muncii, stabilite potrivit planului naţional unic in concordanţă cu cerinţele de ansamblu ale dezvoltării eco­­nomico-sociale, în ministere, centrale şi întreprinderi se impune să se acţioneze cu fermitate pentru realizarea planului la toţi indicatorii, respectarea disciplinei de plan, întărirea controlului asupra producţiei fi­zice, de la contractare, pregătire tehnolo­gică, lansarea in­ fabricaţie, asigurarea a­­provizionării şi forţei de muncă, pinâ la expedierea produselor la export şi Intern. O atenţie deosebită trebuie acordată în­făptuirii riguroase a prevederilor progra­melor speciale de importanţă naţională privind dezvoltarea mai puternică a indus­triei, a bazei energetice şi de materii pri­me. Îmbunătăţirea nivelului tehnic şi ca­li­ta­tiv al produselor, reducerea consumu­rilor şi valorificarea superioară a materii­lor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, intensificarea recuperării materia­­­ielor refolosibile, diminuarea costurilor «3« producţie şi îndeosebi a cheltuielilor ma­teriale, creşterea mai accentuată a produc­tivităţii muncii şi perfecţionarea şi organi­zarea muncii, a eficienţei şi rentabilităţii in toate unităţile industriale. în agricultură eforturile ţărănimii tre­buie concentrate pentru îndeplinirea pre­vederilor programului naţional privind asi­gurarea unor recolte agricole sigure şi sta­bile şi realizarea in anul 1935 a unei pro­ducţii vegetale şi animale superioare faţă de 1984. Toţi factorii de răspundere din agricultură trebuie să acţioneze mai ener­gic pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, atit in cultura plan­telor, cit şi in zootehnie. Participarea tot mai activă a României la schimbul de valori pe plan mondial im­pune situarea in centrul activităţii facto­rilor de răspundere din întreprinderi, mi­nistere, centrale şi din comerţ exterior pentru realizarea cu prioritate a producţiei de export, reducerea substanţială a impor­turilor, asigurîndu-se respectarea echili­brului planificat al balanţei comerciale şi de plăţi externe. Este necesar ca toate colectivele de oa­meni ai muncii, consiliile de conducere, adunările generale, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Teh­­nico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Comerţului Ex­terior şi Cooperării Economice Internaţio­nale, Ministerul Finanţelor şi celelalte mi­nistere şi organe centrale, precum şi gu­­vernuul să acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea integrală a planului na­ţional unic pe anul 1985 şi a angajamen­telor asumate prin chemările la in trecerea socialistă, asigurarea unei eficiente ridicate in toate sectoarele de activitate, cerinţă obli-g­atorie pentru aplicarea principiilor nou­­ui mecanism econormico-financiar, pentru creşterea puternică a venitului naţional, a avuţiei socialiste şi pe această bază; asi­gurarea mijloacelor necesare dezvoltării economico-sociale şi înfăptuirii măsurilor stabilite privind ridicarea nivelului de bunăstare a oamenilor muncii — ţelul su­prem al politicii partidului nostru. Puternic angajaţi in înfăptuirea hotâri­­rilor adoptate de Congresul al XlII-lea al partidului, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strins uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor acţiona in deplină unitate, CU spirit de înaltă răspundere şi disciplină pentru realizarea exemplară a pianului pe anul 1985 şi a cincinalului 1981—1985, asi­­gurind astfel înaintarea fermă a ţării noas­tre pe calea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. CONSILIUL SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE CONSILIUL DE MINIŞTRI COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ

Next