Scînteia Tineretului, noiembrie 1985 (Anul 41, nr. 11329-11354)

1985-11-01 / nr. 11329

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 DE DATELE EM ANGAJAMENT DINCOLO In peisajul industrial al Brăilei, Combinatul de prelu­crare a lemnului este una din­tre unităţile mijlocii, organi­zaţia de tineret de aici puţind fi clasificată chiar printre cele mici. Dar ce poate fi remarca­tă aici este calitatea întregii activităţi de la cea socială pînă la cea de producţie şi creaţie tehnico-ştiinţifîcă. Spi­ritul de buni gospodari dom­neşte peste tot in combin­art, deşi se ştie, intr-un asemenea mediu de producţie este foarte greu de ţinut ordine, curăţenie. Şi totuşi, chiar nu din acest, punct de vedere, al „esteticii“ cotidiene. Combinatul de pre­lucrare a lemnului poate fi bun de exemplu. în acest ca­dru, organizaţia U.T.C. acţio­nează cu eficienţă, impunin­­du-se în viaţa întreprinderii şi primind sprijin permanent , fiind îndrumată îndeaproape de organizaţia de partid, de comi­tetul de partid de aici. „j© preocupare deosebită pentru e­­ducarea tineretului in spiritul muncii, al pasiunii pentru me­seriile de bază din combinat caracterizează activitatea co­mitetului U.T.C., a activului U.T.C., a tuturor organizaţiilor de tineret“, ne spune tovarăşa Aurora Tilinei, secretara comi­tetului de partid. Şi acest fapt se manifestă nu numai în ac­tivităţile cu tinerii deja înca­draţi în combinat, ci şi cu cei care se află încă pe băncile li­ceului patronat de combinat. Odată ajunşi in combinat, foştii elevi sunt capacităţi şi­­în ac­ţiuni politico-educative şi cul­­tural-artistice-sportive făcin­­du-i să se simtă ca într-o ve­ritabilă familie. Cele 13 orga­nizaţii U.T.C. au efectuat lu­crări de muncă patriotică, la numai 9 luni ale acestui an valoarea acestora fiind de peste 100 mii lei. Desigur, semnifi­caţia faptei­­uteeiste este mu­lt mai mare, în mod curent tinerii participă la trescărcat lemne din vagoane, la stivuit cheres­tea, la încărcat mobilă în au­totrenuri. Ori de câte ori e ne­voie, adică atunci cind e „virf de producţie“, comitetul U.T.C. intervine şi organizează cu ti­nerii zile, sâptămini şi decade­­record în producţie. Sau dacă într-o secţie lucrurile se urnesc mai greu , vine organizaţia U.T.C. ,şi prin exemplu de mu­n­­că-record impulsionează, dina­mizează întreaga activitate. Aşa s-a întâmplat la secţia chibrituri, la secţia PAL, la secţia şi atelierul de mobilă. Ciod a fost nevoie, tinerii au intervenit energic şi pentru sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei pentru export, în decada record din luna august, acţiune condusă de Nicolae Bratu şi Ionică Purcăreaţă, se­cretari de organizaţie, s-au ob­ţinut peste plan 10 garnituri de mobilă pentru export. De altfel, la nivel de comitet şi la nivel de organizaţii există o imagine clară, precisă asu­pra obiectivelor d­in a­­ceastă perioadă ale organizaţiei de tineret din combinat. Chiar la intrarea in unitate, pe un panou mare se află înscrise da­tele angajamentului organiza­ţiei U.T.C.­­Cei 30 mii lei lu­crări in sprijinul producţiei au fost depăşiţi încă din prima parte a anului. Sunt in curs de­­desfăşurare cele 5 iniţiative de economisire a căror valoare de­păşeşte 100 mii lei, şi cele 4 teme de cercetare ce vizează­­aspecte esenţiale din procesul de producţie. Cele 5 iniţiative ale organizaţiei U.TC. se des­făşoară la secţiile de PAJ­, (pentru export­) şi la secţia şi­­atelierul de mobilă, realizîn­­du-se econom, de circa 25 mii lei valută ptună acum. O iniţiativă mai nouă, ce impli­că maximum de responsabili­tate şi un înalt nivel profesio­nal a fost lansată cu succes — „Nici un produs refuzat la ex­port“. Altă iniţiativă care se intitulează „Eficienţă maximă — consum redus de materie primă, energie şi combustibil“ s-a extins în toate secţiile şi atelierele de producţie cuprin­­zind peste 700 de tineri. Cele 4 teme de cercetare, stadiul lor sunt aspecte îndeaproape ur­mărite de comitetul U.T.C. De­sigur, în toate sectoarele unde se lansează iniţiative de pro­ducţie, pe primul plan se si­tuează pregătirea profesională a tinerilor, mai exact spus per­fecţionarea pregătirii profesio­nale. Tocmai de aceea, printre aspectele care vizează pregăti­rea profesională se află şi a­­tragerea tinerilor la concursu­rile profesionale. La concursul „Cel mai bun timplar de mo­bilă“ au luat parte, de pildă, a­­proape 508 de tineri, în tabloul activităţii tinerilor organiza­ţiei din C.P.L. Brăila se în­scriu şi brigăzile de onoare, printre acestea numărîndu-se, evidenţiindu-se de fapt, cea condusă de Ermilia Sălbaticu şi Petri­că Banciu. în domeniul producţiei pentru export au fost organizate 3 echipe de ti­neret la atelierul şi secţia de mobilă, fruntaşi fiind Coştirul Boţu, Ni­colae Bratu, Dobrică Ciupitu. In întrecerea utecistă s-au înscris ca fruntaşi lăcătuşii Ionel Burada şi Nicu Şerban, tîmplarul Vasilică Bratu, maşi­­nista Marioara Rusescu. Secre­tarul comitetului U.T.C. din combinat, Traian Vîlvoi, ne prezintă toate aceste aspecte din viaţa organizaţiei cu aerul omului care stăpîneşte bine în­treaga situaţie, de la dansul de sîmbătă seara pînă la finaliza­rea cursurilor politehnicii mun­citoreşti la care sînt înscrişi a­­proape 200 de tineri. „ Stăpini bine problemele organizaţiei, aşi cunoaşte coordonatele acti­vităţii de zi cu zi sunt şi tre­buie să fie note fireşti in acti­vitatea oricărui secretar de co­mitet sau de organizaţie U.T.C. Tocmai de aceea in organizaţia U.T.C. de la C.P.L. Brăila se evidenţiază un stil de muncă bine conturat, axat pe mobili­zarea tinerilor la producţie şi implicit in amplul proces de educare prin muncă şi pentru muncă, la traducerea în viaţă a programului tinerei generaţii, în activitatea din organizaţii un rol important în ceea ce pri-­­veşte afirmarea iniţiativei ti­nerilor şi mobilizarea lor la problemele producţiei, ale uni­tăţii din care fac parte il au adunările generale ale organi­zaţiilor. înţelegind acest fapt, la plenara de pe trimestrul III al acestui an comitetul U.T.C. a luat in discuţie modul de pre­gătire şi desfăşurare a adună­rilor generale U.T.C. A reieşit concluzia că birourile organi­zaţiilor se achită bine de sar­cini, probleme existind totuşi la organizaţiile U.T.C. din secţia Chibrituri şi la organizaţia U.T.C. Mobilă III. Evident, joc de mai bine este şi în desfăşurarea adunărilor generale U.T.C., mai ales în ceea ce priveşte aborda­rea temelor pentru dezbateri. In orice caz, comitetul U.T.C. de aici, activul U.T.C. cu expe­rienţa de producţie şi organi­zatorică de care dispune poate găsi noi şi noi resurse pentru dezvoltarea, pentru îmbogăţi­rea vieţii organizaţiilor U.T.C., de la noi aspecte privind par­ticiparea tinerilor la activitatea de producţie pînă la organiza­rea in mod atractiv a timpului liber al tinerilor. Si, desigur, de a da noi dimensiuni, con­crete şi superioare, ambiţiei de a produce nu numai mobilă foarte bună, nu numai PAL foarte bun, ci şi de a pro­duce printre cele mai bune chibrituri din ţară. Din bogata „agitaţie vizuală“ aflu că exis­tă continui preocupări pentru disciplină în muncă, pentru sporirea calităţii şi controlul a­­cesteia, pentru dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc — di­recţii în care organizaţiile U.T.C. de aici promovează spi­ritul dinamic, intransigent. A­­celeaşi trăsături le aflu şi in ceea ce priveşte dezvoltarea spiritului de economie la toţi tinerii, pentru că aici se lu­crează cu o materie primă pre­ţioasă — lemnul. Şi aflu, şi transcriu aici şi ca pe o curio­zitate, că dintr-un metru cub de lemn se fac 62 500 de cutii de chibrituri... EUGEN MIHAESCU Organizaţiile U.T.C. în munca lor de zi cu zi Mereu la înălţimea tradiţiei La început l-am privit neîn­crezător, zimbind subţire şi as­cuns, dar el insista, ca să în­ţelegi şi să simţi Blajul ai ne­voie de timp, cel puţin câtev­a zile, deşi pentru mine lucrurile erau clare, hai să lăsăm vor­bele frumoase şi să privim rea­litatea acestui oraş pe care îl poţi parcurge cu uşurinţă la pas, străzi drepte şi scurte, blocuri noi şi case vechi, mult asemănătoare intre ele, descu­­rajind pînă şi efortul de a le descrie ; un oraş deci ca ori­care alt oraş transilvan­ie nu depăşeşte 30 000 de locuitori, li­niştit ,cuminte, odihnitor, ce poate fi atît de complicat aici ? Şi va fi rindul lui să zimbeas­­că, cu istoria ce faci ?, m-a întrebat. Ci­ timp iţi­na ca s-o cunoşti, s-o străbaţi măcar cu privirea ? Mă şi pregăteam să-i răspund acestui proaspăt prim secretar U.T.C. al Blajului, pe numele lui Ion Moldovan, cînd mi-am amintit de acele lecţii de istorie şi literatură ale a­­dolescenţei şi brusc pentru mine Blajul a devenit ceea ce şi este — unul din spaţiile de­venirii noastre culturale. Jocul de popas al genialităţii româ­neşti de la Eminescu la Timo­­tei Cipariu, Cîmpia Libertăţii şi şcolile româneşti cele înalte. Mica Romă, colinele, istoria, mindria cea dreaptă şi continui­tatea. Cetatea de Baltă, Sînce­­lul ,Ţapul sau Mănărade. A­­proape că nu există clădire mai veche a oraşului care să nu poarte amprenta timpului şi a faptei, lecţii deschise de isto­rie şi gînd curat, de statorni­cie şi credinţă. Blajul are multe cotloane, biblioteci, cărţi rare şi scumpe, documente şi dovezi, numeroase locuri as­cunse ce se refuză, nu fără o anumită mindrie ardeleană, pri­virii grăbite şi vag indiferente. E formidabil respectul ce-l poartă blăjeanul trecutului, ori­ginii sale latine, evenimentu­lui înscris într-un act sau filă de cronică. Aici fiecare lucru işi are istoria sa. Nimic pu­­pare a se fi iscat aici peste noapte. Chiar şi acest Liceu in­dustrial forestier, cit se poate de contemporan nouă, are propria sa continuitate şi mişcare repe­­rabilă în timp . Şcoală de artă şi meserii. Şcoală normală de învăţători. Liceu comercial. Şcoală profesională de con­strucţii, pentru a deveni in fi­nal o unitate şcolară cu pro­fil forestier, o veritabilă pe­pinieră de cadre pentru renu­mitul Combinat de prelucrare a lemnului din localitate. Nu e o dovadă de slăbiciune afectivă sau de paseism voalat să amin­teşti toate acestea, de vreme ce accesul spre prezentul acestui oraş şi al oamenilor lui nu e posibil la Blaj decît pe poarta cea mare şi etern deschisă a is­toriei. Ca să înţelegi trebuie să intri şi aici într-o priză de su­flet, o stare­­intimă de comu­nicare, de unde şi invitaţia di­rectorului Valeriu Stanca să privim, atîta doar să privim : clădirea, sălile de clasă, copiii ieşit d­in recreaţie, cit mai de­parte de cifre, prezentări de ansamblu, imagini reci şi neo­­menos de exacte. Inevitabil vom ajunge şi la ele ,dar ceva mai târziu, după ce vom fi parcurs, o clipă măcar, această lecţie de frumos şi util, de is­torie şi nostalgică aducere a­­minte ce o reprezintă lucrările de diplomă ale absolvenţilor (piese de mobilier unicate), mica expoziţie de mobilă cu piese confecţionate" de elevi în orele de practică, panourile ce ilustrează activitatea şcolii şi a întreprinderii ,intr-o concep­ţie unitară, realizată cu profe­sionalism şi mult bun gust, pa­noul primei promoţii a anului 1971 la loc de cinste, foarte mult lemn, in cele mai sur­prinzătoare şi măiestrite ipos­taze, sculptură, arabescuri, multă artă- Practic, totul apar­ţine elevilor noştri, ne spunea tovarăşul Vaieriu S­tin­ea. De­geaba te lauzi cu 18 labo­ratoare, cu biblioteca, inter­natul, cele două săli de sport (aşa improvizate cum sunt), cu cele 7 ateliere puse la­ dispoziţia pregătirii practice, dacă ii rezumi elevu­lui viitoarea meserie doar la câteva deprinderi şi automa­­tisme. Sigur că industria pre­lucrării lemnului presupune multă precizie şi îndeminare, exerciţiu şi talent, în acelaşi timp însă şcoala trebuie să fie şi o generoasă şansă acordată fanteziei şi creativităţii spre o cit mai deplină exprimare de sine. Nu e deci de mirare că absolvenţii acestui liceu lucrea­ză in secţiile cele mai pre­tenţioase ale C.P.L.-ului (la sculptură în lemn, spre exem­plu), fie ca timplari, fie ca o­­peratori pentru produse strati­ficate. A fi astăzi (aşa cum se obişnuieşte să se spună) mese­riaş în prelucrarea lemnului înseamnă să fii şi un pic ar­tist. Mecanizarea şi toate teh­nologiile la un loc nu fac cu­ un om care simte lemnul, care ştie sâ-i exploateze desenul nervurilor, avind idei şi simţ estetic. Planul productiv de 800 000 lei (anul acesta) şi 1 400 000 lei (anul viitor) nu ne creează probleme. Dar pentru noi mai contează şi cum îl rea­lizăm, în ce condiţii şi cu ce obiecte. Mobila din casele noastre ne exprimă poate cel mai bine nu numai standardul de viaţă, dar şi personalitatea, gustul, aspiraţiile, formaţia in­telectuală. Acelaşi lucru tre­buie să se intimele şi cu cei care ii dau viaţă, ne spunea Ion Man (director adjunct cu probleme educative), în conse­cinţă, cultivarea sensibilităţii şi creativităţii (atît tehnice cit şi artistice) este la Liceul indus­trial forestier la fel de impor­tantă ca şi instrucţia teoretică şi practică a elevilor. E vorba, mai exact spus, de încurajarea unui anumit spirit de competi­ţie, de antrenare, inclusiv a profesorilor, in­acţiuni, menite să capaciteze talentul şi price­perea fiecăruia. Profesorul Va­sile Crişan este un excelent desenator şi pictor, Iona Brad un inimos profesor de sport care a obţinut cu formaţia de dansuri „Fetele din Căpilna“ premiul I la Festivalul naţio­nal „Cîntarea României“, prof. Vasile Stânea este autor de manuale, profesor dr. Arpadie Hinescu, un prodigios autor de lucrări ştiinţifice şi de manuale şcolare. Dan Sâmpâlean, un ex­celent traducător din limba en­gleză, cu o vie activitate pu­blicistică etc, ceea ce explică într-o­­şi mai mare măsură suc­cesul­­elevei Iulia Pănăzan (premiată la faza republicană a Sesiunii de referate şi comuni­cări ştiinţifice), al colegei Cion­tea Corina (locul III la Olim­piada de fizică pe ţară), al ele­vilor Heea Păcurar, Martin Waltzer (locul I la faza repu­blicană a concursului pe me­serii cu lucrări in intarsier), a lui Iacob Costea (component al lotului olimpic de perspectivă la 5 000 m obstacole) etc. Cu î­­t­vînul frumosul și priceperea. Liceul industrial forestier din Blaj devine astfel nu numai o simplă pepinieră de cadre cu înaltă calificare în domeniul prelucrării lemnului, dar și o generoasă şansă de afirmare creatoare. SORIN PREDA Calitatea invâtâmintului depinde, in primul rind, de noi S-a încheiat Faptul că tinerilor le place sa danseze nu este o noutate, aşa cum nu este o noutate că fie­care epocă şi-a avut melodiile sale de glorie, ritmurile prefe­rate, compozitorii care au răspuns cel mai bine gustului publicului tinăr (şi nu numai). O noutate o reprezintă insă Concursul de muzică de dans pentru tineret organizat de C.C. al U.T.C. in colaborare cu Con­siliul Culturii şi Educaţiei Socia­liste, Uniunea compozitorilor şi muzicologilor şi cu Radiotelevi­­ziunea Română, concurs a cărui finală s-a desfăşurat in zilele de 30 şi 31 octombrie în Sala sporturilor şi culturii din Bucu­reşti. Spun finală nu intimplă­­tor : lansat cu mai mult timp în urmă, concursul s-a bucurat de o impresionantă participare, dar din cele 86 de lucrări primite juriul a selectat numai 25. Aces­tea au fost interpretate, in faţa unui numeros public, în prima seară a manifestării, de cintăreţi şi grupuri deja afirmate, deşi in marea lor majoritate au fost ti­neri. Intr-adevăr, tinereţea a constituit principala caracteris­tică a celei dinţii ediţii a Con­cursului de muzică de dans pen­tru tineret : creatori tineri, in­terpreţi, tineri, o muzică tine­rească, spectatori tineri. Dar, aşa cum şi de astă dată s-a de­monstrat, talentul nu aşteaptă numărul anilor, iar consacrarea poate fi la îndemîna oricui, cu condiţia ca munca, ambiţia să sprijine talentul. Poate că cineva s-ar putea, întreba de ce va fi fost necesar un asemenea concurs cind mu­zicienii noştri, interpreţii noştri de muzică uşoară lansează me­reu melodii noi. Calitatea deo­sebită a pieselor prezentate, succesul extraordinar de care s-au bucurat în rindul celor peste trei mii de spectatori, plă­cerea cu care au fost dansate de formaţiile special invitate ar putea fi un argument de necombătut. Dar mai este unul, cel puţin încă unul: anume ace­la că se simţea nevoia îmbună­tăţirii repertoriului formaţiilor de muzică uşoară ale tineretului cu muzică de dans, cu lucrări noi, cu piese care să oglindeas­că mai puternic, mai profund specificul spiritualităţii noastre, care­­ să răspundă in mai mare măsură nevoilor culturale, artis­tice şi distractive. Apoi, concursul a asigurat participarea tot mai activă in cadrul Festivalului national „Cîntarea României“ a tinerilor creatori — muzicieni, scriitori, interpreţi, cultivarea, dezvolta­rea şi ridicarea la un nou nivel calitativ a acestui gen de muzi­că. De remarcat este şi faptul că, prin conţinutul lor, lucrările prezentate au exprimat bucuria de a trăi in aceşti ani de pro­funde transformări revoluţio­nare, de a descoperi frumuseţii s ţării şi tradiţiile poporului nos­tru, prin petrecerea, în mod plă­cut şi instructiv a timpului li­ber, in minunatele condiţii crea­te tineretului in anii socialis­mului. S-a evidenţiat, totodată, strinsa legătură a lucrărilor prezentate cu tradiţiile muzicale româneşti, cu întreaga creaţie a poporului nostru, concursul de muzică de dans pentru tineret contribuind la îmbogăţirea cul­turii noi, revoluţionare, la edu­carea comunistă a tineretului. Spuneam mai înainte că o parte dintre lucrările prezentate in seara de concurs au fost pa­sionant „ilustrate“ de cîteva for­maţii coregrafice : cea de dans modern („Izvor“) aparţinind An­samblului artistic al U.T.C., cea de dans modern a tineretului din Constanţa şi cea a Ca­sei de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Mangalia. O frumoasă iniţiativă a organiza­torilor, nu numai pentru că in­ acest fel întregul spectacol a avut de cîştigat in varietate. In atractivitate, dar şi pentru că mişcările, dansurile tinerilor co­regrafi s-au constituit in adevă­rate şi plăcute lecţii de felul cum se pot dansa melodiile as­cultate, de felul cum mişcarea elegantă, inventivă, plină de ritm poate fi apanajul, dansului de „ultimă modă“. Mulţi compozitori tineri — sau încă tineri ! — au participat, cu lucrările lor, la acest­ nou concurs. Cum spaţiul nu ne per­mite să-i numim pe toţi, ne vom îngădui totuşi să amintim ciţiva dintre cei mai îndrăgiţi de ti­neri : Ion Cristinoiu, Marius Ţeicu, Dan Creimerman, Şerban Georgescu, Decebal Caspar, Dani Constantin, Petre Magdin, Dan Dimitriu, Cornel Fugaru, Ionel Tudor, Cornel Moraru, Dumitru Lupu şi, desigur, Aurel Giroveanu, Vasile Vasilache. Sigur, foarte important pentru reuşita uneia sau alteia dintre lucrări este interpretul. Iar de la cvintetul „Luchian“ şi grupul „3 T“ la Mihaela Oancea, Mari­na Scupro, Eva Kiss, Dan Crei­merman, Silvia şi Mircea Dumi­­trescu, Liliana şi Mihai Elekes, Eugenia Dan, Vasile Filipescu, Carmen Râdulescu, E­ugenia Dan s-au perindat prin fața specta­torilor, aşa­ precum se observă, vedete, sau vedete în devenire ale muzicii uşoare. Cea de-a doua seară a Con­cursului de muzică de dans pentru tineret a fost de fapt dedicată anunţării palmaresului, altfel spus — Gala. Iată, aşadar, care au fost lucrările considera­te de juriu — şi de public —■ drept cele mai valoroase : Pre­miul I l-a obţinut Cine, oare, cine ?, muzica aparţinînd lui Vasile Vasilache, orchestraţia lui Dan Dimitriu, textul lui Eu­gen Rotaru (a interpretat grupul „3T“) . Premiul Uniunii compozitorilor şi muzicologilor a fost acordat piesei Dansul prieteniei, muzica şi orchestra­ţia Marius Ţeicu, textul Eugen Rotaru (interpret : cvintetul „Luchian“) . Premiul Consiliu­lui Culturii şi Educaţiei Socia­liste i-a revenit lucrării Din­­tr-un vis am strins albas­tru, muzica şi orchestraţia Dani Constantin, textul Eugen Dumitru (interpretă Mihaela Oancea) ; Premiul II — Zbor, muzica şi orchestraţia Dan Di­mitriu, textul Eugen Rotaru (in­terpretă Marina Scupra) ; Pre­miul III ex aequo : Mîini spre soare, muzica şi orchestraţia Cornel Moraru, textul Dan Du­­mitriu (a cvitat Mihaela Oan­cea) şi Robotul, muzica şi or­chestraţia Cornel Fugaru, textul Dan Dumitriu (interpret Mircea Dumitrescu) ; menţiuni au fost acordate lucrărilor Te invit la dans, muzica, orchestraţia şi tex­tul Ion Cristinoiu. Nu e vina ta, muzica şi orchestraţia Dan Creimerman, textul Eugen Ro­taru (interpret Dan Creimer­man) şi Muzica te cheamă, mu­zica şi orchestraţia Şerban Georgescu, textul Dan Verona (interpretă Carmen Rădulescu). Au mai fost acordate premii de către ziarul Scinteia tineretului. Vreau să dansez, muzica şi or­chestraţia Dumitru Lupu, text Viorela Filip (interpret Vasile Filipescu) — şi de către Ansam­blul artistic al U.T.C. —■ Azi, în secolul XX, muzica şi orchestra­ţia Ionel Tudor, textul Andreea Andrei (interpret cvintetul „Lu­chian.“). Un dar al juriului pentru pu­blic au fost cele trei lucrări pre­zentate, bineînţeles in afara con­cursului, lucrări care aparţineau unora dintre membrii săi. Prie­tenă fi­e muzica este titlul pie­sei scrise de Anton Şuteu (text Dan Dumitriu) şi care a fost interpretată de Silvia şi Mircea Dumitrescu, îmi acordaţi un dans, aparţine — ca muzică şi orchestraţie — lui Marcel Dra­­gomir (text Gh. Marian), iar interpreta din Gală a fost Emi­lia Diţu, iar Simona Florescu a cvitat piesa lui Dan Ardeleanu (pe text de Gina Teodorescu) Nu e adevărat. Spectacolul atît de frumos şi de variat al Galei a mai fost întregit cu incă un gind bun al organizatorilor : o bine pusă la punct formaţie de dans de societate a întreprinde­rii poligrafice din Oradea a in­terpretat... dansuri nemuritoare. Iată, aşadar, ilustrată şi ideea de continuitate, de continuitate a ceea ce e valoros, a ceea ce este cu adevărat „artistic“ în muzica de dans dintotdeauna. O iniţiativă care s-a bucurat de un mare succes in rindul ti­nerilor, una pe care şi noi, ală­turi de ei, o dorim continuată. Căci vor avea de cîştigat şi ei, spectatorii, ascultăto­rii, virtualii dansatori, dar şi creatorii noştri de muzică de dans dornici să răspundă gustu­lui de astăzi, contemporaneităţii şi (dacă se poate...) să rămînă, prin muzica lor, nemuritori. M. IONESCU ] Ambianţă şi confort O casa frumos aranjata este mindria oricărei gospodine. Depinde numai de dumneavoastră să aveţi un interior intim şi plăcut. O perdea cu gust, un covor in culori calde, o faţă de masă asortată conferă căminului dv. un plus de eleganţă şi confort Magazinele şi raioanele specializate ale comerţului de stat vă oferă posibilitatea de a alege cele mai frumoase modele de covoare cu desene geometrice sau florale, in variate di­mensiuni, perdele, seturi de feţe de masă şi cuverturi. VINERI 1 NOIEMBRIE 1985 FRONT LARG DE LUCRU (Urmare din part. l)­tala protejării acestuia prin con­servarea căldurii proprii. Astfel, chiar in aceste zile vor fi tur­nate fundaţiile maşinilor de pre­luat cărbune, precum şi ale ma­şinilor de haldat. Vor fi termi­nate totodată timelele conduc­telor subterane asigurindu-se evacuarea rapidă a apei din precipitaţii. In scopul menţine­rii unui ritm bun la turnarea be­­toanelor, ritm îngreunat in mo­mentul de faţă de dificultăţile întîmpinate in livrarea agrega­telor minerale din balastiera Dutina — unde au fost trimişi specialişti din şantier în vederea lărgirii capacităţii de extracţie — pe lingă staţia de betoane principală, care aprovizionează toate şantierele din municipiul Piteşti, in incinta noii investiţii a fost pusă in funcţiune o nouă staţie, in măsură să furnizeze circa 70—80 metri cubi betoane pe zi. Cu alte cuvinte se poate spune că întreaga activitate a construc­torilor şi montorilor este bine organizată, pe şantierul Centra­lei electrice şi de termoficare Pi­teşti fiind create condiţiile ne­cesare finalizării la­ termenul planificat a principalelor obiec­tive, chiar dacă aici lucrările au fost atacate cu o mare în­târziere. Remarca, in care se poate descifra mindria construc­torilor si cu care ești intîmpinat la aproape fiecare din punctele de lucru — am realizat aici, în cîteva luni, cit pe alte șantiere intr-un an — constituie tocmai un argument in acest sens. Acolo unde este bună organizare, unde întreg personalul muncitor ma­nifestă un interes sporit în ce priveşte execuţia promptă şi in cele mai bune condiţii de cali­tate a tuturor lucrărilor, ştache­ta care se referă la volumul ac­tivităţii desfăşurate intr-o lună sau alta poate fi ridicată la cote mereu mai inalte. Adevăr cu atît mai valabil aici, pe şantierul Termocentralei piteştene, unde, cum arătam, pentru a imprima întregii munci tot mai mult di­namism şi pentru a pune la timp in funcţiune fiecare din capaci­tăţile nou construite — capaci­tăţi care înseamnă mai multă energie livrată sistemului ener­getic naţional, valorificarea su­perioară a resurselor proprii de materii prime — este nevoie, cel puţin acum, în actuala eta­pă, a investiţiei, acel front pe care trebuie să-l facă toţi spe­cialiştii in vederea adoptării ra­pide a soluţiilor privind deza­fectarea amplasamentelor. Fie­care din tinerii constructori — aici funcţionind şi un şantier ju­deţean al tineretului, circa 200 de elevi, studenţi şi muncitori acţionînd zilnic în vederea exe­cuţiei unor fundaţii, taluzări, ri­gole şi nivelări de teren — asi­­gurindu-ne de hotărirea lor de a face totul pentru respectarea termenelor de predare a noilor capacităţi, pentru devansarea chiar a punerii in funcţiune a noului obiectiv energetic, unul dintre cele mai mari de acest fel, aflate în prezent in cons­trucţie. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET O.N.T. Braşov vă invită să petreceţi un sejur plăcut în staţiunea Poiana Braşov. • durata sejurului : la alegere • cazare in hotel categ. I A: 47 lei/zi/per­­soană • masa la restaurant: 62 lei/zi/persoană • posibilităţi multiple de agrement Informaţii şi rezervări la dispeceratul staţiunii, telefon 921/19250, pre­cum şi la Oficiile jude­ţene de turism. NU UITAT* Staţiunea Poiana Bra­şov vă stă in permanenţă la dispoziţie. Sobe de încălzit şi maşini de gătit cu combustibil solid (cărbuni şi lemne) practice, Utile, necesare in locuinţe prevăzute cu coş de fum. Magazinele comerţului de stat şi unităţile specializate „Calorex" pun la dispoziţia celor interesaţi • Sobe de încălzit Preţ Maşini de gătit Preţ (lei) (lei) • SUPER 3 1 558 « MENAJ 2 063 — metalică — emailată — emailată • MERCUR 2 063 — putere calorică 4 800 kcal/h — bare oțel, tablă 9 AURICA 2 1 550 _ fontă — emailată — putere calorică — putere calorică 7 000 kcal/h 7 150 kcal/h • FLACĂRA 5 1 352 • GUTIN 2 1376­­·■ fontă și tablă — ■ emailată — emailată • METEOR 1692 — putere calorică 6 000 kcal/h — tablă • FLACARA 7 1 798 • JIUL 1300 • VESTA 3 1 250 — emailată — emailată • VESTA 2 1376 — putere calorică • FAVORIT cu cuptor 5 450 kcal/h înalt (tip „cizmă“) e*15

Next