Scînteia Tineretului, noiembrie 1985 (Anul 41, nr. 11329-11354)
1985-11-01 / nr. 11329
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 DE DATELE EM ANGAJAMENT DINCOLO In peisajul industrial al Brăilei, Combinatul de prelucrare a lemnului este una dintre unităţile mijlocii, organizaţia de tineret de aici puţind fi clasificată chiar printre cele mici. Dar ce poate fi remarcată aici este calitatea întregii activităţi de la cea socială pînă la cea de producţie şi creaţie tehnico-ştiinţifîcă. Spiritul de buni gospodari domneşte peste tot in combinart, deşi se ştie, intr-un asemenea mediu de producţie este foarte greu de ţinut ordine, curăţenie. Şi totuşi, chiar nu din acest, punct de vedere, al „esteticii“ cotidiene. Combinatul de prelucrare a lemnului poate fi bun de exemplu. în acest cadru, organizaţia U.T.C. acţionează cu eficienţă, impunindu-se în viaţa întreprinderii şi primind sprijin permanent , fiind îndrumată îndeaproape de organizaţia de partid, de comitetul de partid de aici. „j© preocupare deosebită pentru educarea tineretului in spiritul muncii, al pasiunii pentru meseriile de bază din combinat caracterizează activitatea comitetului U.T.C., a activului U.T.C., a tuturor organizaţiilor de tineret“, ne spune tovarăşa Aurora Tilinei, secretara comitetului de partid. Şi acest fapt se manifestă nu numai în activităţile cu tinerii deja încadraţi în combinat, ci şi cu cei care se află încă pe băncile liceului patronat de combinat. Odată ajunşi in combinat, foştii elevi sunt capacităţi şiîn acţiuni politico-educative şi cultural-artistice-sportive făcindu-i să se simtă ca într-o veritabilă familie. Cele 13 organizaţii U.T.C. au efectuat lucrări de muncă patriotică, la numai 9 luni ale acestui an valoarea acestora fiind de peste 100 mii lei. Desigur, semnificaţia fapteiuteeiste este mult mai mare, în mod curent tinerii participă la trescărcat lemne din vagoane, la stivuit cherestea, la încărcat mobilă în autotrenuri. Ori de câte ori e nevoie, adică atunci cind e „virf de producţie“, comitetul U.T.C. intervine şi organizează cu tinerii zile, sâptămini şi decaderecord în producţie. Sau dacă într-o secţie lucrurile se urnesc mai greu , vine organizaţia U.T.C. ,şi prin exemplu de muncă-record impulsionează, dinamizează întreaga activitate. Aşa s-a întâmplat la secţia chibrituri, la secţia PAL, la secţia şi atelierul de mobilă. Ciod a fost nevoie, tinerii au intervenit energic şi pentru sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei pentru export, în decada record din luna august, acţiune condusă de Nicolae Bratu şi Ionică Purcăreaţă, secretari de organizaţie, s-au obţinut peste plan 10 garnituri de mobilă pentru export. De altfel, la nivel de comitet şi la nivel de organizaţii există o imagine clară, precisă asupra obiectivelor din această perioadă ale organizaţiei de tineret din combinat. Chiar la intrarea in unitate, pe un panou mare se află înscrise datele angajamentului organizaţiei U.T.C.Cei 30 mii lei lucrări in sprijinul producţiei au fost depăşiţi încă din prima parte a anului. Sunt in curs dedesfăşurare cele 5 iniţiative de economisire a căror valoare depăşeşte 100 mii lei, şi cele 4 teme de cercetare ce vizeazăaspecte esenţiale din procesul de producţie. Cele 5 iniţiative ale organizaţiei U.TC. se desfăşoară la secţiile de PAJ, (pentru export) şi la secţia şiatelierul de mobilă, realizîndu-se econom, de circa 25 mii lei valută ptună acum. O iniţiativă mai nouă, ce implică maximum de responsabilitate şi un înalt nivel profesional a fost lansată cu succes — „Nici un produs refuzat la export“. Altă iniţiativă care se intitulează „Eficienţă maximă — consum redus de materie primă, energie şi combustibil“ s-a extins în toate secţiile şi atelierele de producţie cuprinzind peste 700 de tineri. Cele 4 teme de cercetare, stadiul lor sunt aspecte îndeaproape urmărite de comitetul U.T.C. Desigur, în toate sectoarele unde se lansează iniţiative de producţie, pe primul plan se situează pregătirea profesională a tinerilor, mai exact spus perfecţionarea pregătirii profesionale. Tocmai de aceea, printre aspectele care vizează pregătirea profesională se află şi atragerea tinerilor la concursurile profesionale. La concursul „Cel mai bun timplar de mobilă“ au luat parte, de pildă, aproape 508 de tineri, în tabloul activităţii tinerilor organizaţiei din C.P.L. Brăila se înscriu şi brigăzile de onoare, printre acestea numărîndu-se, evidenţiindu-se de fapt, cea condusă de Ermilia Sălbaticu şi Petrică Banciu. în domeniul producţiei pentru export au fost organizate 3 echipe de tineret la atelierul şi secţia de mobilă, fruntaşi fiind Coştirul Boţu, Nicolae Bratu, Dobrică Ciupitu. In întrecerea utecistă s-au înscris ca fruntaşi lăcătuşii Ionel Burada şi Nicu Şerban, tîmplarul Vasilică Bratu, maşinista Marioara Rusescu. Secretarul comitetului U.T.C. din combinat, Traian Vîlvoi, ne prezintă toate aceste aspecte din viaţa organizaţiei cu aerul omului care stăpîneşte bine întreaga situaţie, de la dansul de sîmbătă seara pînă la finalizarea cursurilor politehnicii muncitoreşti la care sînt înscrişi aproape 200 de tineri. „ Stăpini bine problemele organizaţiei, aşi cunoaşte coordonatele activităţii de zi cu zi sunt şi trebuie să fie note fireşti in activitatea oricărui secretar de comitet sau de organizaţie U.T.C. Tocmai de aceea in organizaţia U.T.C. de la C.P.L. Brăila se evidenţiază un stil de muncă bine conturat, axat pe mobilizarea tinerilor la producţie şi implicit in amplul proces de educare prin muncă şi pentru muncă, la traducerea în viaţă a programului tinerei generaţii, în activitatea din organizaţii un rol important în ceea ce pri-veşte afirmarea iniţiativei tinerilor şi mobilizarea lor la problemele producţiei, ale unităţii din care fac parte il au adunările generale ale organizaţiilor. înţelegind acest fapt, la plenara de pe trimestrul III al acestui an comitetul U.T.C. a luat in discuţie modul de pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale U.T.C. A reieşit concluzia că birourile organizaţiilor se achită bine de sarcini, probleme existind totuşi la organizaţiile U.T.C. din secţia Chibrituri şi la organizaţia U.T.C. Mobilă III. Evident, joc de mai bine este şi în desfăşurarea adunărilor generale U.T.C., mai ales în ceea ce priveşte abordarea temelor pentru dezbateri. In orice caz, comitetul U.T.C. de aici, activul U.T.C. cu experienţa de producţie şi organizatorică de care dispune poate găsi noi şi noi resurse pentru dezvoltarea, pentru îmbogăţirea vieţii organizaţiilor U.T.C., de la noi aspecte privind participarea tinerilor la activitatea de producţie pînă la organizarea in mod atractiv a timpului liber al tinerilor. Si, desigur, de a da noi dimensiuni, concrete şi superioare, ambiţiei de a produce nu numai mobilă foarte bună, nu numai PAL foarte bun, ci şi de a produce printre cele mai bune chibrituri din ţară. Din bogata „agitaţie vizuală“ aflu că există continui preocupări pentru disciplină în muncă, pentru sporirea calităţii şi controlul acesteia, pentru dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc — direcţii în care organizaţiile U.T.C. de aici promovează spiritul dinamic, intransigent. Aceleaşi trăsături le aflu şi in ceea ce priveşte dezvoltarea spiritului de economie la toţi tinerii, pentru că aici se lucrează cu o materie primă preţioasă — lemnul. Şi aflu, şi transcriu aici şi ca pe o curiozitate, că dintr-un metru cub de lemn se fac 62 500 de cutii de chibrituri... EUGEN MIHAESCU Organizaţiile U.T.C. în munca lor de zi cu zi Mereu la înălţimea tradiţiei La început l-am privit neîncrezător, zimbind subţire şi ascuns, dar el insista, ca să înţelegi şi să simţi Blajul ai nevoie de timp, cel puţin câteva zile, deşi pentru mine lucrurile erau clare, hai să lăsăm vorbele frumoase şi să privim realitatea acestui oraş pe care îl poţi parcurge cu uşurinţă la pas, străzi drepte şi scurte, blocuri noi şi case vechi, mult asemănătoare intre ele, descurajind pînă şi efortul de a le descrie ; un oraş deci ca oricare alt oraş transilvanie nu depăşeşte 30 000 de locuitori, liniştit ,cuminte, odihnitor, ce poate fi atît de complicat aici ? Şi va fi rindul lui să zimbească, cu istoria ce faci ?, m-a întrebat. Ci timp iţina ca s-o cunoşti, s-o străbaţi măcar cu privirea ? Mă şi pregăteam să-i răspund acestui proaspăt prim secretar U.T.C. al Blajului, pe numele lui Ion Moldovan, cînd mi-am amintit de acele lecţii de istorie şi literatură ale adolescenţei şi brusc pentru mine Blajul a devenit ceea ce şi este — unul din spaţiile devenirii noastre culturale. Jocul de popas al genialităţii româneşti de la Eminescu la Timotei Cipariu, Cîmpia Libertăţii şi şcolile româneşti cele înalte. Mica Romă, colinele, istoria, mindria cea dreaptă şi continuitatea. Cetatea de Baltă, Sîncelul ,Ţapul sau Mănărade. Aproape că nu există clădire mai veche a oraşului care să nu poarte amprenta timpului şi a faptei, lecţii deschise de istorie şi gînd curat, de statornicie şi credinţă. Blajul are multe cotloane, biblioteci, cărţi rare şi scumpe, documente şi dovezi, numeroase locuri ascunse ce se refuză, nu fără o anumită mindrie ardeleană, privirii grăbite şi vag indiferente. E formidabil respectul ce-l poartă blăjeanul trecutului, originii sale latine, evenimentului înscris într-un act sau filă de cronică. Aici fiecare lucru işi are istoria sa. Nimic pupare a se fi iscat aici peste noapte. Chiar şi acest Liceu industrial forestier, cit se poate de contemporan nouă, are propria sa continuitate şi mişcare reperabilă în timp . Şcoală de artă şi meserii. Şcoală normală de învăţători. Liceu comercial. Şcoală profesională de construcţii, pentru a deveni in final o unitate şcolară cu profil forestier, o veritabilă pepinieră de cadre pentru renumitul Combinat de prelucrare a lemnului din localitate. Nu e o dovadă de slăbiciune afectivă sau de paseism voalat să aminteşti toate acestea, de vreme ce accesul spre prezentul acestui oraş şi al oamenilor lui nu e posibil la Blaj decît pe poarta cea mare şi etern deschisă a istoriei. Ca să înţelegi trebuie să intri şi aici într-o priză de suflet, o stareintimă de comunicare, de unde şi invitaţia directorului Valeriu Stanca să privim, atîta doar să privim : clădirea, sălile de clasă, copiii ieşit din recreaţie, cit mai departe de cifre, prezentări de ansamblu, imagini reci şi neomenos de exacte. Inevitabil vom ajunge şi la ele ,dar ceva mai târziu, după ce vom fi parcurs, o clipă măcar, această lecţie de frumos şi util, de istorie şi nostalgică aducere aminte ce o reprezintă lucrările de diplomă ale absolvenţilor (piese de mobilier unicate), mica expoziţie de mobilă cu piese confecţionate" de elevi în orele de practică, panourile ce ilustrează activitatea şcolii şi a întreprinderii ,intr-o concepţie unitară, realizată cu profesionalism şi mult bun gust, panoul primei promoţii a anului 1971 la loc de cinste, foarte mult lemn, in cele mai surprinzătoare şi măiestrite ipostaze, sculptură, arabescuri, multă artă- Practic, totul aparţine elevilor noştri, ne spunea tovarăşul Vaieriu Stinea. Degeaba te lauzi cu 18 laboratoare, cu biblioteca, internatul, cele două săli de sport (aşa improvizate cum sunt), cu cele 7 ateliere puse la dispoziţia pregătirii practice, dacă ii rezumi elevului viitoarea meserie doar la câteva deprinderi şi automatisme. Sigur că industria prelucrării lemnului presupune multă precizie şi îndeminare, exerciţiu şi talent, în acelaşi timp însă şcoala trebuie să fie şi o generoasă şansă acordată fanteziei şi creativităţii spre o cit mai deplină exprimare de sine. Nu e deci de mirare că absolvenţii acestui liceu lucrează in secţiile cele mai pretenţioase ale C.P.L.-ului (la sculptură în lemn, spre exemplu), fie ca timplari, fie ca operatori pentru produse stratificate. A fi astăzi (aşa cum se obişnuieşte să se spună) meseriaş în prelucrarea lemnului înseamnă să fii şi un pic artist. Mecanizarea şi toate tehnologiile la un loc nu fac cu un om care simte lemnul, care ştie sâ-i exploateze desenul nervurilor, avind idei şi simţ estetic. Planul productiv de 800 000 lei (anul acesta) şi 1 400 000 lei (anul viitor) nu ne creează probleme. Dar pentru noi mai contează şi cum îl realizăm, în ce condiţii şi cu ce obiecte. Mobila din casele noastre ne exprimă poate cel mai bine nu numai standardul de viaţă, dar şi personalitatea, gustul, aspiraţiile, formaţia intelectuală. Acelaşi lucru trebuie să se intimele şi cu cei care ii dau viaţă, ne spunea Ion Man (director adjunct cu probleme educative), în consecinţă, cultivarea sensibilităţii şi creativităţii (atît tehnice cit şi artistice) este la Liceul industrial forestier la fel de importantă ca şi instrucţia teoretică şi practică a elevilor. E vorba, mai exact spus, de încurajarea unui anumit spirit de competiţie, de antrenare, inclusiv a profesorilor, inacţiuni, menite să capaciteze talentul şi priceperea fiecăruia. Profesorul Vasile Crişan este un excelent desenator şi pictor, Iona Brad un inimos profesor de sport care a obţinut cu formaţia de dansuri „Fetele din Căpilna“ premiul I la Festivalul naţional „Cîntarea României“, prof. Vasile Stânea este autor de manuale, profesor dr. Arpadie Hinescu, un prodigios autor de lucrări ştiinţifice şi de manuale şcolare. Dan Sâmpâlean, un excelent traducător din limba engleză, cu o vie activitate publicistică etc, ceea ce explică într-oşi mai mare măsură succesulelevei Iulia Pănăzan (premiată la faza republicană a Sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice), al colegei Ciontea Corina (locul III la Olimpiada de fizică pe ţară), al elevilor Heea Păcurar, Martin Waltzer (locul I la faza republicană a concursului pe meserii cu lucrări in intarsier), a lui Iacob Costea (component al lotului olimpic de perspectivă la 5 000 m obstacole) etc. Cu îtvînul frumosul și priceperea. Liceul industrial forestier din Blaj devine astfel nu numai o simplă pepinieră de cadre cu înaltă calificare în domeniul prelucrării lemnului, dar și o generoasă şansă de afirmare creatoare. SORIN PREDA Calitatea invâtâmintului depinde, in primul rind, de noi S-a încheiat Faptul că tinerilor le place sa danseze nu este o noutate, aşa cum nu este o noutate că fiecare epocă şi-a avut melodiile sale de glorie, ritmurile preferate, compozitorii care au răspuns cel mai bine gustului publicului tinăr (şi nu numai). O noutate o reprezintă insă Concursul de muzică de dans pentru tineret organizat de C.C. al U.T.C. in colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea compozitorilor şi muzicologilor şi cu Radioteleviziunea Română, concurs a cărui finală s-a desfăşurat in zilele de 30 şi 31 octombrie în Sala sporturilor şi culturii din Bucureşti. Spun finală nu intimplător : lansat cu mai mult timp în urmă, concursul s-a bucurat de o impresionantă participare, dar din cele 86 de lucrări primite juriul a selectat numai 25. Acestea au fost interpretate, in faţa unui numeros public, în prima seară a manifestării, de cintăreţi şi grupuri deja afirmate, deşi in marea lor majoritate au fost tineri. Intr-adevăr, tinereţea a constituit principala caracteristică a celei dinţii ediţii a Concursului de muzică de dans pentru tineret : creatori tineri, interpreţi, tineri, o muzică tinerească, spectatori tineri. Dar, aşa cum şi de astă dată s-a demonstrat, talentul nu aşteaptă numărul anilor, iar consacrarea poate fi la îndemîna oricui, cu condiţia ca munca, ambiţia să sprijine talentul. Poate că cineva s-ar putea, întreba de ce va fi fost necesar un asemenea concurs cind muzicienii noştri, interpreţii noştri de muzică uşoară lansează mereu melodii noi. Calitatea deosebită a pieselor prezentate, succesul extraordinar de care s-au bucurat în rindul celor peste trei mii de spectatori, plăcerea cu care au fost dansate de formaţiile special invitate ar putea fi un argument de necombătut. Dar mai este unul, cel puţin încă unul: anume acela că se simţea nevoia îmbunătăţirii repertoriului formaţiilor de muzică uşoară ale tineretului cu muzică de dans, cu lucrări noi, cu piese care să oglindească mai puternic, mai profund specificul spiritualităţii noastre, care să răspundă in mai mare măsură nevoilor culturale, artistice şi distractive. Apoi, concursul a asigurat participarea tot mai activă in cadrul Festivalului national „Cîntarea României“ a tinerilor creatori — muzicieni, scriitori, interpreţi, cultivarea, dezvoltarea şi ridicarea la un nou nivel calitativ a acestui gen de muzică. De remarcat este şi faptul că, prin conţinutul lor, lucrările prezentate au exprimat bucuria de a trăi in aceşti ani de profunde transformări revoluţionare, de a descoperi frumuseţii s ţării şi tradiţiile poporului nostru, prin petrecerea, în mod plăcut şi instructiv a timpului liber, in minunatele condiţii create tineretului in anii socialismului. S-a evidenţiat, totodată, strinsa legătură a lucrărilor prezentate cu tradiţiile muzicale româneşti, cu întreaga creaţie a poporului nostru, concursul de muzică de dans pentru tineret contribuind la îmbogăţirea culturii noi, revoluţionare, la educarea comunistă a tineretului. Spuneam mai înainte că o parte dintre lucrările prezentate in seara de concurs au fost pasionant „ilustrate“ de cîteva formaţii coregrafice : cea de dans modern („Izvor“) aparţinind Ansamblului artistic al U.T.C., cea de dans modern a tineretului din Constanţa şi cea a Casei de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Mangalia. O frumoasă iniţiativă a organizatorilor, nu numai pentru că in acest fel întregul spectacol a avut de cîştigat in varietate. In atractivitate, dar şi pentru că mişcările, dansurile tinerilor coregrafi s-au constituit in adevărate şi plăcute lecţii de felul cum se pot dansa melodiile ascultate, de felul cum mişcarea elegantă, inventivă, plină de ritm poate fi apanajul, dansului de „ultimă modă“. Mulţi compozitori tineri — sau încă tineri ! — au participat, cu lucrările lor, la acest nou concurs. Cum spaţiul nu ne permite să-i numim pe toţi, ne vom îngădui totuşi să amintim ciţiva dintre cei mai îndrăgiţi de tineri : Ion Cristinoiu, Marius Ţeicu, Dan Creimerman, Şerban Georgescu, Decebal Caspar, Dani Constantin, Petre Magdin, Dan Dimitriu, Cornel Fugaru, Ionel Tudor, Cornel Moraru, Dumitru Lupu şi, desigur, Aurel Giroveanu, Vasile Vasilache. Sigur, foarte important pentru reuşita uneia sau alteia dintre lucrări este interpretul. Iar de la cvintetul „Luchian“ şi grupul „3 T“ la Mihaela Oancea, Marina Scupro, Eva Kiss, Dan Creimerman, Silvia şi Mircea Dumitrescu, Liliana şi Mihai Elekes, Eugenia Dan, Vasile Filipescu, Carmen Râdulescu, Eugenia Dan s-au perindat prin fața spectatorilor, aşa precum se observă, vedete, sau vedete în devenire ale muzicii uşoare. Cea de-a doua seară a Concursului de muzică de dans pentru tineret a fost de fapt dedicată anunţării palmaresului, altfel spus — Gala. Iată, aşadar, care au fost lucrările considerate de juriu — şi de public —■ drept cele mai valoroase : Premiul I l-a obţinut Cine, oare, cine ?, muzica aparţinînd lui Vasile Vasilache, orchestraţia lui Dan Dimitriu, textul lui Eugen Rotaru (a interpretat grupul „3T“) . Premiul Uniunii compozitorilor şi muzicologilor a fost acordat piesei Dansul prieteniei, muzica şi orchestraţia Marius Ţeicu, textul Eugen Rotaru (interpret : cvintetul „Luchian“) . Premiul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste i-a revenit lucrării Dintr-un vis am strins albastru, muzica şi orchestraţia Dani Constantin, textul Eugen Dumitru (interpretă Mihaela Oancea) ; Premiul II — Zbor, muzica şi orchestraţia Dan Dimitriu, textul Eugen Rotaru (interpretă Marina Scupra) ; Premiul III ex aequo : Mîini spre soare, muzica şi orchestraţia Cornel Moraru, textul Dan Dumitriu (a cvitat Mihaela Oancea) şi Robotul, muzica şi orchestraţia Cornel Fugaru, textul Dan Dumitriu (interpret Mircea Dumitrescu) ; menţiuni au fost acordate lucrărilor Te invit la dans, muzica, orchestraţia şi textul Ion Cristinoiu. Nu e vina ta, muzica şi orchestraţia Dan Creimerman, textul Eugen Rotaru (interpret Dan Creimerman) şi Muzica te cheamă, muzica şi orchestraţia Şerban Georgescu, textul Dan Verona (interpretă Carmen Rădulescu). Au mai fost acordate premii de către ziarul Scinteia tineretului. Vreau să dansez, muzica şi orchestraţia Dumitru Lupu, text Viorela Filip (interpret Vasile Filipescu) — şi de către Ansamblul artistic al U.T.C. —■ Azi, în secolul XX, muzica şi orchestraţia Ionel Tudor, textul Andreea Andrei (interpret cvintetul „Luchian.“). Un dar al juriului pentru public au fost cele trei lucrări prezentate, bineînţeles in afara concursului, lucrări care aparţineau unora dintre membrii săi. Prietenă fie muzica este titlul piesei scrise de Anton Şuteu (text Dan Dumitriu) şi care a fost interpretată de Silvia şi Mircea Dumitrescu, îmi acordaţi un dans, aparţine — ca muzică şi orchestraţie — lui Marcel Dragomir (text Gh. Marian), iar interpreta din Gală a fost Emilia Diţu, iar Simona Florescu a cvitat piesa lui Dan Ardeleanu (pe text de Gina Teodorescu) Nu e adevărat. Spectacolul atît de frumos şi de variat al Galei a mai fost întregit cu incă un gind bun al organizatorilor : o bine pusă la punct formaţie de dans de societate a întreprinderii poligrafice din Oradea a interpretat... dansuri nemuritoare. Iată, aşadar, ilustrată şi ideea de continuitate, de continuitate a ceea ce e valoros, a ceea ce este cu adevărat „artistic“ în muzica de dans dintotdeauna. O iniţiativă care s-a bucurat de un mare succes in rindul tinerilor, una pe care şi noi, alături de ei, o dorim continuată. Căci vor avea de cîştigat şi ei, spectatorii, ascultătorii, virtualii dansatori, dar şi creatorii noştri de muzică de dans dornici să răspundă gustului de astăzi, contemporaneităţii şi (dacă se poate...) să rămînă, prin muzica lor, nemuritori. M. IONESCU ] Ambianţă şi confort O casa frumos aranjata este mindria oricărei gospodine. Depinde numai de dumneavoastră să aveţi un interior intim şi plăcut. O perdea cu gust, un covor in culori calde, o faţă de masă asortată conferă căminului dv. un plus de eleganţă şi confort Magazinele şi raioanele specializate ale comerţului de stat vă oferă posibilitatea de a alege cele mai frumoase modele de covoare cu desene geometrice sau florale, in variate dimensiuni, perdele, seturi de feţe de masă şi cuverturi. VINERI 1 NOIEMBRIE 1985 FRONT LARG DE LUCRU (Urmare din part. l)tala protejării acestuia prin conservarea căldurii proprii. Astfel, chiar in aceste zile vor fi turnate fundaţiile maşinilor de preluat cărbune, precum şi ale maşinilor de haldat. Vor fi terminate totodată timelele conductelor subterane asigurindu-se evacuarea rapidă a apei din precipitaţii. In scopul menţinerii unui ritm bun la turnarea betoanelor, ritm îngreunat in momentul de faţă de dificultăţile întîmpinate in livrarea agregatelor minerale din balastiera Dutina — unde au fost trimişi specialişti din şantier în vederea lărgirii capacităţii de extracţie — pe lingă staţia de betoane principală, care aprovizionează toate şantierele din municipiul Piteşti, in incinta noii investiţii a fost pusă in funcţiune o nouă staţie, in măsură să furnizeze circa 70—80 metri cubi betoane pe zi. Cu alte cuvinte se poate spune că întreaga activitate a constructorilor şi montorilor este bine organizată, pe şantierul Centralei electrice şi de termoficare Piteşti fiind create condiţiile necesare finalizării la termenul planificat a principalelor obiective, chiar dacă aici lucrările au fost atacate cu o mare întârziere. Remarca, in care se poate descifra mindria constructorilor si cu care ești intîmpinat la aproape fiecare din punctele de lucru — am realizat aici, în cîteva luni, cit pe alte șantiere intr-un an — constituie tocmai un argument in acest sens. Acolo unde este bună organizare, unde întreg personalul muncitor manifestă un interes sporit în ce priveşte execuţia promptă şi in cele mai bune condiţii de calitate a tuturor lucrărilor, ştacheta care se referă la volumul activităţii desfăşurate intr-o lună sau alta poate fi ridicată la cote mereu mai inalte. Adevăr cu atît mai valabil aici, pe şantierul Termocentralei piteştene, unde, cum arătam, pentru a imprima întregii munci tot mai mult dinamism şi pentru a pune la timp in funcţiune fiecare din capacităţile nou construite — capacităţi care înseamnă mai multă energie livrată sistemului energetic naţional, valorificarea superioară a resurselor proprii de materii prime — este nevoie, cel puţin acum, în actuala etapă, a investiţiei, acel front pe care trebuie să-l facă toţi specialiştii in vederea adoptării rapide a soluţiilor privind dezafectarea amplasamentelor. Fiecare din tinerii constructori — aici funcţionind şi un şantier judeţean al tineretului, circa 200 de elevi, studenţi şi muncitori acţionînd zilnic în vederea execuţiei unor fundaţii, taluzări, rigole şi nivelări de teren — asigurindu-ne de hotărirea lor de a face totul pentru respectarea termenelor de predare a noilor capacităţi, pentru devansarea chiar a punerii in funcţiune a noului obiectiv energetic, unul dintre cele mai mari de acest fel, aflate în prezent in construcţie. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET O.N.T. Braşov vă invită să petreceţi un sejur plăcut în staţiunea Poiana Braşov. • durata sejurului : la alegere • cazare in hotel categ. I A: 47 lei/zi/persoană • masa la restaurant: 62 lei/zi/persoană • posibilităţi multiple de agrement Informaţii şi rezervări la dispeceratul staţiunii, telefon 921/19250, precum şi la Oficiile judeţene de turism. NU UITAT* Staţiunea Poiana Braşov vă stă in permanenţă la dispoziţie. Sobe de încălzit şi maşini de gătit cu combustibil solid (cărbuni şi lemne) practice, Utile, necesare in locuinţe prevăzute cu coş de fum. Magazinele comerţului de stat şi unităţile specializate „Calorex" pun la dispoziţia celor interesaţi • Sobe de încălzit Preţ Maşini de gătit Preţ (lei) (lei) • SUPER 3 1 558 « MENAJ 2 063 — metalică — emailată — emailată • MERCUR 2 063 — putere calorică 4 800 kcal/h — bare oțel, tablă 9 AURICA 2 1 550 _ fontă — emailată — putere calorică — putere calorică 7 000 kcal/h 7 150 kcal/h • FLACĂRA 5 1 352 • GUTIN 2 1376·■ fontă și tablă — ■ emailată — emailată • METEOR 1692 — putere calorică 6 000 kcal/h — tablă • FLACARA 7 1 798 • JIUL 1300 • VESTA 3 1 250 — emailată — emailată • VESTA 2 1376 — putere calorică • FAVORIT cu cuptor 5 450 kcal/h înalt (tip „cizmă“) e*15