Scînteia Tineretului, iulie 1986 (Anul 42, nr. 11533-11559)
1986-07-01 / nr. 11533
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 COPII FRUMOŞI PENTRU VIGOAREA ŞI TINEREŢEA PATRIEI COPILĂRIA — UNIVERS AL SPERANŢELOR ÎMPLINITE Orice expoziţie stârneşte emoţii şi curiozităţi, cu atît mai mult cu cit realizatorii ei sunt copii. Sensibilizaţi de acest adevăr, intrăm în spaţiul ce găzduieşte sediul Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor şi şoimilor patriei situat în Piaţa Trandafirilor din Tg. Mureş. Ne pierdem cuminţi şi gravi printre vizitatori. Uniformele celor mai mulţi dintre ei le dezvăluie apartenenţa la Organizaţia pionierilor şi şoimilor patriei. Deasupra uşii de intrare în hol, pe o plachetă citim : „Start spre viitor"; pe o săgeată îndreptată cu vârful către o altă încăpere descifrăm : „Ce pot face două mirai dibace“. Acestea sunt genericele sub care este organizată expoziţia de obiecte a micilor creatori. Alături de noi, părinţi şi educatori , profesori, învăţători şi „tovarăşe“. Intr-un cuvânt cei cărora, în îndrumarea primilor paşi ai copiilor, în viaţă, le revine o răspundere egală. Chipurile lor sunt luminate de bucuria unei împliniri, unei reuşite. Aveam să înţelegem că „Startul spre viitor“ e o demonstraţie a gîndirii copiilor purtători ai cravatei roşii cu tricolor, integrate în acţiunea de scrutare a tainelor celor mai diverse domenii care vizează dezvoltarea societăţii noastre : electronica, automatica, electrotehnica, mecanica fină, siderurgia, energetica, agricultura. Fantezie, curaj, răspundere, funcţionalitate. Despre acestea vorbesc aparatele şi instalaţiile expuse de către pionierii din Luduş, Sighişoara, Tîrnăveni, Iernut Band, din municipiul de reşedinţă al judeţului. Ele sunt simbolul minunatelor condiţii create de partidul şi statul nostru primăverii omenirii, copiilor ; condiţii de cultivare şi exprimare a aptitudinilor, a libertăţii de a îndrăzni şi a fi fericiţi. Staţie meteorologică pentru agricultură, programator cu cartelă programată, tester TTL, amplificator audio-stereo, voltmetru electronic, amplificator cu orgă de lumini, generator eolian de energie electrică. Citeva denumiri sub care se ghicesc efortul, bucuria realizatorilor. Un univers mirific, o lume văzută şi gîndită de ei ne prezintă în expoziţie şoimii patriei. O lume fantastic de reală in care trăiesc ei în fiecare zi, pe care o simt şi le place creîndu-i dublura spre siguranţă din beţe şi cutii de Chibrituri, din petale de flori, scoici, cartoane, beteală. O lume în care fericirea se citeşte în visuri curate şi limpezi ca stropii de rouă ai dimineţii. Cusături, ţesături, pirogravuri, obiecte din lemn, pietricele, resturi textile exprimă fantezia şi îndemînarea copiilor. Un teren de joacă pentru copii ne arată şoimăriţa Andreea Sofalvi. Un loc de joacă din care nu lipsesc trenuleţul copiilor care tocmai intră în tunel, băncuţe şi mese unde „bucătăresele“ prepară hrană, groapa unde se construiesc castelele din nisip, pistă de carting, ştrandul, topoganul, balansoarul, clasate toate intr-un decor de verdeaţă înveselit de cîntecul păsărelelor. Delta Dunării cu nestematele ei este reţinută din povestirile adulţilor, diafilme, ori ilustrate şi „construită“ după închipuirea copiilor cu întreaga şi minunata ei faună şi floră, în ghiolurile umbrite de sălcii se zbenguie peştii, iar pe luciul apei plutesc pelicani şi nuferi. Linguriţelor din plastic care însoţesc paharele cu îngheţată li s-a găsit o nouă utilitate : vîsle pentru pescarii care pun năvoadele. Pe catargul unui vapor flutură tricolorul, semn că această minunăţie a naturii ne aparţine, este a noastră. O vatră din multele vetre peste care seninul cerului, aurul holdelor sînt umezite de singele înaintaşilor pentru prezentul şi viitorul patriei în culorile drapelului ţării, roşu, galben şi albastru. Grădiniţa noastră, casa noastră, cartierul nostru, satul nostru sunt prezentate în machete cu tot ceea ce au specific şi reprezentativ. Din aceste prime geografii învăţate şi ştiute de copii nu lipsesc gingăşiile , florile, păsările şi jocul nestingherit al celor mai tinere mlădiţe ale puternicului copac cu nume de România. Pace, Mir, Frieden... O lume a prieteniei între toţi copiii planetei, a frăţiei şi respectului pentru tot ceea ce este frumos şi trainic, a efortului paşnic, constructiv pentru triumful omeniei, pentru perpetua întinerire şi înflorire a omenirii. Pentru ca minunatul, splendidul joc „Copiii lumii doresc pacea“ să continue fericit. Gurilor de tun, micii creatori mureşeni le-au găsit o nouă trebuinţă : cuiburi pentru porumbeii albi ai păcii. Expoziţia lor dezvăluie climatul material şi spiritual în care se formează Monica Radu, Ciprian Popa, Sorin Logigan, Irina Negoi, Noiemi Mihail, Costel Dănilă, Bianca Rusu şi mulţi alţii, dintre micii cetăţeni ai României. Un climat al bunăstării, al fericirii şi prieteniei, al creaţiei şi muncii. MIRCEA BORDA Ultima întreprindere pe stingă, cum vii din centrul Zalăului spre platforma Iui industrială, este una destinată producţiei de ţevi. Intrerinderea de ţevi Zalău, întemeiată în 1979, este pusă în mişcare de o forţă umană care numără 2 700 lucrători. Dintre ei, aproape jumătate (1 300) sunt utecişti, împărţiţi în 29 de organizaţii, cu un comitet intermediar la secţia Laminor continuu. Uteciştii cu care am stat de vorbă sunt minori de a fi părtaşi la producera mai multor tipuri şi categorii de ţevi, extrem de importante pentru economia noastră naţională. Pe poarta întreprinderii lor ies, astfel, ţevi laminate la cald şi la rece, ţevi-conducte, filetate, trase la rece, destinate cu precădere industriei constructoare de maşini, apoi ţevi filetate pentru industria extractivă, ţevi-cazane, pentru instalaţiile de presiune, ţevi pentru construcţiile edilitare etc. Se cuvine ,spus, ca o ilustrare a ideii de calitate, că aproape 30 la sută din producţia întreprinderii de ţevi Zalău se exportă in mai multe ţări ale lumii, preferată fiind multor firme similare, de mai veche tradiţie, întrucit media de virstă a lucrătorilor din această unitate economică salariană este 22 de ani, ne vine uşor să ne închipuim că problema pregătirii şi a perfecţionării profesionale este una la ordinea zilei pentru comitetul U.T.C. al întreprinderii, preocupat, ca şi ceilalţi factori, de soarta calităţii produselor. Luca Laurenţiu, secretarul acestui comitet, ne informa, de curînd, cu documentele în faţă, asupra măsurilor luate pentru ca tinerii să-şi ridice, prin intermediul politehnicilor muncitoreşti, gradul de calificare, să ajungă la categorii profesionale superioare. Anul precedent a fost cel mai fertil din acest punct de vedere, cursurile iniţiate de comitetul U.T.C. venind in sprijinul pregătirii profesionale a nu mai puţin de 500 de tineri. în 1986, alţi 500 de tineri lucrători frecventează, timp de 9 luni, cele 15 cursuri, susţinute de tineri specialişti ai întreprinderii, unii dintre ei membri ai organizaţiei revoluţionare de tineret ; mai mult decit atit, printre lectori se află tineri muncitori, deţinători ai unor categorii superioare într-ale meseriei, iscusiţi pînă la pragul împărtăşirii cunoştinţelor : Liviu Rad, laminator (şi secretar al organizaţiei U.T.C. Trăgătorie de ţevi, schimb B), Liviu Igna, laminator şi el, din secţia Laminor continuu, Vasile Crişan, subinginer. Sigur, ei se bucură de sprijinul unor ingineri tineri, ca Ion Măraş, preşedintele comisiei de creaţie tehnico-ştiinţifică de pe lingă comitetul U.T.C. sau Terezia Sărea, şi ea, o specialistă de prestigiu. în asemenea condiţii de colaborare a tinerilor specialişti cu uteciştii de diferite profesii, performanţele productive înregistrate in întreprindere devin fireşti. Să menţionăm una dintre ele. Secţia Laminor continuu avea, la un moment dat, un plan lunar de 760 bucăţi de ţeavă laminată destinată exportului. Crescind solicitările pieţei externe in perioada respectivă, a fost nevoie de o mobilizare aparte, la sfîrşitul căreia s-au obţinut, pentru a satisface nevoile apărute, de două ori şi jumătate necesarul de ţevi : 1 800 bucăţi ! Dar, referindu-ne la tinerii din Zalău, să nu se creadă că acestora nu le rămine timp, dincolo de angajarea cu rezultate meritorii in producţie, să şi trăiască, să-şi îmbogăţească orizontul politico-ideologic, spiritual, să se distreze. Am fost, îndeosebi, curios să văd in ce fel îşi petrec viaţa tinerii din căminele muncitoreşti ale întreprinderii, două la număr, cu o capacitate totală de 600 de locuri. Şi iată ce mi-a fost dat să constat. La căminul muncitoresc numărul 1, tocmai se finalizau lucrările la staţia de radioamplificare, obţinută prin dotarea comitetului U.T.C., ca urmare a fondurilor constituite prin muncă patriotică. Cele 129 de camere ale căminului se vor umple astfel de sunete menite fie să instruiască, să informeze, fie să destindă... Tot aici, în preajma căminului, tinerii erau pe cale să termine de asfaltat un teren de sport. Ceea ce merită să adăugăm este că un cămin locuiesc şi 40 de fete, care au şi ele, in conducere, o reprezentantă a lor, pe Maria Gai, muncitoare la secţia Laminor de sirma. Laolaltă cu preşedintele comitetului de cămin, Ştefan Szabó, ea, Maria Gal, ca vicepreşedintă, organizează apreciate seri cultural-distractive, îndeosebi in zilele de joi şi de simbătă. Se intimplă ca aceste binevenite seri de joi sau de simbătă să aibă în viaţa tinerilor căminişti o semnificaţie aparte. Prieteniile rezultate de pe urma lor, între băieţi şi fete, au condus la întemeierea (de dată recentă) a patru familii tinere. Nunţi uteciste de toată frumuseţea aveau să le fie puntea spre fericire. Potop de flori şi de urări de bine... La Zalău, platforma industrială este o realitate social-economică relativ nouă, a ultimelor două decenii de renaştere a României. Dar, la Zalău, în concordanţă cu firea localnicilor, tot ce se întreprinde pentru om poartă pecetea valorii, a temeiniciei. Aşa se face că o întreprindere sau alta se depăşesc pe sine, din performanţe care le întăresc prestigiul, aşa se face că tinerii au ce invăţa de la generaţiile mature, preluînd nu o dată stindardul iniţiativei, în emisiunile ei săptăminale, staţia de radioamplificare de la căminul muncitoresc pentru tineret numărul 1 al întreprinderii de ţevi, vă poate ţine la curent cu sumedenia de fapte care întreţin şi urcă prestigiul cîştigat ! DRAGOMIR MAGDIN PUNŢI SPRE FERICIRE, LA ZALĂU S-a susţinut mult timp că fumatul ar avea ..numai un efect cumulativ intr-un timp îndelungat şi, ca atare, n-ar periclita sănătatea decit după o anumită virstă, mai înaintată. Investigaţii medicale recente cu privire la afectarea sănătăţii prin fumat schimbă insă acest punct de vedere. Efectele sunt de fapt adeseori imediate şi in orice caz bolile cronice favorizate de fumat pot, începe cu mult mai devreme decât sunt simţite. Vom da numai citeva exemple. Nicotină din fumul de tutun — una dintre cele mai puternice substanţe vasoconstrictoare pe coronare — produce la fumătorii tineri efecte imediate, evidenţiate pe o electrocardiogramă ca semne de reducere a irigării muşchiului cardiac. Inhalarea fumului din două ţigări aduce în căile respiratorii profunde un complex de substanţe iritante şi biorthoconstrictoare care pot duce, ca reacţie, la o creştere a rezistenţei bronşiolelor la fluxul aerian şi o scădere a capacităţii difuziei gazelor prin membrana alveolară. La unii tineri fumători se constată o datorie de oxigen crescută la un efort oarecare, iar un repaus o diminuare a difuziunii oxigenului asemănător oamenilor de virstă medie. In prezent se constată chiar apariţia unei simptomatologii respiratorii acute sau cronice cu o frecvenţă mai mare la adolescenţi şi tineri, uneori chiar la copiii ce au început să fumeze faţă de cei care nu au acest obicei. Cercetările cele mai noi subliniază că bronhopneumopatia cronică nespecifică de tip obstructiv — boală favorizată de fumat — care, se știe, transformă cu timpul bolnavul intr-un suferind incurabil, ar fi prezentă în primele ei stadii la vârste foarte tinere. O parte dintre fumătorii tineri, deși nu prezintă nici un semn subiectiv de suferinţă bronhopulmonară (tuse, expectoraţie, respiraţie grea), au semne obiective (la examinarea cu aparatură specială), de suferinţă a căilor aeriene mici care ar putea sta la baza sindromului bronhopulmonar obstructiv grav de mai tirziu. Mult discutate la virstele tinere sunt şi efectele asupra intelectului, a sistemului nervos central in general şi dezvoltării fizice. Studii comparative pe elevi şi studenţi fumători şi nefumători arată că primii prezintă, statistic, un număr mai mare dificultăţi de memorie, înţelegere, atenţie. Fumătorii tineri sau cei care stau în medii poluate cu fum de tutun suferă adeseori de cefalee tabagică, instalată după fumatul ţigării şi manifestată prin dureri la nivelul ochilor sau hemiacranie. Intervenţia fumatului in dezvoltarea fizică este un fenomen ce se evidenţiază statistic, pe un număr foarte mare de observaţii, avînd în vedere că parametrii dezvoltării fizice sunt influenţaţi de foarte mulţi factori ereditari şi economicosociali. Dat fiind larga răspindirea fumatului printre copii şi adolescenţi, astfel de studii au început să fie organizate şi rezultatele înclină să atragă atenţia că fumatul timpuriu este unul dintre factorii posibili ai tulburărilor , dezvoltarea psihică şi fizică normală. Unii autori semnalează la tinerii fumători şi diverse tulburări endocrine manifestate, spre exemplu, la fete, prin dereglarea ciclului, iar la băieţi prin diminuarea virilităţii. Copiii născuţi din părinţi fumători au o sănătate şi în general o dezvoltare precară. S-a constatat că malformaţiunile congenitale la nou născuţi sunt cu mult mai frecvente la copiii din mame fumătoare. La baza lor stau anomaliile cromozomiale pe care fumul de tutun prin componenţii săi toxici le producem celule din corpul mamei, iar flopse anomalii se transmit genetic la urmaşi. Poate avea drept efecte fumatul mamei chiar înainte de a fi însărcinată. Cu atit mai mult fumatul este periculos pentru viaţa şi dezvoltarea copilului dacă mama fumează în timpul sarcinii. In concluzie, o multitudine de cercetări subliniază că moda actuală printre tineri — de a fuma cît mai devreme, şi încă cu regularitate — este urmată de o gamă largă de efecte cu răsunet nu numai de perspectivă, ci şi imediate asupra sănătăţii şi dezvoltării lor. Nu se poate spune deci că un fumător poate, un timp, să nu rişte nimic, iar mai tirziu să se apere renunţind la fumat. Este greu de renunţat la fumat după ce te-ai deprins şi adesea este prea târziu. Dr. ELENA BARNEA cercetător ştiinţific Este dăunător fumatul? CRONICA TV Lecţia istoriei „Antologiile teatrale" au devenit o obişnuinţă pe micul nostru ecran şi se cade să punem in evidenţă acest tip de emisiune, sinteză-colaj, avind avantajul de-a fi structurată pe o idee şi de-a trece in revistă momente teatrale semnificative. Ne-am oprit asupra unei antologii teatrale de dată recentă pentru că ea a fost un lucru perfect alcătuit, întrunind deopotrivă competenţa documentării şi fiorul participării cu tot sufletul. O dimensiune esenţială a fiinţei poporului român, străbătind veacurile, afirmată cu puterea stăruinţei lupta pentru apărarea fiinţei naţionale — a fost subiectul şi superba obsesie a dramaturgilor noştri. Emisiunea a debutat cu o trecere în revistă a unor importante momente ale istoriei naţionale : fragmente din Decebal de Mihai Eminescu (teatrul botoşănean), Petru Rareş de H. Lovinescu (T. N. Iaşi), Procesul Horia de Al. Voitin (X- N. Cluj-Napoca), O şansă pentru fiecare de Radu F. Alexandru, (Teatrul Mic). Remarcabilă „deschiderea“ cu care s-a antologat, în deplină cunoştinţa de cauză, dovedind o cunoaştere perfectă a realităţii teatrale, impresia de panoramă a vieţii teatrale româneşti şi in acelaşi timp sugestia că tematica repertorială este profund implicată in marile, constante ale spiritualităţii româneşti. Au urmat fragmente din spectacolele de teatru tv : „Coloanele timpului“ de Emil Poenaru (regia Carmen Dobrescu), „Cronica de vitejie“ de Dan Tărchilă (regia C. Dinischiotu) avind în centru luminoasa personalitate a marelui voievod Mircea, „Mihai Viteazul“ de Octav Destila (regia Nae Cosmescu), „Cronica de la Plevna“ de M. Bradu şi Dumitru Chirilă, „Răspintia cea mare“ de V.I. Popa. „Erau foarte tineri" de Pop Simion — puneri in scenă prin care străluminează corifei ai luptei pentru neatirnare, visul dintotdeauna al românilor, împlinirea cea deplină, încununarea năzuinţelor de veacuri. Am reţinut un fragment prezentat in avanpremieră (inspirată alegere !) din Avram Iancu de Lucian Blaga, cutremurătoare pagină a literaturii noistre valorificată îu special profesionalism de regizoarea Domniţa Munteanu în care substanţialitatea textului este dublată de o veritabilă realizare actoricească — în rolul marelui tribun, actorul Adrian Pintea. Comentariul realizatoarei acestei antologii, teatrale, Lucia Hossu-Longin, a fost şi el bine alcătuit — fără patetisme de prisos care ar fi părut poate pleonastice intr-o temă ea însăşi patetică prin excelenţă. A fost comentariul unui om „cu carte şi simţire“ cum ar fi «pus înaintaşii cărturari paşoptişti, un comentariu exemplar, bine articulat, competent şi găsind in toate „doza“ cea mai potrivită. Antologia teatrală „Tot ce mişcă-n ţara asta : unul, ramul..." a reuşit să creeze impresia unui lucru împlinit, întreg, făcut cu pasiune şi bine gindit în toate resorturile sale interioare (de la montaj la ilustraţie muzicală şi bineînţeles imagine — am remarcat frumoasa idee a clepsidrei care leagă intre ele fragmentele de istorie, într-o sugestie de efect şi de emoţie a trecerii timpului). Deci „Antologia teatrală" despre care am vorbit a fost ea însăşi o pagină... antologică, de un vibrant patriotism şi o excelentă calitate profesională, o antologie făcută pe măsura măreţiei temei abordate. Lucia Hossu-Longin, redactor competent şi sensibil, a făcut iarăşi o demonstraţie de aplicaţie profesională. CLEOPATRA LORINŢIU REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE LA SECERIŞ ca întreaga capacitate După ce recolta de pe cele toate 12 500 hectare cultivate cu orz a fost pusă la adăpost, pe tarlalele eliberate s-a intrat masiv in majoritatea zonelor judeţului Buzău la recoltatul griului. Ploile de scurtă durată îngreunează ritmul de lucru, vitezele înregistrate fiind în unele zile cu mult sub capacitatea utilajelor. Şi totuşi, comandamentele locale, mobilizând întreaga suflare a satelor, reuşesc să acopere toate suprafeţele care ridică probleme. Pentru cele 70 500 de hectare cultivate cu gr’îu sînt dispuse pa frontul secerişului ( 256 combine şi 559 prese de balotat paie, utilaje distribuite în 112 formaţii complexe, care pot realiza o viteză de 7 060 hectare zilnic. Prin măsurile tehnicoorganizatorice luate griul va putea fi pus la adăpost in timp de cel mult 10 zile. Totodată urmează a fi in-ămîntate 51 640 hectare culturi succesive, din care 15 400 hectare porumb boabe, 31 300 hectare culturi furajere și 4 683 hectare legume. Au fost luate toate măsurile pentru organizarea „in flux“ a lucrărilor de eliberat, arat, pregătitul terenului şi semănat, astfel ca însămînţarea culturii a doua să înceapă la 48 de ore după recoltaitul griului. Numai prin respectarea tuturor tehnologiilor, prin prezenţa în cimp zi şi noapte a tuturor celor care au fost repartizaţi la seceriş se poate îndeplini planul pe care îl are judeţul, acela de a obţine o producţie medie de grîu de 4 200 kg la hectar. Dintre unităţile care au declanşat secerişul griului in avans amintim pe cele din consiliile unice Poşta Cîlnău, Mihăileşti, Ziduri, Ruşeţu, Pogoanele, Măgura. Nicolae Anghel, preşedintele C.U.A.S.C. Mihăileşti, ne preciza că datorită complexului de măsuri tehnice şi politico-organizatorice luate secerişul griului se desfăşoară din plin. Creşterea răspunderii fiecărui om în soluţionarea operativă a problemelor legate de campanie a devenit o realitate. Iată, de pildă, la Mihăileşti, din totalul celor înscrişi in evidenţele cooperativei pînă anul trecut, aproape toţi au răspuns în această vară. In schimb, la Căldăruşanca, 14 cooperatori, printre care Eugenia Iordache, Ana Damian, Vasilică Popescu, Stanca Tudor, nu ies la muncă pe motiv că sunt bolnavi, deşi li s-au încredinţat lucrări mai uşoare. Ar putea lua exemplu de la formaţiile pionierilor şi şcolarilor, prezente zi de zi cîteva ore in tarla la strinsul spicelor. Ritmuri superioare de lucru am consemnat în cadrul unităţilor din C.U.A.S.C. Poşta Cilnău. „Recoltarea griului constituie pentru toţi mecanizatorii şi cooperatorii, pentru întreaga suflare a satelor, comandamentul major al fiecărei zile, ne spunea Carpen Marcu, preşedintele C.U.A.S.C. Încadrarea lucrării in perioada optimă înlesneşte realizarea celorlalţi indicatori pe care-i avem. Este vorba de pregătitul terenului şi de semănatul culturilor duble“. Directorul S.M.A., Ştefan Jipa, urmărea pe solele cooperativei agricole Boboc modul cum se comportă utilajele. Pînă la această dată toate au trecut cu bine examenul. De la Boboc şi de la Poşta Cimnău primele cantităţi de grîu au luat deja drumul bazelor de recepţie. Din plin se acţionează cu 21 de combine la Zărneşti, precum şi la Racoviţeni, în punctul Buturugi, cu 10 combine, 4 prese de balotat, 7 plugurişi 2 semănători. D. I. DINCA Tinerii — prezenţă activă i campanie , ceasul griului şi m. Bărăgan, fiecare zi bună de lucru înseamnă un prilej de intensificare a eforturilor pentru încheierea cît mai grabnică a secerişului. La Dridu, judeţul Ialomiţa, griul ocupă 1 410 ha. Un motiv în plus ca mobilizarea forţelor umane şi mecanice în câmp să fie amplă şi temeinic organizată. De regulă, se ştiu cu o zi înainte locurile unde se va acţiona, iar probele pentru intrarea combinelor în lan se fac examinindu-se fiecare sală in parte. Leana Puiu, primarul comunei, ne spunea că-n ajutor a sosit de la Botoşani o echipă alcătuită din 6 mecanizatori. S-a recomandat conducerii cooperativei agricole de producţie ca toate combinele din Moldova să fie orientate la ferma nr. 3, pentru a mări viteza de lucru şi pentru ca repartizarea forţelor să fie cît mai judicioasă pe întreaga suprafaţă, în ferma nr. 1 vegetală, inginerul Alexandru Lupaşcu avea in tarla o combină staţionară pentru treieratul tuturor spicelor culese de către tineri de pe marginea lanului şi din locurile inaccesibile combinelor. Eliberarea terenului, pregătirea acestuia pentru cea de a doua cultură se fac in aceeaşi zi cu secerişul. Alături de gospodari, munceşte cu spor şi tînăra ingineră stagiară Violeta Cornelia Catrina. Ne este prezentată în cuvinte foarte frumoase de primarul comunei : „A fost eleva mea, pe vremea cînd predam matematica la şcoala din sat. Iat-o acum cadru de nădejde incooperativă. Este harnică şi ambiţioasă, cum o ştim dintotdeauna. Ne mîndrim că din comuna noastră a ieşit un om cu o asemenea dragoste pentru meserie“. Aşa au fost învăţaţi să muncească tinerii din Dridu. Cu respect pentru lucrul bine făcut, cu respect pentru pline. Ne convingem, vizitînd ferma de legume condusă de Felicia Lăcraru. Ştiam că vinetele de aici sunt vestite în toată ţara. Am avut şansa să-i cunoaştem şi pe producătorii lor. Nu greşim dacă afirmăm că grădina de legume de la Dridu este un etalon, un model de agricultură intensivă. Pe toate cele 100 ha plantele sunt îngrijite cu răbdare, dragoste şi migală. Nu găseşti un singur fir de iarbă printre rinduri. Apă din abundenţă, roşiile copilite şi legate pe araci. Intr-o săptămina prima recoltă va lua drumul beneficiarilor. ELENA CATUNEANU Alte veşti de pe ogoare • în judeţul Prahova s-au recoltat, primele 850 de hectare în saminete cu grîu. Totodată, continuă eliberarea terenurilor de paie, şi insăminţarea culturilor duble. De menţionat că porumbul de cultură dublă a fost semănat pe aproape 90 la sută din suprafaţa planificată, iar legumele şi plantele de nutreţ pe mai bine de 2 700 de hectare. • Luni s-a declanşat secerişul griului şi în judeţulArgeş. Concomitent se desfăşoară şi recoltatul orzului, lucrare efectuată pină acum pe 91 la sută din suprafaţa planificată. In acelaşi timp se acţionează la eliberarea terenurilor de resturile vegetale, pregătirea patului germinativ şi insăminţarea celei de-a doua culturi. Ca urmare, pină în prezent, au fost semănate cu porumb, plante furajere şi legume, in cultură dublă, peste 11 000 hectare, ceea ce reprezintă 27 la sută din suprafaţa prevăzută. • în unităţile agricole din judeţul Alba, continuă un ritm susţinut secerişul orzului. Cu ceea ce s-a lucrat duminică, orzul a fost strîns de pe mai bine de 9 800 de hectare, reprezentând 87 la sută din suprafaţa prevăzută. După seceriş, se acţionează pentru eliberarea suprafeţelor de paie, pregătirea terenului şi insăminţarea culturilor duble. Ca urmare, pină în seara zilei de 29 iune, sămînţa de legume şi plante furajere a fost pusă sub brazdă pe aproape 2 500 de hectare, iar pe 1 000 ha au fost executate lucrări de pregătire a terenului. MARTII IULIE 1986 Zestrea fetelor din Vrancea (Urmare din pan. I) HIAL De aceea, majoritatea celor ce lucrează la Întreprinderea de Confecţii provin din- satele Vrancei, năucind cu ele, această zestre de îndemânare fi simt artistic. Nicoleta Leca, la 21 de ani şi la o experienţă de numai doi ani in munca de confecţioner, a obţinut locul 111 la faza naţională a concursului „Ilfene măiestre“. A venit la Focşani din Adjudul vechi, a făcut şcoala profesională, a intrat in întreprindere, ca muncitoare, exact în ziua în care împlinea 19 ani. In prime, zi de muncă la atelierul creaţie i s-a dat ca probă de făcut o rochie. „V-aţi fi îmbrăcat cu ea ?“ ..Atunci, da !“ După 2 ani, ea lucrează tot la atelierul creaţie, un atelier care produce azi ce se va purta anul viitor, fie deconspiră (ţi noi deconspirăm ceea ce probabil mulţi / multe dintre dumneavoastră ştiţi) ‘moda lui ’SI : se va purta f din nou !) foarte lung, rochiile vor fi ample, cu mineci largi, degajate. Dar nu acesta-i lucrul cel mai important : important e ca modelele să convingă şi să se impună. Şi acest fapt ţine de măiestria, fetelor de la, creaţie. Ele dau tonul, termină ca fetele de la confecţii să se străduiască a fi la înălţimea exponatelor prezentate. Munca este aici, la confecţionare, mai de rutină , se lucrează fază cu fază, aşadar, trebuie să fii ritmul. Aşa spune Sanda Balaş, că la început e mai greu pentru că trebuie să te obişnuieşti cu ritmul, celelalte colege au un reflex mişcările şi ţie ţi se pare că nu vei ajunge niciodată la precizia şi siguranţa lor. După 4 ani insă totul e în ordine, atit de bine s-a acomodat şi cu viaţa şi cu munca de la T.C. Focşani incit satul din care a plecat — Măicăneşti —, chiar dacă aspiră la titulatura de orăşel, n-ar mai putea să o aducă înapoi. A rămas in urmă şi este doar un punct din existenţă, poate un loc al amintirilor ţi al unor Întoarceri de sfirşit de săptămină. Daci pentru Sanda Balaş şi Nicoleta heca Zilele de început nu sint prea îndepărtate in timp, pentru Sava Tudorîţa ele au rămas mult in urmă, la cei nici 3 de ani avind o vechime de 13 ani în întreprindere. Dest Vinatari au venit atunci 20 de fete. Toate tunt şi acum in întreprindere, semn sigur că acomodarea cu oraşul, cu maşinile de confecţionat, cu muncă şi exigenţele tei s-a produs fără prea mari contorsionări. Se poate spune chiar că a avut loc un transfer, fiind de la început atitea colege. Mai atei că odată cu Tudoriţa la Focşani a venit şi colegul ei (din clasa I pină-n clasa a VIII-a) Traian. Atita doar că ea a mers la „Confecţii“ şi el la „Filatură“. Pentru că drumurile s-au reintilnit cîţiva ani mai tirziu şi au întemeiat familia Sava. „Zestrea“ (de care vorbeam mai la început) a fost bine folosită, Tudoriţa trecind prin proba seralului, a familiei, a maternităţii. Fetiţa este acum în clasa a ll-a şi evenimentul numărul I al familiei Sava a fost pregătirea pentru serbarea şcolară şi pentru cununiţa premiantei. Cele trei biografii (schiţate doar) au puncte comune, repetând un traiect. Bănuim că şi altele din proporţie covârşitoare l-au repetat. Alături de elementele pur tehnice (calitatea maşinilor, randamentul lor, organizarea fluxului de producţie, testarea ştiinţifică a gustului) Întreprinderea de Confecţii Focşani a beneficiat de acest fond uman deosebit care a configurat un colectiv harnic, preocupat mai intii de munca lui şi apoi de obţinerea unor locuri fruntaşe. .Locui in întrecerea socialistă a fost o consecinţă şi nicidecum un ţel. De la salopetele de doc la compleurile ultimei mode distanţa este nu numai de eleganţă,ci şi de civilizaţie. Dar şi de muncă, şi de pricepere, şi de talent.