Scînteia Tineretului, martie 1987 (Anul 43, nr. 11740-11765)
1987-03-02 / nr. 11740
,,SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Noua tinereţe a satului RUGINOASA, ZI DE ZI Ruginoasa, străveche aşezare moldovenească, se înscrie în contemporaneitate prin forţa faptelor de zi cu zi a locuitorilor săi. Tradiţia lucrului bine făcut, a dăruirii şi dragostei faţă de pămint, sunt tot atitea coordonate pentru bunii gospodari de alei, înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste" innobilind şi obligind pe fiecare la mai mult. De aceea, aici, poate mai mult ca în altă parte, tinerii au înţeles şi dovedit prin romantismul faptei revoluţionare avar- ,tenenţa la eroicul timp socialist pe care ţi trăim. An de an roadele au fost mai bogate, aşezarea ■ mai frumoasă, inimosul primar al localităţii Florin Gădea, mărturisindu-mi că întreaga activitate social-economică şi obştească îşi are rădăcina intr-un adevărat laborator al muncii organizatorice, al cărui nucleu il constituie, tinerii ce ştiu să ducă mai departe tradiţiile împămintenite aici, să te ridice necontenit la noi cote, generaţii după generaţii cinstind prin faptă şi gind adevărul, omenia, munca. La Ruginoasa, verbul a face se conjugă la prezent, fiecare tinăr, fiecare cetăţean al localităţii inţelegind timpul prezent ca un timp al responsabilităţii şi dăruirii pentru că acum, mai mult ca oricind, în viaţa satului românesc transformările şi mutaţiile pe care le implică noua revoluţie din agricultură presupun creşterea răspunderii tuturor. Despre aceste trăsături mi-a vorbit cu însufleţire Constantin Atomi, secretarul Comitetului comunal al U.T.C., subliniind că prin tot ceea ce fac tinerii comunei, aceste trăsături se vor dezvolta continuu, prin acţiuni permanente, diferenţiate, genetrente, pentru că şi cel care prăşeşte, şi cel care irigă, şi cel de la volanul tractorului sau al combinei, şi cel care îngrijeşte animalele trebuie să înţeleagă că de ceea ce fac depinde în măsură hotărtoare producţia agricolă, cantităţile sporite de recoltă ce intră în hambarele ţării sau ajung pe fluxurile de fabricaţie ale industriei. Că toate acestea sunt înfăptuite la cotele exigenţei aşa cum le şti bine fruntaşilor, ne-am convins urmărind activitatea celor ce muncesc in Cooperativa Agricolă de Producţie, Asociaţia Economică Intercooperatistă, in cele două ferme ale I.A.S.-ului Tg. Frumos, in ferma zootehnică de elită de vaci pentru lapte şi ferma vegetală, la Cooperativa de Producţie, Achiziţii şi Desfacere, la ferma sericicolă, la depozitul de cartofi, in secţia de mecanizare Rediu şi altele, pretutindeni ei, fruntaşii, înfăptuind marile sarcini care revin agriculturii, indeplinindu-şi în cele mai bune condiţii nobila calitate : aceea de ţărani in satul românesc de astăzi. Nu putem să vorbim despre complexitatea acestor trăsături, de formarea personalităţii umane, de lărgirea permanentă a orizontului de cunoaştere, de pregătirea temeinică pentru muncă şi viaţă a tinerilor de la sat fără a aminti intensa activitate politică, culturală şi educativă desfăşurată in cadrul puternicei organizaţii U.T.C. pe comună, gama bogată de manifestări cultural-artistice impresuonind atit prin calitate, cit mai ales prin permanentizarea tor, sute de tineri intilnindu-se săptăminal la acţiunile initiate atit la punctul muzeal , „Alexandru Ioan Cuza", la Biblioteca comunală, în sala, de festivităţi. Simpozioanele, mesele rotunde, şezitorile literară, serile de poezie, expoziţiile de carte intrind in cotidian. Nu, putem să nu amintim şi prodigioasa activitate, a ansamblului folcloric , „Dumbrăviţa", cunoscut in ţară şi străinătate, ansamblu ce a reuşit prin autenticitate şi valoare interpretativă să obţină titlul de laureat ezit in Festivalul naţional „Cîntarea României“, cit şi la Festivalul internaţional de folclor de la Zagreb. Dacă ar fi să numim pe ce mai buni dintre aceşti tineri, la un panou de onoare ad-hoc, s-ar înscrie şi Mihai Maghercă, Rethed Surdu, Mihaela Panciuc, Dan Potaru, Ionel Gheorghiţă, Gabriela Grigoriu, Viorica Tolosiu, Doina Berghiu, Lilica Mărcuşanu, Maricica Uipant, Gica Lupu, Benone Burlacu, Vasile Mocanu şi alţii. Tineri pentru care viaţa culturală a comunei înseamnă zi de zi o realitate necesară, fără de care procesul formării multilaterale a tinerilor ar fi incomplet, şi care consideră că în acest sens nici un efort nu este prea mic şi de aceea, cu toată fiinţa, zi de zi, dăruiesc acestei activităţi gindul şi fapta lor. MAMUL DEOEDERE ACORDAT UTECIŞTILOR - MANDAT AL TINEREŢII EXEMPLARE — Organizaţia judeţeană Iaşi a U.T.C. este recunoscută ca una dintre cele mai puternice organizaţii judeţene aia U.T.C. Ce credeţi că defineşte în primul rînd aceasta şi care ar fi principalele obiective de muncă şi de educaţie urmărite ? „ Tinereţea noastră, izvor de cutezanţă şi vigoare, de devotament neţărmurit faţă de partid şi înflăcărat patriotism revoluţionar este, prin densitatea realizărilor, o realitate în care se regăsesc nenumărate energii creatoare. Tinerii ieşeni, alături de întregul tineret, ne mobilizăm energiile creatoare pentru înflorirea judeţului nostru, pentru ridicarea patriei noastre, pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Tineretul este prezent şi îşi propune să fie prezent acolo unde este mai greu, prin fapte de muncă, iar întreaga noastră activitate vizează, incomplexitatea sa, educaţia, formarea multilaterală a tinerei generaţii. Astăzi, la Iaşi, unul din trei locuitori învaţă avînd la dispoziţie o puternică bază materială ce încorporează cele mai valoroase cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. A învăţa, dar şi a produce, întregul tineret fiind antrenat în realizarea unei noi calităţi a muncii şi îndeplinirea integrală a planurilor de producţie, bilanţul economic regfisindu-se in rezultatele întrecerii uteciste care, pe fondul sporirii eficienţei si creşterii productivităţii muncii înregistrează importante depăşiri a indicatorilor da plan, şi înscrie organizaţia judeţeană Iaşi an del an pe locuri fruntaşe in marea întrecere pe ţară. . „ Organizaţia judeţeană Iaşi a U.T.C. se pregăteşte pentru importantul eveniment din viaţa tinerilor patriei : împlinirea a 65 de ani de la crearea U.T.C. şi a 30 de ani de la făurirea U.A.S.C.R. cu o serie de acţiuni specifice. Care sunt cele mai importante ? — Antrenarea colectivelor de tineri la soluţionarea unor probleme prioritare pentru dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, modernizarea producţiei, creşterea gradului de valorificare a surselor interne a înscris organizaţiile U.T.C. de la C.U.G., C.F.S., Î.T.P., I.T.R.D., I.S.A.S. şi I.M.M.R. Paşcani în rindul fruntaşilor pentru că răspunzînd imperativului cu 50 la sută din necesarul de materii prime şi materiale să fie realizat pe calea recuperării, recondiţionării şi refolosirii,, au utilizat cu mai multă eficienţă iniţiativa „Educaţie, Economie, Energie“, care s-a dovedit a fi o pîrghie deosebit de utilă în formarea şi dezvoltarea gîndirii economice, a spiritului gospodăresc al fiecărui utocist. Aceste activităţi specifice organizaţiilor noastre, cuprinzind iniţiativele : „Stop risipei“, „Registrul economiilor“, „Să realizăm produse noi din materiale recuperabile“, „Să lucrăm cu materiale economisite“, ...Calitatea, deviza muncii noastre“, generalizate in toate unităţile industriale, , de construcţii, transporturi, in Sfera serviciilor, a determinat amplificarea aportului tinerilor la realizarea sarcinilor economice, creşterea gradului de răspundere şi implicarea directă în ridicarea calităţii producţiei, în păstrarea şi dezvoltarea avutului obştesc, întîmpinînd cu rezultate exemplare măreţul eveniment: 65 de ani de la crearea U.T.C., nou şi minunat prilej de manifestare a energiilor creatoare, a elanului şi romantismului revoluţionar ce caracterizează tînăra generaţie a patriei noastre, tineretul ieşean, în spiritul documentelor Congresului al XIII-lea, al orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este hotărit să întărească şi să permanentizeze climatul de responsabilitate şi angajare, să acţioneze cu hotărîre pentru realizarea sarcinilor de producţie ce-i revin, a sarcinilor formării sale prin muncă şi pentru muncă. „ Cum se concretizează în activitatea uteciştilor ieșeni efortul colectiv de autodepăşire şi autoexigenţă, coordonate fireşti ale implicării ac-' tive şi ale iniţiativei tinerilor ? — Am acţionat şi acţionăm pentru creşterea continuă a nivelului întregii vieţi de organizaţie, rezultatele in munca pe care o depunem expnmind creşterea conţinutului şi eficienţei economice, politico-educative şi sociale în rindul uteciştilor. Astfel înţelegem să răspundem cu întreaga noastră forţă exigenţelor majore ale etapei pe care o parcurgem, să transpunem in practică directivele Congresului al XIII-lea al partidului. Imperativul economic al acestei perioade este — pe care întregul tineret ieşean şi l-a asumat — acela de a acţiona cu maximum de exigenţă şi responsabilitate, la nivelul fiecărui colectiv de muncă, al fiecărei organizaţii, pentru realizarea ritmică a producţiei fizice, a sarcinilor, la export şi de investiţii in condiţiile reducerii cheltuielilor materiale şi de producţie, a recuperării şi recondiţionarii materialelor resornstbite, a creşterii productivităţii muncii prin introducerea progresului tehnic si ridicarea gradului de pregătire profesională. Acţionind cu o mai mare responsabilitate îr vederea perfecţionării întregii noastre activităţi, a stilului şi metodei de muncă adoptate, ne propunem să întimpinăm apropiatul eveniment aniversar cu rezultate deosebite, pe potriva exigenţelor etapei actuale, a marilor răspunderi ce ne revin, a încrederii generoase a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, părintele şi îndrumătorul cel mai apropiat al tinerei generaţii, în noi, în tineretul României socialiste. interviu cu GHEORGHE GAIRINCU Prim-secretar al Comitetului judeţean TUşi al U.T.C. ipostaze ale afirmării: CLUBUL TÎNĂRULUI INVENTATOR Pentru foarte mulţi tineri specialişti din întreaga ţară nu mai este o noutate ca la Iaşi exista o puternică şcoală de inventic şi poate de aceea, ctnci încercăm să concretizăm opţiunea pentru iniţiativă a tînărului specialist, considerăm ca acţiune specifică Organizaţiei municipale Iaşi a U.T.C. : Clubul tînărului inventator. Nu este vorba desigur de un colectiv respins, unde cei mai buni organizează, printr-un efort continuu, structuri fără de care activitatea de creativitate în domeniul tehnico-ştiinţific nu s-ar desfăşura corespunzător. Dimpotrivă, este vorba de crearea unui cadru ce situează cercetarea in linia Întîi a cerinţelor educaţiei tehnico-ştiinţifice. Firesc, Clubul tînărului Inventator se înscrie, prin rezultate, în atenţia unităţilor economice şi industriale, acestea fiind apreciate pe de o parte in procesul productiv pe care îl optimizează, pe de altă parte prin faptul că au dus la ridicarea nivelului de cunoştinţe a mii de tineri , promovarea noului proces ce impune maturitate, exigenţă şi dăruire, devenind o realitate. Ducind mai departe tradiţia şcolii ieşene de inventică, Clubul tînărului inventator continuă perfecţionarea detaşamentului tinerilor cu preocupări constante şi valoroase în domeniul cercetării ştiinţifice din întreprinderile ieşene, constituind un adevărat factor catalizator al energiilor celor mai buni dintre cei mai buni tineri. Pagină realizată de CĂTĂLIN BORDEIANU LUNI 2 MARTIE 1987 O organizaţie-Erou care se întruchipează în milioane de inimi şi minţi UNIUNIA TINERETULUI COMUNIST ASTĂZI, ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ IAŞI A U.T.C. Iaşiul atrage mai întîi şi mai întii, o spun cu emoţie, prin modul firesc şi plenar in care tinerii îşi dimensionează faptele în spiritul devenirii, timpul prezent avînd acea încarcătură ardentă ce cumulează firesc şi plenar, pasiunea şi dăruirea, timpul prezent exprimînd direct şi simplu maturitatea generaţiei „Epocii Nicolae Ceauşescu", generaţie ce a avut bucuria de a exista intr-una din Cele mai luminoase perioade de împliniri revoluţionare, generaţie a unui nou romantism revoluţionar, pentru care participarea se defineşte prin vise şi, mai ales, prin fapte. Şi la Iaşi, ca pretutindeni în România socialistă de astăzi, cadrul larg în care tinerii îşi pot exprima personalitatea, iniţiativa, capacitatea de muncă defineşte timpul prezent. Am avut simţămintul discutind cu aceşti ţineţi că cel mai greu este să menţii cit mai sus cota aspiraţiilor, sâ fii permanent alături de efortul colectiv de a face azi mai mult ca ieri, de a face miine mai mult ca azi. Am simţit că la Iaşi practic nu există domeniu de activitate unde prezenţa tinerilor să nu se facă simţită unde iniţiativa şi realizările uteoiştilor să nu fie in prima Linie a cerinţelor şi, de cele mai multe ori, să le devanseze. Fapte şi tineri, tineri şi fapte, o relaţie in mod firesc exprimată in cotidian, conferindu-i acestuia caratele maturităţii. Despre toate acestea, argumente ale unei tinereţi responsabile, se cuvine să vorbim, faptele o dovedesc, ca despre o ştafetă vie a romantismului revoluţionar. • Organizaţia judeţeană Iaşi a d.T.C. cuprinde 144 205 tineri care activează — muncesc şi învaţă din industrie, construcţii, transporturi, agricultură, facultăţi şi şcoli. # întrecerea utecistă din industrie antrenează 56180 tineri, valoarea lucrărilor de producţie realizată prin muncă patriotică ridicîndu-se anul trecut la 2 278 264 lei. Lucrările de cercetare-proiectare la care şi-au adus contribuţia tinerii se ridică la 1 214 300 lei, iar valoarea virată în cont a materiilor prime, materialelor refolosibile şi a lucrărilor de recuperare s-a ridicat la 3 470 000 lei. în cele 27 de politehnici muncitoreşti urmează cursuri de calificare, perfecţionare şi policalificare 23 207 utecişti, numărul temelor tehnico-ştiinţifice preluate spre rezolvare de tineri şi colective de tineri ridicindu-se la 307. Pe şantierele judeţene şi locale ale tineretului, adevărate şcoli ale romantismului revoluţionar,ale muncii şi vieţii în chip comunist, valoarea lucrărilor preluate a fost anul trecut de 11 300 000 lei, lucrările executate fiind depăşite în proporţie de 187,12 la sută. In agricultura judeţului Iaşi, 28112 tineri au redat circuitului agricol 547 ha, au preluat în acord global executarea întregii game de lucrări agrotehnice pe 883 ha, au executat şi exploatat 9,5 ha sere şi solarii. Concursurile profesionale au antrenat 9 000 de tineri din mediul rural, la nivelul judeţului obţinindu-se an de an locuri fruntaşe. în învăţământul liceal ieşean studiază 37 928 elevi, un număr de 3 581 de elevi au participat la fazele judeţene şi finale ale concursurilor pe teme de învăţămînt şi meserii şi la sesiunile judeţeană şi naţională de referate şi comunicări ştiinţifice obţinind 900 de premii şi menţiuni, în Festivalul naţional „Cîntarea României“, la fazade masă, au fost antrenaţi 11 600 elevi cuprinşi in 699 formaţii artistice şi 2 550 elevi cuprinşi in 178 cercuri de creaţie artistică. • Pregătirea politico-ideologică a tineretului, desfăşurată in 3 470 cercuri a cuprins 118 887 utecişti , în întreprinderile industriale, instituţii, alte unităţi economico-sociale şi şcoli existând 223 depuncte de documentare şi informare. Tinerii ieşeni beneficiază de o Casă de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret şi o Casă de cultură a studenţilor. ® Numărul tinerilor cuprinşi în activităţi turistice a crescut de la 46 315 in 1980, la 88 601 în 1986. Totodată numărul cercurilor de turism a crescut la 236. ® Aniversarea a 65 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 30 de ani de înfiinţarea U.A.S.C.U. este întimpinată de tinerii ieşeni prin zile şi săptămîni record in producţie, prin activităţi specifice, cuprinzind iniţiativele : „Stop risipei“, „Registrul economiilor“, „Să realizăm produse noi din materiale recuperate“, „Să lucrăm cu materiale economisite“, „Calitatea, deviza muncii noastre", ce se vor desfăşura în toate organizaţiile U.T.C., la care se adaugă iniţiativa „Educaţie, Economie, Energie“ care s-a dovedit a fi o pîrghie deosebit de utilă în formarea şi dezvoltarea gîndirii economice, a spiritului gospodăresc la fiecare tinăr. Fruntaşi într-o organizaţie fruntaşa LINIILE TINERETULUI Colectiva întreprinderii de Tricotaje şi Perdele din Paşcani, distins pentru a doua oară cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“, este un colectiv tinăr, pentru care continuarea succeselor economice obţinute in ultimii ani constituie, aşa cum îmi spunea Mariana Lişman, secretara Comitetului U.T.C. pe întreprindere, o tradiţie a lucrului bine făcut, sporirea tehnologiilor in concepţie proprie şi productivitatea muncii fiind coordonatele pe care munca tinerilor se desfăşoară la cotele autodepăşirii. De altfel, ne-am convins de înalta calificare a acestor tineri, autori ai unei producţii destinate în proporţia de 1Q la sută partenerilor externi. De aici, de la Paşcani, milioane de metri de perdea pot să înconjoare lumea, produsele executate aici constituind pentru beneficiari un etalon de calitate. De altfel, îndeplinirea planului la export reprezintă o necesitate obiectivă pentru progresul economic al patriei noastre, iar tinerii utecişti angajaţi nemijlocit în realizarea unei producţii suplimentare la export realizează acest lucru in condiţii de eficienţă sporită. Calitatea superioară a produselor in condiţiile unor comenzi dificile exprimă maturitatea cu care tineri, cum ar fi Maricica Ignea, Teodora Mâruţă, Elena Lazar, Gabriela Codiţa ori Cornelia Pop, îşi fac pe deplin, datoria la locul lor de muncă, aşa cum ne-am convins văzlndu-le lucrind. Trebuie să spunem că încrederea acordată tinerilor In realizarea acum, In primul trimestru, a unor produse destinate exportului, tricotaje, cit şi realizarea unor perdele colorate, o premieră absolută, îşi are un suport solid ln îndeplinirea zi de zi, lună de lună, a tuturor indicatorilor de către toţi membrii organizaţiei U.T.C. Totodată, tinerii participă activ la modernizarea producţiei, la realizarea de tehnologii noi, originale, utilizind analiza economică la I.T.P. Paşcani, reuşind să se proiecteze şi să se reproiecteze echipamente pentru produse noi, pentru mecanizarea şi automatizarea produselor tehnologice. Spiritul lor revoluţionar, întreaga activitate pusă sub semnul noii calităţi a muncii, îi face pe aceşti tineri să-şi sporească contribuţia la eliminarea unor neajunsuri privind operativitatea în elaborarea unor documentaţii, căutind să realizeze şi să pună în practică prin soluţii rapide continua modernizare a producţiei. Da, şi aceşti tineri spun un NU hotărit lui „nu se poate“. Încetăţenind un stil de muncă caracterizat prin operativitate şi exigenţă faţă de calitatea muncii şi respectarea termenelor de îndeplinire a măsurilor adoptate, promovind consecvent iniţiativa muncitorească in toate domeniile de activitate. Tot de consecvenţă vorbim atunci cind privim participarea tuturor specialiştilor la munca de creaţie tehnico-ştiinţifică, calitatea producţiei insemnind mai întîi di- versitate, ceea ce a făcut ca In ultimii ani să fie lansată în producţie cite 2 506—3 000 de modele anual, cu o eficienţă economică sporită. De consecvenţă şi de spirit revoluţionar, de răspundere comunistă, patriotică, in îndeplinirea sarcinilor, de atitudine nouă, revoluţionara faţă de muncă vorbim şi în îndeplinirea sarcinilor de producţie in cele mai bune condiţii. Hărnicia, competenţa, spiritul de angajare comunistă îi caracterizează, li defineşte pe aceşti tineri minunaţi. GAUDEAMUS Pentru vechea şi mereu tinăra cetate a invăţămintului superior ieşean , universitar, politehnic, agronomic, de medicină şi farmacie, de la Conservator (am numit aici cele cinci institute ale centrului universitar) fără îndoială că a promova in rindul studenţilor de astăzi, specialiştii mileniului trei, preocuparea constantă spre îmbinarea organică a cercetării fundamentale cu cea aplicată, contribuie la afirmarea constantă a spiritului creator. Inventiv, intreţinind flacăra vie a tradiţiei spre noi şi noi performanţe, învăţămîntul ieşean, divers în specialităţi şi profile, ce dispune de o bogată bază materială, este în cea mai mare parte creaţie a acestor ani de măreţe împliniri socialiste, adevărată ctitorie de lumină pentru tineretul studios al patriei, în epoca sa cea mai glorioasă, pe care cu îndreptăţire o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu", înscrisă pe linia afirmării unor concepţii noi asupra ştiinţei şi organizării activităţii de cercetare, afirmării constante şi susţinute a valorilor ştiinţifice autentice, a promovării unui număr mare de direcţii noi de cercetare, munca celor peste 32 mii de studenţi şi cadre didactice, caută în permanenţă să se ridice la dimensiunile timpului nepereche pe care il parcurgem. Odată cu lărgirea cadrului de cercetare ştiinţifică, de integrare a invăţămintului cu cercetarea şi producţia, de afirmare a industriei îndeosebi in ramurile de vîrf, şi a agriculturii intensive, amplul proces de integrare a dus la soluţionarea unor probleme de maximă importanţă atit pentru industria judeţului Iaşi, cit şi pentru agricultura în zona colinară, elanul revoluţionar ce caracterizează tinăra generaţie fiind dublat de maturitate şi abnegaţie, de entuziasm şi dăruire. Conştienţi de faptul că un rol important in Îmbunătăţirea activităţii didactice si politico-ideologice revine participării studenţilor la conducerea şi organizarea procesului de instrucţie si educaţie, întreaga activitate a studenţilor este pusă sub semnul creşterii pregătirii profesionale, al angajării responsabile a fiecărui student în îndeplini- rea exemplară a obligaţiilor de învăţământ, cercetare şi creaţie ştiinţifică. Aceste realizări reflectă potenţialul deosebit de muncă şi creaţie al centrului universitar ieşean, evidenţiind posibilităţile sale reale de a forma specialişti de nădejde, apţi să îndeplinească sarcinile deosebit de complexe ce le vor reveni în viitor în opera de îndeplinire a mobilizatorului program de dezvoltare social-economică a patriei.