Scînteia Tineretului, martie 1987 (Anul 43, nr. 11740-11765)

1987-03-02 / nr. 11740

,,SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Noua tinereţe a satului RUGINOASA, ZI DE ZI Ruginoasa, străveche aşezare moldovenească, se înscrie în contemporaneitate prin forţa faptelor de zi cu zi a locuitori­lor săi. Tradiţia lucrului bine făcut, a dăruirii şi dragostei faţă de pămint, sunt tot atitea coordonate pentru bunii gos­podari de alei, înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste" in­­nobilind şi obligind pe fiecare la mai mult. De aceea, aici, poate mai mult ca în altă parte, tinerii au în­ţeles şi dovedit prin romantis­mul faptei revoluţionare avar- ,­tenenţa la eroicul timp socialist pe care ţi trăim. An de an roadele a­u fost mai bogate, aşezarea ■ mai frumoasă, inimosul primar al localităţii­ Florin Gădea, mărturisindu-mi că întreaga activitate social-e­­conomică şi obştească îşi are ră­dăcina intr-un adevărat labora­tor al muncii organizatorice, al cărui nucleu il constituie, tinerii ce ştiu să ducă mai departe tra­diţiile împămintenite aici, să te ridice necontenit la noi cote, generaţii după generaţii cin­stind prin faptă şi gind adevă­rul, omenia, munca. La Ruginoasa, verbul a face se conjugă la prezent, fiecare tinăr, fiecare cetăţean al locali­tăţii­ inţelegind timpul prezent ca un timp al responsabilităţii şi dăruirii pentru că acum, mai mult ca oricind, în viaţa satu­lui românesc transformările şi mutaţiile pe care le implică noua revoluţie din agricultură presupun creşterea răspunderii tuturor. Despre aceste trăsă­turi mi-a vorbit cu însufleţire Constantin Atomi, secretarul Comitetului comunal al U.T.C., subliniind că prin tot ceea ce fac tinerii comunei, aceste tră­sături se vor dezvolta continuu, prin acţiuni permanente, dife­renţiate, genetrente, pentru că şi cel care prăşeşte, şi cel care irigă, şi cel de la volanul trac­torului sau al combinei, şi cel care­­ îngrijeşte animalele tre­buie să înţeleagă că de ceea ce fac depinde în măsură hotăr­­toare producţia agricolă, canti­tăţile sporite de recoltă ce intră în hambarele ţării sau ajung pe fluxurile de fabricaţie ale in­dustriei. Că toate acestea sunt înfăptuite la cotele exigenţei aşa cum le şti bine fruntaşilor, ne-am convins urmărind activi­tatea celor ce muncesc in Co­operativa Agricolă de Producţie, Asociaţia Economică Intercoope­­ratistă, in cele două ferme ale I.A.S.-ului Tg. Frumos, in fer­ma zootehnică de elită de vaci pentru lapte şi ferma vegetală, la Cooperativa de Producţie, A­­chiziţii şi Desfacere, la ferma sericicolă, la depozitul de car­tofi, in secţia de mecanizare Rediu şi altele, pretutindeni ei, fruntaşii, înfăptuind marile sar­cini care revin agriculturii, in­­deplinindu-şi în cele mai bune condiţii nobila calitate : aceea de ţărani in satul românesc de astăzi. Nu putem să vorbim despre complexitatea acestor trăsături, de formarea personalităţii uma­ne, de lărgirea permanentă a orizontului de cunoaştere, de pregătirea temeinică pentru mun­că şi viaţă a tinerilor de la sat fără a aminti intensa activitate politică, culturală şi educativă desfăşurată in cadrul­ puterni­cei organizaţii U.T.C. pe co­mună, gam­a bogată de manifes­tări cultural-artistice impresuo­nind atit prin calitate, cit mai ales prin permanentizarea tor, sute de tineri intilnindu-se săp­­tăminal la acţiunile initiate atit la punctul muzeal , „Alexandru Ioan Cuza", la Biblioteca comu­nală, în sala, de­ festivităţi. Simpozioanele, mesele rotunde, şezitorile literară, serile de poe­zie, expoziţiile de carte intrind in cotidian. Nu, putem să nu a­­mintim şi prodigioasa activitate, a ansamblului folcloric , „Dum­­brăviţa", cunoscut in ţară şi străinătate, ansamblu ce a reu­şit prin autenticitate şi valoare interpretativă să obţină titlul de laureat ezit in Festivalul naţio­nal „Cîntarea României“, cit şi la Festivalul internaţional de folclor de la Zagreb. Dacă ar fi să numim pe ce mai buni dintre aceşti tineri, la un panou de onoare ad-hoc, s-ar înscrie şi Mihai Maghercă, Reth­ed Surdu, Mihaela Panciuc, Dan P­otaru, Ionel Gheorghiţă, Gabriela Grigoriu, Viorica To­­losiu, Doina Berghiu, Lilica Mărcuşanu, Maricica Uipant, Gica Lupu, Benone Burlacu, Va­si­le Mocanu­ şi alţii. Tineri pentru care viaţa culturală a comunei înseamnă zi de zi o realitate necesară, fără de care procesul formării multilaterale a tinerilor ar fi incomplet, şi care consideră că în acest sens nici un efort nu este prea mic şi de aceea, cu toată fiinţa, zi de zi, dăruiesc acestei activităţi gindul şi fapta lor. MAMUL DE­­OEDERE ACORDAT UTECIŞTILOR - MANDAT AL TINEREŢII EXEMPLARE — Organizaţia judeţeană Iaşi a U.T.C. este recunoscută ca una dintre cele mai puter­nice organizaţii judeţene aia U.T.C. Ce credeţi că defineşte în primul rînd aceasta şi care ar fi principalele obiective de muncă şi de educaţie urmă­rite ? „ Tinereţea noastră, izvor de cutezanţă şi vigoare, de devotament neţărmurit faţă de partid şi înflăcărat patrio­tism revoluţionar este, prin densitatea realizărilor, o reali­tate în care se regăsesc nenu­mărate energii creatoare. Ti­nerii ieşeni, alături de între­gul tineret, ne mobilizăm energiile creatoare pentru în­florirea judeţului nostru, pen­tru ridicarea patriei noastre, pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Tineretul este pre­zent şi îşi propune să fie pre­zent acolo unde este mai greu, prin fapte de muncă, iar în­treaga noastră activitate vi­zează, in­complexitatea sa, educaţia, formarea multilate­rală a tinerei generaţii. As­tăzi, la Iaşi, unul din trei lo­cuitori învaţă avînd la dispo­ziţie o puternică bază mate­rială ce încorporează cele mai valoroase cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contempo­rane. A învăţa, dar şi a pro­duce, întregul tineret fiind antrenat în realizarea unei noi calităţi a muncii şi îndepli­nirea integrală a planurilor de producţie, bilanţul econo­mic regfisindu-se in rezultate­le întrecerii uteciste care, pe fondul sporirii eficienţei si creşterii productivităţii mun­cii înregistrează importante depăşiri a indicatorilor da plan, şi înscrie organizaţia judeţeană Iaşi an del an pe locuri fruntaşe in marea în­trecere pe ţară. . „ Organizaţia judeţeană Iaşi a U.T.C. se pregăteşte pentru importantul eveniment din viaţa tinerilor patriei : împlinirea a 65 de ani de la crearea U.T.C. şi a 30 de ani de la făurirea U.A.S.C.R. cu o serie de acţiuni specifice. Care sunt cele mai impor­tante ? — Antrenarea colectivelor de tineri la soluţionarea unor probleme prioritare pentru dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, moderni­zarea producţiei, creşterea gradului de valorificare a surselor interne a înscris or­ganizaţiile U.T.C. de la C.U.G., C.F.S., Î.T.P., I.T.R.D., I.S.A.S. şi I.M.M.R. Paşcani în rindul fruntaşilor pentru că răspun­­zînd imperativului cu 50 la sută din necesarul de materii prime şi materiale să fie rea­lizat pe calea recuperării, re­­condiţionării şi refolosirii,, au utilizat cu mai multă eficien­ţă iniţiativa „Educaţie, Eco­nomie, Energie“, care s-a do­vedit a fi o pîrghie deosebit de utilă în formarea şi dez­voltarea gîndirii economice, a spiritului gospodăresc al fie­cărui utocist. Aceste activităţi specifice organizaţiilor noas­tre, cuprinzind iniţiativele : „Stop risipei“, „Registrul eco­nomiilor“, „Să realizăm pro­duse noi din materiale recu­perabile“, „Să lucrăm cu ma­teriale economisite“, ...Calita­tea, deviza muncii noastre“, generalizate in toate unităţile industriale, , de construcţii, transporturi, in Sfera servicii­lor, a determinat amplifi­carea aportului tinerilor la realizarea sarcinilor econo­mice, creşterea gradului de răspundere şi implicarea directă în ridicarea calităţii producţiei, în păstrarea şi dezvoltarea avutului obştesc, întîmpinînd cu rezultate e­­xemplare măreţul eveniment: 65 de ani de la crearea U.T.C., nou şi minunat prilej de ma­nifestare a energiilor crea­toare, a elanului şi romantis­mului revoluţionar ce carac­terizează tînăra generaţie a patriei noastre, tineretul ie­şean, în spiritul documentelor Congresului al XIII-lea, al o­­rientărilor şi indicaţiilor se­cretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este hotărit să în­tărească şi să permanentizeze climatul de responsabilitate şi angajare, să acţioneze cu hotărîre pentru realizarea sarcinilor de producţie ce-i revin, a sarcinilor formării sale prin muncă şi pentru muncă. „ Cum se concretizează în activitatea uteciştilor ieșeni efortul colectiv de autodepă­­şire şi autoexigenţă, coordo­nate fireşti ale implicării ac-' tive şi ale iniţiativei tineri­lor ? — Am acţionat şi acţionăm pentru creşterea continuă a nivelului întregii vieţi de or­ganizaţie, rezultatele in mun­ca pe care o depunem expn­­mind creşterea conţinutului şi eficienţei economice, politi­co-educative şi sociale în rindul uteciştilor. Astfel înţe­legem să răspundem cu în­treaga noastră forţă exigen­ţelor majore ale etapei pe care o parcurgem, să trans­punem in practică directivele Congresului al XIII-lea al partidului. Imperativul eco­nomic al acestei perioade este — pe care întregul tineret ie­şean şi l-a asumat — acela de a acţiona cu maximum de exigenţă şi responsabilitate, la nivelul fiecărui colectiv de muncă, al fiecărei organizaţii, pentru realizarea ritmică a producţiei fizice, a sarcinilor, la export şi de investiţii in condiţiile reducerii cheltuieli­lor materiale şi de producţie, a recuperării şi recondiţiona­­rii materialelor resornstbite, a creşterii productivităţii muncii prin introducerea pro­gresului tehnic si ridicarea gradului de pregătire profe­sională. Acţionind cu o mai mare responsabilitate îr­ ve­derea perfecţionării întregii noastre activităţi, a stilului şi metodei de muncă adoptate, ne propunem să întimpinăm apropiatul eveniment aniver­sar cu rezultate deosebite, pe potriva exigenţelor etapei ac­tuale, a marilor răspunderi ce ne revin, a încrederii ge­neroase a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, părintele şi în­drumătorul cel mai apropiat al tinerei generaţii, în noi, în tineretul României socialiste. interviu cu GHEORGHE GAIRINCU Prim-secretar al Comitetului judeţean TUşi al U.T.C. ipostaze ale afirmării: CLUBUL TÎNĂRULUI INVENTATOR Pentru foarte mulţi tineri specialişti din întreaga ţară nu mai este o noutate ca la Iaşi exista o puternică şcoală de inven­­tic­ şi poate de aceea, ctnci încercăm să concretizăm opţiunea pentru iniţiativă a tînărului specialist, considerăm ca acţiune specifică Organizaţiei municipale Iaşi a U.T.C. : Clubul tînăru­­lui inventator. Nu este vorba desigur de un colectiv respins, unde cei mai buni organizează, printr-un efort continuu, structuri fără de care activitatea de creativitate în domeniul tehnico-ştiinţific nu s-ar desfăşura corespunzător. Dimpotrivă, este vorba de crea­rea unui cadru ce situează cercetarea in linia Întîi a cerinţe­lor educaţiei tehnico-ştiinţifice. Firesc, Clubul tînărului Inven­tator se înscrie, prin rezultate, în atenţia unităţilor economice şi industriale, acestea fiind apreciate pe de o parte in pro­cesul productiv pe care îl optimizează, pe de altă parte prin faptul că au dus la ridicarea nivelului de cunoştinţe a mii de tineri , promovarea noului proces ce impune maturitate, exi­genţă şi dăruire, devenind o realitate. Ducind mai departe tra­diţia şcolii ieşene de inventică, Clubul tînărului inventator con­tinuă perfecţionarea detaşamentului tinerilor cu preocupări constante şi valoroase în domeniul cercetării ştiinţifice din în­treprinderile ieşene, constituind un adevărat factor catalizator al energiilor celor mai buni dintre cei mai buni tineri. Pagină realizată de CĂTĂLIN BORDEIANU LUNI 2 MARTIE 1987 O organizaţie-Erou care se întruchipează în milioane de inimi şi minţi UNIUNIA TINERETULUI COMUNIST ASTĂZI, ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ IAŞI A U.T.C. Iaşiul atrage mai întîi şi mai întii, o spun cu emoţie, prin modul firesc şi plenar in care tinerii îşi dimensionează fap­­tele în spiritul devenirii, timpul prezent avînd acea încarcă­­tură ardentă ce cumulează firesc şi plenar, pasiunea şi dă­ruirea, timpul prezent exprimînd direct şi simplu maturitatea generaţiei „Epocii Nicolae Ceauşescu", generaţie ce a avut bucuria de a exista intr-una din Cele mai luminoase perioade de împliniri revoluţionare, generaţie a unui nou romantism revoluţionar, pentru care participarea se defineşte prin vise şi, mai ales, prin fapte. Şi la Iaşi, ca pretutindeni în România socialistă de astăzi, cadrul larg în care tinerii îşi pot exprima personalitatea, ini­ţiativa, capacitatea de muncă defineşte timpul prezent. Am avut simţămintul discutind cu aceşti ţineţi că cel mai greu este să menţii cit mai sus cota aspiraţiilor, sâ fii per­­manent alături de efortul colectiv de a face azi mai mult ca ieri, de a face m­iine mai mult ca azi. Am simţit că la Iaşi practic nu există domeniu de activitate unde prezenţa tine­rilor să nu se facă simţită­ unde iniţiativa şi realizările ute­­oiştilor să nu fie in prima Linie a cerinţelor şi, de cele mai multe ori, să le devanseze. Fapte şi tineri, tineri şi fapte, o relaţie in mod firesc ex­primată in cotidian, conferindu-i acestuia caratele maturi­tăţii. Despre toate acestea, argumente ale unei tinereţi res­ponsabile, se cuvine să vorbim, faptele o dovedesc, ca des­pre o ştafetă vie a romantismului revoluţionar. • Organizaţia judeţeană Iaşi a d­.T.C. cuprinde 144 205 tineri care activează — muncesc şi învaţă d­in industrie, construcţii, transporturi, agricultură, facultăţi şi şcoli. # întrecerea utecistă din industrie antrenează 56180 tineri, valoarea lucrărilor de producţie realizată prin muncă patriotică ridicîndu-se anul trecut la 2 278 264 lei. Lucrările de cercetare-proiectare la care şi-au adus contribuţia tinerii se ridică la 1 214 300 lei, iar valoarea virată în cont a mate­riilor prime, materialelor refolosibile şi a lucrărilor de recuperare s-a ridicat la 3 470 000 lei.­­ în cele 27 de politehnici muncitoreşti urmează cursuri de calificare, perfecţionare şi policalificare 23 207 utecişti, numărul temelor tehnico-ştiinţifice preluate spre rezolvare de tineri şi colective de tineri ridicindu-se la 307.­­ Pe şantierele judeţene şi locale ale tineretului, adevărate şcoli ale romantismu­lui revoluţionar,­ale muncii şi vieţii în chip comunist, valoarea lu­crărilor preluate a fost anul trecut de 11 300 000 lei, lucrările execu­tate fiind depăşite în proporţie de 187,12 la sută.­­ In agricultura judeţului Iaşi, 28112 tineri au redat circuitului agricol 547 ha, au preluat în acord global executarea întregii game de lucrări agro­tehnice pe 883 ha, au executat şi exploatat 9,5 ha sere şi solarii. Concursurile profesionale au antrenat 9 000 de tineri din mediul rural, la nivelul judeţului obţinindu-se an de an locuri fruntaşe.­­ în învăţăm­ântul liceal ieşean studiază 37 928 elevi, un număr de 3 581 de elevi au participat la fazele judeţene şi finale ale con­cursurilor pe teme de învăţămînt şi meserii şi la sesiunile jude­ţeană şi naţională de referate şi comunicări ştiinţifice obţinind 900 de premii şi menţiuni, în Festivalul naţional „Cîntarea României“, la faza­­de masă, au fost antrenaţi 11 600 elevi cuprinşi in 699 for­maţii artistice şi 2 550 elevi cuprinşi in 178 cercuri de creaţie ar­tistică. • Pregătirea politico-ideologică a tineretului, desfăşurată in 3 470 cercuri a cuprins 118 887 utecişti , în întreprinderile indus­triale, instituţii, alte unităţi economico-sociale şi şcoli existând 223 de­­puncte de documentare şi informare.­­ Tinerii ieşeni bene­ficiază de o Casă de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret şi o Casă de cultură a studenţilor. ® Numărul tinerilor cuprinşi în activităţi turistice a crescut de la 46 315 in 1980, la 88 601 în 1986. Totodată numărul cercurilor de turism a crescut la 236. ® Aniver­sarea a 65 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 30 de ani de înfiinţarea U.A.S.C.U. este întimpinată de tinerii ieşeni prin zile şi săptămîni record in producţie, prin activităţi specifice, cuprinzind iniţiativele : „Stop risipei“, „Registrul eco­nomiilor“, „Să realizăm produse noi din materiale recuperate“, „Să lucrăm cu materiale economisite“, „Calitatea, deviza muncii noas­tre", ce se vor desfăşura în toate organizaţiile U.T.C., la care se adaugă iniţiativa „Educaţie, Economie, Energie“ care s-a dovedit a fi o pîrghie deosebit de utilă în formarea şi dezvoltarea gîndirii economice, a spiritului gospodăresc la fiecare tinăr. Fruntaşi într-o organizaţie fruntaşa LINIILE TINERETULUI Colectiva­ întreprinderii de Tricotaje şi Perdele din Paşcani, distins pentru a doua oară cu titlul de „Erou al Muncii So­cialiste“, este un colectiv tinăr, pentru care continuarea succe­selor economice obţinute in ul­timii ani constituie, aşa cum îmi spunea Mariana Lişman, se­cretara Comitetului U.T.C. pe întreprindere, o tradiţie a lu­crului bine făcut, sporirea teh­nologiilor in concepţie proprie şi productivitatea muncii fiind coordonatele pe care munca ti­nerilor se desfăşoară la cotele autodepăşirii. De altfel, ne-am convins de înalta calificare a acestor tineri, autori ai unei producţii destinate în proporţia de 1Q la sută partenerilor ex­terni. De aici, de la Paşcani, milioane de metri de perdea pot să înconjoare lumea, produse­le executate aici constituind pentru beneficiari un­ etalon de calitate. De altfel, îndeplinirea planului la export reprezintă o necesitate obiectivă pentru pro­gresul economic al patriei noastre, iar tinerii utecişti an­gajaţi nemijlocit în realizarea unei producţii suplimentare la export realizează acest lucru in condiţii de eficienţă­­ sporită. Calitatea superioară a produse­lor in condiţiile unor comenzi dificile exprimă maturitatea cu care tineri, cum ar fi Maricica Ignea, Teodora Mâruţă, Elena Lazar, Gabriela Cod­iţa ori Cornelia Pop, îşi fac pe deplin, datoria la locul lor de muncă, aşa cum ne-am convins văzln­­du-le lucrind. Trebuie să spu­nem că încrederea acordată ti­nerilor In realizarea acum, In primul trimestru, a­­ unor pro­duse destinate exportului, tri­cotaje, cit şi realizarea unor perdele colorate, o premieră absolută, îşi are un suport so­lid ln îndeplinirea zi de zi, lună de lună, a tuturor indicatorilor de către toţi membrii organiza­ţiei U.T.C. Totodată, tinerii participă ac­tiv la modernizarea producţiei, la realizarea de tehnologii noi, originale, utilizind analiza eco­nomică la I.T.P. Paşcani, reu­şind să se proiecteze şi să se reproiecteze echipamente pen­tru produse noi, pentru meca­nizarea şi automatizarea produ­selor tehnologice. Spiritul lor revoluţionar, întreaga activitate pusă sub semnul noii calităţi a muncii, îi face pe aceşti tineri să-şi sporească contribuţia la e­­liminarea unor neajunsuri pri­vind operativitatea în elabora­rea unor documentaţii, căutind să realizeze şi să pună în prac­tică prin soluţii rapide con­tinua modernizare a produc­ţiei. Da, şi aceşti tineri spun un NU hotărit lui „nu se poate“. Încetăţenind un stil de muncă caracterizat prin operativitate şi exigenţă faţă de calitatea muncii şi respectarea termene­lor de îndeplinire a măsurilor adoptate, promovind consecvent iniţiativa muncitorească in toate domeniile de activitate. Tot de consecvenţă vorbim atunci cind privim participarea tuturor spe­cialiştilor la munca de creaţie tehnico-ştiinţifică, calitatea pro­ducţiei insemnind mai întîi di-­ versitate, ceea ce a făcut ca In ultimii ani să fie lansată în producţie cite 2 506—3 000 de modele anual, cu o eficienţă e­­conomică sporită. De consec­venţă şi de spirit revoluţionar, de răspundere comunistă, pa­triotică, in îndeplinirea sarcini­lor, de atitudine nouă, revolu­­ţionara faţă de muncă vorbim şi în îndeplinirea sarcinilor de producţie in cele mai bune con­diţii. Hărnicia,­ competenţa, spiritul de angajare comunistă îi caracterizează, li defineşte pe aceşti tineri minunaţi. GAUDEAMUS Pentru vechea şi mereu tinăra cetate a invăţămintului superior ieşean , universitar, poli­tehnic, agronomic, de medicină şi far­macie, de la Con­servator (am nu­mit aici cele cinci institute ale centrului universi­tar) fără îndoială că a promova in rindul studenţilor de astăzi, specia­liştii mileniului trei, preocuparea constantă spre îm­binarea organică a cercetării funda­mentale cu cea a­­plicată, contribuie la afirmarea con­stantă a spiritului creator. Inventiv, intreţinind flacăra vie a tradiţiei spre noi şi noi perfor­manţe, învăţămîntul ie­şean, divers în spe­cialităţi şi profile, ce dispune de o bogată bază mate­rială, este în cea mai mare parte creaţie a acestor ani de măreţe îm­pliniri socialiste, a­­devărată ctitorie de lumină pentru ti­neretul studios al patriei, în epoca sa cea mai glorioasă, pe care cu îndrep­tăţire o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu", înscrisă pe linia afirmării unor con­cepţii noi asupra ştiinţei şi organi­zării activităţii de cercetare, afirmă­rii constante şi susţinute a valori­lor ştiinţifice au­tentice, a promovă­rii unui număr mare de direcţii noi de cercetare, munca celor peste 32 mii de studenţi şi cadre didactice, caută în perma­nenţă să se ridice la dimensiunile timpului nepereche pe care il par­curgem. Odată cu lărgirea cadrului de cercetare ştiinţifi­că, de integrare a invăţămintului cu cercetarea şi pro­ducţia, de afirmare a industriei îndeo­sebi in ramurile de vîrf, şi a agricul­turii intensive, am­plul proces de in­tegrare a dus la so­luţionarea unor probleme de maxi­mă importanţă atit pentru industria judeţului Iaşi, cit şi pentru agricul­tura în zona coli­­nară, elanul revo­luţionar ce caracte­rizează tinăra ge­neraţie fiind dublat de maturitate şi abnegaţie, de entu­ziasm şi dăruire. Conştienţi de faptul că un rol important in Îmbu­nătăţirea activităţii didactice si politi­­co-ideologice revi­ne participării stu­denţilor la condu­cerea şi organiza­rea procesului de instrucţie si educa­ţie, întreaga activi­tate a studenţilor este pusă sub sem­nul creşterii pregă­tirii profesionale, al angajării responsa­bile a fiecărui stu­dent în îndeplini-­ rea exemplară a o­­bligaţiilor de învă­­ţământ, cercetare şi creaţie ştiinţifică. Aceste realizări reflectă potenţialul deosebit de muncă şi creaţie al cen­trului universitar ieşean, evidenţiind posibilităţile sale reale de a forma specialişti de nă­dejde, apţi să în­deplinească sarci­nile deosebit de complexe ce le vor reveni în viitor în opera de îndeplini­re a mobilizatoru­lui program de dez­voltare social-eco­­nomică a patriei.

Next