Scînteia Tineretului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 11896-11921)
1987-09-01 / nr. 11896
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Din marea carte a istoriei noastre naţionale „MAGNIFIC EXEMPLU DESPRE FORŢA PE CARE O INSPIRĂ LIBERTATEA UNUI POPOR“ Ecoul internaţional al marilor victorii româneşti din vara anului 1917. Victoriile Înregistrate de oştire, de Întregul popor in marile bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz — intr-uri moment de răscruce în viaţa naţiunii noastre, în istoria Europei moderne — au avut o însemnătate remarcabilă in planurile politic, militar şi economic. au exercitat înmuriri profunde in opinia publică naţională. in spaţiul de exprimare a sentimentelor, aspiraţiilor, voinţei nezdruncinate de luptă a întregii naţiuni române. Rezultante directe ale succeselor pe timpul de luptă, menţinerea statului independent român, păstrarea organizării distincte a oştirii şi a înaltului său comandament, capacitatea factorilor interni de conducere de e exercita un control neîngrădit asupra teritoriului naţional de la est de Carpaţi s-au constituit in premise esenţiale pentru salvgardarea fiinţei de neam, a statalităţii, pentru accelerarea procesului logic de desăvirşire a unificării instituţional-administrative a patriei, în acelaşi timp, istoricele izbinzi ale poporului român din anul 1917 au provocat importante prefaceri in dinamica relaţiilor internaţionale, au impulsionat mişcările de emancipare socială şi naţională in estul, sudestul şi centrul Europei. în consecinţă, bătăliile biruitoare de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au avut un larg ecou intern şi Internaţional, amplitudinea lui reflectind dimensiunile reale ale acestor autentice înfruntări între forţele unui popor, călăuzit de dorinţa ardentă de a-şi apăra cu fermitate independenţa şi unitatea, si armatele celor mai agresive state imperialiste ale epocii. Demonstrtnd că nici o forţă de invazie, oricit de numeroasă, antrenată şi bine înarmată ar fi ea, nu poate Învinge un popor hotărît să-şi apere, pină la sacrificiul suprem, libertatea, bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz reprezintă deopotrivă contribuţii majore ale românilor la intensificarea mişcării de eliberare a popoarelor supuse dominaţiei marilor imperii anexioniste, la afirmarea plenară a principiului autodeterminării popoarelor, la edificarea de state independente, unitare în estul, sud-estul şi centrul continentului. Urmările militare directe şi indirecte, imediate şi de perspectivă reliefează dimensiunea istorică a bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, corelindu-se îndeaproape cu semnificaţia politică Încorporată de aceste înfruntări hotăritoare între poporul român şi coaliţia imperialistă a Puterilor Centrale, întărirea organizatorică şi consacrarea deplină a oştirii române în cel mai dificil şi mai epuizant conflict Înregistrat pină atunci In istoria artei militare universale au fost sesizate cu repeziciune peste hotare de către oameni politici, comentatori diplomatici, ziarişti, experţi şi comandanţi militari, provenind din majoritatea statelor europene, din coaliţiile Antantei şi Puterilor Centrale, precum şi din statele neutre. Cele mai numeroase analize au ecou în relief Interdependenţele dintre frontul român şi frontul de est. Referindu-se la impactul bătăliilor de la porţile Moldovei asupra situaţiei strategice şi operativ-strategice de pe frontul de est, cei mai mulţi observatori şi analişti străini au subliniat schimbarea raportului de valoare dintre ansamblul fronturilor de est şi român — în ansamblul evenimentelor militare din Europa — în favoarea celui din urmă. Importanta frontului român. In continuă creştere, a fost remarcată unanim de către oamenii politici şi de comandanţii militari aliaţi. „Singurul punct sigur al frontului din Orient — estima fostul preşedinte al S.U.A., Theodore Roosevelt — este locul unde se află armata română“. Redacţia ziarului „The Times“ îi punea pe români „In rangul apărătorilor de la Yser și Verdun [...] Oprirea germană pe frontul acesta este cea mai serioasă înfringere pe care ei au suferit-o în Orientul Apropiat“. „Le Figaro“ considera, pe de altă parte, că „Austria ar fi fost demolată dacă deruta voluntară de la Tarnopola armatei ruse — n.n] n-ar fi oprit pe loc ofensiva română“. Comandamentele Puterilor Centrale — de la cele aflate pe teritoriul de la nord de Dunăre, la Înalta conducere de război a coaliţiei, subordonată kaiserului Wilhelm al II-lea —, pur şi simplu „şocate“ de cursul urmat de evenimente, s-au văzut obligate să-şi rectifice proiectele referitoare la România şi să-şi modifice planurile de operaţii pentru fronturile din Rusia şi Italia. Atit liderii militari din tabăra Puterilor Centrale, cit şi cei din coaliţia Antantei au recunoscut interdependenţele majore din acţiunile de anvergură strategică înregistrate pe fronturile român şi balcanic. Corelaţiile mai vechi dintre cele două fronturi — datînd încă din august 1916 — au ieşit mai puternic in relief în lunile iulie — august 1917. Măcinată de interminabilele rivalităţi franco-britanice, epuizată de o climă aspră, cu rezervele umane, materiale şi de provizii în scădere, această forţă combinată aliată era serios periclitată ; o mobilizare mai activă a trupelor bulgare, germane şi austro-ungare pe frontul din Macedonia ar fi însemnat practic o catastrofă pentru marile unităţi franceze, britanice, greceşti, sîrbeşti masate în spaţiul strimt dintre Marea Egee şi Munţii Pindului. Ca şi în 1916, in campania anului 1917, România a salvat realmente pentru a doua oară, in cursul războiului mondial, existenţa Armatei de la Salonic. Deşi situat la o distantă mai mare de Carpati si Dunăre, frontul italian a resimţit, la rândul său, Influenţele benefice ale victoriilor de la Mărăşti, Mărăreşti si Oituz. Preocupate de ceea ce denumeau „soluţionarea“ rapidă si radicală a „problemei româneşti“, statele majore si comandamentele Puterilor Centrale au aminat cu cel puţin trei luni data declanşării ofensivei de la Gaporetto (din octombrie 1917). Timpul afectat „bătăliei pentru Moldova“ şi pierderile foarte greu de recuperat înregistrate la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz — corelate cu alţi factori inhibatori — aveau să influenţeze intr-o proporţie însemnată desfăşurarea şi finalizarea acestei operaţii. Un calcul simplu dezvăluia faptul că producerea dezastrului aliat de la Gaporetto cu 90—100 de zile mai devreme de 27 octombrie 1917, asociată ieşirii României din luptă ar fi antrenat prăbuşirea inexorabilă a fronturilor italian şi de est, impunind Antantei perspective strategice catastrofale. Evitarea acestei crize majore a coaliţiei, este, indubitabil, datorată intr-o măsură covârşitoare României, forţelor sale armate. Foarte importantă era considerată a fi contribuţia României la împiedicarea transferării de mari unităţi de infanterie, cavalerie si artilerie in Franţa, in spaţiul de la nord de Marna, acolo unde fiecare parte combatantă încerca să-si aplice lovitura de gratie, în situaţia în care armată română nu ar fi reținut să decimat peste 30 de divizii ale Puterilor Centrale timp de 60—100 zile. aceste Însemnate forțe inamice, intervenind de frontul apusean — cu aproape un an înainte de transferarea a circa 3 milioane de militari nord-americani pe vechiul continent — ar fi fost capabile să provoace o bruscă si radicală schimbare a raportului de putere dintre Antantă si Quadruplă in detrimentul celei dinţii. Sub unghiul evidenţiat, observatorii britanici de la ,,Manchester Guardian“ apreciau pe bună dreptate in august 1917 că „rezultatele acţiunii române vor persista mult timp“. O impresie profundă au creat victoriile româneşti din august 1917 în Franţa, principala putere continentală din cadrul Antantei. Redacţia ziarului de largă circulaţie „Le Figaro“ declara, la rândul ei, că rezistenţa „prietenilor noştri de la Dunăre in această incercare [..] nu are multe precedente". Paul Painlevé, ministrul de război, a adresat omologului său din Iaşi următoarea telegramă: „Armata franceză a primit cu bucurie vestea strălucitoarelor succese ale armatei române, reconstituită si nerăbdătoare să elibereze pământul patriei sale, cotropit, ca şi al nostru, de duşmanii dreptăţii şi ai civilizaţiei. Vă rog să binevoiţi să transmitem cele mai calde felicitări şi urările cele mai fierbinţi ale soldaţilor francezi, fraţilor lor de arme români“. Problemele româneşti au polarizat si atentia opiniei publice din Marea Britanie. Primulministru David Lloyd George sublinia că „reclădirea armatei române şi rezistenţa eroică de neclintit pe care o opune acum duşmanului, în condiţii excepţional de grele, constituie un magnific exemplu despre forţa pe care o inspiră libertatea unui popor liber“. Ecoul infringerilor de amploare suferite de forţele militare ale Quadruplet pe frontul din România, a răsuflat inclusiv dincolo de Atlantic. Din S.U.A., preşedintele Woodrow Wilson a adresat regelui Ferdinand un mesaj foarte grăitor: „Cetăţenii Statelor Unite au urmărit cu sentimente de cea mai caldă simpatie şi admiraţie lupta curajoasă a Maiestăţii Voastre şi poporului român pentru a feri de dominaţia militarismului german integritatea ţării şi libertatea naţională“. Este important de subliniat câ între cei mai credibili comentatori ai acţiunilor militare româneşti s-au detaşat ofiţeri aliaţi ce au deţinut funcţii de răspundere pe frontul din Moldova. „Sunt Plin de admiraţie pentru eroismul trupelor române — nota generalul Şperbacev în august 1917 — şi felicit Comandamentul, pe ofiţerii şi soldaţii tuturor unitarilor pentru felul strălucit in care au respins ofensiva vrăşmaşă“. „în ce priveşte ansamblul operaţiei Mărăşti, se cuvin să fie lăudate spiritul de prevedere, metoda şi energia cu care a fost realizată“ — adăuga generalul Vinogradski, membru al Misiunii militare ruse. „Istoria va pune pe picior de egalitate pe învingătorii nemuritori de la Marna şi de la Verdun şi Pe ostaşii-ţărani [de la Mărăşeşti — n.n.]" declara Iablonovski, înalt comisar al Guvernului provizoriu. O impresie profundă au creat victoriile române de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz in Italia. Influentul Jurnal „Corriere della Sera“ Însera: „Din punctul de vedere moral armata română stă astăzi alături de puternicele armate aliate din Occident“. Comportarea armatei române pe timbul bătăliilor din vara anului 1917 a impresionat adineal pe adversari. Amintirea infrîngerilor suferite de trupele austro-ungarogermane va fi arit de vie. Incit feldmareșalul August von Mackensen — socotit cel mai eficient „soldat" al Reichului în Europa de răsărit — nu va ezita la Începutul anului 1918 să atragă atenţia oamenilor politici asupra riscurilor pe care le presupunea lansarea unei noi ofensive dincolo de Siret. „Armata română — arăta el — era stabilită în munţi pe poziţii puternic fortificate, cu o numeroasă artilerie [...]. Mărăşeşti, ultima bătălie, echivala pentru români cu o victorie foarte clară. Dacă ei ar fi reluat armele, ne putem aştepta [..] la lupte foarte dure, al căror rezultat putea fi pus la îndoială". Prin semnificaţiile lor Internaţionale, izbînzile de la Mărăsti, Mărăşeşti si Oituz. « constituia un evenimente cruciale ale conflagraţiei mondiala din anii 1914—1918, ale efortului de eliberare a naţiunilor din estul, sud-estul şi centrul Europei de sub nedreapta şi împovărătoarea dominaţie străină. Dr. FLORIAN TUCA VLADIMIR ZODIAN Epopeea Mărăşti — Mărăşeşti — Oituz UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST (Urmare din pag. I) România, a societăţii fără clase — societatea comunistă“. In cadrul larg, unitar si cuprinzător al democraţiei muncitoreşti, revoluţionare cresc si se Îmbogăţesc atribuţiile si competenteleUniunii Tineretului Comunist, se afirmă la Dreia convingătoare a faptei calitatea participării active, responsabile a tuturor categoriilor de tineri la organizarea şi conducerea întregii vieţi politice, economice şi sociale Practic nu există domeniu al realităţii româneşti contemporane, nu există prevedere sau obiectiv din hotărârile istorice ale Congresului al XIII-lea al P.C.R. care să nu vizeze in mod nemijlocit tineretul, să nu angajeze înaltele sale calităţi morale si politice. Este convingerea noastră cea mai fermă că numai înfăptuind Programul partidului, hotarirle Congresului al XIII-lea al P.C.R. dovedim ataşamentul nostru fierbinte faţă de Întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului nostru nu manifestăm cu vigoare şi dăruire ca demni contemporani şi făuritori ai epocii de aur — „Epoca Nicolae Ceauşescu". Aici, la aspra dar atit de romantica şcoala a muncii pentru tară se formează cele mai frumoase calităţi moralpolitice ale tineretului, se certifică faptul că Programul Ideologic al partidului, Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii Comuniştilor se adresează in primul rind tineretului, chemat de partid, de secretarul său general să preia şi să ducă mai departe cel® mai frumoase şi durabile tradiţii ale celor ce ne-au precedat şi şi-au dat chiar viaţa pentru libertatea şi fericirea tinerelor generaţii, ale întregului popor. Tocmai in acest sens exigenţele majore fundamentate cu o excepţională clarviziune ştiinţifică de tovarăşul Nicolae Ceauşeşcu în cuvintarea rostită la Congresul al IlI-lea al educaţiei politice şi culturii socialiste vin să impulsioneze Întreaga muncă de formare şi afirmare a omului nou, a tineretului şi constituie un magistral program de activitate pentru Uniunea Tineretului Comunist, pentru tinerii chemaţi să se afle în primele rinduri ale muncii pentru ţară. Astfel ei trebuie să dovedească, aşa cum au făcut-o întotdeauna, astăzi, mai mult ca oricind, beneficiind de cele mai minunate condiţii de muncă, învăţătură şi viaţă, că urmează, cu devotament şi încredere, asemenea întregului popor, partidul, aducindu-şi prinosul de recunoştinţă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, simbolul suprem al tinereţii noastre revoluţionare. MARTI 1 SEPTEMBRIE 1987 EFORTUL COLECTIV LA BAZA tuturor Împlinirilor Pentru tinerii de la C.S.C. Călăraşi, una din preocupările da bază este modul de a se implica activ şi responsabil in acţiunea de adoptare a soluţiilor tehnice moderne. In această vară a avut loc in acest combinat sesiunea de referate tehnico-ştiinţifice pe probleme de metalurgie pe tema „Eficienţa creaţiei tehnico-ştiinţifice a tinerilor din C.S.C.“, în cadrul acestei sesiuni au fost prezentat® 7 lucrări, dintre care, pe citeva, am încercat să le analizăm împreună cu o parte dintre tineri : Valerică Cimpeanu, secretarul comitetului U.T.C. platforma siderurgică, inginerul Gheorghe Iorga, preşedintele comisiei profesional-ştiinţifice şi de creaţi® tehnică, Dan Drăgulin, secretarul comitetului U.T.C. al C.S.C. Din capul locului trebuie spus că hotăritoare pentru susţinerea acestor proiecte sunt pasiunea, munca, creşterea răspunderii, mai buna organizare, întărirea ordinii si disciplinei in toate sectoarele. „Odată cucerite asemenea atribute, avea să ne spună Cimpeanu Valerică, avem certitudinea că suntem chemaţi să ne autoperfecţionăm neîncetat in consens cu exigentele tot mai mari ale producţiei. Temele care au fost prezentate in cadrul acestei sesiuni au fost preluatee de tineri spre rezolvare şi de colectivele de tineri care se implică profund în materializarea unor sarcini prioritare ale economiei naţionale. Activitatea noastră este coordonată de o comisie de tineri ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni din sectoarele productive ale combinatului. Orientările noastre sunt legate de utilajele existenta in sectoare, de raţionalizare, optimizare, de premisele tehnologice." Intr-adevăr, rigorile muncii de fiecare zi ne obligă să căutăm mereu soluţii, să ne organizăm locul de muncă, să ne orinduim eforturile in deplină armonie cu ale celorlalţi Este o realitate pe care trebuie s-o avem permanent in vedere, astăzi, cind se pune accentul pe calitatea rezultatelor muncii, pe formarea unei înaintate gândiri economice. „Orientarea şi îndrumarea tinerilor noştri, continuă Inginerul Gheorghe Mircea, au fost direcţionate către sectoarele principale şi prioritare, de maxim interes pentru economia naţională. Locul nostru de muncă este locul in care apar cele mai multe iniţiative, rod al dorinţei de afirmare a tinerilor, al pasiunii şi competenţei. Această acţiune, şi e cazul să reafirmăm faptul in cauză, este privită prin prisma întregii colectivităţi. Că tinerii au iniţiative şi işi asumă în acelaşi timp responsabilităţi, ne-o dovedeşte această sesiune care s-a încheiat. Lucrarea prezentată de inginerul Petrică Mercan a avut ca temă „Calibrarea şinei de 49 kg/ml." Tehnologia este realizată scriptic, urmează să se aplice practic la punerea in funcţiune a laminorului. Subimginerul Adrian Constantin este un participant de „tradiţie“ la sesiunile noastre. El este preocupat de o cit mai bună cunoaştere şi pregătire profesională, iar propunerile • ŞTIINŢĂ • TEHNICĂ • PRODUCŢIE sale sunt primite cu viu Interes. Subinginerul Alexandru Vîlcu care se preocupă de recondiţionarea cilindrilor de laminare are, de asemenea, o tehnologie teoretică realizată integral. Acum se lucrează la agregatul termic solicitat de tehnologie, şi anume, la cuptorul cu vatră mobilă alimentat cu gaz metan. Instalaţia hidraulică pentru acţionarea ferăstraielor de debitat la cald, realizată de colectivul din care fac parte inginerul Viorel Amza şi muncitorii Ion Constantin şi Ion Nicolae este la ora aceasta în probe tehnologice“. „Preocupările noastre sunt axate pe economisiri importante de energie electrică, pe eliminarea importului, pe creşterea coeficientului de scoatere a ootului turnat continuu, intervine Dan Drăgulin. Tinerii Ingineri care sunt repartizati în combinat vin cu partea de teorie foarte bine pusă la punct din facultate. Ei colaborează cu maiştrii, cu muncitorii, cu tehnicienii noştri Şi adesea rezultatele sunt dintre cele mai bune. Integrarea şi acomodarea tinerilor stagiari cu noul colectiv de muncă se face intr-un timp scurt de la venirea lor, ei fiind impulsionaţi de problemele pe care le găsesc aici, de soluţiile pe care sunt chemaţi să le ofere. Ca fost preşedinte al comisiei de creaţie tehnicoştiinţifică pot să afirm că s-a făcut un salt calitativ ; au mai fost cooptaţi activităţii de cercetare a colectivului inginerul Petrică Mercan şi maistrul Petre Lungeanu. Comisia urmăreşte de asemenea desfăşurarea la timp a cursului de pregătire profesională din cadrul politehnicii muncitoreşti, pregătirea şi desfăşurarea in bune condiţii a concursurilor şi olimpiadelor pe meserii, pregătirea tinerilor ciştigători la etapa de masă pentru faza superioară, In 1986, la Olimpiada metalurgistului, specialitatea oţelărie, oţelarul Marian Matei a obţinut locul II pe ţară, iar laminatorul Mihai Dragomir, locul al IV-lea. Este iarăşi o realitate faptul că s-a lărgit sfera de activitate a comisiei şi in ceea ce priveşte atragerea unui număr cit mai mare de tineri la rezolvarea problemelor de producţie. Un număr sporit de lucrări au fost deja preluate de tineri şi colective de tineri spre rezolvare. Colegul meu, inginerul Iorga, şi-a propus un calendar complex cu toate problemele legate de punerea în funcţiune a utilajelor montate şi neexploatate. Ca noutate, ţin să subliniez o „poştă“ a ideilor tehnice, a cărei căsuţă a fost montată pe aleea combinatului. Această cutie poştală aşteaptă şi adună idei care vor fi ulterior analizate de cei din comisie. Ele au şi început să apară şi dacă din mai multe idei una o vom putea pune în practică, înseamnă un ciştig pentru noi toţi, pentru combinat". Aşadar, eficienţă şi finalitate creatoare , aceasta poate fi deviza sub care se înscriu eforturile tinerilor de la Combinatul Siderurgic Călăraşi. Implicarea responsabilă a unui număr tot mai mare de tineri in activitatea de cercetare, in Întregul evantai de probleme ale muncii din întreprindere presupune ambiţie, dorinţa de a găsi soluţii şi de a fi utili producţiei. Pentru că, drumul spre performanţe presupune orientarea fermă spre activitatea practică, productivă desfăşurată de toţi oamenii muncii din marele combinat călăraşean. ARETA ŞANDRU SIMI DIRECT-VACANŢA» Un debut în tara copilăriei — Tudor Vasiliu, aţi debutat în urmă cu citeva săptămini, la Teatrul Ţăndărică cu piesa ,vitejii cetăţii „Bade-Bade“. Cum puteţi explica acest început de colaborare ? •— Am debutat, intr-adevăr, profitînd de un context fericit: intilnirea cu un secretar literar lipsit de prejudecăţi, o directoare inimoasă, o echipă de actori entuziaşti, un scenograf generos şi un regizor de excepţie. — De ce a ales scriitorul Tudor Vasiliu tocmai teatrul de păpuşi, ca formulă artistică, pentru a trece de hotarul paginii scrise ? — Mi s-a părut modul cel mai puţin ostentativ de a-ti cuceri viitorii, eventualii cititori. Public pe care mi l-as dori la fel de copilăros si mîine. Dacă e adevărat că maturitatea e ceva care se cîstigă, apoi la fel de adevărat e si că puritatea copilăriei, disponibilitatea ei sint lucruri care se pierd, ca orice inefabil. — Da ! Poate nu ne străduim suficient să reţinem copilăria. Intrînd In lumea teatrului pentru copil, aveţi sentimentul că puteţi aduce ceva nou, prin Inventivitatea si veselia care vă caracterizează 7 — In afara acestor două Insusiri, pe care exagerat mi le atribuiţi, nu mai e nimic de completat. Marea inovaţie, in ce mă priveşte, care ar putea să o aplice si alţii, constă intr-un respect si o afecţiune mai mare fată de litera scrisă. — Aveţi intenţia să continuaţi această colaborare ? — Nu intenţionam. Dar dramaturgia, mică, mare, e un lucru contagios. Am înminat, de altfel, Teatrului Ţăndărică trei propuneri : „Filfîiacul“, „Maşina de scris poveşti“ şi „Paraleli viperii din Contarla“. — Ultima dumneavoastră apariţie editorială, „Cartea de zumzăit“ se adresează, după cite cunosc, tot copiilor, încearcă oare poetul, prozatorul tăios o revenire la candoare 7 — Poate toţi avem vini imaginare si obligaţii reaie fată de copiii pe care nu i-am luat suficient in seamă şi, probabil, acei care scriem, încercăm să reparăm această eroare. Mică ? Mare 7 — Luaţi deci, totul, ca pe o datorie. Nu vă bănuiam aşa de serios ! — încercarea de a ne apăra copiii de uscăciune sufletească, de a le asigura visul, visul, speranţa, şi nu de orice fel, ci necondiţionate, iată o preocupare profund serioasă. Sper să nu greşesc. MARIAN CONSTANTINESCU* PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE FIECARE ANOTIMP ISIT POTRIVIT PENTRU EXCURSI ŞI VACANTE LA CABANE Oficiile Judeţene de turism si I.T.H.R. Bucureşti vă sugerează citeva destinaţii potrivite pentru vacanţă in această perioadă la cabanele montane : MUNŢII BUCEGI : cabanele Babele, Bolbod, Cheile Zănoagei, Milăeşti, Padina, Peştera, Piatra Arsă, Scropoasa, Virful cu Dor. MUNŢII FAGARAŞ : cabanele Arpaş, Bîlea Cascadă şi Bilea Lac, Bircaciu, Capra, Cumpăna, Negoiu, Podragu, Sura, Urlea, Valea Sîmbetei. MUNŢII CEAHLĂU : cabanele Baraj Bicaz, Dochia, Fîntinele, Izvorul Muntelui. MUNŢII APUSENI : cabanele Arieşeni, Padiş, Leşu, Peştera, Vadu Crişului, Valea Drăganului. MUNŢII RETEZAT : cabanele Baleia, Gura Zlata, Pietrele. MUNŢII SEMENIC : cabanele Birzava, Crivaia, Gozna, Nedeia, Semenic, Trei Ape. PUBLITURISM AVANPREMIERĂ LA UN NOU AN ŞCOLAR • Pentru cei care vor păşi prima dată pragul clasei, • Pentru elevii din şcolile elementare, • Pentru elevii de gimnaziu şi liceu, ca şi • Pentru pionieri şi şoimii patriei, magazinele comerţului de stat din întreaga ţară au pregătit noi uniforme, pe măsură ! PĂRINTE ŞI ELEVI ! Vizitaţi chiar de azi raioanele specializate din magazinele comerţului de stat, pentru a cumpăra în cel mai scurt timp uniformele noului an şcolar !