Scînteia Tineretului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 12517-12542)
1989-09-15 / nr. 12529
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II NR. 12 529 6 PAGINI 50 BANI VINERI 15 SEPTEMBRIE 1939 In vibranta atmosferă de angajare patriotică, revoluţionară a colectivelor de oameni ai muncii, a cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor aflaţi in ajunul deschiderii noului an de invăţămint, sub semnul hotăririi unanime de a intimpina cu rezultate deosebite cel de-al XIV-lea Congres al partidului, ieri a continuat VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU IN JUDEŢUL IAŞI In aceeaşi ambianţă imprimată de profundul caracter de lucru imbinat cu atmosfera sărbătorească specifică intilnirilor cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa elena Ceauşescu au continuat, joi, vizita in judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfăşurat in mari unităţi economice din municipiul reşedinţă de judeţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi specialişti, cu cadre de conducere, aspecte esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite, totodată, măsuri pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse in programul partidului, care urmează să-şi găsească împlinirea in localităţile, judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată în ajunul deschiderii noului an de invăţămint, vizita a prilejuit intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, studenţii şi elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelungate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut, in anii Socialismului, îndeosebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, o puternică înflorire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. La străzile Iaşiului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie puternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, in această dimineaţă însorită de septembrie, mii şi mii de oameni de toate vîrstele, care au ţinut să salute, cu toată căldura inimii, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, să le exprime profunda lor stimă, preţuire şi recunoştinţă, pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării municipiului şi judeţului, ţării întregi. Ei au scandat cu însufleţire numele patriei, al partidului şi al secretarului său general, au reafirmat dorinţa lor, care este dorinţatuturor locuitorilor României socialiste : „Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres“. Cu aceste vibrante simţăminte au fost întimpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, la sosirea intr-una din marile citadele ale invăţămîntului ieşean, ale şcolii româneşti — INSTITUTUL POLITEHNIC. Erau prezenţi la acest moment de însemnătate deosebită cadrele didactice ale prestigioasei universităţi ieşene, ale celorlalte instituţii de invăţămint superior, mii şi mii de studenţi şi elevi. Au venit în intimpinare ministrul educaţiei şi invăţămintului, Ion Teoreanu, primul secretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, preşedintele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Poliana Cristescu. Vizita a început la expoziţia organizată cu prilejul noului an de invăţămint, unde rectorul Institutului Politehnic, Cameluţa Beldie, a prezentat stadiul actual şi o seamă de realizări ale şcolii superioare ieşene. în acest cadru, s-a relevat puternica dezvoltare a învăţămîntului românesc, care, pe baza concepţiei originale, profund novatoare, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cunoscut un proces continuu de modernizare, in strinsă legătură cu cercetarea şi producţia, in deplină concordanţă cu cerinţele de progres multilateral al societăţii noastre, cu obiectivele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, afiripiindu-se ca principal factor de educaţie şi cultură. Că prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in mijlocul elevilor şi studenţilor, cu ocazia vizitelor efectuate in unităţi de invăţămint de pe întreg cuprinsul patriei, devenite o frumoasă şi emoţionantă tradiţie, expresie a grijii statornice pe care o poartă creării celor mai bune condiţii de studiu, de pregătire temeinică, pentru muncă şi viaţă, a tinerei generaţii. A fost relevat cu putere faptul ca, beneficiind de sprijinul permanent şi de orientările conducătorului partidului şi statului nostru, şcoala românească a înregistrat realizări de seamă. In această luminoasă epocă, de măreţe infăptuiri in toate sferele de activitate, au avut loc şi în domeniul invăţămîntului — aşezat pe o temelie nouă, revoluţionară — importante schimbări calitative, care au contribuit ,decisiv la adîncirea caracterului său democratic, la creşterea funcţionalităţii şi eficienţei, la transformarea sa într-o adevărată forţă de producţie, cu un rol hotăritor în dezvoltarea generală a ţării, în etapa actuală şi in perspectivă. Expoziţia evidenţiază, prin şi gratuit la învăţătură al tuturor fiilor patriei. Vizitarea expoziţiei prilejuieşte evidenţierea unor date deosebit de elocvente. In momentul de faţă, în şcoli şi facultăţi studiază 5 670 000 de copii şi tineri, aproape un sfert din populaţia României. A fost generalizat invăţămintul de 10 ani şi s-a dezvoltat invăţămintul liceal, profesional, de maiştri şi superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial şi economic, în anul şcolar 1889—1990 se asigură cuprinderea in treapta a doua a invăţămîntului liceal, curs de zi şi seral, a tuturor absolvenţilor clasei a X-a. Se creează astfel premisele generalizării invăţămîntului de 12 ani, care va marca o etapă nouă, calitativ superioară, in activitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesională, tehnico-ştiinţifică, dar şi politico-ideologică, cu un ridicat nivel de cultură generală. In expoziţie este oglindită creşterea considerabilă a bazei materiale a invăţămintului, ca urmare a sporirii, an de an, a numărului, sălilor de clasă, al laboratoarelor, amfiteatrelor, locurilor in internate şi cămine. Mai mult de trei sferturi din Edificatoare imagini înfăţişea date semnificative, accesul larg tot ce există astăzi ca zestre a şcolii româneşti a fost realizat in anii construcţiei socialiste, iar din această nouă bază materială a invăţămîntului peste 70 la sută s-a construit în perioada de după Congresul al IX-lea al P.C.R., adică nu ceva mai mult de două decenii. Edificiile înălţate pentru invăţămint, în acest răstimp, sunt echivalente cu construcţia a zece oraşe a cite 100 000 de locuitori fiecare. Prin revelatoare date şi imagini, expoziţia subliniază că importanţa pe care partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă şcolii rezidă nu doar din marele volum de investiţii alocat, din largul acces la educaţie şi instrucţie al tuturor cetăţenilor ţării, ci, in acelaşi timp, din perfecţionările succesive aduse invăţămîntului, înţeles in toată complexitatea lui, ca parte integranta a întregii strategii a dezvoltării economico-sociale a ţării. In acest sens, este reliefată însemnătatea deosebită a integrării organice a invăţămintului cu cercetarea şi producţia, orientarea revoluţionară a şcolii româneşti, iniţiată şi promovată (Continuare in pag. a II-a) ŞCOALA ROMÂNEASCĂ -un nou început de drum sub semnul mobilizării exemplare in vederea îndeplinirii sarcinilor majore trasate de partid 15 septembrie 1989. In atmosfera sărbătorească, specifică acestei date in fiecare, an, astăzi işi deschid larg porţile instituţiile de invăţămint din întreaga ţară. Mii de tineri, elevi şi studenţi, se reintilnesc astăzi cu profesorii lor in lăcaşurile primitoare, respirînd curăţenie şi prospeţime, ale şcolilor generale, liceelor, şcolilor profesionale şi in institutele de invăţămint superior din întreaga ţară. Ca orice început, deschiderea noului an de invăţămint implică, pe lingă temeinice gînduri de viitor, şi un firesc moment de bilanţ. Este încurajator şi tonic să priveşti la fermitatea drumului ascendent parcurs de invăţămintul românesc in ultimele decenii. Faptul că şi în acest domeniu de activitate se simte suflul înnoitor al marilor prefaceri economice şi sociale din ţara noastră ne dă garanţia justeţei opţiunilor noastre politice fundamentale. Argumentele sunt cele ale faptelor fără echivoc. Practic, nu există astăzi localitatea patriei in care să nu funcţioneze măcar o singură unitate de invăţămint. Pe lingă marile cîştiguri revoluţionare, cum ar fi gratuitatea invăţămintului şi accesul neîngrădit la cunoaştere, anii ce ne despart de Istoricul Congres al IX-lea au oferit tinerelor generaţii un minunat şi deplin cadru de afirmare. Ne gîndim, in primul rind, la creşterea necontenită a bazei materiale, la extinderea şi nuanţarea reţelei de invăţămint de toate gradele, ceea ce a făcut posibilă apariţia de numeroase noi spaţii şcolare, diversificate pe profiluri care să vizeze atit ramuri economice de bază, cit şi domenii de virf, înmulţirea liceelor industriale oferă elevilor adecvate posibilităţi de opţiune profesională, de dezvoltare armonioasă a personalităţii lor. Accesul şi dobîndirea unui vast orizont de cunoştinţe reprezintă un cîştig substanţial, care n-ar fi fost posibil fără o sporire adecvată a calităţii de fond a întregului sistem de invăţămint, aflat, subdirecta îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei acade- ‘ mician doctor imaginer Elena Ceauşescu, preşadintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului. .Numărul tot mai măreţ de, prtamii interna-, ţionale obţinute ,de elevi, nivelul I ridicat, de pregătire al absolvenţilor şi, in general, rezultaltele obţinute de şcoala românească arată cu claritate justeţea politicii , partidului», concepţia de inestimabilă va-« toare practică şi teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in acesti domeniu de mare importarţţă, concepţie sinteti- zată prin afirmarea triadei , invăţămint., cercetare, producţie. Şcoala românească se află acum la vîrsta maturităţii sale depline graţie acestui principiu fundamental de instrucţie şi educaţie, singurul capabil să imprime tinerilor atit o pregătire solidă de specialitate, cit şi o largă deschidere ştiinţifică şi culturală. Competitivitatea sistemului nostru stă tocmai in caracterul său dinamic şi novator, anticipativ şi totodată bine ancorat in problematica de zi cu zi a realităţii economicosociale. în tot ce Întreprinde, partidul — prin glasul autorizat al secretarului său general — porneşte de la premisa marxistă că nimic nu este dat o dată pentru totdeauna ; că o atitudine revoluţionară autentică nu are nici o legătură cu suficienţa şi automulţumirea. în contextul spectaculoaselor prefaceri din toate domeniile de activitate, şcoala românească trebuie să evolueze, să fie capabilă a oferi soluţii tot mai eficiente problemelor care se pun. Iată de ce, pe lingă diversificarea accentuată a invăţămintului industrial, se va trece, pentru prima oară în istoria ţării, la generalizarea invăţămintului de 12 ani, concomitent cu sporirea ponderii invăţămintului profesional şi seral, a şcolilor de maiştri. Toate acestea constituie un argument suficient pentru a sublinia încă o dată dinamismul real al întregului proces instructiv educativ, efortul susţinut în vederea pregătirii complexe şi la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, creindu-se, astfel — aşa cum cerea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — o bază trainică pentru ridicarea nivelului general, profesional, tehnic şi cultural al tuturor oamenilor muncii, al întregului popor. In acelaşi tiip, se afirmă ca-,racterul creator al învăţămîntului nostru,, gradul său ridicat de implicare în progresul tehnico-ştiinţific şi culturalartistic al ţării. Mai ales învăţămîntul superior este, chemat să se constituie ca un avans , post al gîndirii tehnice originale, al creativităţii şi cercetării. Este de la sine înţeles că format, şi educat în spiritul revoluţionar patriotic al muzicii şi dăruirii profesionale, tineretul studios al României de azi, ridicîndu-şi necontenit nivelul de pregătire, se afirmă pregnant în cele mai diverse depienii — atii în laboratoare şi ateliere, cit şi pe şantiere, centre de cercetare sau săli de spectacole. Pe deplin conştienţi că reprezintă generaţia matură de miine, că nu ei s-au făcut uriaşe investiţii materiale şi morale, elevii şi studenţii României socialiste răspund cu recunoştinţă şi dăruire patriotică grijii statornice purtate de partidul şi secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu. Măsura acestui angajament tineresc vor fi faptele, în faţa invăţămtntului nostru stau multe sarcini şi planuri de viitor. Este indubitabil că, in lumina apropiatului eveniment politic de deosebită importanţă din viaţa ţării, pe care il reprezintă Congresul al XIV-lea al partidului, garanţia acestor măreţe împliniri o reprezintă realegerea în funcţia supremă de secretar general al partidului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, model de viaţă şi gândire patriotică, revoluţionară pentru întregul tineret studios din patria noastră. ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii din agricultură raportează încheierea recoltării unor culturi şi realizarea de producţii mari la hectar ÎN PAGINA A 5-A IN PAGINA A 5-A ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, în jurul orei 10:00, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, din municipiul Iaşi, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de invăţămint 1989—1990 şi de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi.