Scânteia, noiembrie 1944 (Anul 1, nr. 42-69)
1944-11-02 / nr. 42
r «wrc T. ~ Up. «9 tfof 2 noembrie 1999 ^ fr g PjtfgfNf T5 Iff Proletari din toate țările uniți-vă PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA cânteia ORBAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. A. _____________REDACŢIA ȘI ADMINISTRAŢIA Str. Belvedere Nr. 6 Et. V, Tel. 5 54.82 5 10.79 Amânarea reformei agrare slăbeşte efortul de război Problema exproprierii moşiilor cari trec peste 50 de hectare şi împroprietăririi ţăranilor fără pământ şi cu pământ puţin, a silit pe toţi oamenii politici să ia atitudine pentru sau contra soluţionării ei. Partidele şi organizaţiile cari formează Frontul Naţional Democratic cer ca această problemă să fie rezolvată acum. Conducătorii Partidului Naţional-Ţărănist încearcă s’o ocolească, pretextând că dacă s’ar trece acum la rezolvarea ei, s’ar micşora capacitatea de luptă a României contra Germaniei hitleriste. La întrunirea din 29 octombrie 1944, Ion Mihalache susţine că dreptul de proprietate al ţăranilor trebue îngrădit, pentru a nu se fărâmiţa pământul. Printre alte măsuri pe cari le preconizează pentru a împiedeca fărâmiţarea, el propune şi comasarea. Apoi Mihalache se ocupă de organizarea fermelor model. ..Deasemenea va trebui să se formeze ferma care să aprovizioneze mica proprietate cu ceea ce nu poate obţine direct: seminţe selecţionate, reproducători, pepiniere. Fie că ar fi ale statului, fie că ar fi ala obştei, fie că ar fi particulare, nu însemnează un mijloc de a strecura de la expropriere o mare proprietate care nu ar mai îndeplini o funcţie socială pentru că ele vor veni să complecteze necesităţile ţărăneşti ale regiunii". Pe Ion Mihalache nu-l preocupă exproprierea marilor moşii şi împroprietărirea ţăranilor săraci , comasarea proprietăţii ţărăneşti şi organizarea fermelor model cari vor trebui să „completeze necesităţile ţărăneşti". Dar nici acest lucru nu se gândeşte să-l facă acum, ci mai târziu, după război. Tot atunci, după război, se va gândi şi la exproprierea unor moşii dacă proprietarii lor nu vor reuşi să le boteze ferme model Conducătorii aberali socotesc că îi România problema agrară nici nu constă în exproprierea moşiilor şi împroprietărirea ţăranilor. Prin declaraţii, prin presă şi la adunările publice, atitudinele au fost precizate. Este acuma nevoe ca să vedem, de ce reforma agrară cerută de Frontul Naţional Democratic trebueşte făcută acuma. Să vedem dacă motivul invocat de conducătorii partidului Naţional- Ţărănist, contra rezolvării imediate a problemei, stau în picioare sau nu. In toiul războiului din 1916-1918 când ostaşii ţărani începuseră să se îndoiască dacă trebue să mai lupte pe front sau nu, conducătorii de atunci ai statului au găsit de cuviinţă să le promită pământ. Ca urmare a acestei promisiuni moralul ţăranilor ostaşi s’a îmbunătăţit. Nădăjduind că vor avea pământ, ţăranii au continuat să lupte în cele mai grele condiţiuni. îndârjirea şi elanul cu cari au luptat Românii la Mărăşeşti, au avut la bază, în primul rând, nădejdile ţăranilor, că pământul va fi al lor. Ţăranii îşi dăruiau atunci viaţa, convinşi fiind că dacă ei mor, copiii lor vor avea pământ, nu vor mai fi umiliţi, batjocoriţi şi jefuiţi de arendaşi şi moşieri. Nădejdile de atunci, ale ţăranilor nu s’au îndeplinit. După război, conducătorii statului şi-au făcut socoteală că au făgăduit prea mult ţăranilor. Toate guvernele cari s'au perindat la cârma ţării, au fost preocupate nu de grija de a da pământ ţăranilor, ci de grija de a apăra moşiile marilor proprietari. Nu interesează deocamdată, toate urmările politicei duse de guvernele de atunci. Reţinem numai că printre aceste urmări a fost şi neîncrederea, întemeiată şi îndreptăţită, a ţăranilor, faţă de făgăduelile ce s’au făcut după aceea de către anumiţi conducători politici. Influenţa pe care a câştigat-o Garda de Fier, la un anumit moment, asupra ţărănimii, a fost datorită, în parte, şi acestei neîncrederi în vechii oameni politici. Toate nenorocirile cari s’au abătut ulterior asupra poporului român n’au venit din senin. Ele îşi au originea, cel puţin în parte, în politica guvernelor cari au stat în fruntea ţării după războiul trecut Acum, după ce România a fost eliberată de hoardele hitleriste cotropitoare, în faţa poporului român stă sarcina participării, împreună cu toate popoarele dornice de libertate, la lupta de nimicire a Germaniei hitleriste. Fiara hitleristă trebue nimicită pentru a înlătura pe viitor primejdia unei nouă cotropiri. Poporul român însă, ca şi toate celelalte popoare dornice de libertate, nu luptă numai contra cotropitorilor germani ci şi contra acelora cari merg mână în mână cu aceşti cotropitori. Poporul vrea să scape de asupritorii şi jefuitorii dinăuntru. Ţărănimea nu poate fi liberă şi nu poate duce o viaţă omenească atâta timp cât este lipsită de pământ şi e silită să muncească în dijmă pământul moşierilor. O ţărănime asuprită, care trăeşte în mizerie, cum trăeşte majoritatea ZDROBITOARE a ţărănimii noastre nu poate lupta cu acel aş elan cu care va lupta dacă va fi stăpână pe pământul pe care-l munceşte. Ţăranii români au luptat cu vitejie la Mărăşeşti, nădăjduind că vor avea pământ. Acum ei luptă cu însufleţire, alături de glorioasa Armată Roşie, contra Germaniei hitleriste. DAR EI NU POT LUPTA CU TOT SUFLETUL ATUNCI CÂND GANDINDU-SE LA CEI DE ACASA, ŞTIU CA SUNT GOI ŞI FLAMANZI, IN PRIMUL RAND FIINDCĂ N’AU PAMANT ŞI TREBUE SA ŢIE PE SPINAREA LOR PE MOŞIERI. , El nu mai por crede în făgăduelile acelor oameni politici cari spun că după război vor expropria pe moşieri şi vor da pământ ţăranilor săraci. Experienţa făcută după războiul trecut e prea vie în mintea tuturor pentru a-i mai crede încă odată pe aceşti apărători ai moşierilor. Ţăranii ostaşi vor lupta cu şi mai multă însufleţire şi-şi vor dărui viaţa neprecupeţind nimic în lupta contra hoardelor fasciste, atunci când vor şti că pământul pe care îl apără este al lor, atunci când vor şti că familiile, urmaşii lor, nu vor mai robi la moşieri. Poporul român este împiedecat să meargă în pas cu celelalte popoare, nu-şi poate da toată contribuţia sa în măreaţa luptă pentru libertate şi democraţie atâta timp cât pământul este stăpânit de moşieri. Amânarea exproprierii moşierilor şi a împroprietăririi ţăranilor fără pământ şi cu pământ puţin, slăbeşte puterea de luptă a majorităţii sdrobitoare a ostaşilor români. Azi aceasta înseamnă, în mod obiectiv, prelungirea rezistenţei Germaniei hitleriste, duşmanul de moarte al poporului român. Orice amânare a reformei agrare înseamnă o prelungire a războiului, o prelungire a chinurilor şi suferinţelor poporului. IN ACEST NUMĂR: Pag. 9-a I Viaţa Marofalului Stalin. Pag. 3-a i Spărgătorii unităţii sflmePag. 4-a i ŢăranM «I în jud. Muscel cer pământ Pag. 5-a I Inaugurarea centrului cultural al Apărării Patriotice. B-ai Textul artistiţiului dintre Bulgaria şi Aliaţi. „Taxa poştală plătită in numerar conform adresei Direcției generale P. T. T. Nr. 116.578 din 26 Sept 1944" Comuinicat 111 Consilierii Frontului Naţional Democratic De la publicarea Platformei Frontului Naţional Democrat, îmbrăţişată de cele mai largi mase populare, întreaga opinie democratică a ţării cere un guvern al Frontului Naţional Democrat. Poporul român şi-a exprimat în întruniri şi demonstraţii voinţa fermă ca ţara să aibă un guvern al Frontului Naţional Democratic, care să treacă imediat la înfăptuirea punctelor din Platforma sa, pentru a pune astfel ca pat dezastrului spre care este dusă România prin politica guvernului actual. Conform cu interesele de viaţă ale ţării şi cu voinţa poporului, Consiliul Frontului Naţional Democrat a făcut în repetate rânduri apel la concentrarea tuturor forţelor democratice ale României, chemând partidele Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal să intre şi ele în Frontul Naţional Democrat. Conducerea acestor partide a refuzat, dovedindu-se potriviică oricărei reale concentrări democratice. În urma demisiei din guvern a celor doi miniştri, membri ai Consiliului Frontului Naţional Democrat, întregul guvern şi-a dat demisia. De două săptămâni România nu mai are guvern. Ţara nu are încă guvernul Frontului Naţional-Democratic pe care îl cerea şi continua să-l ceară cu energie. Situaţia dezastruoasă lăsată de către război poporului român, cu nimic uşurată de guvernul de după 23 August, s-a înrăutăţit şi mai mult în ultimele două săptămânii lipsite de guvernare. În faţa acestei stări de lucruri, consiliul Frontului Naţional Democratic a hotărît să accepte ideia chiar a unui guvern de coaliţie cu partidele naţional-ţărănesc şi naţional liberal, rămase în afara concentrării forţelor democratice. Tratativele începute au fost lungi şi anevoioase. Punctul de vedere susţinut de reprezentanţii Frontului Naţional Democratic a fost că înţelegerea trebue făcută pe baza unui program de guvernare. Punctul de vedere al celor două partide naţional-ţărănesc şi naţionalliberal era, că înţelegerea trebue făcută pe baza repartiţiei de portofolii. Reprezentanţii Frontului Naţional - Democratic au insistat in special asupra necesităţii exproprierii imediate a pământurilor marii proprietăţi peste 50 de ha. şi a împroprietăririi ţăranilor săraci şi lipsiţi de pământ, a naţionalizării Băncii Naţionale şi a marilor bănci, a naţionalizării industriilor de bază cartelate, precum şi asupra reformei fiscale. Toate acestea în cadrul Platformei Frontului Naţional Democrat. Reprezentanţii partidelor Naţional-Ţarănesc şi Naţional-Liberal au refuzat să accepte realizarea acestor reforme de către noul guvern. Preocuparea principală a acestor două partide a fost mărirea numărului ministerelor de csa !2 la *~15 şi păstrarea în lotul Ier a celor mai numeroase ministere, cuprinzând pe cele mai însemnate ca atribuţii. Pentru a pune cât mai repede capăt crizei guvernamentale, adânc dăunătoare pentru ţară, reprezentanţii Frontului Naţional Democrat au făcut o serie de largi concesii reprezentanţilor conducerii partidelor Naţional-Ţărănesc şi Naţional- Liberal. Astfel, au acceptat un program minimal de guvernământ, rezervându-şi dreptul de a lupta mai departe pentru concentrarea forţelor democratice şi pentru realizarea integrală a Platformei Frontului Naţional- Democrat. Frontul Naţional-Democrat a făcut cele mai largi concesii in chestiunea portofoliilor, lăsând partidelor Naţional-Ţărănesc şi Liberal nouă dintre cele mai importante ministere, rămânând Frontului Naţional Democratic, alcătuit din două partide : Partidul Comunist şi Partidul Social Democrat şi trei organizaţii de masa Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite şi Frontul Plugarilor, numai şase ministere. Cu toate aceste concesii, conducerea celor două partide Naţional Ţărănesc şi Naţional Liberal a ridicat în ultimul moment obiecţiuni şi pretenţii menite să împiedice epuraţia aparatului de Stat, continuarea efortului de război şi să saboteze armistiţiul, deci să ducă mai departe practicile actualului guvern. Atât dăunătoarele rezultate ale guvernării actuale, cât şi tratativele duse cu partidele Naţional Liberal, dar că singura soluţie salvatoare în starea disperată în care se găseşte ţara, nu o poate da decât un guvern puternic, unit, realmente democrat, care să păşească neîntârziat la înfăptuirea Platformei Frontului Naţional Democrat. Consiliul Frontului Naţioral Democrat face apel la toate forţele democratice înregimentate sau nu în partidele Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal să lupte cu toată energia pentru un guvern al Frontului Naţional Democratic. Dacă conducerile partidelor Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal nu au înţeles imperativele momentului politic actual, organizaţiile şi membrii acestor partide au datoria de a se pronunţa şi a începe imediat lupta, cu toată energia, pentru realizarea guvernării corespunzătoare intereselor de viaţă ale poporului român. Consiliul "Frontului Naţional-Democratic OU p«* muicile; B-ricaţii«*— Ţărănesc şi Naţional erai, dovedesc in mod MAREA ADUNARE :== A FRONTULUI-----=^-: NAŢIONAL DEMOCRATIC DIN JUDEŢUL HUNEDOARA DEVA, 22 Octombrie 1944. Adunarea a fost deschisă la orele 10 jum. a. m., în faţa unui public numeros, Gura Petru lui Moţu salutând pe cei prezenţi şi chemându-i la luptă pentru realizarea dezideratelor Frontului Naţional Democratic, arată că acestea numai prin luptă pot fi atinse. Dă cuvântul primului orator, Pârvan, din partea Frontului Plugarilor, care cu un elan deosebit arată că conducerea de până acum nu a ţinut cont de ţărănime şi de muncitorime. Arată situaţia din sate, cum a fost tratată ţărănimea de autorităţi. Cere plecarea guvernului şi venirea la putere a unui guvern nou, al Frontului Naţional-Democratic, în frunte cu Dr. Petre Groza. Guvernul nu a realizat nimic Din partea Sindicatului Muncitoresc din Săcărâmb, tov. Bârsan arată doleanţele muncitorilor dela Minele de Aur din Săcărâmb. Dr. Almaşan Augustin, din partea Uniunii Patrioţilor, arată că deşi n’au trecut mai mult de 8 zile dela data ultimei adunări, astăzi din nou s’a ivit necesitatea acestei reuniuni, pentru a duce lupta mai departe în contra acestui guvern, care n’a ştiut şi n’a voit să îndeplinească punctele de armistiţiu. Guvernul acesta trebue să plece şi să dea locul guvernului Frontului Naţional-Democratic, în frunte cu Dr. Petre Groza. Din partea Apărării Patriotice, prietenul Radu Constantin arată ro- Iul Apărării Patriotice din trecut şi rolul ei de azi, accentuând lupta pe care o duce contra fascismului. Mai arată, că guvernul în cele opt săptămâni de când este la putere n’a realizat nimic din ceea ce ar fi trebuit să realizeze un guvern adevărat democrat, neajutând pe cei loviţi de fascism. A sabotat toate problemele, car cer o rezolvare grabnică. In loc să aresteze pe criminalii de războiu, încurajează acţiunile lor. Purificarea aparatului de Stat nu se face. Acest guvern trebue să plece şi să vină în locul lui guvernul Frontului Naţional- Democratic, în frunte cu Dr. Petre Groza. Madoszu luptă alături Tov. Dubovsky Paul salută adunarea din partea Uniunei Muncitorilor şi Plugarilor Maghiari (MADOSZ), şi cere ca lupta ce dăm pentru democraţie să fie dusă fără deosebire de naţionalitate şi de religie. Cere plecarea acestui guvern inapt pentru a realiza ce îi impun timpurile de azi. Cere un guvern al Frontului Naţional-Democratic, în frunte cu Dr. Petre Groza. Nici minimum de soldă nu are soldatul român Tov. Vinţan, din Săcărâmb, arată (Continuare în pag. 4 a) Mulţimile de ţărani manifestează pentru formarea unui guvern al Frontului Naţional Democraţie la Deva Divizia die pandurişi misiuni!©? ©I Fapte recunoscute, relevate de comandantul pandurilor, colonelul Cambrea CUM S’A FORMAT DIVIZIA „TUDOR VLADIMIRESCU” 1. Care a fost gândul călăuzitor la formarea divMei „Tudor Vladimirescu“ ? Unităţile militare care s’au format, n’au fost decât exprimarea unor gânduri şi sentimente pe care le aveau în totalitatea lor prizonierii soldaţi şi numai o parte dintre ofiţeri. Coacţiunea politică întreprinsă anterior începutului formării de unităţi militare, a făcut mai mult decât să pregătească spiritele, să constate o mentalitate nouă, dorinţi şi sentimente nemi istorite aproape spontan din masa totală a soldaţilor şi a unei părţi dintre ofiţeri. Oamenii cari aparţineau diferitelor partide şi ofiţeri activi care nu făcuseră politică, şi-au învins considerente personale şi prejudecăţi, şi-au dat mâna şi a au unit atunci când se prezenta singura alternativă pentru salvarea Ţării. După câteva luni am început să nu ne mai simţim mulţumiţi numai cu limitata activitate politică, care ne reducea eforturile numai la manifeste, discursuri etc. Simţeam nevoia reală de a uni gândul cu fapta şi sentimentul cu jertfa. Conştiinţa noastră ne poruncea să revenim acasă aşa cum am plecat, cu arma în mână, de data aceasta arma fiind îndreptată asupra adevăraţilor duşmani ai poporului român. GREUTĂŢILE ÎNTÂMPINATE 2. Cum au primit prizonierii acest gând? Cu foarte mult entuziasm. La apelul de înscriere ca voluntari, soldaţii au răspuns cu un procent de 92 la sută. In raport cu adeziunile soldaţilor puteam să venim în Ţară cu 84 Divizii de Voluntari. Greutăţile au fost mai mari cai Cadrele ofiţereşti, din pricină că în lagărele ofiţereşti bântuiau ideile cele piai străine despre adevăratele dureri ale Ţării şi poporului nostru. Unii doreau pur şi simplu victoria Germanei. Alţii se simţeau prea« legaţi de Antonescu pe care îl confundau, în mod nenorocit, cu Ţara. Unii sufereau de al eclipsă intelectuală, care nu le da posibilitatea să aprecieze just evenimentele politice şi militare In desvoltura. Restul erau laşii şi cei comozi care aşteptau pacea ca să se întoarcă liniştiţi acasă. Colonelul Cambrea PROMISIUNILE UNIUNII SOVIETICE ARDEALULUI 3. Ce garanţii aţi avut din partea guvernului URSS relativ la reîntregirea Ardealului? A vorbi de garanţii este un non sens. Cum puteam noi o mână de oameni a căror contribuţie directă la victoria Sovietică era aproape iluzorie, — când întreaga Ţară sângera şi se bătea alături de Germani, — să cerem garanţii! Ar fi fost o lipsă totală de cel mai elementar simţ politic ca noi, care nu ofeream aproape nimic, să cerem garanţii dela cai care dădeau totul fără să ni ne ceară nouă, o garanţie. Bine înţeles ni s’au făcut promisiuni serioase verbale, in numele guvernului Sovietic, care pentru noi aveau maî multă valoare decât orice hârtie scrisă. '1 am știut de atunci că Ardealul de Nord ne va reveni.________ (Continuare în pagina) ASUPRA intrunire«rde Duminica a Partidului ? ^cics!D©m@cr«it MOTTO : ,,Uniţi-vă ! Organizaţi-vă ! Aveţi îna ntea voastră o lume de câştigat şi nu aveţi de pierdut decât mizeria şi roba, materială şi morală !”. Tov. TITEL PETRESCU PartidulSocial-Democrat, por- nind de la realităţile prezente,, de la revendicările imediate, a pus cu hotărîre problema capitală a unirii tuturor forţelor muncii în FRONTUL UNIC MUNCITORESC, singura garanţie şi bază a întemeerii unei democraţii reale. „Partidul Social Democrat duce o luptă necurmată în care depune tot efortul şi elanul ca să asigure desăvârşirea unităţii clasei muncitoare. Considerăm ca o mare datorie să luptăm pentru acest Front Unic şi considerăm că orice fel de atingere adusă acestui Front Unic, nu este decât un act de sabotare care trebuie înlăturat". (Ion Burcă). Actul istoric de la ■ 23 August, a fost semnalul pentru strângerea largă a rândurilor şi pentru lămurirea politică deschisă a masselor care au sprijinit lupta eroică a organizaţiilor politice ilegale, avantgarda luptei de eliberare a poporului român. Dar „lupta aceasta nu s’a terminat. Ea trebue continuată, nu pentru că este un crez al doctrinei socialiste, ci pentru că fără ea vom pierde tot ce am câştigat până acum. Massele muncitoreşti trebue să înţeleagă că lupta pentru democraţie este necesară, întrucât prin acest sistem politic, clasa muncitoare îşi va putea cuceri revendicările sale economice şi politice“ (tov. Adrian Dimitriu). Interesele vitale ale muncitorimii întregi, de la sate şi de la oraşe, — care a servit drept care de tun în războiul antinaţional şi a fost calul de povară al fascismului, — cer desfiinţarea robiei politice şi economice, care permanentizează mizeria, specula şi teroarea. „Numai prin unitatea clasei muncitoare vom reuşi să lovim reacţiunea care e cauza tuturor acestor rele. Democraţia trebue nu numai cucerită ci şi păstrată". (tov. Hie Dumitru). Dar lupta constructivă,, adevărata luptă creatoare se duce prin acţiunea directă, de fiecare zi, pe terenul vast al atelierelor şi al ogoarelor. Prin această acţiune se va ajunge la marile reforme structurale, care vor schimba regimul opresor şi antipopular de astăzi, într’un regim democratic. Iar „înfrăţirea în luptă a ţăranilor şi muncitorilor vă duce la constituirea unei forţe puternice". (Tov. Ing. Tudor Ionescu). Tov. Titel Petrescu, preşedintele partidului, după ce lămureşte izvoarele şi ţelurile istorice ale acestei lupte, îndreptăţirea lui morală, politică şi economică, continuă : „Azi suntem încă în război. Hitlerismul nu a fost încă definitiv înfrânt. Nu putem şti cu exactitate în ce ritm se va desfăşura evoluţia Europei de mâine, care în orice caz nu va fi decât în sens democratic. Ţara noastră va trebui să se încadreze în orbita evolutivă a acestei Europe noui. De aceea, ca primă datorie a masselor producătoare din ţara noastră, consider organizarea lor şi pregătirea lor educativă pentru că transformările sociale nu pot avea succes şi caracter de durabilitate decât în ţările în care clasele noui, bine organizate şi conştiente de menirea lor, sunt capabile să elaboreze şi să introducă în fapte, principiile noui care să regenereze viaţa socială"... Face apoi un apel către intelectuali, pe care-i invită la acţiune pozitivă, la încadrarea hotărîtă în rândurile luptătorilor pentru dreptate. In focul luptei se căleşte energia şi voinţa, în contactul direct cu massele, cu aspiraţiile şi nevoile lor, se capătă viziunea clat, ră a realităţii şi a sensului acţiunii. ■r»r ■■ Populația defilează în număr impresionant pe străzile oraşului Deva