Scânteia, noiembrie 1944 (Anul 1, nr. 42-69)
1944-11-02 / nr. 42
i Spărgătorii unităţii sindicale care e spaima celor ce-au asuprit până acum muncitorimea, în faţa forţei de organizare pe care o reprezintă Sindicatele. Căci muncitorimea organizată nu mai este o massă de manevră. Ea îşi cere răspicat dreptul la viaţă, ea nu mai poate fi înşelată de nimeni şi de nimic. De aceea slugile patronilor se silesc în toate felurile să spargă unitatea sindicală, să creeze organizaţii sub influenţa şi sub conducerea lor. O asemenea manevră a încercat în ziua de 29 Oct., Direcţiunea Silozurilor. A convocat la sediul ei pe delegaţii silozurilor din toată ţara, şi deşi deschiderea şedinţei fusese anunţată pentru ora 10, delegatul comisiei de organizare a Sindicatelor Unite din România, tov. Petre Isăcescu, sosit la ora 9.30, a găsit şedinţa în toiu. Era limpede că Direcţiunea încerca o diversiune, că voia să ţină şedinţa în lipsa delegaţilor sindicali, pentru a putea continua să înşele muncitorimea. Manevra aceasta e dintre cele prea cunoscute în Istoria clasei muncitoare. E vorba de încercarea de a organiza un sindicat galben, adică un sindicat care să fie al Direcţiunii, şi nu al muncitorilor. Era limpede manevra aceasta, căci şedinţa era prezidată de directorul Ion Borş, secondat de Ing. Alexandru Popescu, slugă devotată a directorului. Cu greu a putut lua cuvântul tov. Isăcescu, împiedecat de director şi de slugile lui. Tov. Isăcescu le-a vorbit muncitorilor, arătându-le că vine în numele Comisiei de organizare, for superior sindical ce reprezintă interesele celor ce muncesc şi ale cărui sfaturi trebuesc urmate nemijlocit. Au mai vorbit după aceea Ing. Săvescu, Ing. Stănescu, mecanicul Chiriţă Mircea, muncitorul Ion Vasile şi Ing. Cerchez Vasile, toţi arătând în puţine cuvinte viaţa de mizerie şi suferinţă a tuturor slujbaşilor din România. In acelaş timp toţi şi-au exprimat încrederea în mişcarea sindicală unită. Manevra direcţiunii căzuse baltă. Eşecul ei era categoric. Deaceea chiar în timpul cuvântării tovului Isăcescu, toţi diversioniştii părăseau sala tiptil-tiptil, evitând astfel să fie isgoniţi ruşinos. A fost ales un comitet pe toată ţara, căci silozurile sunt numeroase şi foarte răspândite, la un singur siloz lucrând 15—20 funcţionari. Comitetul acesta se va afilia celui al slujbaşilor Ministerului Lucrărilor Publice. Au fost aleşi: T. Flesingher Ernest, contabil la Centrala Bucureşti; 2. Cerchez Lucian, Ing., CentralaBucureşti ; 3. Cojocaru Margareta, funcţionară, Centrala Bucureşti; 4. Crăciunescu Nicolae, mecanic din Provincie, 5. Gâscă Gh., contabil, 6. Ştefănescu Ionel, şef de siloz, 7. Bărbulescu Traian, Ing., 8. Vatcu Teodor, manipulant, 9. Cozici Const., electrician, 10. Chiriţă Mircea, muncitor, 11. Jipa Niculae, meseriaş, toţi din Provincie. Demascând încercarea de dezbinare pe care Direcţiunea Silozurilor a pus-o la cale în rândurile lor, muncitorii nu trebue să slăbească vigilenţa nici o clipă. Fără a se lăsa intimidaţi de directori şi ceilalţi şefi, muncitorimea trebue să curme de la rădăcină toate încercările duşmanului de a sparge unitatea clasei muncitoare. Numai astfel, uniţi în organizaţiile lor sindicale, vor putea duce cu succes lupta lor dreaptă. Muncitorii eliberarea La Tipografia „Curierul" Muncitorii tipografiei „Curierul” s-au întrunit în sala de festivităţi a Societăţii în ziua de 26 Octombrie pentru a sărbători eliberarea Ardealului. Şedinţa a fost deschisă de către tovarăşul Târnoveanu, delegatul atelierului. După ce arată importanţa acestei sărbătoriri, dă cuvântul tovarăşului Avramescu, vicepreşedintele Sindicatului. Acesta scoate în evidenţă sacrificiile făcute de Armata Roşie pentru eliberarea popoarelor de sub jugul hitlerist. Arată recunoştinţa de care întreg poporul român este animat faţă de Mareşalul Stalin, genialul conducător al Uniunei Sovietice. Arată grelele jertfa de sânge făcut fie de Armata Română şi de Divizia Tudor Vladimirescu, precum şi neputinţa actualului guvern de a fi la înălţimea situaţiei politice de azi. Cere guvernului să plece spre a face loc unui guvern al Frontului Naţional Democratic. Tovarăşul Pavel Chirtoacă, din partea ziarului „Scânteia” arată că pierderea Ardealului s’a datorat trădării guvernanţilor de ieri, cari neeu împins şi în răsboiul criminal anti-sovietic. Alianţa cu Germania hitleristă ne-a adus pierderea Ardealului, ruina economică şi pierderea tuturor libertăţilor democratice. Prieteniei Uniunii Sovietice îi datorăm eliberarea Ardealului şi dobândirea acestor libertăţi. Deci este pentru noi o datorie de a respecta angajamentele luate prin convenţia de Armistiţiu. Guvernul actual, nesocotind aceste obligaţiuni, trebue înlocuit cu un altul, care să fia im stare să facă faţă tuturor sarcinilor ce stau in faţa noastră. Tovarăşul Riegler din putea Comisiei Sindicale aduce salutul celorlalte categorii de muncitori. Arată conţii, butila glorioasei Armate Roşii la opera de eliberare a ţării de sub jugul hitlerist Cere formarea unui guvern al Frontului Naţional Democratic, singurul dorit de massele largi populare. D. dr. Graur, din partea soc. „Curierul“ se asociază la această sărbătorire, la care participă întreg Poporul Român. La Monitorul Oficial în ziua de 26 octombrie, lucrătorii de la „Monitorul Oficial“ au serbat eliberarea Ardealului, au sărbătorit Ardealului Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul ILIE PĂRVUŢOIU, care a adus omagiul muncitorilor pentru eroii căzuţi în lupta de eliberare a Ardealului. A luat apoi cuvântul soldatul IORGA din Divizia Tudor Vladimirescu, arătând cum ostaşii români au fost împinşi prin minciuni, să lupte împotriva popoarelor paşnice ale Uniunii Sovietice. Tovarăşul MIHUŢ FLOREA a exprimat recunoştinţa muncitorilor faţă de Armata Roşie elAberapatre, Armata Română şi Divizia de Panduri Tudor Vladimiescu. El arată că noi trebue să luptăm pentru plecarea guvernului demisionat“ şi formarea unui guvern de Front Naţional Democratic, pentru a desăvârşi actul de la 23 August şi a asigura o viaţă mai bună pentru întregul popor român. A mai vorbit tovarăşul AUREL DOBRESCU, arătând că Armata Română va trebui să lupte alături de Armata Roşie, până la sdrobirea definitivă a hitlerismului. La uzinele „Vulcan" La ora prânzului, muncitorii din toate atelierele au năvălit în curtea fabricei, unde au improvizat o întrunire pentru a sărbători marea bucurie a ţării. Eliberarea Ardealului de sub jugul hitlerist şi horthyst. Au luat parte toţi muncitorii, maeştrii, inginerii şi funcţionarii. Primul ia cuvântul tov. Ardeleanu, arătând însemnătatea acestei zile istorice. Mai vorbesc tov. Săndulescu, funcţionar, Niculescu Alter muncitor şi Murgu, maestru. Toţi arată contribuţia muncitorilor la această mare victorie. Tov. Klein, încheind seria cuvântărilor, arată că numai datorită Armatei Roşii am avut ziua de 23 August, iar alianţa Armatei Române cu Armata Roşie ne-a dat ziua de 26 Oct., ziua eliberării Ardealului. Alianţa ruşinoasă din 1940 dintre Antoneşti şi hitlerişti ne-a răpit Ardealul şi 600.000 de tineri în floare® vârstei, morţi pe câmpiile Rusiei. Muncitorii de la „Viilan" pot fi mândri că prin munca lor au ajutat la victorie, dar acest sprijin trebuie dat și în viitor pentru distrugerea deplină a fiarei hitleristo- horthyste. Pentru aceasta însă trebue un nou guvern. Muncitorimea va lupta pentru dobândirea acestui guvern, care nu poate fi altul decât al Frontului Național Democratic. IINFORMAŢIIlIU SINDICALE La „Apretura" In ziua de Duminică 22 Oct. 1944, la fabrica „Apreturra“ din str. Lână, Hei 90, a avut loc adunarea generală a întregului personal. Luând cuvântul, tov. Aron Leon, secretarul comitetului de fabrică, explicând rolul comitetului de a apăra interesele muncitorilor în faţa patronilor, a cerut muncitorilor mai multă înţelegere decât până acum şi înfierând diversiunea care mai există în fabrică, cere ca muncitorii să înţeleagă că acum trebue să fie părăsită orice discordie şi să caute desvoltarea conştiinţei lor de clasă. Tov. Nicolau, preşedintele comitetului, a făcut apel la energia de muncă a fiecăruia, cerând din partea muncitorilor o producţie în spiritul efortului de războiu, spunând că numai aşa întărim lupta noastră pentru salarii juste. In încheiere, toţi cei prezenţi au votat o moţiune în care promit o colaborare strânsă şi sprijinirea cu toate forţele a hotărîrilor luate. Direcţiunea Fabricei de Geamuri dela Scăeni- Prahova nu ţine seamă de cererile juste are Muncitorii dela Fabrica de Geamuri din Scăeni nu sunt mulţumiţi de felul cum li s’au rezolvat de către direcţiune revendicările. El cer opt ore de lucru, nu zece ore, cum le impune direcţiunea. Direcţiunea nu vrea să lase muncitorilor după amiaza de Sâmbătă liberă, pe motiv ca nu prevede lenea ! — Şeful de secţie Kalar Ernest sabotează producţia, provocând pierderi de materiale şi refuzând muncitorilor materialul lucrat. Muncitorii cer respectarea programului de opt ore Sâmbăta după amiaza liberă, îndepărtarea din fabrică a lui Kalar Ernest. Muncitorii cer să nu se mai angajeze sau să se concedieze vreun lucrător fără a fi consultat şi sindicatul, muncitorii să aibă dreptul să exercite controlul asupra magaziei de alimente, să fie aprovizionaţi cu lemne pentru iarnă 6000 kg, pentru familişti şi 3000 pentru cei necăsătoriţi. Cererile muncitorilor sunt drepte şi direcţiunea nu trebue să întârzie cu traducerea în fapt a acestor revendicări. Muncitorii constituiţi In sindicat să persevereze In lupta dusă pentru revendicările lor şi ale întregei muncitorimi. Muncitorii din Turda se organizează Muncitorii fabricelor şi uzinelor din Turda au hotărît să se organizeze In sindicate pentrucă astfel uniţi să poată lupta pentru dobândirea unei vieţi mai bune. In zilele de 19, 20 şi 21 octombrie la fabricile şi uzinele mai importante s-au ţinut întruniri la care muncitorimea şi-a ales comitetele sale de fabrică şi a hotărît să lupte pentru satisfacerea revendicărilor sale. Comitetele de fabrică sunt compuse . La Depoul și Cariera de Piatră a urinei „Solvay" din : Moldovan Eronim, Sasu Gavrilă, Nevară Dumitru I, Salica Ion, Cătinaș Simson. Ea fabrica de Ciment. Turda din : Cadar Vasile, Chioreanu Alexandru, Duca Ion, Rotar Ambrozie, Haghinaș Gheorghe. Ea fabrica de Sticlă Turda din: Pop Mihal, Satișteanu loan, Boca Gh., Korka Rudolf, Anton Marian. Ea Industria de sodă caustică „Solvay" Turda din Pind Mihal, Gliga Viorel și Cepin loan. In urma desbaterilor ce au avut loc s'a hotărît a se cere 1. Libertatea deplină de organizare. 2. Mărirea salariilor la nivelul indexului de scumpete. 3. îndepărtarea de la posturile de conducere ale uzinei a tuturor elementelor hitleriste fasciste şi antonesciene, care caută să saboteze prin toate mijloacele producţia şi organizarea muncitorimii şi ca înlocuirea lor să se facă cu asentimentul muncitorilor. 4. Dreptul de a lua parte la fixarea salariilor muncitorilor dreptul de a veghea la bunul mers al producţiei uzinei şi al aprovizionării muncitorilor şi muncitoarelor. 5. Pentru muncitoare : muncă egală, salarii egale. 6. Leagăne pentru copiii muncitorilor şi pauze necesare în timpul lucrului pentru hrănirea sugacilor in timpul alăptării. 7. Concedii înainte şi după naştere, conform prevederilor legii. 8. Pentru obligativitatea contractelor de muncă. 9. Punerea la dispoziţie a întregei instalaţii necesare pentru lae şi accesorii pentru apărarea igienei. 10. Autonomia asigurărilor sociale pentru toate categoriile de salariaţi şi controlul asigurărilor prin alegerea de către asiguraţi a organelor de conducere. 11. Acordarea din partea uzinelor şi a statului de credite pe termen lung sinistraţilor nevoiaşi, pentru refacerea gospodăriilor. Pentru ca aceste revendicări sa poată fi aduse la îndeplinire, muncitorimea din Turda trebue să fie strâns unită în Sindicatele ei profesionale. Alături de muncitorimea din fabrici, funcţionarii trebuie să păşească şi ei la luptă. Comitetele de fabrică trebue să ia contact cu reprezentanţii funcţionarilor din birouri pentru a duce împreună lupta lor justă. Dela Comitetul Radio- Tehnicienilor La sediul Sindicatului din Str. Izvor No. 4, s-a instituit un serviciu de informaţii care lucrează în fiecare zi între orele 15—17. Aci se vor prezenta toţi radio-technicienii, în cel mai scurt timp, pentru a primi memoriul de revendicări pe care îl vor prezenta patronilor lor, spre imediată aplicare. Deasemeni orice plângeri, sau acolo unde patronii nu înţeleg imperativul vremii şi nesocotesc revendicările noastre, ne vor fi semnalaţi în scris, pentru a lua măsuri în consecinţă. Facem cunoscut tuturor membrilor noştri, că se lucrează la carnetul de recomandaţii, fără de care nici un radio-technician nu va putea lucra sub nici o formă. Odată cu liberarea lor vor fi avizaţi toţi solicitatorii de reparaţii ca să nu-şi încredinţeze aparatele de radio-recepţie decât acelora ce posedă acest carnet special. Alegere de comitet A avut loc şedinţa de comstitfcuiiire a comitetului scindicataihn în lemn , mobilă precum şi alegerea biroului comitetului. Au fost aleşi domnii G. Georgescu preşedinte, I. Socol, Ghiţă Stoica şi Barbu Rădulescu nice-preşedinţi, Ion Stutea secretar, Andreiu Niculescu şi Alex. Mateeevici ajutori, Petre Petaru casier, Ştefan Panaitescu şi Axente Tucudeanu ajutori. In comisia de organizare au fost aleşi d-nii: Simion Ghimbeaiu, Naie Rădulescu, Sânu Margules, C. Alexandru Zed, Iosif Smilovici D. Dragan, Haimu Silesi, N. Tronam şi Radu Hagiescu. Şedinţele de comitet au loc în fiecare Duminică la ora 10 dim, în localul Camerei de Muncă. muncitorilor Lupta funcţionarilor La „Papagal" S. A. R. Tratativele dintre delegaţia funcţionarilor şi d. Bogdan reprezentantul consiliului de administraţie al societăţii s’au terminat cu aprobarea In întregime a doleanţelor funcţionarilor. S’a realizalt astfel: 1. Majorarea cu începere dela 1 Octombrie a salariilor cu 120-180*/». 2. Funcţionarii familişti vor primi pentru fiecare copil câte 3000 lei lunar. 3. Tantiema de 1,50*/» », fie achitată In întregime, (până acum se reţinea: 15®/»). 4. Impozitele pe salarii și cota de asigurări sociale să fie suportate de societate, B. Soc. se obligă să aprovizioneze salariaţii cu lemne şi alimente încă în cursul acestei săptămâni. 8. Recunoaşterea delegaţiei funcţionarilor. La „Centrala Lânet" După mai multe încercări de tergiversare şi de reducere a cererilor formulate în memoriul înaintat de funcţionarii acestei întreprinderi. Direcţiunea a trebuit sa aprobe majorările de salarii cerute. S'au obţinut In afară de : 1. Majorarea salariilor cu 100-150®/s. 2. Halate pentru Întreg personalul. 3. Plata concediilor pentru salariaţii evacuaţi temporar. 4 Recunoaşterea delegaţiei scolariaţilor. La „Socec Lafayette" In urma acţiunii hotărîte la care au participat intri o perfectă solidaritate top funcţionarii magazinelor şi birourilor acestei întreprinderi, au fost câştigate însemnate sporuri de salarii precum şi aproape toate re'-'-"'1 rările formulate în memoriu. 1. Majorarea salariilor cu 100—160 la sută. 2. Asigurarea unui venit lunar minim pentru funcționarii cu tantieme. 3. Acordarea obligatorie a unei gratificații anuale pentru cei fără tantieme, în afara gratificarilor obișnuite. 4. Plata concediilor pe anul în curs. 5. Recunoaşterea comitetului de întreprindere. Succesele de mai sus — consecinţă a organizării şi solidarităţii funcţionarilor — trebuiesc să fie un îndemn in plus pentru toţi funcţionarii din magazine pentru a strânge rândurile în cadrul Ridicatului funcționarilor din magazine şi birouri anexe (S.F.M.). Din viaţa aspra a femeilor muncitoare Femeile cari muncesc în fabrici, alături de bărbaţi, pe lângă greutăţile şi nedreptăţile pe cari le îndură tovarăşii lor de muncă, sunt silite să îndure şi alte nedreptăţi. Viaţa lor este mai amară, ele sunt mai împovărate şi mai chinuite, pentru că în întreprinderi au rămas încă oameni cu mentalitate fascistă, cari socotesc femeia o fiinţă inferioară. Iată numai câteva exemple, de felul cum sunt tratate femeile muncitoare. La fabrica SET, lucrează şi un număr de femei. Una din aceste muncitoare, Sanda Oprea, a fost obligată iarna trecută de şeful ei, intendentul Andrei Dumitru, pe lângă munca din fabrică, să-i mai croşeteze şi un jerseu de lână. Fiind prea muncită, Sanda Oprea nu a avut timp să croşeteze pentru intendent şi l-a refuzat. De atunci, intendentul persecută mereu şi ori de câte ori femeia trebue să vină la el în interes de serviciu, o drăcneşte, înjură şi o dă pe uşe afară, cu porunca să nu-l mai „deranjeze niciodată“. Intendentul Andrei Dumitru s-a mai dus cu jerseul şi la altă muncitoare, la femeia Maria Alecuşan, poruncindu-i să i-l croşeteze. Pentru că şi aceasta l-a refuzat, intendentul a dat-o afară în brânci, pe scări. S-a răsbunat apoi, mutând-o dela biroul unde lucra şi obligând-o să lucreze toată iarna afară, prin curte, la căratul lemnelor, la spălatul geamurilor îngheţate şi la alte munci grele. Din iarna trecută şi până acum, intendentului nu i-a trecut mânia împotriva acestor femei şi continuă să le persecute. O altă femee, Ilinca Andriţoiu, a trebuit să plece din fabrică, pentru că nu mai putea suferi nedreptăţile ce i le făcea Andrei Dumitru. Intendentul a îndemnat-o la desfrâu şi pentru că femeia l-a respins cu mândrie, a trimis-o în timpul serviciului, să spele geamurile şi să spoiască în casă, la o prietenă a lui, aleasă tot dintre femeile cari lucraseră la fabrică. A insultat-o în fel şi chip, până când în sfârşit femeia a renunţat la serviciul din fabrică în asemenea condiţiuni. Robia femeilor trebue să înceteze. Zorii unei noui vieţi, de libertate şi egalitate în muncă, au răsărit. Femeile muncitoare luptă alături de tovarăşii lor, pentru drepturile şi libertăţile muncitoreşti. Toate femeile trebue să se strângă în jurul tovarăşelor cari luptă, toate trebue să înţeleagă că libertatea, demnitatea şi drepturile egale, femeia trebue să le cucerească prin muncă şi luptă! Şefii de felul lui Andrei Dumitru nu mai au ce căuta în întreprinderi. Când toate femeile se vor uni în lupta comună pentru apărarea demnităţii lor şi câştigarea drepturilor egale, isbânda lor va fi uşoară. Atunci nu vor mai exista şefi ca Andrei Dumitru şi fapte urâte, ca faptele lui, vor rămâne nişte poveşti triste ale trecutului. Administratorul general al fabricei „SET“ este un duşman al democraţiei Generalul Geosan, actualmente administratorul general al fabricei de avioane S. E. T., este un profascist, fostă unealtă a regimului antonescian. Sub regimul lui Antonescu, el a avut rolul de îndrumător al armatei pe lângă fabrică şi în această calitate s’a manifestat ca un duşman al muncitorilor şi un susţinător al războiului hitlerist. Şi în prezent el se poartă la fel cu muncitorii, ca sub regimul de teroare antonesciană. El se opune la înfăptuirea revendicărilor muncitoreşti cu înverşunare. A mers până acolo, încât a strigat Comitetului Sindical să iasă afară, în timp ce comitetul trata revendicările muncitorilor cu direcţiunea fabricii. Muncitorii de la SET cer înlăturarea imediată a acestui duşman al muncitorimii din postul său dela fabrică! Muncitorii de la fabrica SET. produc avioane pentru războiul de eliberare al popoarelor de sub tirania fascistă. Şi nu se poate ca în acest timp, muncitorii SET-ului să fie terorizaţi în fabrica Ier, de un unealtă a trecutului regim tiranic . Cuceriri muncitoreşti rara iniiiiiiii utilii de la Arsenalul Armatei Târgovite Bravii şi sârguincioşii muncitori şi funcţionari din Arsenalul Târgovişte care prin munca lor contribue la înzestrarea armatelor de eliberare în lupta pe care o duc pe front împotriva hoardelor cotropitoare fasciste, au pornit graţie organizării, solidarităţii şi hotărârei lor, pe drumul câştigării dreptului la viaţă pentru cei ce muncesc. Comitetul de fabrică, sprijinit de totalitatea muncitorilor de la Arsenal, a înmânat Direcţiunei memoriul cu revendicările lor imediate. Tratativele cu Direcţiunea au avut unele rezultate, însă, necomplecte. De aceea muncitorii au cerut Comitetului de fabrică să continue lupta pentru câştigarea tuturor punctelor, deoarece acest memoriu conţine numai revendicările cele mai arzătoare care trebuiesc satisfăcute pentru ca cei ce lucrează la Arsenal să fie in stare să facă faţă sarcinei ce o au faţă de poporul român şi armatele antifasciste cari luptă pentru interesele lui. In consecinţă, Comitetul de fabrică şi-a trimis delegaţii la Bucureşti, cari au continuat tratativele la C. F. A. T. R. unde au supus doleanţele rămase nesatisfăcute de către Direcţia Arsenalului Târgovişte. Redăm pe scurt o parte din revendicările obţinute de muncitorii acestei uzini: 1. Recunoaşterea Comitetului de fabrică. 2. Ziua de muncă 8 ore şi plata orelor suplimentare cu 50®/g şi 100*/p. 3. Reprimirea imediată in serviciu a tuturor celor ce au fost îndepărtaţi din cauza ideilor democratice şi reintegrarea lor in drepturi. 4. îndepărtarea elementelor hitleriste, profasciste, legionare şi acelor ce sabotează bunul mers al serviciului şi organizaţiei sindicale, se va face cu consultarea şi indicaţiile date de Comitetul de fabrică. 5. Aprovizionarea cu lemne, alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte. 9. Camionete pentru aprovizionarea familiilor şi transportarea lucrătorilor. 7. Angajările şi concedierile şi conflictele eventuale se vor soluţiona de comun acord cu comitetul de fabrică. 8. Pentru ucenici masa, cazarea, taxe şi rechizite şcolare gratuit. Ucenicii vor primi îmbrăcăminte. 9. Femeile muncitoare vor primi salariu egal la muncă egală. 10. S-a obţinut o oarecare majorare a salariilor, anume 201!« peste Decizia Ministerială, socotit dela 1 Oct. 11. Vechea alocaţie pentru copii se măreşte cu 50«/o. 12. Ajutor de iarnă. Muncitorii dela Arsenal continuă şi 1. susţină cu tărie readucerea Arsenalului la Bucureşti, şi-şi dau seama cî, până acuma n’au făcut decât primul pas pe calea obţinerii integrale şi respectării tuturor drepturilor lor juste. Sindicalizarea şi-a dat primele roade şi indică tuturor calea de urmat. Urăm tovarăşilor de la Arsenal deplina satisfacere a tuturor punctelor din memoriul lor şi soluţionarea intri adevăr justă şi mulţumitoare a salariilor, obţinând majorarea la nivelul scumpetei. Restaurarea menimentelor istorice din Mirei Novgorod Oraşul Nijni, Novgorod, distrus în actualul război, va fi reconstruit. Şaiezeci şi şase de monumente vechi, din secolele XII şi XIV, o fortăreaţă cu o biserică cu Inscripţii vechi vor fi, restaurate. Arhitectul Vinogradov — specialist restaurator — lucrează la a-ceste proecte. Noul oraş va fi construit un stil modern. Planurile prevăd tribune vaste, pieţi mari, parcuri de cultură, iar oraşul va fi înconjurat de verdeaţă. Profesorii secundari se organizează în Sindicat Vineri, 17 Octombrie, membrii Sindicatului profesorilor secundari s-au întrunit la Liceul Spini Haret, sub preşedinţia d-lui prof. M. Cruceanu, preşedinte. Primul a luat cuvântul d. prof St. Tacoman, care a expus pe scurt problema salariilor. Profesorul secundar începător era mai înainte echivalat cu judecătorul de şedinţă şi cu căpitanul, iar astăzi este echivalat cu un plutonier. Salariul lunar echivalează cu mâncarea pe zece zile. Profesorii cer prin urmare revenirea la vechea echivalare, apoi ridicarea coeficientului de gradaţie, la 25®/», aşa cum a fost până în 1942. Apoi profesorii vor urma soarta pe care o vor avea celelalte categorii de salariaţi. Guvernul să împiedice scumpirea vieţii. D. prof. Ioan Popescu cere solidarizarea părinţilor şi a opiniei publice cu profesorii, apoi atrage atenţia că în timp ce alte categorii de salariaţi au şi grade şi gradaţii, în învăţământ există numai gradaţii. prof. Cristache Sten vorbeşte în numele suplinitorilor cu şi fără capacitate, care se găsesc într’o statuaţie de pariu. Ei cer să li se plătească salariul de titular provizoriu, să fie numiţi şi la licee particulare şi să li se socotească la gradaţie toţi anii de suplinire. D. prof. Al. Dimitriu cere ierarhizarea profesorilor şi scara mobilă a salariilor. D. prof. M. Dragomirescu îndeamnă pe profesori la luptă solidară pentru obţinerea revendicărilor profesionale. Anunţă că şedinţele sindicatului vor avea loc regulat în fiecare Vineri, la ora 4, la Lic. Spiru Karet. D. prof. M. Crucianu rezumă problema salarizării şi cere scara mobilă. Profesorii nu cer mărire şi se mulţumesc cu revenirea la salariul real pe care l-au avut înainte de scumpirea vieţii. D. prof. C. Dumitraş vorbeşte despre clasele supraîncărcate (64 elevi într-o clasă!), ceea ce înseamnă un plus de exploatare a profesorilor şi face imposibilă învăţătura cumsecade. Soluţia este să se deschidă noui clase, la care să predea profesorii care nu au încă posturi. Taxele trebue fixate după venitul părinţilor, iar săracii să fie primiţi gratuit. De la ţară, actualmente nu vin decât fiii chiaburilor. La sfârşit s® citit şi s’a votat cu unanimitate următoarea moţiune: „Sindicatul profesorilor din Bucureşti, în şedinţa dela 27 Octombrie, a hotărît să ceară 1) Reîncadrarea profesorilor pe scara salariilor la treapta judecătorului de şedinţă şi a căpitanului, aşa cum a fost în 1914. 2) Ridicarea salariilor profesorilor secundari în raport cu indicele de scumpete. 3) Revenirea la cota de 25 la sută la gradaţii. 4) Să se înfiinţeze clase paralele în care să poată intra surplusul populaţiei şcolare, care covârşeşte numărul reglementar de elevi de clase, întrucât este imposibil din punct de vedere pedagogic să se facă şcoală cu prea mulţi elevi într’o clasă. 5) Taxele şcolare să se fixeze proporţional cu situaţia materială a părinţilor, aşa încât elevii săraci să poată învăţa carte. 6) Suplinitorii cu examen de capacitate să fie numiţi „titulari prin încredinţare“ şi să ia salariul întreg al profesorului secundar indiferent dacă sunt numiți catads sau la ora Adunarea inginerilor Duminică 29 Oct a avut loc la secesul inginerilor agronomi la privinţa diul AGIR din str. Romană 8, o adunare a inginerilor convocată de Comisia interimară a Agirului. Adunarea a fost precedată de o serie de peripeţii provocate de fostul consiliu al Agirului care avea interes ca adunarea să nu aibe loc şi în care scop postase în faţa imobilului un cordon de jandarmi, în ciuda autonzaţiunilor date de Ministerul de Interne şi Prefectura Poliţiei. După o întârziere de o oră, inginerii au puttut pătrunde în casa lor şi să ţină adunarea proectată Ea s’a deschis în prezenţa Comisiei interimare a Agirului prezidată de d. ing. N. Profiri şi a unui număr impunător de ingineri. Primul a luat cuvântul d. Profiri care a descris lupta pe care actuala comisie o duce pentru instaurarea unui regim de libertate şi democraţie în sânul Agirului, arătând în acelaşi timp scopul pentru care a fost convocată adunarea de faţă D. prof. G Nicolau citeşte câteva hotărîri ale vechiului consiliu (citate din Buletinul Agirului) printre care aceea ca să se formeze în sânul Asociaţiei un cuib legionar, iar Agirul să lucreze după metodele legionare. D. ing- Anastasiu, în numele consiliului demis cere bunăvoinţă şi înţelegere din partea actualei Comisiuni, accentuând că este de acord ca toate problemele inginerilor să se discute în cadrul Agirului şi în faţa membrilor săi. D. ing. Niculae citeşte un referat asupra salariilor funcţionarilor publici. In acelaş sens vorbeşte şi d-nii prof. Georgescu şi ing. Praporgescu D. ing. Zorileanu expune doleanţele funcţionarilor particulari după care d. prof. G. Nicolau face un documentat istoric al luptei pentru îmbunătăţirea salariilor funcţionarilor publici. Mai.Vorbeşte d. ing. Drăgolănescu în sensul schimbării statute;-Dr Agir, după care ia cuvântul d dr. Ing. Virgil Economu, care subliniind subproblemei însămânţărilor, conchide arătând că fiecare inginer trebue să fie un soldat pentru izbândirea luptei pe care o duce această breaslă. Ultimul ia cuvântul praf Profiri, care, elogiind acţiunea inginerilor agronomi democraţi şi felicitând programul Îndrăzneţ al grupului inginerilor silvici democraţi, propune următoarea moţiune acceptată în unanimitate: Inginerii adunaţi In ziua de 28 Oct. In urma convocării Comisiei Interimare a AGIR luând In discuţie diferite chestiuni cer Comisiei Interimare a Agirului să ia toate măsurile necesare pentru a duce Agirul pe calea luptei cinstite In apărarea Justelor Interese ale corpului Inginerilor, cer ta stăruinţă o modificare actualului statut pentru a-l pune in acord cu cerinţele imediate ale unei juste reprezentări a inginerilor in consiliu si cu o mărire a cadrelor Agirului prin simplificarea operaţiunilor de admitere In Agir. Dezaprobă şi înfierează cu toată indignarea, manevrele lăturalnice prin care Consiliul demis încearcă să se afirme ca reprezentant al inginerilor. Cer Comisiei Interimare să ducă o acţiune la care să ralieze toate organizaţiunile interesate pentru mărirea imediată a salariilor funcţionarilor de stat şi particulari. Aprobă sprijinirea pe toate căile a operei de refacere şi reconstrucţie a ţării la care înţelege să contribue imediat punându-l la dispoziţia Comisiei Interimare. Cer Comisiei Interimare să acţioneze in mod hotărît pentru epurarea din sânul Asociaţiei Inginerilor a tuturor celor vinovați de trădarea intereselor ţării.