Scânteia, ianuarie 1945 (Anul 2, nr. 98-125)

1945-01-01 / nr. 98

Salariaţii de la fabrica •­Industria Lânei“ din Timişoara cer înlocui­rea administratorului In numărul nostru de ieri *-nu­­ cer următoarele: semnalat neregulile comise de noul administrator numit la Industria Lânei S. A. din Timişoara, cea mai importantă întreprindere textilă din Banat, unde lucrează 1500 mun­citori şi muncitoare. Printre altele dânsul a cumpărat a vândut, a angajat funcţionari şi a dispus de banii Societăţii, fără a avea şi consimţământul Consili­ului de Administraţie. Pentru a realiza o majoritate favorabilă în Consiliul de Administraţie, noul administrator a obţinut numirea In acest Consiliu a trei persoane lipsite de orice competenţă tehni­că, însă făcând parte din acelaş partid cu dânsul. Toate acestea s’au făcut în mare grabă deoarece la 22 Noembrie 1944 conform înţelegerii între Con­siliul de Administraţie şi Comite­tul de fabrică, se stabilise ca în cele două locuri vacante să fie cooptaţi un muncitor şi un funcţionar al fa­­bricei, pentru se asigura o cât mai întensă conlucrare între conduce­rea fabricii şi muncitori. In urma numirilor ilegale prin care se căuta menţinerea unor stări de lucruri ce duce întreprin­derea la ruină, muncitorimea fabri­cii, în adunarea generală din 5 De­cembrie 1944, a cerut destituirea administratorului de supraveghere şi înlocuirea celor trei politicieni numiţi în consiliul de daministra­­ţie, prin funcţionari şi muncitori Preşedintele Consiliului de Ad­ministraţie, sesizat de justa cerere a salariaţilor, a sprijinit-o în faţa Ministerului Economiei Naţionale. Acest minister nu a satisfăcut ce­rerea, motivând că nu recunoaşte comitetul de fabrică şi sindicatul, iar, în privinţa activităţii abuzive a administratorului şi a numirilor ilegale, nu a dat nici un răspuns. Legea nr. 478/944 care reglemen­tează competenţa şi atribuţia admi­nistratorilor, nu acordă acestora un drept de viaţă şi de moarte a­­supra întreprinderilor. Stabileşte numai condiţiile de colaborare în scutate da organ* de control al* Bântuirii cu organele fireşti ale a­­societăţii anonime, adică cu de Administraţie şi a fr­­rscţhunea întreprinderii. Faţă de această situaţie, care «­­meniaţă bunul mei» şi chiar ead­­ienţa întreprinderii şi a numero­şilor săi salariaţi, muncitorii şi funcţionarii de la Industria Lânei 1. înlocuirea imediată a admini-»­­stratorului de supraveghere, care nu şi-a îndeplinit misiunea, prin d. Ing. C. Maniu, ales de Adunarea Generală, care este şeful tarcăto­­riei simple şi deci specialist în in­dustria textilă. 2. Scoaterea din Consiliul de Ad­ministraţie a celor 8 politicieni, întrucât numirea lor s-a făcut cu nerespectarea totală a dispoziţiilor legii nr. 478/944, fiind persoane cu totul Incompetente în industria tex­tilă. 3. Complectarea Consiliului de Administraţie cu delegaţii munci­torilor aleşi în adunarea generală conform abrogării precedente a Consiliului de Administraţie. Cererile salariaţilor de la Indus­tria Lânei sunt perfect întemeiate Muncitorii şi funcţionarii care de ani de zile lucrează în întreprin­dere, care îl cunosc toate nevoile şi pe care-l loveşte direct orice îm­piedicare a bunului său mers, sunt determinaţi în acţiunea lor de gri­ja şi de interesul pe care-l poartă soartei fabricii. Problema administratorilor nu­miţi la întreprinderile aparţinând supuşilor ţărilor inamice trebui privită cu toată seriozitatea. Per­soanele numite de Stat trebue să fie cunoscătoare în specialitate res­pectivă şi să fie preocupate numai de buna administrare a averii Sta­tului, de ridicarea producţiei şi nu de interese materiale personale. Din această cauză numirile tre­­buesc făcute trecându-se peste in­teresele înguste de partid. Administratorii trebue să fie teh­nicieni capabili şi cinstiţi, din orice partid ar fi, sau fără de partid, iar nu politicieni preocupaţi de îmbo­găţire pe spinarea salariaţilor şi a Statului. D. Prim Ministru G-ral N. Rfi­­descu a declarat la 6 Decembrie că va înlătura la cererea salariaţi­lor, orice conducere de întreprin­­dere care nu-şi îndeplineşte misi­unea sa, atunci când această cerere „va fi întemeiată ţi cănd vom do­vedi că această conducere este vi­novată”. Muncitorii şi funcţionarii de la I. L. S. A. îşi respectă angajamen­tul dat de a nu schimba s­ ringuri conducerea întreprinderii și aș­teaptă ca d. Prim Ministru ti ia o hotărâre definitivă în această im­portantă chestiune. Trei zile, în ajunul Crăciunului, primarul Poporului Ştefan Ioanescu, e­­jmitat de subalternii d-sale, a distri­buit în mod gratuit populaţiei ne­voiaşe din acest cartier: 20 vagoane de lemne, 850 kgr. camp şi 5000 kgr. făină, iar Duminică 24 Decembrie orele 4 d. m., în cadrul serbării po­mului de Crăciun ce a avut loc sa­loanele restaurantului „Zablsra“, d. primar a împărţit copiilor săraci ai membrilor U.P. din Colentina, în, pre­sania preoţilor Marinescu şi Geor­­din localitate, hăinuţe, încăl­­ţăpunuri şi jucării în va­de 280.000 lei, donaţii făcut® de negustorii şi cetăţenii mai înstăriţi al Comunei. gescu db «Eta** mar* de Mu iniţiativa U. P. şi în urma voal mari întruniri populare la se­­xul său din Soc, Regina Maria Co­tentins, a'a constituit aci un mare cetăţenesc compus din 20 de şi 15 femei, cari învestiţi cu aţiuni special­e au şi început a sa, a controla şi a da tot con­­ cursul arutorităţilor pentru speculei. Lucrul da laudă «st* p& cetăţenii Colentinal conştienţi de pericolul speculei ce 1* proporţii din si­ta­ri, şi-au dat mâna intrând în aceat co­mitet, cetăţenii fruntaşi, fără deose­bire de culoare politică, astfel acti­vează 5 liberali fruntaşi, 1-4 ţărănişti şi restul elemente independente cari n’au făcut politică, alegându-şi pre­şedinte pe­­1 Nae Petreacu, directorul şcoailei primara din Andromache (Co­­lentina). S’a descoperit o cantitate de 100 kg came, tăiată clandestin ce a’a con­fiscat şi s’a vândut populaţiei la pre­ţul maximal; 350 kgr. de peşte pe care neguţătorul speculant cerea 500 de lei pe kgr. s’a confiscat şi s’a vân­dut în hală TM 200 lei kgr. lăsând după factură negustorului 300/l câştig, s’a descoperit o cantitate de 4000 ţi­gări precum şi o cantitate de piei de viţel tăbăcite, în valoare de câteva sute de mii lei, şi cari se află con­fiscată la primăria orașului, după ce s’au întocmit procesele verbale. Pentru funcţionarii din industrii Comitetele funcţionăreşti din ur­mătoarele întreprinderi : ODESFER, ASTRA-VAGOANE, REŞIŢA, TI­TAN, NADRAG, CALAN, MALAXA, ÎNTREPRINDERILE METALURGI­CE DUNĂRENE, INDUSTRIA SÂR­MEI, INDUSTRIA FIERULUI, IZ­BÂNDA şi MAGAZINELE UNITE DE FIERĂRIE sunt convocate în şe­dinţa comună pentru ziua de 30 De­cembrie a. c. orele 16 orea­ la se­diul Sindicatului S. F. L P. L A. din str. Batişte nr. 6. La ordinea zilei vor fi chestiuni profesionale extrem de importante în legătură cu salarizarea şi epuraţia care reclamă o grabnică cercetare şi soluţionare comună, dată fiimd aşeza­rea şi afinitatea economică a între­prinderilor denumite mai sus. Toate comitetele pe întreprinderi convocate vor pregăti prin reprezen­tanţii lor rapoarte detailate asupra încadrărilor faţă de noua salarizare precum şi asupra epuraţiei atât în rândurile funcţionarilor cât şi ale conducerii fiecărei întreprinderi. Deasemeni vor arăta componenţa fiecărui consiliu de administraţie cu propuneri pentru cri epurabile CONVOCARE In vederea urgentării formali­tăţilor de recunoaştere a Coopera­tivei de aprovizionare cu materia­le, meseriaşii tâmplari sunt con­vocaţi la o consfătuire ce va avea loc Duminică 31 Decembrie ora 10 dim., la atelierul d-lui Gh. Geor­­gescu în str. Preot Donescu nr. 12 unde se vor primi şi înscrieri pen­tru cooperativă. Cuceriri muncitoreşti la fabrica de bere Azuga“ . Sindicatul muncitorilor de la fa­brica de bere „Azuga”, făcând ne­numărate memorii către direcţiu­nea fabric­ii, prin care cereau o­­justă salarizare şi stabilirea orelor de muncă, a primit răspunsuri ne­­satisfăcătoare. In urma acţiunei UBJ mai hotărâtă din partea munci­torilor, s’a înaintat un nou memo­riu, da data aceasta obţinând 500 kg. lemne lunar pentru fiecare muncitor, timp de şase luni; mun­citorii cari locuesc în casele fabri­­cei să nu mai plătească chirie, iar cei cari locuesc în afara fabricei, să primească 12,500 asupra sala­riului drept chirie; plata ajutoru­lui de iarnă; orice angajare și concediere să nu se facă fără con­sultat . • C­X­N­T­R­I­A' Spitalele din Bucureşti în plină iarnă, au rămas fără combustibil Mor copii in lei­­âne şi maternităţ­i Naşteri şi operaţii in frig Adunarea Generală a Sindicatului Sanitar intervine la Tov. Teohari Georgescu, Ministrul Subsecretar de Stat la interne şi obţine poleura Duminică M Decembrie a. c. * feri ce avocată Adunarea Generală a Sin­dicatului Sanitar. Şedinţa a fost des­chisă de d. dr. Răducu, care a dat cuvântul Tot. Săracu de la Comis!» locală de organizare. Acesta arată că obiectivele luptei sindicale sunt de­sigur, în primul rând, obţinerea re­vendicărilor economice, dar că lup­ta sindicală nu trebue să se mărgi­nească aci. In cadrul întreprinderilor respective, laboratoare, farmacii şi mai ales în spitale, trebue regllat meceta 1* buna funcţionare şi con­trolul acestora pentru ca populaţia suferindă şi în primul rând răniţii (­in războiul dus alături de Glorioasa Armată Roşie să-şi găsească îngri­jirea necesară. A mai vorbit in a­­cest sena­tor. Simtim. In pl­ita adunare este a­­dus la cunoştinţă un fapt deosebit de «j**av In timpul dezbaterilor se aduce la cunoştinţa adunării că toate spi­talele Eforiei: Colentina, Colţei, Fi­lantropia, Spitalul de Copii, Aşezâ­­mintele Brâncoveneşti, Pan­teli­mon, Leagănul Sf-la Ecaterina, »n rita»* fără combustibil. Adunarea a fost întreruptă, hotă­rând­u-se pe loc să se formeze o nu­meroasă delegaţie,­­ în frunte cu Comitetul Central al Sindicatului Sanitar, care să se prezinte la Pre­­şed­inţia Consiliului de Miniştri şi In Tov. ministru Teohari Georgescu. După Intervenţia la Preşedinţie, • delegaţie compusă din Tov. D. Sărancu, St. Simion, din Comisia Locală • Sindicatelor şi Dr. Răduv., Dr. Chin­te»TM, Farmacist Hunearr Define Gh., Gnosu M, Naghii A. şi Petrovici din partea Sindicatului Sanitar a fost primită d© Tov. Mi nostru Teohari Georgescu căruia I s’a arătat dezas­truoasa situaţie a spitalelor, lăsate In mod criminal fără combustibil la plină Iarnă. B’a cerut en Insistenţă facerea de­Moştenirea vechei con­duceri a Eforiei S’a arătat că In timp ce se găsesc cisterne cu combustibil pentru acri cari plătesc orice preţ, Spitalele care au contracte de furnizare anuală a păeunii sunt lăsate In voia soartei. Acest lucru este datorit vechii ad­ministraţii care Prin carenţa sa n’a stăruit să fie aprovizionate la timp Spitalele şi care urmăreşte să arun­ce vina asupra noii conduceri a Efo­riei, aleasă de muncitorii şi funcţio­narii organizaţi In Sindicatul Sanitar. Tov. Ministru Teohari Georgescu, a arătat că aceasta se datoreşte nu numai actualei politici reacţionare a anumitor elemente, ci şi ninci poli­ţiei dusă de ani de dh şi care Îşi arată acuma recul­ta­­ine dezastruoase faţă de ţară şi de suferinzi, în urma măsurilor luate de Tov. Ministru Teohari Georgescu, la pre­zenţa delegaţiei, a doua »i spitalele Sfts citate, în mare parte au fost a­­provizionate cu combustibil lichid necesar. S’a hotărât ca o delegaţie a Spitalelor să fie prezentă In fiecare zi la Soc. „Distribuţia“ pentru a ve­ghea la aprovizionarea cu precădere a Spitalelor. In numele răniţilor, bolnavilor, băr­baţi, femei şi copţi şi al personalului de toate gradele din Spitale, delegaţia a mulţumit Tov. Ministru Teohari Georgescu pentru concursul dat in­tru satisfacere» demersul al făcut pentru asigurarea Îngrijirii populaţiei suferinde­­mersurilor neceeure pentru tarea cu combustibil, alb­sen­ «Se Patronaj Consiliului de Patronaj. 191 ai fost pedepsiţi. După 23 August, Consiliul de Patronaj a intrat în lichidare. Cu această lichidare a fost Însărci­nat d. general Florea Popescu. Acesta, a’a gândit să apere cuco­netul şi si lovească în munci­tori. Mai întâi, pe ziua de 28 Sep­tembrie a. c. l-a dat afară cu e­­fect retroactiv dela 31 August, deşi oamenii erau dispersaţi pe la diferite depozite, mutate de­parte de Capitală, fără săi fie în­ştiinţaţi şi fără să li se plătească drepturile prevăzute de lege. Muncitorii s’au plâns Ministe­rului Mun­cii, care a delegat cu facerea cercetărilor pe d. inspec­tor I. Gheorghiu. D-na a găsit că muncitorii au fost jefuiţi de ur­mătoarele drepturi legale: plata salariului pe Octombrie, plata reţinerilor de 50 la sută din sala­riu începând de la 1 Februarie, făcute în mod arbitrar, ajutorul de familie, plata concediului de odihnă, din 1942 până în 1944, plata diurnei de 400 lei pe zi, plata transportului gospodăriilor de la locul de dispersare spre Bu­curești, plata orelor suplimenta­re, plata salariului pe luna No­embrie ca preaviz. Ministerul Muncii a înaintat o adresă cu cele de mai sus la Co­misia de lichidare, condusă de d. general Popescu. Zadarnic. Mun­citorii s’au dus la dânsul în au­dienţă. Dar orele de audienţă e­­rau dela 12—13 şi d-sa pleca la 10. Această batjocorire a dreptu­rilor şi nevoilor lor a revoltat pe muncitori. Reprezentanţii lor au întocmit un memoriu cu du­rerile lor pe care l-au înaintat la Preşedinţia Consiliului de miniş­tri care a pus o rezoluţie favora­bilă muncitorilor şi a înaintat-o comisiei de lichidare. Zadarnic. D. general Popescu nu vrea să ştie nici de Primul Ministru. Muncitorii nedreptăţiţi, ai fos­tului Consiliu de Patronaj, vor trebui să strângă rândurile în jurul sindicatelor şi să lupte în organizaţia sindicală pentru drep­turile lor. Aceasta este calea cea mai dreaptă, prin care muncitorii îşi pot cuceri revendicările lor pro­fesionale. Ştim, numai« acesta odios pro­duce scârbă când ne gândim cât» jafuri şi fărădelegi «’au * cung sub #1. Va veni poată o şi când vor fi scoase la iveală şi nu va da satisfacţie opiniei public* batjocorite atât amar de vreme Dar tâlharii au fost sub, la con­ducere. Numeroasele servicii şi depozite au avut nevoie de sute de muncitori din truda cărora ie­şeau bună­starea şi avuţiile imen­se ale celor cari nu se dădeau jos din limuzină. Ei­­ bine, mun­citorii au tras toate ponoasele Impozitul mobiliar şi pe salarii * Finanţe aduo* 1« cu noftințA contribuabili­lor de orie« ca­tegoria auri datorează impozitul mo­biliar şi impozitul pe «al»rii pentru venitul®* din «ilarii şi veniturile mo­biliare, tn special asupra dividendelor distribuit* d* societăţii* p* acţiuni, devenit® exigibile până la 30 Noem­­brie 1944, că «unt obligaţi să achit* deîndwd­ Impozitele aferente, toate amânări]*, eşalonările şi suspendării« acordate până în prezent pentru plă­­ţlile respectiv«, fliod anulate, atenţiunea celor Intere­saţi că Ministerul nu mai acordă minări, eşalonări sau suspendări pen­tru plata acestor impozite neachitate* iar în termen sancţionându-se prin dresarea cuvenitelor acte de contra­venţia In consecinţă, toate «urnele deve­nite exigibil» în cursul exerciţiului curent, vor trebui lichidate până la finel» Binei Decembrie 1944, cunos­când că s**u luat măsuri ca amenzile ce se vor aplica pentru neplata în termen a impozitelor menționate, sfi nu mai fie reduse pe cale adminis­trativă. ­uni sunt penloaiali Iltim­ii la naivil . Funcționarii magazinului „Pa­rin“ au înaintat de 3 săptămâni un memoriu cu revendicări, cerând între altele majorarea salariilor. Deși salariile cerute nu sunt mari, ele variind între 20.000— 55.000 lei, pentru celelalte mai mari, urmând a fi discutate după aprobarea salariilor până la 55.000, totuşi întreprinderea refuză accep­tarea acestora. In acelaş timp însă continuă să exploateze funcţionarii ca şi înainte. Deşi magazinul face numai operaţii de en gros, deci ar avea orariul unic de la 8-14, totuşi funcţionarii sunt siliţi să vină şi după amiază la lucru. Asupra felului de exploatare care domneşte la „Parin“ şi asu­pra manoperilor cu preţurile măr­furilor speculând pe spinarea con­sumatorului vom mai reveni. Funcţionarii de la „Parin“ sunt hotărîţi, ca împreună cu Sindica­tul Funcţionarilor din Magazine să ducă acțiunea lor, până la capăt. S­E­R­B­X­U­I­SBKCITOăIEŞil DE CDICmn La Tăbăcăria Naţională s’a ser­bat pomul de Crăciun al muncito­rilor şi funcţionarilor dela această fabrică. După executarea progra­mului artistic, tov. Ţiulescu Cons­tantin, secretarul comitetului de fabrică, arată importanţa luptei muncitorilor în cadrul organizării sindicale Muncitorimea română îşi dă sea­ma de cerinţele vremurilor şi îşi pune ca sarcină mărirea producţiei pentru ducerea războiului just, pentru distrugerea hitlerismului . In sala de festivităţi de la Fl­ehet a avut loc în a doua zi de Crăciun o şezătoare culturală orga­nizată de comitetul unic de fabri­că al muncitorilor şi funcţionarilor După conferinţa tov. Pietraru despre ,,Fascism” a urmat un bo­gat program cultural şi artistic, în executarea căruia s’au evidenţiat tinerii muncitori Crişu Nistoe, Anghel Dumitru, Fr-l­ui Ton Nicolae C., precum şi micuţa S’a remarcat deosebita ordine şi disciplină conştientă, in care s’a desfăşurat această şezătoare mun­citorească.­­ In faţa unei asistenţe nume­roase, a avut loc în sala de festi­vităţi a Camerei de Muncă un fes­tival artistic cultural organizat de Sindicatul Metalurgist, secţia cea­sornicari, Giuvaergii, Argintari, Fotografi. S’a remarcat buna pregătire a programului artistic de către tov. P. David, iar în privinţa executării programului s’au evidenţiat : Bra­­nişteanu, Bela Roth, micuţii Puica, Mircea şi Carola Leibovici, tov. Ma­­rinescu, Lazăr Iosif Gică Abramo­­vici, Ionel Gavin şi Cornelia Gri­­gorescu. Şi-au dat concursul corul vorbit in orchestra de muzicuţe a fabricii Firhet precum şi Florica Diac­om­ir şi Bob Friedman. Tov. Victor Ticu a­ conferenţiat despre necesitatea culturii în rân Localurile public© vor avea afişat numărul de telefon al Batalionului Rus de intervenţie D. general Alex. Ghika, Prefectul Poliţiei Capitalei, a dat un ordin cir­cular comisariatelor prin care se dau d­ispoziţiuni ca patronii loca­ blice ca, restaurante, bodep­ite să afişeze în loc­uizilel de telefon ale Prefecturi cumscriptiei poliţieneşti » al Batalion­ui Rus de vii sete n.16.2*. MINE Cuceriri muncitoreş­ti La fabrica „Am»“ diax Sibiu, fin­­mă im­ediată ridicată* anu» acţiunii întreprinse de mun­citori, au fost câştigate o serie de revendicări şi «nume: ajutor de lamă fiecărui muncitor în sumă de 50.000 lei­­ câte două perechi de ciorapi săptămânal. Instalarea unei grădiniţe de copii, unde fie­care muncitoare îşi va aduce copi­lul în timpul muncii. Salarizarea personalului de îngrijire şi educa­tiv cât şi alimentarea copiilor vor fi suportate de direcţiunea fabri­cei ; a­ a delegat o muncitoare pen­tru a supraveghea justa repartiza­re a produselor fabricei; recu­noaşterea comitetului de fabrică; respectarea demnităţii omeneşti ;• orice angajare şi concediere se va face numai cu consimţământul prealabil al comitetului de fa­brică. ★ După lungi tratative şi datorită unităţii nesc­rimeii­ate « muncito­rilor de la întreprinderea „Năvo­dul“, din Galaţi, ei au reuşită să obţină: redeschiderea fabricei; reprimirea salariaţilor isgooniţi pe motive rasiale ; un ajutor de 15.000 lei pentru muncitorii concentraţi desfiinţarea muncii în acord; re­cunoaşterea comitetului de fabrică; angajările şi concedierile de per­sonal să fie făcute cu consimţă­mântul comitetului de fabrică; pla­ta zitelor de boală; concedii plătite femeilor kshus®, o lună înainte şi o lună după naştere; un fond cul­tural da 20.000 lei Muncitorii de la îwtmpritaderea „Nfcwdsl** merg pa diurnul luptei şi «1 «wttttti si-ți propun ţl*A In mod intens, pentru 13* fabrica „Ramda“ und« tactua* binele patriei. Ia ARAD, la fabricile „Flora*1 si „René“ unitatea sindicali a re­purtat nod succese prin tocheor** de contract* colective de munci. Astfel 1* fabrica de rom si Hcbeu­­rurl „flora" s*a recunoscut comi­tetul de fabrică; s’au majorat sa­lariile; s’a obţinut procurarea da alimente şi îmbrăcăminte, ajutoa­re de iarnă. Comitetul de fabrici va controla producţia normală a fabricei în sensul că se va supraveghea exe­cutarea regulamentului de muncă, întocmit In scopul asigurării con­tinuităţii şi intensificării produc­ţiei. De asemenea, la fabrica de pro­duse chimice „Kéné“, muncitorii au obţinut majorarea salari­lor, des­fiinţarea muncii în acord, ajutor de iarnă, recunoaşterea comitetu­lui de fabrică şi controlul produc­ţiei. Muncitorimea de la fabrica „Tri­cotajul Bănăţean“ din Timişoara, ducând lupta pentru cucerirea ri­nul traii omenesc, a reuşit să ob­ţină majorarea salariilor şi r da ajutorului de iarnă, hotărând să con­trib­uie la ajutorarea răniţilor de pe frontul antihitlerist. Ei au în­grijit ca aceşti luptători, care «­­oferă Patria cu preţul vieţii lo», să simtă şi în spital că muncitori­mea organizată fi sprijină. * mile m­eritor mari La fabrica „Ranida“ unde lucra­şi un majoritat* tinaretul fabricei a câştigat următoarele revendicări: SUdarii, secţia preparaţie 250 lei pe oră; ţesătoare 235 lei pe oră. Salariile se înţeleg netto fără impozit« şi C. A S. 2. Ajutor de iarnă 17.000 lai în afară de alimente cari s’au dat. 8. Se vor comanda bocanci din cai* întreprinderea suportă luxni. 4. Se acordă femeilor gravide a­­jutor egal cu salariul pe o lună Înainte de naștere și o lună după naștere. 5. Se dă *70 kgr lapte pe zi pen­tru fiecare muncitoare. 11. De sărbători fiecare muncitoa­re a primit material pentru o ro­chie gratuit. 7. întreprinderea a dat 300.000 lei pentru cumpărarea de porci pentru sărbători. 8. Se garantează plata a 418 ore pe săptămână, dacă independent de voinţa muncitorilor se lucrează mai puţin. Tinerii muncitori de la „Trafo“ a câştigat prin atitudinea și dârzenia lor următoarele revendicări: 1. Salarii ucenici anul I, 42 lei pe oră; ucenici anul II, 55 lei pe oră; ucenici anul III, 75 lei de oră ; practicant 100 lei pe oră; lucrător anul I, 180 lei pe oră. 2. Ajutor de iarnă egal cu 200 ore de lucru pentru ucenici. 3. Halate gratis. Se poate trage concluzia că cu toate greutăţile care se pun în ca­lea luptei tineretului muncitoresc, ei vor reuşi să-şi cucerească toate revendicările lor prin lupta orga­­­ni­zată. Rev©!îcJ?cări câştigate la fabrica „Bistriţa"— P. Neamţ In urma evacuării făcute la 10 Datorită eforturilor muncitorilor sindicalizaţi din Bârlad, dla 23 Aug. până acum uzina electrică din oraş şi-a mărit randamentul cu 100 la sută. S’a reparat reţeaua electrică, s’a asi­gurat iluminatul oraşului până la 12 noaptea. Energia electrică produsă actualmente de uzină este cu mult mai mare decât energia pe care o pro­ducea înainte de 23 August. Morile părăsite de foştii exploata­tori sunt astăzi exploatate prin comi­tetele de fabrică respective de către prefectura judeţului Tutova şi au un randament atât de ridicat încât asi­gură cantitatea de făină necesară atât pentru Tutova cât şi pentru judeţele vecine, cari au rămas fără mori. Fabrica de vară din Bâr­lad, după reîntoarcerea patronilor cari fugiseră, a putut fi pusă în funcţiune, numai datorită Sindicatelor Unite, cari au îndemnat muncitorii să intre la lucru. S’a atins o producţie de 350 kg. pe zi, deşi fabrica are azi mai puţin de ju­mătate din personalul obişnuit (ran­damentul pe cap de lucrător fiind deci superior celui dinainte de 23 Aug.) şi cu toată lipsa de combustibil (motorină) care nu permite ca fabrica să lucreze din plin. Este nevoe să se facă tot ce e po­sibil pentru a alimenta cu combusti­bil această fabrică, ale cărei produse sunt atât de importante la timp de războiu. — In cursul retragerii lor, bandele criminale hitleriste au distrus clădi­rile staţiei de fermentare C. A. M. din Bârlad. Lucrătorii au rămas pe dru­rtu­lTÎ «îl pa afla într*« de T­ Aprilie a fabricei „Bistriţa”, mun­citorii care au mai rimes, au îna­intat Direcţiune! un memoriu ce a fost susţinut de secretarul Sindi­catului din P. Neamţ, Căciuleanu, câştigând următoarele revendicări : Lucrători­ preavizaţi la 10 Apri­lie vor primi ca ajutor salariul pe patru săptămâni, iar cei ce lucrea­ză în prezent salariul pe ultimii 1 4 săptămâni, concedii de odihnă plătite tuturor muncitorilor • tot în bani şi lemne pentu căsătorit!, ale fostei staţii şi la nevoe, m­trtând din cele 180 case părăsite din Bărlatd. Ce au câştitgat muncitorii şi distribuitorii din industria de ape gazoase Muncitorii din fabricile de ape gazoase, organizaţi în Sindicatul Unit al muncitorilor din alimen­taţie, şi-au câştigat um număr de revendicări. Pe data de 18 De­cembrie s-a încheiat un proces verbal între reprezentanţii Sindi­catului lucrătorilor şi ai fabri­canţilor, în prezenţa d-lui inspec­tor al Muncii A. Constantinescu. Prin acest proces verbal, re­zultat al luptei duse de muncitori în sindicat, s-au obţinut urmă­toarele revendicări mai impor­tante : 1. Ziua de lucru se fixează la 8 ore, cu respectarea sărbătorilor. 2. Se acordă un ajutor de iarnă corespunzător cu salariul pe 200 ore. 3. Se vor procura îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţie pen­tru muncitori care lucrează în fa­brică. 4. Patronii vor fi obligaţi să pună la dispoziţia personalului care locueşte în fabrică, locuinţe higienice şi bine încălzite. 5. Se delimitează şi se preci­zează cazurile în care muncitorii vor putea fi concediaţi. 6. Se recunosc comitetele alese de muncitori. Epurarea personal ceferist D. tot I. N. BemaeV, dh general CFR a dat o decizie pr­in veder«» purificării perse din direcţia generali CFR se p comi­sî­e formată din d-nii: Car­call, directorul contenciosul Zoltán Gyall din direcţia toc noul şi Ing. Ion Mateescu, sed­ilel de to trettorie. Potrivit pr rilor legi* comisiunea va pro cercetarea situaţiei personalul t­rist, făcând propuneri concret p­tivate. Iar avizele vor fi supu director general spre definitiv ţionare. LUCRĂRILE COMTSTUNEI ÎNCEPUT IN SAPTAMA CRĂCIUNULUI In vederea epurăreri salariien ferişti comisiunea instituită p direcţiunea generală CFR va activiltetefl. tuturor ceferiştilor M încât să nu etingherească. mers al dividaţiei trenurilor şi lucră­rilor din ateliere. Epurabili vor fil citaţi In faţa co­misiei spec-M* prin cătaţii, în urma căreia vor depune memorii scrise a­­părându-se împotriva acuaațiunilor ce M se vor aduce.

Next