Scânteia, martie 1945 (Anul 2, nr. 153-184)
1945-03-01 / nr. 153
I ., Orig rg laitiski, ci împotriva lor M aaacml organiza» fi conditiU Rădescu, Maniu, Neguleanu şi ceilalţi călăi ai poporului a ascuţit la maximum situaţia politică din România. Acest masacru a canalizat neputinţa disperată a bandiţilor fascişti într’o obrăznicie agresivă susţinută deschis, oficial fi Înarmat, fie către Rădescu. Pe de altă parte insă el a îndârjit şi mai mult poporul care a pornit să cucerească o viaţă mai bună şi demnă, i-a călit şi a înfierbântat voinţa sa de luptă cu sângele cald al celor jertfiţi pentru cauza democraţiei. Intre masa largă a poporului şi clica neagră fascistă, prinse în vâltoarea unei lupte necruţătoare, luptă care va da naştere unei vieţi libere şi fericite pentru cei mulţi, se ridică vocea deznădăjduită şi înşelătoare a „împăciuitorilor umanitari“. Aceştia sunt, în parte, agenţii acoperiţi ai reacţiunii, cari dându-şi seama de înfrângerea inevitabilă a fascismului caută să-i prelungească agonia, să înduplece forţele democratice, pentru ca să „colaboreze“ cu fascismul, sau „măcar“ să aibă o poziţie mai „îngăduitoare“ faţă de el. Aceştia sunt acei cari vor să educăm“ pe hitlerişti, pe tâlharii şi criminalii de profesie cari au suptură şi sânge odată cu ideologia fascistă. Intre aceştia, mai sunt acei cari nu au înţeles în toată profunzimea şi amploarea ei lupta neînfricată ce se dă pentru înfrângerea definitivă a fascismului. Ei nu au putut *ă înţeleagă, fiindcă nu sunt legaţi cu mii de fire vii şi de nesdruncinat cu poporul, pentruca să poată dărui — dacă trebue — totul pentru interesele poporului, pentru dragostea faţă de popor. Ei nu au învăţat să urască cu hotărîrea vrăjmaşului de moarte, fascismul, pentruci sfi poată plăti dacă trebue şi ea viaţa lor, moartea fasciştilor. Toţi aceştia, văzând hotătrtrea Crescândă a poporului in lupta faţă de banditismul huliganic şi disperat al fascismului — îşi ridică glanta lor tânguitor şi înşelător, vorbind despre „cuminţenie“ „înţelegere“ şi „unire". Nimeni nu vede mai clar decâtcei ce simt cu poporul, cari au luptat şi luptă cu ce mai mare devotament pentru interesele poporului nostru şi pentru interesul lumii progresiste în general, necesitatea înţelegerii şi unirii, necesitatea ordinei democratice şi a efortului comun extins la straturile cât mai rel ale poporului. Dar aici se pune Întrebarea: înţelegere şi unire da. Insă cu eine şi împotriva col? înţelegere şi unire ca reacţionarii şi taooişti împotriva poporului, la afară de marea familie ■ naţiunilor ce dansau in lupta împotriva hitlerisului, cu Înţelegere şi mare a tuturor forţelor democratice, patriotice ale României, alături de popoarele doritoare de pace şi libertate pentru înfrângerea şi stârpirea fascismului ? Este clar că trebue să existe unire. Unirea tuturor acelor ce sunt pentru popor şi vor să lupte pentru un viitor fericit şi liber al României. Este cert, că Frontul Naţional Democrat trebue să cuprindă şi va cuprinde toate forţele şi elementele patriotice doritoare de progres, indiferent de apartenenţa lor de partid politic, de situaţia lor socială, de naţionalitatea lor, va cuprinde pe toţi acei ce sunt hotărâţi să lupte împotriva fascismului. Dar tot atât de sigur este din această unire nu au ce căuta forţele negre ale reacţiunii şi ale fascismului. Nu au eş căuta cei care, şase luni de zile, au jupuit poporul prin întronarea unei politici de speculă sângeroasă, cei ce au vrut să împiedice ţăranii să stăpânească glia pe care o fac să producă prin truda lor, cei cari au pus stavilă condamnării criminalilor de război, cei ce au acoperit, au grupat şi au aruncat în stradă pe huliganii fascişti, cei ce au organizat şi condus împuşcarea poporului in massă. In această unire nu are ce căuta urletul despre „Înstrăinaţi“ al şacalului fascist Rădescu încolţit, setos de pradă şi de sânge popular. In această unire nu au ce căuta ade cam şase luni de zile ne-au legat de iftini şi de picioare, ne-au ţinut în loc, ne-au acoperit obrazul cu ruşinea practicilor dictatoriale şi cari încearcă să ne Împingă Înapoi în braţele dictaturii fasciste şi să ne aşeze alături de Germania hitleristă la masa păcii. Massele de muncitori, ţărani, cărturari şi toţi cetăţenii patrioţi uniţi in gândul şi voinţa lor de luptă pentru o Românie democrată privesc cu o scârbă şi o ură nestăvilită pe toţi aceştia şi nu vor să ştie despre niciun fel de „unire“ cu ei. AVEM NEVOE DE UNIRE, O FACEM ŞI O VOM FACE, DAR NU CU FASCIŞTII! AM FACUT-O ŞI O VOM FACE ÎMPOTRIVA ACESTORA, PANA LA STARPIREA ULTIMEI SAMANTE, PANA LA ÎNĂBUŞIREA ULTIMEI SUFLĂRI FASCISTE. Iosif Ardeleanul In cadrul şedinţei Consiliului F. N. D. s-a examinat in amănunţime situaţia politică determinata de atacul brutali şi provocator al lui Rădescu cu sprijinul direct al reacţionarilor In frunte cu Meniu. Socotindu-se criza politică declarată, consiliul F. N. D. apreciază ca necontinuarea hotărâtă şi fără rezerve a luptei pare să ducă la demisia lui Rădescu şi formarea unui guvern pe baza programului de guvernare F. N. D., singurul care poate scoate ţara din situaţia catastrofală în care se găseşte. Consiliul F. N. D. constată unitatea şi coeziunea cea mai perfectă între toate partidele şi organizaţiile componente ale F. N. D.-ului, in ciuda tuturor insinuărilor. De această unitate se vor izbi toţi fasciştii şi ocrotitorii lor. F. N. D-ul unit cu întregul popor va nimici fără cruţare bestiile fasciste. Moarte fasciştilor 1 Consiliul F N. D. „F. I D.murit ca miresii ponor n minei mn cruțare tem fascist Comunicatul Consiliului F. N. D. ANUL II.—Nr. 153 1 '•*• c. 6 aag. 20 lei Proletari din toate ţările, uniţi-vă! PART I PUC COMUNIST PIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. Telefon Redacţia 5.94.82 - Administraţia 5.10.78 — Mr. Belvedere No. 8 Et. V. Frate care taci pe front, Scrisoarea aceasta ţi pentru tine, frate care lupţi pe front, care dorrmi aţipind pe după un zid sau într’o groapă, acum în mijlocul iernii, cu mâna strânsă pe puşcă sau grenadă, tresărind la fiecare explozie de obuz şi părându-ţi fiecare voce un ţipăt de om care merge vijelios înainte, nepăsându-i de moarte, care moare şi strigă la ai săi să-l răzbune. Ii pentru tine şi pentru cei de-acasă. Ii pentru cei de-acasă, căci viaţa ta este viaţă de viteaz, viaţă de erou care înfrăngi orice în cale şi nimiceşti balaurul cu nouă capete din basme, alături de neînvinsele Armate Roşii. Aţi retezat rând pe rând din capetele balaurului şi acum mergeţi pe dâra de sânge pe care a lăsat-o spre ascunzătoarea lui, unde s’a retras şi urlă cu disperare, căci mai are un singur cap şi-i pe moarte. Aşa vă văd acei de-acasă, nevestele şi copiii voştri. Şi pentru voi scrisă, căci vă vorbesc de-acasă, din ţară. Când am venit prima oară în mijlocul vostru, voi v’aţi adunat în jurul meu ca’n jurul unui neam dinsatul fiecărui. Mi-aţi pus sute şi sute de totrşbdri» In felurite chipuri M’aţi întrebat despre moşieri şi pământuri, despre semănături şi vite, despre pensiile şi ajutoarele care se cuvin nevestelor voastre, despre negustorii speculanţi şi îmbogăţiţi de războiu, despre reforma agrară, confiscarea averilor şi tragerea la răspundere a vinovaţilor de dezastrul ţării. Ce puteam să răspund la toate întrebările voastre ? Puteam să mint . Datoria mea era să vă informez de tot ce se petrece în ţară. Voi purtaţi pe obrazele voastre urmele unor suferinţi negrăite, purtaţi umilinţa la care aţi fost supuşi de trădătorii fascişti din ţară, purtaţi faptele de glorie de acum din munţii Matra, din munţii Tatra Mică din Cehoslovacia sau din Budapesta. In numele suferinţelor din trecut şi a faptelor voastre de arme de astăzi, voi aveţi dreptul nu numai să vă interesaţi şi să aflaţi ce se petrece în oraşele şi satele voastre, dar aveţi datoria de-a pretinde, de a continua lupta alături de fraţii voştri muncitori pentru a vă câştiga, pentru voi şi pentru familiile voastre, viaţa pe care o credeţi mai bună, pe care o meritaţi din pin. V-am văzut de multe ori amărâţi, deperaţi, cu sufletele şi inimic pline de otravă. In mintea voastră se învârtesc, alandala, o mulţime de fapte şi întâmplări, încât nu mai ştiţi cum să le daţi de capăt. Poate că acela, ofiţer care te-a înjurat fi lovit cu cravaşa peste obraz în Ucraina sau Caucaz, te înjură şi te loveşte şi astăzi în Cehoslovacia sau Ungaria. Înaintarea neasemuită a Armatei Roşii, istoria, a schimbat ceva in lume şi voi simţi şi acest lucru şi’n numele acestor schimbări vă învioraţi şi luaţi avânt, iar ei vor să se ia cu gândul că nu s’a schimbat nimic, că totul a rămas ca mai înainte. Peste ei trece, necruţătoare, istoria şi noroadele. Aceşti puţini ofiţeri şi comandanţi care se mai găsesc printre voi, au conştiinţele neîmpăcate, li-i frică şi simt că trebue să dea socoteală cuiva pentru ce au făptuit în Ucraina, sau poate au pe conştiinţele lor asasinarea miilor de femei şi copii din Bucovina, Moldova şi Basarabia. Li-i frică de răspundere și continuă opera de minare și teroare asupra voastră. După ce vă înjură sau vă lovesc, încearcă să se apropie de voi cu vorbe de „prieteni sfătuitori de bine”, pentru a Dumitru Corbea (Continuare în pag. 4 a) Moşie de 56 mii hectare a prinţului Sturze a fost împărţită la 10 mH ţă- Citiţi tn pag. 4-4 ) Pag. S-n i De ce trebuese mărite Cum s’a făcut epuraţia şi pedepsirea trădătorilor în Franţa Un popor care se scutură cu hotărîre de anii negri ai ocupaţiei Metodele criminale hineruie, oglindite în toate manifestările războiului total, au răscolit sentimentele tuturor popoarelor care au suferit ocupaţia militarismului prusac. Franţa, aruncată In prăpastia trădărilor şi înfrângerilor de clica vândută spionului Abetz, în frunte cu Petain, Laval, de Brinon, Deat, Doriot, etc., cari au deschis drumurile ocupaţiei bandelor hitlerista, s’a trezit din coşmar, in momentul când cizma prusacă o împingea spre pierre. Hitler urmărea distrugerea morală şi materială a duşmanului său secular, cum afirma deschis în „Mein Kampf, când vorbea de poporul francez. Niciodată in istoria sa, Franţa libertăţilor democratice şi a drepturilor omului, n’a suferit o astfel de opresiune şi ruşine naţională. Dar în afară de latura sa morală, poporul francez a suferit materialmente, de pe urma ocupaţie» hitleriste. Bogăţiile sale trimise să ingraşe armata de criminali, uzinele sale la dispoziţia magnaţilor din Berlin, tineretul său deportat în lagărele de muncă forţată sau în urmele morţii; 150.000 de patrioţi, fiii săi cei mai cinstiţi, cei mai curajoşi, împuşcaţi, spânzuraţi sau arşi de vii; zeci de sate distruse în expediţie punitive, urmate de toată gama torturilor „civilizaţiei" hitleriste. Trădătorii, de la Pétaim până la Doriot, «lupii« ştia regim de jaf, recrutau elementele lor printre scursorile mahalalelor şi criminalii de rând care, erau eliberaţi din închisori, pentru « ingroşa rândurile mnlîHţiei franceze — „ucigaşii ltd Damand", a doriotişHlor, a franciştilor, etc. Sete cunoscut faptul popularizat de Radio Londra, că garda personală a ministrului Henriot „Quebbessett francez" (ea formată dum 3 criminali condamnaţi la muncă silnică pe viaţă şi scoşi din închisoare pentru că au semnat un angajament în miliţia franceză flanaiţii legionari din Franţa). Poporul francez, guvernul său în frunte cu generalul de Gaulle, au exclus încă din luna iunie 1940, din cânul comunităţii franceze pe toţi (Contnuarm in pag. 6-a) I NOI ADEZIUNI H atom MMMWMirimsc de din judeţul Argeş luptei şi muceniciei lui Dobrescu Argeş — şi-a Însuşit chemarea Comitetului de iniţiativă «la Bucureşti de a lupta pentru Îndrumarea partidului Naţional-Ţărănesc pe linia hun firească şi de a concucra cu partidele politice democrate în Frontul Naţional Democrat. Organizaţia de Argeş este reprezentată prin cei trei vicepreşedinţi d. Th. Simionescu, prefectul judeţului, dr. Erbaşcu, av. C. Chiriac şi secretarul organizaţiei, avocat St. Nicolescu. Fruntaşi ai Armatei se desolidarizează de acţiunea Faţă de declaraţiile d-lui Prim Ministru, G-rai Nculae Rădescu, făcute în seara de 24 Februarie 1945 la posturile de radio, declaraţii prin care d-sa încearcă să angajeze Armata Ţării într’o acţiune politică personală a d-sale, noii General de Divizie Constantin Vasiliu Răşcanu. Comandantul Corpului V Teritorial; General de Brigadă Ilie Creţulescu, subşef al M. Stat Major; General de Brigadă Ştefan Bardan, subşef M. St. M. General de Brigadă Septimus Pretorian, din M. St M. General de Brigadă Constantin Popescu. Comandantul Pieţii Bucureşti; General de Brigadă Adjutant Dumitru Dămăceanu, fost adjutant regal; Colonelul Adjutant Radu Rusescu, fost adjutant regal Colonel Alexandru Bateu, ajutor comandant al Pieţii Bucureşti; Colonel Ion Lupaşcu, de la Comenduirea Pieţii Bucureşti. Maior Popescu Nicolae, din Marele Stat Major, declarăm că ne desolidarizăm de acţiunea şi de declaraţiile d-lui G-ral Rădescu Nicolae, considerându-le pe amândouă dăunătoare intereselor Armatei şi ale ţării. Suntem şi rămânem devotaţi M. S. Regelui Mihai I şi poporului Român, căruia i-am jurat credinţă. ss. G-ral de Div. Constantin Vasiliu Răşcanu ss. G-ral de Brigadă Ilie Creţulescu ss. G-ral de Brigadă Ştefan Bardan ss. G-ral de Brigadă Septimiu Pretorian ss. G-ral de Brigadă Constantin Popescu ss. G-ral de Brigadă Adj. Dumitru Dămăceanu ss. Col. Adj. Radu Rusescu ss. Col. Alexandra Baten ss. Col. Ion Lupaşcu ss. Maior Popescu Nicolae, București, 26 Februarie 1948. ARMATA va fi alaturi de popor Rădescu şi claca lui reacţionară, în scopul de a împiedica reforma agrară şi democratizarea ţării, au mizat pe sprijinul armatei. Pentru acest motiv nici până astăzi nu a fost făcută epuraţia la această instituţia, au fost acoperiţi şi protejaţi criminalii de războiu din armată şi elementele fasciste, unele dintre ele fiind puse chiar în posturi de conducere, pentru ca în felul acesta săi poată înăbuşi un sânge lupta pentru libertate şi democraţie a întregului popor. Aceasta o dovedeşte chiar discursul lui, ţinut la Radio în seara de 24 Februarie, în care a spus că armata este cu el, contând desigur pe reacţionarii din ea. Să analizăm puţin realitatea aspră a ultimelor evenimente petrecute în ţară şi vom vedea în ce măsură armata „va susţine“ pe generalul Rădescu şi clica sa de moşieri reacţionari, în lupta lor contra poporului. La T.-Mägurd«, In xhia de 22 Februarie, armata care a asediat prefectura a primit ordin să nu lase pe nimeni să intre în prefectură și să tragă în acel ce va încerca să intre. Ordinul nu s’a executat, și pentru acest motiv căpitanul Dorneanu a fost schimbat dela comanda companiei garnizoanei, împreună cu locotenentul Dumitriu, şi au fost ameninţaţi că se vor face acte de trimitere în judecata Curţii Marţiale, pentru lipsă de vigilenţă. Desigur că aceşti ofiţeri nu au fost lipsiţi de vigilenţă, ci din contră au fost pătrunşi de conştiinţa că nu trebuie să tragă în acei care cer un drept al lor. In ziua de 24 Februarie, la Craiova, a fost o mare manifestaţie de stradă, unde mulţimea, după ce s’a încolonat în cea mai perfectă oră Vasîle Negoiţă (Continuare în pag. 9 a) TELEGRAME PRIMITE DE IOVASNA PAUKER $1V. LUCA Atacurile făţişe ale reacţiunii împotriva celei maii reprezentative apărătoare a democraţiei şi libertăţii, Ana Pauker, întăresc şi mai mult lupta pe care Gruparea Inginerilor Agronomi Democraţi o duce pentru nimicirea duşmanului poporului. Preşedinte, Dr. Virgil Economu Secretar, Ing. Gheorghe Vodă ★ Gruparea Inginerilor Agronomi Democraţi, faţă de atentatele făţişe ale reacţiunei împotriva D-voastră, se consideră mobilizată şi vă asigură că va continua lupta cu puteri înzecite. Preşed. Dr. Virgil Economu Secretar, Ing. Gh. Vodă al Partidului Social-Democrat adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Faţă de atacurile împotriva tovarăşilor LUCA, de către Preşniştri, Comitetul Cel Democrat, exprimăra acestei încercări rasiste îndreptate direct ANA PAUKER şi VASILE lîntele Consiliului de Mial al Partidului Social întreaga sa revoltă «sonde reînviere a spiritului hitlerist, precum şi solidaritatea şi simpatia pentru cei doi încercaţi luptători ai clasei muncitoare. Comitetul Central al Partidului Social Democrat