Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)

1949-02-20 / nr. 1355

2 Şahii Cuza Vodă-Ialomiţa. Un sat cu multe altele din Bărăgan, cu case de chirpici şi prispe dărăpănate, cu uluci de nn­ele. Un sat cu mulţi oameni muncitori şi un pumn de chio­­buri. Pe uliţele strâmte din Cuza Vodă te înalţă ici colo, printre oasele sărăcăcioase, hambare fruturi, furj, acareturi, case de zid cu pereţii înfloraţi în si­­neală. Averi îngrămădite prin exploatare şi jaf dealungul ani­lor. Aşa cum şi le-a îngrămădit bunăoară chiaburul Nae Io­nescu. CÂND I..AU PUS BOERII PERCEPTOR... Tivite în vatra comunei, Nae Ion­escu are 81 de pogoane, lă­sând la o parte acareturile din sat. Cine mi-i cunoaşte povestea? Ia mai bine să lăsăm si vorbească tiranii muncitori, din sudoarea cărora a crescut an de an averea şi puterea lui Nae Ionescu. „Când a venit perceptor în comună, n’avea decât o lădiţă cu boarfe, — povesteşte Marin Dej. Asta a fost acum douăzeci de ani şi mai bine”. Da. Aşa a început-o Nae lo­nescu. Fiind slugoi credincios boerilor, aceştia l-au găsit tocmai, potrivit pentru postul de percep­tor. Şi într’adevăr nu s'au în­şelat. Să-şi fi durat oare Nae lonescu prin muncă cinstită averea? Pe vremea aceea oamenii erau în­glodaţi în datorii până în gât. Impozite grele, taxe şi amenzi de tot felul trebuiau plătite. Treceau lurfile, anii, şi oamenii nu mai pri­dideau să-şi lege capătul nevoilor. AŞA A ÎNCEPUT JECMĂNEALA lată, într'o bună *!, perceptorul lonescu bătu la uşa lul Moise Fu­ga. „Să-ți plătești impozitul pentru cele 4 hectare de pământ, măi, Moise, că uite, o să trebuiască să-l pun sechestru". Vorbea bla­jin ca să intre sub pielea omului. A trecut un timp, și Fulga tot n’a putut s’adune banil pentru impozit. A doua oară a bătut percep­torul la ușa lui. — „Măi Moise, dacă n'ai bani, las că plătesc eu până-i aduna şi tu ceva. Oameni suntem şi trebue să ne ajutăm unii de alţii”. Aşa a şi fost. Perceptorul a plătit odată, de două ori Impo­zitul.... până când într'o bună zi, Fulga a rămas fără pământ. I-a hiat preamilostivul Nae Ionescu toate cele 4 hectare. Cum? Sim­plu. Legile de atunci i-au îngă­duit să treacă pământul în stăpâ­nirea sa. A întocmit nişte acte măsluite. 11 scosese dator pe Ful­ga cu o sumedenie de bani. Fulga nui avea nici o dovadă. Şi iată. 9 pogoane de pământ răs­­utite. „Cu Dumitru Caraslav a făcut tot aşa” — vorbeşte Gheorghe Petcu, un alt ţăran muncitor din sat. — Jinduia omul ăsta să aibă­­­ el o căscioară, să se mute din bordeiul lui în care îşi dusese zi­lele o viaţă Întreagă. L-a dibuit Nae Ionescu şi i-a simţit dorinţa. S’au mirat oamenii pe atunci ce zor nevoie l-a apucat pe domnu perceptor să-l ajute lui Caraslav ca să-şi clădească o casă. Că darnic nu-l ştia nimeni. Căpriorii, varul şi altele, le-a luat Nae lonescu dela oamenii din alte sate. Fără bani. Ştia el Nae lonescu să învârtească lu­crurile. Apoi, într’o zi, casa a fost gata. O coşmetic cu două odăi şi un coşar. N’a trecut însă mult timp şi oamenii au aflat că Nae Ionescu mai dobândise încă 10 pogoane de pământ­. Pogoanele lui Dumitru Caraslav. Preţul „ajutorului” dat ca să-şi ridice căscioara. Potri­vise câinele socoteala taman risipă pofta lui. ,,Cîne-i putea sta pe atunci îm­potrivă?” spune Petcu cu glasul aprins de mânie. JEFUIA CHIABURUL CA UN CODRU De aici încolo i-a fost şi mai uşor să jecmănească. Prinsese cheag. Satul era deacum la che­remul lud. Nu trecea zi să n­u scoată de prin casele oamenilor ţoale, tavane, covoare şi fruma de boarfe pentru un cap­it de datorie. Veneau linii cu câte o găină subsuoară, cu câţiva poli, rupţi din sărăcia chimirului, să-i mai păsuiască, să nu se mai vândă lucrurile. Nae Ionescu smulgea cu amândouă mâinile. I se umplea casa ca de toate, curtea cu vite şi păsări. Până la urmă, tot punea sechestru pe casele celor muncitori. Lucrurile erau vândute cu toba. Oamenii sărăceau an de an. Averea lui Nae lonescu creștea neîncetat. Pământurile i se întindeau pe fie­­care ani mai­­avult. 30... 40 de pogoane. Ba, pe deasupra ş, 5 hectare de vie... Nae lonescu nu-şi mai încăpea în piele. Ajun­sese chiabur şi temut de întregul sat. Nae Ionescu a stuns apoi pri­mar. Era cam bogat şi stăpânirea boerească n’a pregetat mult să-l aleagă. Aşa era pe atunci. Peste tot, tâlharii, jefuitorii erau puşi in frunte. Primarul perceptor îşi asigura braţe de muncă fără să plătească un ban. In fiecare toam­nă, când se cereau cai pentru manevre, caii trecuţi pe listele de rechiziţie erau ai ţăranilor munci­tori. Pe al bogătaşilor nu-i tre­cea. Din vreme întocmea prima­rul perceptor listele. Avea el ,oamenii lud” pe la regi­mentul din Călăraşi şi Ilia când şi câţi cai trebuia să dea comune. Avea el griji să şteargă de pe listă pe ţăranii care ii făgăduiau ei, vor mumei pe degeaba pă­mânturile. Ce erau să facă oa­menii? Altfel le rechiziţiona sin­gurul cal din grajd. Venea vre­mea prăşitului. Nae Ionescu îşi prăşea pogoanele cu cei ,,scutiţi” de rechiziţie. I se coceau holdele. Le secerau şi treceau oamenii fără plată. ,, Mi-aduc aminte de vremea aceea, spune Alexandru. Dei, un alt plugar muncitor din satul ăsta, — câtu-i anul de lung, la prăşit şi la seceră, te cules de vie, munceau oamenii pe degeaba. Numai ca să nu le ia primarul caii la rechiziţie”. Se umfla averea chiaburului Nae Ionescu. 60... 70 de pogoane. Acum avea şi cazanu de ţuică. N’avea nimeni altul în sat. Şi nu plătea nici impozit pentru el. Se putea altfel? Era doar şi primar şi perceptor. Cazanul lucra şi chiaburul în­casa. Lua fruntea ţuicii. O mai îndoia un pic şi o vlmdea. Alt jaf, alt bănet. 91.A FĂCUT FINI 91 CUME­­THE CA SA AI­BA SUIRI NEPLATITE LA CURTE Iaca aşa a ajuns Nae lonescu chiaburan cu 81 de pogoane In vatra satului. Avea nevoie de ar­gaţi, să-i muncească In curte, la câmp. Şi s’a apucat de năşit. Despre treaba asta povesteşte moş Gheorghe Bulgaru, care a argăţit multă vreme la curtea chiaburului. Pe Gheorghe Caras­lav, un ţăran sărac, l-a cununat Nae Ionescu prin 1940. Şi tot atunci l-a făcut şi slugă la curtea lui. „Măi fine, i-a spus chiaburul, văd că o duci greu. Vino la casa mea, să gospodărim laolaltă, că ne-o fi mai uşor” Şi a venit o­­mul cu nevastă cu tot, cu 2 cai şi o căruţă, — toată averea lui —. A venit la naşu-său. Opt ani a tot argaţii, vara la câmp, iama prin grajdurile şi curtea chiaburului. Acum 4 ani i-a murit nevasta. O trimisese chiaburul iehuză la câmp, să care saci cu sămânţă. Au rămas 2 copii orfani de mamă. Au mai trecut vreo 4 ani de zile. Gheor­ghe Caraslav şi-a stricat şi că­ruţa muncind pe pământurile chia­burului. I-a pierit şi un cal până la urmă. Chiabura! nu i-a plătit nimic. Nu-i era naş? Ce naiba! Cam aşa s’a Întâmplat şi cu Maria Gluran. Pe asta a bote­zat-o de mică. Peste câţiva ani a luat-o dela casa părinţilor, oa­meni săraci. Cică s’o crească şi apoi s’o mărite. Aşa, din cume­trie. Au trecut 10 ani şi fata şi-a luat într’o bună zi lumea în cap într’atât de bine trăise la casa chiaburului. Nici ea n’a primit nimic pentru şirul anilor de muncă. Câţi argaţi s’au perindat pe la curtea chiaburului, unul nu şi-a primit răsplata muncii. Ştia el cum să scape de fiecare la vre­mea potrivită, să Ie facă vânt pe uşă după ce te-a stors Îndeajuns vlaga. Lui moş Ghiţă Bulgaru nu i-a plătit 6 luni de muncă. Dacă a cerut omul plata, s'a tre­zit cu jandarmii în uşa casei. L-­au dus la post. Două zile şi două nopţi l-au spelit jandarmii în bătaie. Că doar şi iştia erau puşi de boeri şi ţineau partea chiaburilor. Ba, până la urmă, tot el a ieşit vinovat. Cică furase nişte hamuri dela grajd. Cerea Nae Ionescu despăgubiri. Au tre­cut câteva luni şi hamurile au fost găsite în şura de paie. Le dosise chiaburul. SE SCURTEAZĂ FUNIA LA PAR­TIDULURILOR O viaţă de jaf, de lăcomie, de exploatare nerutinată, nemi­loasă. Din truda ţăranilor mun­citori, din sudoarea atâtor băr­baţi şi fem­ei chinuiţi de mi­zerie, au crescut, s’au Îngrăşat, s’au tntins peste sate, chiaburii. Cu cât ie creştea averea, cu atât mai adânc îşi înfigeau ghiarele in bruma de agoni­seală a ţăranilor muncitori. De săturat, nu s'au săturat nicio­dată. Nae lonescu nu e singurul de acest soiu în satul Cuza Vodă. Mai sunt şi alţi câţiva, duşmani de moarte ai celor ce muncesc. Şi care sat din cu­prinsul ţării, nu cunoaşte oare astfel de fiare de pradă? Spri­jiniţi de stăpânirea boereaseii, chiaburii au jefuit zeci de ani alături de moşieri, pe ţăranul sărac şi mijlocaş, l-au asupr­t, l-au batjocorit. Şi astăzi, câte nelegiuiri, câte ticăloşii mai urzesc şi fac chiaburii . Ca Nae Ionescu sunt in fie­care sat. Dar astăzi li se scur­tează funia la pair. Li se în­grădeşte tot mai mult putinţa de exploatare. In fiecare sat creşte puterea celor ce mun­cesc. Căci ţăranii muncitori au un conducător neşovăit în luptă: clasa muncitoare, a­­flată astăzi la conducerea ţării Ţărănimea muncitoare este af­lată cu clasa muncitoare, necruţătoare până la capăt faţă de duşmanii poporului , muncitor, A. Munteanu Din viaţa de exploatare şi jaf a chiaburilor De l­a o ladă cu boarfe la 81 pogoane de pământ ALEGERILE SINDICALE CONTINUA IN ÎNTREAGA TARA » Muncitorii din numeroase fabrici întâmpină alegerile prin noui succese în muncă Alegerile sindicale au continuat ieri în numeroase întreprinderi din Capitală și provincie. In Capitală, la fabrica 1.O.R., muncit­ori­i din atelierul mecanic şi-au ales comitetul de secţie. ALATURI DE FRUNTAŞUL IN PRODUCŢIE VOICULESCU CONSTANTIN ŞI ŞLEFUITO­­RUL-INOVATOR URDOI RADU A FOST ALEASA IN COMI­TET SI NICULINA ISTRA­­TESCU FOSTA DACTILOGRA­­FA, CARE LUCREAZĂ ACUM LA STRUNG. Ea şi-a hiat an­gajamentul să-şi însuşească în­tr’un timp scurt cunoştinţe pro­fesionale cât mai temeinice, pen­tru a fi cât mai utilă în pro­ducţie. La uzinele „Laminorul” au fost alese ori două comitete de secţie, l­a secţia table, cutii focare şi electrică, a fost ales laminatorul Răducanu Gh., care depăşeşte norma regulat cu 8—10°/*. La secţia turnătorie, presă, sârmă şi ţevi-bare, a intrat în comitet, U.T.M.-istul Rotaru Profir, care ţine locul a doi lucrători la presa hidraulică. Alegeri sindicale au mai avut loc­uri în Capitală şi la întreprin­derile: Vestitorul, Timpuri Noul, Monetăria Naţională, Dinamo-Co­­troceni, Răsăritul Roşu, etc. Muncind cu avânt, pentru a în­tâmpina prin noui realizări în muncă alegerile sindicale, mun­citorii de la fabricile „Sovrom­­lemn” şi „Dorpa-Foresta” din Câmpulung-Moldovenesc au în­deplinit sarcinile planului pe Fe­bruarie şi lucrează acum în con­tul lunei Martie. Muncitorii din regiunea minieri Vatra Do­nei, lucrează de aseme­­nea, începând din ziua de 17 Fe­bruarie, în contul lunii Martie. SCÂNTEIA Nr. 1355 In întrecerea socialistă pe care au pornit-o pentru reducerea tim­pului mort, muncitorii fabricii „Dorobanţul", din Ploeşti, au rea­lizat, noul succese: înainte ei pierdeau câte 46 mi­nute la curăţirea fiecărui darac de lână, ceea ce însemna două ore timp neproductiv silnic pentru fiecare maşină. Din această cau­ză, cele trei schimburi de la carde nu puteau aproviziona nici măcar două echipe de la selfactoare (ma­şinile de răsucit). un»of­eţiţi de prejactraţie de Partid, 9 muncitori din «chip» de curăţit darsee­o au început o acţiune sus­ţinută pentru re­ducerea la Ritmum a timpului mort I*­scărmănat. Ei şi-au or­ganizat munca în aşa fel, încât au înlăturat toate mişcările inu­tile. In prima n a întrecerii, ei au reuşit să reducă timpul de oprire al maşin­or pentru cură­ţit deja 44 minute la 15 minute, realizând un spor în producţie de IOV». Perfecţia,Bârduşni şi ma bine munca, în ziua de 17 Februarie, echipa formată din tovarăşii Avram Matei, Cost­stantinescu Ion, Otu­scevico A­­natcsi şi Constantinescu Pe­­tre a reuşit să cureţe un dara, în 10 m’frute, iar Vi­­neri, 18 Februarie, ei au scurtat timpul la această ope­raţiune la 8 minute şi jumă­tate. In numai 5 z­le de când a început această acţiune, producţia a crescut cu încă 6%/o peste programul clitic. Tot la fabrica „Dorobanţul", muncitorii secţiei a,pretură us­cată şi repansat au îndeplinit sarcinile planului pe Februarie. Sri la ora 16 dimineaţa ei au început să lucreze în contul lunii Martie. In lupta pentru reducerea timpului mort PATRU MUNCITORI DELA FABRICA „DOROBANŢUL“ AU REDUS TIMPUL DE CURĂŢIRE A DARAGELOR DELA 46 MINUTE LA 8 MINUTE $1 JUMĂTATE — muncitorii secţiilor repansat şi apretati uscată au îndeplinit sarcinile ce le revin in cadrul planului pe luna Februarie . ­ In intreceri individuale şi pe echipe Echipe de sondori de la felieta Berca, judeţul Buzău, depăşesc normele cu 69-140 la sută In întrecerile individuale şi pe echipe cari au loc pe schela pe­troliferă Berce din judeţul Buzău, numeroşi muncitori au reuşit să obţină succese însemnate. La secţia mecanică, echipele de monteuri conduse de tov. Costa­­che Gh. şi Miloneanu Gh. au în­trecut normele cu 130 la sută şi 123 la sută; echipele în frunte cu Mărculescu Eugen şi Ungureanu Aurel au întrecut normele cu 80 la sută şi 60 la sută. Prima din aceste echipe s-a evidenţiat şi prin repararea într’un timp scurt a două instalaţii de pompare, pre­cum şi prin buna îngrijire a scu­lelor. Muncitorii echipei lui Holo Eugen, lucrând pe sonda Nr. 65 şi la staţiile de compensare, au putut face faţă tuturor reparaţiilor. Ei au realizat 120 de sută peste nor­­­una programată. În întrecerile dintre echipele de foraj ale sondelor Beceni 1­3, Ar­­bănaşi 65 şi Berea 100, muncito­rii sondei Berea au ieşit primii realizând 140 de sută peste nor­ma fixată. S-au evidenţiat, deasemenea e­­chipele de intervenţie conduse de Lungu şi Moise, care au reuşit să menţină grame­­i de interven­ţie în permanentă funcţiune, izbu­tind a­stfel să deparafineze un de­curs de 7 zile numeroase sonde. Sondorii Rusu Ion, Filimon Cons­tantin şi Tătaru Marin s’au evi­denţiat prin ordinea şi curăţenia în care au ţinut parcurile de se­paratoare dela sonda Nr. 3. Tov. Mărăcine Constantin, lu­crând pe sonda nr. 55 a dat do­vadă de simţ de răspundere Înlo­cuind numaidecât o mufă de tubing crăpată, salvând astfel sonda dela o Instrumentaţie lun­gă, care putea duce şi pe distru­gerea ei. In cadrul lucrărilor dela cons­trucţiile de locuinţe muncitoreşti s’au evidenţiat echipele de zidari conduse de Varlam Constantin şi Zidărescu Nicolae, cari au reali­zat 32 la sută peste norma fixată, realizând şi economii de, mate­riale, I. HOLDEA coresp. Comuna Saroşul, Judeţul Târnava Mare, a terminat toate pregătirile pentru campania insămânţârilor de primăvară Lucrările pregătitoare ale mun­­cilor agricole de primăvară con­tinuă pe tot cuprinsul judeţului Târna­va-i Mare. Până în ziua de 7 Februarie planul de cultură a fost repar­tizat pe 6807 gospodării. Dease­­meni, s’au transportat pe câmp până acum 16.580 tone gunoi. S’au executat probe de ger mina­­ţie pentru 20.000 kgr. seminţe şi S’au curăţat de mărăcini 105 ha. păşuni. Până te 7 Februarie au fost re­parate 9011 pluguri şi 15 trac­toare. Plăşite cele mei înaintate cu privire la pregătirile pentru cam­pania insămânţărilor de pri­măvară sunt Saschiv şi Mediaş. Comuna Saroşul şi-a terminat toa­­te lucrările pregătitoare şi a fost dată de exemplu pe judeţ. ING. RASMERIŢA GR. coresp. Programul de reparare a tractoarelor la ferma de Stat Săcueni­ Bi­îor a fost îndeplinit La ferma de Stat Săcueni din judeţul Bihor, programul de repa­rare a tractoarelor a fost înde­plinit. Repararea celor 6 tractoare ale fermei a fost dusă pe bun sfârșit cu 10 zile înainte de ter­menul prevăzut. Cu prilejul probării tractoarelor reparate, s’au desțelenit câteva hectare din pășunea ferme). I fitlul unui m­itati s’au înpujitat pe cais 13.013 tone gunoi In judeţul Câmpu-Lung (Mus­cel) planul pentru împrăştierea gunoiului pe câmp prevedea o cantitate de 12.800 tone pe o su­prafaţă de 340 ha. Până la data de 15 Februarie crt. au fost însă împrăştiate 13.015 tone gunoi pe o suprafaţă de 450 ha. Tot în ca­drul pregătirii însămânţărilor de primăvară, s’au reparat 1407 din 2204 pluguri cu tracţiune animală, 22 asemănătoare din 26, 158 grape din 165, şi 10 trioare din 13. S’au făcut deasemeni 500 probe de germinaţie a seminţelor. N. DINCULESCU Coresp. La S. M. T. Câmpia­ Turzii funcţionează o şcoala de tractorişti In ziua de 23 Ianuarie s’a des­chis la Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Câmpia Turzii prima şcoală de tractorişti din judeţul Turda. Sunt Înscrişi 9 bărbaţi şi o femeie. Cursurile vor ţine 12 luni, timp In care elevii vor face o lună şi jumătate prac­tică la S. M. T. Câmpia Turzii. După aceasta, vor urma cursu­rile unei şcoli a Ministerului Agri­culturii. După depunerea exame­nului, ei vor lucra ca ajutori tractorişti la unităţile S. M. T. Paralel cu această şcoală, pe intervalul de timp 19 Ianuarie— 13 Martie, funcţionează în judeţ o şcoală de iniţiere pentru tine­rii dornici de a-şi însuşi cuno­ştinţe tehnice în conducerea trac­toarelor. La aceste cursuri iau­ parte 100 tineri plugari muncitori. RADU I. coresp. Fruntaşi ai muncii, decoraţi cu „Ordinul Muncii“, aleşi în comitete de secţie sindicală POPA ALEXANDRU prim-topîtor de cuptorul Siemens- Martin de pe I.S.S.-Hunedoara, de­corat cu „Ordinul Muncii“ cl. II. A fost ales în comitetul de secţie stoţlical de la oţelărie FERCAU SIMION macaragiu de cuptoarele Siemens- Martin dela I.S.S.-Hunedoara, de­corat cu „Ordinul Muncii“ cl. IIi, a fost ales în comitetul de secţie I , sindicală dela oţelărie HORVATH ALADAR prim-topitor te cuptorul Siemens- Martin dela I.S.S.-Hunedoara, de­­corat cu „Ordinul Muncii“ c­. II. a fost ales în comitetul de serie­­^1 sindicală dela oţelarie BUDOI DIONISIE prim-topitor de cuptorul Siemens- Martin dela I.S.S.­Hunedoara, de­­corat cu „Ordinul Muncii“ cl. III, a fost ales In comitetul de secţie I sindicală dela oţelărie DRAGOTA NICOLAE maistru laminator, dela I. S. S.­­Hunedoara, decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. III, a fost ales în comitetul de secţie sindicală de la z­i laminoare IMM REVISTEI Jilt HI' 01 (Iliin In scopul de a ţine o legătură cât mai strânsă cu massele de cititori, sectorul III ARLUS or­ganizează Duminică 20 Februarie a. c. orele 10,30 în Sala Cinema­tografului „Noni”, din Calea 13 Septembrie o consfătuire « revi­stei „Veac Nou“ cu cititorii săi. După discuții, va rula un film so­vietic. Teatrul Poporului din Bacău dă spectacole pentru muncitorii din judeţ Săptămâna trecută Teatrul Po­porului din Bacău a vizitat ora­şul Piatra-Neamţ şi centrele muncitoreşti şi rurale Buhuşi şi Roznov, dând spectacole cu pie­sa „O zi de odihnă“ de Valentin Kataev şi piesele pentru copii „Căsuţa din câmpie“ de S. Marşak şi „Ariciul şi Epuraşu” de Stepanski. Oamenii muncii au făcut acto­­rilor o primire deosebit de căl­duroasă Deasemeni, deosebit de călduroasă a fost primirea fă­cută actorilor de cei peste 1000 de copii care au participat la Spectacolul dat un rate „Teatru. Iuti Comunal'­ din Pilntra Neamt. V. QATEJ coresp. BIBLIOGRAFIE A. Leontiev, Voluimil VÎT! !! Operelor lui I. V. Stalin Editura Partidului Muncitoresc BanMito, In volumul VIII al Operelor lui I. V. Stalin sunt cuprinse o seamă de lucrări a căro­r cunoaştere este deosebit de actuală şi importantă pentru ţările cu democraţie populară care contrneae socialismul. A. Leontiev analizează situaţia politică şi economică a U.R.S.S. din anul 1926, când au fost scrise lucrările cuprinse in acest volum, expunând ideile fundamentale ale acestor lucrări şi subliniind marea lo­r valoare teoretică şi practică. O serie de lucrări cuprinse în vol. VIII al Operelor lui I. V. Stalin se găsesc și în traducere românească în volumul „Pro­blemele Leninismului“. Astfel sunt genialele, lucrări „Despre bazele leninismului“, „In jurul problemelor leninismului“, etc. In lucrările acestea I. V. Stalin a elaborat o seamă de pro­bleme din cele mai importante ale ştiinţei marxist-leniniste: în­semnătatea leninismului ca etapă superioară în desvoltarea mar­xismului ; teoria dictaturii proletariat­ului; rolul sovietelor ca fiic­­ă de stat a dictaturii proletare ; rolul conducător al Parti­dului Comunist în sistemul dictaturii proletariatului; relaţiile dintre partid şi soviete; bazele ideologice şi organizatorice ale muncii de partid etc., etc. Broşura Kit Leontiev este folositoare pentru noi pentru că ne ajută să studiem temeinic unele din cele mai importante opere ale lui I. V. Stalin şi să tragem din aceste opere învăţăminte practice In lupta noastră pentru desfiinţarea exploatării capitaliste şi pentru construirea socialismului. N. C. Clupsoria: Copilăria şi adolescenţa lui Lenin Editura Tineretului Viaţa marelui Lenin este plină de învăţăminte pentru toţi cei care luptă in rândul de avantgardei clasei muncitoare împotriva exploatării capitaliste, pentru socialism. Tovarăşa de viaţă a lui V. I. Lenin, N. C. CrupScala, povesteşte în această carte despre tinereţea, despre familia celui care mai târziu a devenit întemeetorul gloriosului Partid Bolşevic, făuritorul Ţării Socialismului. Cunoaşterea copilăriei şi adoles­cenţei lui Lenin este pentru tineretul nostru muncitor — mai ales în această perioadă de pregătire a făuririi unei organizaţii unice revoluţionare de tineret -- un minunat prilej de a învăţa dili­ctitudinea conştientă, hotărită, pe care a avut-o Lenin, din fra­gedă tinereţe, în lupta pentru transformarea vieţii sociale vechi, nedrepte. Copilăria şi adolescenţa lui Lenin trebue să fie un puternic exemplu pentru tineretul nostru muncitor in munca şi lupta sa pentru construirea socialismului în ţara noastră. I. V. Sergheev: Ştiinţa şi superstiţiile Editura „Cartea Mută" colecţia: „Ştiinţa pentru toţi", Superstiţiile, adică credinţele — rămase din vremurile stră­vechi ale omenirii — în fel de fel de lucruri care nu există, ca de pildă: iele, vârcolaci, stafii, blesteme, descântece, etc., sunt adevărate piedici în mersul înainte al oamenilor. Ele trebue înlăturate, pe de o parte demascând neadevărul lor, pe de altă parte făcând o educaţie ştiinţifică a masselor populare. Cartea lui I. V. Sergheev este de un mare ajutor In această privinţă. Autorul dovedeşte prin exemple scoase din viaţa de toate zilele că între superstiţii şi adevăr este o prăpastie uriaşi, că duşmanii clasei muncitoare Întreţin şi răspândesc aceste credinţe deşarte, superstiţiile, pentru a înşela şi pentru a exploata astfel mai uşor pe cei ce muncesc. Broşura „Ştiinţa şi superstiţiile" este scrisă într'o formă populară, pe înţelesul tuturor. Ea trebue larg răspândită, nu deosebi la sate, unde lupta împotriva superstiţiilor trebue dusă cu toată hotărirea. Au apărut în colecţia „Cartea Poporului“ din Editura pentru literatura şi arta: 1. ALEXANDRU SAHIA: Urina vie - Ploaia din Iunie 2. PETRU DUIMITRIU : Duşmănie 3. PETRE IOSIF : Cifrul 4. ALEXANDRU JAR : Moartea lui Iosif Clisei 5. MARIN PREDA : O adunare liniştită 6. PETRE DRAGOŞ : Campania 7. EUGENIU VOROBIEV : Vreau să trăiesc 8. GEO BOGZA: Sfârşitul lui Iacob Onisia 9. VLADIMIR MAIACOVSKI: Lenin (trad. Cicerone Teodorescu) 10. MIHAIL SORBUL : Meeting 11. CONST. ARGEŞANU: Ţambalul lui Chiran 12. ZAHARIA STANCU: Brazdă’ngustă şi adâncă 10. LEONID SOLOVIOV : Legenda Mării Negre 14. CICERONE, TEODORESCU: Calea Griviţei_________ ŞTIRI SPORTIVE • In amintirea eroilor ceferişti căzuţi In luptele din Februarie 1933, la Griviţa Roşie, Şcoala Elementară Nr. 1 bis din Capitală, organizează mâine două manifes­taţii sportive. Elevii şcolilor Nr. 1 bis, Nr. 2, Nr. 2 bis şi Nr. 23 se vor întâlni într’un concurs de şah pentru „Cupa Vasile Roai­ă“. Partidele Încep la ora 9.30 şi se dispută în localul şcolii Nr. 1 bis. După amiază, Începând de la ora 14, se vor disputa matchuri de football — pe terenul Marabi — între echipele aceloraşi şcoli, pent­­ru „Cupa 16 Februarie". • In organizarea Consiliului Sindical Judeţean Ilfov — Secţia de educaţie, fizică şi sport — se va desfăşura Duminică la ora 10, un nou concurs de ski pe pârtia „Clăbucetul Taurului“ din Pre­deal. Concursul se dispută între echipele din Capitală pentru „Cupa 6 Martie“.­­ Prima gală de box din ca­drul campionatului naţional pe anul 1949, se desfăşoară astă seară te ora 19 in sala S.T.B. din Calea Dorobanţ’ Nr 31. Programul cu­­prinde 12 întâlniri între pugiliştîî sălilor din Capitală. A doua reu­niune are loc mâine în aceia? sală te ora 10. • In judeţul Neamţ, organiza­­ţia locală O.S.P. a programat o serie de conferinţe sportive. L­a prima conferinţă — ţinută zilele trecute — cu subiectul „Sportul în R.P­.R.“, au participat peste 300 de sportivi. =1R­A­D­I­O H= Duminică 20 Februarie 1949 RAIIMO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 1 7.30. Radio Jurnal. 7.45 Bule­­tiniul de ştiri în limba rusă. 7.53. Cântece şi jocuri populare româ­neşti. 8.00. Sonate în mi bemol op 81 pentru pian de Beethoven. RADIO ROMANIA 8.15. Emisiune în limba ma­­ghiatri. RADIO BUCUREŞTI I 8.15. Muzică uşoară (discuri) RADIO BUCUREŞTI­ II 7.00. Jocuri româneşti. 8 00. cântăreţi sovietici. 9.00 Simfonia VT-a „Pastorate“ de Beethoven. 10.20. Orchestra Ionel Vlădescu. 11.00.Muzică variată uşoară. 11.30. Muzică corală variată. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1 8 45 Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 9.00. Ora copiilor. 10.00. Ansambluri de muzică populară. 10.15. Scene vesel© din opere şi operete. 11 00. Concertul simfonic a Orch, Fi­larmonica, Transmisie del® Ate­neul Român,dirijează Maestrul George Georgescu, solist : Radu Mihail, pian. In program : Simfo­­nicta no. 3 în la­bemol de M. An­­drieu ; concert în mi minor pen­tru pian şi orchestră de CARpm , Simfonia clasică în re major de Prokofiev ; multe din baletu! „Nunta în Carpeţi“ de Paul Constantinescu In pauză: „Gri­­viţa roşie“ în poezia noastră. 12.50 . Mici piese instrumentale 13.00. Orchestre Sindicatului Arti­ştilor Instrumentişti din Bucureşti „B. Lăutaru“ 14.00. Radio Ma­gazin. 14.20. Revista presei. 14.30 Radio Jurnal. 14.45. Fragmente din ,, Sheh criza da“ de F­imski Korsakov. 15.08. Muzică uşoară. 15.15 Ora Satului 16.15. Hora Satului, cântă Ansamblul de cân­­tăţiile româneşti şi sovietice dirij, de Anatol Albin. 18.30. Uverturi şi Selecţiuni din opere. 17 00 Sâ învăţăm cântece noui. 17.30. Va­rietăţi sovietice. RA­DTO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I 18.00. Ioana Radu, voce, cu ta­raful Fir Lalea 18.30. Mică en­ciclopedie muzicală. 18.40. Jur­nal sonor. 19.10. Theodor şi Edgar Operna (la două plane). 19.35. U­­ni­versi­ta­tea Radio . Regimul de­mocraţiei populare încurajează creaţia ştiinţifică, literară şi ar­tistic­ă, de Mihail Roller. 19.45. Muzică populară românească. 20.00 Radio Jurnal. 20.15. Corul Radio dirij. de prof. Dumitru Botez. 20.45. Dansuri clasice. 21.00. Comentarul evenimentelor externe. 21.10. Din cântecele com­pozitorilor sovietici. 21.30 Bule­tin sportiv. 21.40. Anton Adrian Sarvaş (vioară). RADIO BUCUREŞTI . 18.00. Concert de muzică va­riată. 19.00. Recital colectiv al Sind Art, Instr. şi Lirici din Bucureşti. 19.30. Valsuri de Ceai­­kovski. 20.00. Orchestra Vasile Julea. 20.40. Muzică variată şi u­­şoară. 21.20. Piese instrumentale RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI IŞI RADIO BUCU­REŞTI IV 22.00. Radio Jurnal RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.25. Buletinul de ştiri în lim­ba rusă. 23.30. Radio Jurnal 13.55. Muzică populară româneas­că. RADIO BUCUREŞTI II 22.15 Raisa Cardaşiu, canto, I 22.30. Concertul în re major pen­tru vioară şi orchestră de Mozart (discuri). 23.00. Ora exactă, în­chiderea emisiunii. De la orele 20.30 — 23.30 Portul pe 32.4 m. şi Poetul pe Unda Scurtă pe 25 m. şi Radio Româ­nia Liberă pe 48.3 m. emit Pe­a­­tru străinătate. 20.30 Emisiune în limba greacă. 21.00. Emisiune în limba sârbă. 21.30 Emisiune în limba rusă. 22.00. Emisiune în limba germană. 22.30 Emisiune în limba franceză. 23.00. Emisi­une în limba engleză. INFORMAŢII Filiala A. R. L. U. S.-Bucureşti, Secţia C.F.R., anunţă că Sâmbătă 19 Februarie a.c., orele 17, va a­­vea loc în Sala Teatrului C.F.R.­Giuleşti, conferinţa Maiorului Russu, din Armata Sovietică despre: „Forţele Armate ale U­­niunii Sovietice, Straja Păcii şi Securităţii Popoarelor“. După conferinţă va urma pre­zentarea piesei:­­ „Inima înflăcă­rată“ de Ostrovsky.­­ Casa Prieteniei Sovieto- Române organizează Sâmbătă 19 Februarie 1949, orele 19, în loca­lul Bibliotecii, din Str. Batiştei Nr. 12, o şedinţă de consultaţii cu tema : „Cea de a 31-a aniver­sare a Forţelor Armate ale U. R. S. S.S. v. Consultaţiile vor­­fi date de ma­iorul Gheorghiu, 4k,­as Intrarea liberă.

Next