Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)
1949-02-20 / nr. 1355
2 Şahii Cuza Vodă-Ialomiţa. Un sat cu multe altele din Bărăgan, cu case de chirpici şi prispe dărăpănate, cu uluci de nnele. Un sat cu mulţi oameni muncitori şi un pumn de chioburi. Pe uliţele strâmte din Cuza Vodă te înalţă ici colo, printre oasele sărăcăcioase, hambare fruturi, furj, acareturi, case de zid cu pereţii înfloraţi în sineală. Averi îngrămădite prin exploatare şi jaf dealungul anilor. Aşa cum şi le-a îngrămădit bunăoară chiaburul Nae Ionescu. CÂND I..AU PUS BOERII PERCEPTOR... Tivite în vatra comunei, Nae Ionescu are 81 de pogoane, lăsând la o parte acareturile din sat. Cine mi-i cunoaşte povestea? Ia mai bine să lăsăm si vorbească tiranii muncitori, din sudoarea cărora a crescut an de an averea şi puterea lui Nae Ionescu. „Când a venit perceptor în comună, n’avea decât o lădiţă cu boarfe, — povesteşte Marin Dej. Asta a fost acum douăzeci de ani şi mai bine”. Da. Aşa a început-o Nae lonescu. Fiind slugoi credincios boerilor, aceştia l-au găsit tocmai, potrivit pentru postul de perceptor. Şi într’adevăr nu s'au înşelat. Să-şi fi durat oare Nae lonescu prin muncă cinstită averea? Pe vremea aceea oamenii erau înglodaţi în datorii până în gât. Impozite grele, taxe şi amenzi de tot felul trebuiau plătite. Treceau lurfile, anii, şi oamenii nu mai pridideau să-şi lege capătul nevoilor. AŞA A ÎNCEPUT JECMĂNEALA lată, într'o bună *!, perceptorul lonescu bătu la uşa lul Moise Fuga. „Să-ți plătești impozitul pentru cele 4 hectare de pământ, măi, Moise, că uite, o să trebuiască să-l pun sechestru". Vorbea blajin ca să intre sub pielea omului. A trecut un timp, și Fulga tot n’a putut s’adune banil pentru impozit. A doua oară a bătut perceptorul la ușa lui. — „Măi Moise, dacă n'ai bani, las că plătesc eu până-i aduna şi tu ceva. Oameni suntem şi trebue să ne ajutăm unii de alţii”. Aşa a şi fost. Perceptorul a plătit odată, de două ori Impozitul.... până când într'o bună zi, Fulga a rămas fără pământ. I-a hiat preamilostivul Nae Ionescu toate cele 4 hectare. Cum? Simplu. Legile de atunci i-au îngăduit să treacă pământul în stăpânirea sa. A întocmit nişte acte măsluite. 11 scosese dator pe Fulga cu o sumedenie de bani. Fulga nui avea nici o dovadă. Şi iată. 9 pogoane de pământ răsutite. „Cu Dumitru Caraslav a făcut tot aşa” — vorbeşte Gheorghe Petcu, un alt ţăran muncitor din sat. — Jinduia omul ăsta să aibă el o căscioară, să se mute din bordeiul lui în care îşi dusese zilele o viaţă Întreagă. L-a dibuit Nae Ionescu şi i-a simţit dorinţa. S’au mirat oamenii pe atunci ce zor nevoie l-a apucat pe domnu perceptor să-l ajute lui Caraslav ca să-şi clădească o casă. Că darnic nu-l ştia nimeni. Căpriorii, varul şi altele, le-a luat Nae lonescu dela oamenii din alte sate. Fără bani. Ştia el Nae lonescu să învârtească lucrurile. Apoi, într’o zi, casa a fost gata. O coşmetic cu două odăi şi un coşar. N’a trecut însă mult timp şi oamenii au aflat că Nae Ionescu mai dobândise încă 10 pogoane de pământ. Pogoanele lui Dumitru Caraslav. Preţul „ajutorului” dat ca să-şi ridice căscioara. Potrivise câinele socoteala taman risipă pofta lui. ,,Cîne-i putea sta pe atunci împotrivă?” spune Petcu cu glasul aprins de mânie. JEFUIA CHIABURUL CA UN CODRU De aici încolo i-a fost şi mai uşor să jecmănească. Prinsese cheag. Satul era deacum la cheremul lud. Nu trecea zi să nu scoată de prin casele oamenilor ţoale, tavane, covoare şi fruma de boarfe pentru un capit de datorie. Veneau linii cu câte o găină subsuoară, cu câţiva poli, rupţi din sărăcia chimirului, să-i mai păsuiască, să nu se mai vândă lucrurile. Nae Ionescu smulgea cu amândouă mâinile. I se umplea casa ca de toate, curtea cu vite şi păsări. Până la urmă, tot punea sechestru pe casele celor muncitori. Lucrurile erau vândute cu toba. Oamenii sărăceau an de an. Averea lui Nae lonescu creștea neîncetat. Pământurile i se întindeau pe fiecare ani maiavult. 30... 40 de pogoane. Ba, pe deasupra ş, 5 hectare de vie... Nae lonescu nu-şi mai încăpea în piele. Ajunsese chiabur şi temut de întregul sat. Nae Ionescu a stuns apoi primar. Era cam bogat şi stăpânirea boerească n’a pregetat mult să-l aleagă. Aşa era pe atunci. Peste tot, tâlharii, jefuitorii erau puşi in frunte. Primarul perceptor îşi asigura braţe de muncă fără să plătească un ban. In fiecare toamnă, când se cereau cai pentru manevre, caii trecuţi pe listele de rechiziţie erau ai ţăranilor muncitori. Pe al bogătaşilor nu-i trecea. Din vreme întocmea primarul perceptor listele. Avea el ,oamenii lud” pe la regimentul din Călăraşi şi Ilia când şi câţi cai trebuia să dea comune. Avea el griji să şteargă de pe listă pe ţăranii care ii făgăduiau ei, vor mumei pe degeaba pământurile. Ce erau să facă oamenii? Altfel le rechiziţiona singurul cal din grajd. Venea vremea prăşitului. Nae Ionescu îşi prăşea pogoanele cu cei ,,scutiţi” de rechiziţie. I se coceau holdele. Le secerau şi treceau oamenii fără plată. ,, Mi-aduc aminte de vremea aceea, spune Alexandru. Dei, un alt plugar muncitor din satul ăsta, — câtu-i anul de lung, la prăşit şi la seceră, te cules de vie, munceau oamenii pe degeaba. Numai ca să nu le ia primarul caii la rechiziţie”. Se umfla averea chiaburului Nae Ionescu. 60... 70 de pogoane. Acum avea şi cazanu de ţuică. N’avea nimeni altul în sat. Şi nu plătea nici impozit pentru el. Se putea altfel? Era doar şi primar şi perceptor. Cazanul lucra şi chiaburul încasa. Lua fruntea ţuicii. O mai îndoia un pic şi o vlmdea. Alt jaf, alt bănet. 91.A FĂCUT FINI 91 CUMETHE CA SA AIBA SUIRI NEPLATITE LA CURTE Iaca aşa a ajuns Nae lonescu chiaburan cu 81 de pogoane In vatra satului. Avea nevoie de argaţi, să-i muncească In curte, la câmp. Şi s’a apucat de năşit. Despre treaba asta povesteşte moş Gheorghe Bulgaru, care a argăţit multă vreme la curtea chiaburului. Pe Gheorghe Caraslav, un ţăran sărac, l-a cununat Nae Ionescu prin 1940. Şi tot atunci l-a făcut şi slugă la curtea lui. „Măi fine, i-a spus chiaburul, văd că o duci greu. Vino la casa mea, să gospodărim laolaltă, că ne-o fi mai uşor” Şi a venit omul cu nevastă cu tot, cu 2 cai şi o căruţă, — toată averea lui —. A venit la naşu-său. Opt ani a tot argaţii, vara la câmp, iama prin grajdurile şi curtea chiaburului. Acum 4 ani i-a murit nevasta. O trimisese chiaburul iehuză la câmp, să care saci cu sămânţă. Au rămas 2 copii orfani de mamă. Au mai trecut vreo 4 ani de zile. Gheorghe Caraslav şi-a stricat şi căruţa muncind pe pământurile chiaburului. I-a pierit şi un cal până la urmă. Chiabura! nu i-a plătit nimic. Nu-i era naş? Ce naiba! Cam aşa s’a Întâmplat şi cu Maria Gluran. Pe asta a botezat-o de mică. Peste câţiva ani a luat-o dela casa părinţilor, oameni săraci. Cică s’o crească şi apoi s’o mărite. Aşa, din cumetrie. Au trecut 10 ani şi fata şi-a luat într’o bună zi lumea în cap într’atât de bine trăise la casa chiaburului. Nici ea n’a primit nimic pentru şirul anilor de muncă. Câţi argaţi s’au perindat pe la curtea chiaburului, unul nu şi-a primit răsplata muncii. Ştia el cum să scape de fiecare la vremea potrivită, să Ie facă vânt pe uşă după ce te-a stors Îndeajuns vlaga. Lui moş Ghiţă Bulgaru nu i-a plătit 6 luni de muncă. Dacă a cerut omul plata, s'a trezit cu jandarmii în uşa casei. L-au dus la post. Două zile şi două nopţi l-au spelit jandarmii în bătaie. Că doar şi iştia erau puşi de boeri şi ţineau partea chiaburilor. Ba, până la urmă, tot el a ieşit vinovat. Cică furase nişte hamuri dela grajd. Cerea Nae Ionescu despăgubiri. Au trecut câteva luni şi hamurile au fost găsite în şura de paie. Le dosise chiaburul. SE SCURTEAZĂ FUNIA LA PARTIDULURILOR O viaţă de jaf, de lăcomie, de exploatare nerutinată, nemiloasă. Din truda ţăranilor muncitori, din sudoarea atâtor bărbaţi şi femei chinuiţi de mizerie, au crescut, s’au Îngrăşat, s’au tntins peste sate, chiaburii. Cu cât ie creştea averea, cu atât mai adânc îşi înfigeau ghiarele in bruma de agoniseală a ţăranilor muncitori. De săturat, nu s'au săturat niciodată. Nae lonescu nu e singurul de acest soiu în satul Cuza Vodă. Mai sunt şi alţi câţiva, duşmani de moarte ai celor ce muncesc. Şi care sat din cuprinsul ţării, nu cunoaşte oare astfel de fiare de pradă? Sprijiniţi de stăpânirea boereaseii, chiaburii au jefuit zeci de ani alături de moşieri, pe ţăranul sărac şi mijlocaş, l-au asuprt, l-au batjocorit. Şi astăzi, câte nelegiuiri, câte ticăloşii mai urzesc şi fac chiaburii . Ca Nae Ionescu sunt in fiecare sat. Dar astăzi li se scurtează funia la pair. Li se îngrădeşte tot mai mult putinţa de exploatare. In fiecare sat creşte puterea celor ce muncesc. Căci ţăranii muncitori au un conducător neşovăit în luptă: clasa muncitoare, aflată astăzi la conducerea ţării Ţărănimea muncitoare este aflată cu clasa muncitoare, necruţătoare până la capăt faţă de duşmanii poporului , muncitor, A. Munteanu Din viaţa de exploatare şi jaf a chiaburilor De la o ladă cu boarfe la 81 pogoane de pământ ALEGERILE SINDICALE CONTINUA IN ÎNTREAGA TARA » Muncitorii din numeroase fabrici întâmpină alegerile prin noui succese în muncă Alegerile sindicale au continuat ieri în numeroase întreprinderi din Capitală și provincie. In Capitală, la fabrica 1.O.R., muncitorii din atelierul mecanic şi-au ales comitetul de secţie. ALATURI DE FRUNTAŞUL IN PRODUCŢIE VOICULESCU CONSTANTIN ŞI ŞLEFUITORUL-INOVATOR URDOI RADU A FOST ALEASA IN COMITET SI NICULINA ISTRATESCU FOSTA DACTILOGRAFA, CARE LUCREAZĂ ACUM LA STRUNG. Ea şi-a hiat angajamentul să-şi însuşească într’un timp scurt cunoştinţe profesionale cât mai temeinice, pentru a fi cât mai utilă în producţie. La uzinele „Laminorul” au fost alese ori două comitete de secţie, la secţia table, cutii focare şi electrică, a fost ales laminatorul Răducanu Gh., care depăşeşte norma regulat cu 8—10°/*. La secţia turnătorie, presă, sârmă şi ţevi-bare, a intrat în comitet, U.T.M.-istul Rotaru Profir, care ţine locul a doi lucrători la presa hidraulică. Alegeri sindicale au mai avut locuri în Capitală şi la întreprinderile: Vestitorul, Timpuri Noul, Monetăria Naţională, Dinamo-Cotroceni, Răsăritul Roşu, etc. Muncind cu avânt, pentru a întâmpina prin noui realizări în muncă alegerile sindicale, muncitorii de la fabricile „Sovromlemn” şi „Dorpa-Foresta” din Câmpulung-Moldovenesc au îndeplinit sarcinile planului pe Februarie şi lucrează acum în contul lunei Martie. Muncitorii din regiunea minieri Vatra Donei, lucrează de asemenea, începând din ziua de 17 Februarie, în contul lunii Martie. SCÂNTEIA Nr. 1355 In întrecerea socialistă pe care au pornit-o pentru reducerea timpului mort, muncitorii fabricii „Dorobanţul", din Ploeşti, au realizat, noul succese: înainte ei pierdeau câte 46 minute la curăţirea fiecărui darac de lână, ceea ce însemna două ore timp neproductiv silnic pentru fiecare maşină. Din această cauză, cele trei schimburi de la carde nu puteau aproviziona nici măcar două echipe de la selfactoare (maşinile de răsucit). un»ofeţiţi de prejactraţie de Partid, 9 muncitori din «chip» de curăţit darseeo au început o acţiune susţinută pentru reducerea la Ritmum a timpului mort I*scărmănat. Ei şi-au organizat munca în aşa fel, încât au înlăturat toate mişcările inutile. In prima n a întrecerii, ei au reuşit să reducă timpul de oprire al maşinor pentru curăţit deja 44 minute la 15 minute, realizând un spor în producţie de IOV». Perfecţia,Bârduşni şi ma bine munca, în ziua de 17 Februarie, echipa formată din tovarăşii Avram Matei, Coststantinescu Ion, Otuscevico Anatcsi şi Constantinescu Petre a reuşit să cureţe un dara, în 10 m’frute, iar Vineri, 18 Februarie, ei au scurtat timpul la această operaţiune la 8 minute şi jumătate. In numai 5 zle de când a început această acţiune, producţia a crescut cu încă 6%/o peste programul clitic. Tot la fabrica „Dorobanţul", muncitorii secţiei a,pretură uscată şi repansat au îndeplinit sarcinile planului pe Februarie. Sri la ora 16 dimineaţa ei au început să lucreze în contul lunii Martie. In lupta pentru reducerea timpului mort PATRU MUNCITORI DELA FABRICA „DOROBANŢUL“ AU REDUS TIMPUL DE CURĂŢIRE A DARAGELOR DELA 46 MINUTE LA 8 MINUTE $1 JUMĂTATE — muncitorii secţiilor repansat şi apretati uscată au îndeplinit sarcinile ce le revin in cadrul planului pe luna Februarie . In intreceri individuale şi pe echipe Echipe de sondori de la felieta Berca, judeţul Buzău, depăşesc normele cu 69-140 la sută In întrecerile individuale şi pe echipe cari au loc pe schela petroliferă Berce din judeţul Buzău, numeroşi muncitori au reuşit să obţină succese însemnate. La secţia mecanică, echipele de monteuri conduse de tov. Costache Gh. şi Miloneanu Gh. au întrecut normele cu 130 la sută şi 123 la sută; echipele în frunte cu Mărculescu Eugen şi Ungureanu Aurel au întrecut normele cu 80 la sută şi 60 la sută. Prima din aceste echipe s-a evidenţiat şi prin repararea într’un timp scurt a două instalaţii de pompare, precum şi prin buna îngrijire a sculelor. Muncitorii echipei lui Holo Eugen, lucrând pe sonda Nr. 65 şi la staţiile de compensare, au putut face faţă tuturor reparaţiilor. Ei au realizat 120 de sută peste noruna programată. În întrecerile dintre echipele de foraj ale sondelor Beceni 13, Arbănaşi 65 şi Berea 100, muncitorii sondei Berea au ieşit primii realizând 140 de sută peste norma fixată. S-au evidenţiat, deasemenea echipele de intervenţie conduse de Lungu şi Moise, care au reuşit să menţină gramei de intervenţie în permanentă funcţiune, izbutind astfel să deparafineze un decurs de 7 zile numeroase sonde. Sondorii Rusu Ion, Filimon Constantin şi Tătaru Marin s’au evidenţiat prin ordinea şi curăţenia în care au ţinut parcurile de separatoare dela sonda Nr. 3. Tov. Mărăcine Constantin, lucrând pe sonda nr. 55 a dat dovadă de simţ de răspundere Înlocuind numaidecât o mufă de tubing crăpată, salvând astfel sonda dela o Instrumentaţie lungă, care putea duce şi pe distrugerea ei. In cadrul lucrărilor dela construcţiile de locuinţe muncitoreşti s’au evidenţiat echipele de zidari conduse de Varlam Constantin şi Zidărescu Nicolae, cari au realizat 32 la sută peste norma fixată, realizând şi economii de, materiale, I. HOLDEA coresp. Comuna Saroşul, Judeţul Târnava Mare, a terminat toate pregătirile pentru campania insămânţârilor de primăvară Lucrările pregătitoare ale muncilor agricole de primăvară continuă pe tot cuprinsul judeţului Târnava-i Mare. Până în ziua de 7 Februarie planul de cultură a fost repartizat pe 6807 gospodării. Deasemeni, s’au transportat pe câmp până acum 16.580 tone gunoi. S’au executat probe de ger minaţie pentru 20.000 kgr. seminţe şi S’au curăţat de mărăcini 105 ha. păşuni. Până te 7 Februarie au fost reparate 9011 pluguri şi 15 tractoare. Plăşite cele mei înaintate cu privire la pregătirile pentru campania insămânţărilor de primăvară sunt Saschiv şi Mediaş. Comuna Saroşul şi-a terminat toate lucrările pregătitoare şi a fost dată de exemplu pe judeţ. ING. RASMERIŢA GR. coresp. Programul de reparare a tractoarelor la ferma de Stat Săcueni Biîor a fost îndeplinit La ferma de Stat Săcueni din judeţul Bihor, programul de reparare a tractoarelor a fost îndeplinit. Repararea celor 6 tractoare ale fermei a fost dusă pe bun sfârșit cu 10 zile înainte de termenul prevăzut. Cu prilejul probării tractoarelor reparate, s’au desțelenit câteva hectare din pășunea ferme). I fitlul unui mitati s’au înpujitat pe cais 13.013 tone gunoi In judeţul Câmpu-Lung (Muscel) planul pentru împrăştierea gunoiului pe câmp prevedea o cantitate de 12.800 tone pe o suprafaţă de 340 ha. Până la data de 15 Februarie crt. au fost însă împrăştiate 13.015 tone gunoi pe o suprafaţă de 450 ha. Tot în cadrul pregătirii însămânţărilor de primăvară, s’au reparat 1407 din 2204 pluguri cu tracţiune animală, 22 asemănătoare din 26, 158 grape din 165, şi 10 trioare din 13. S’au făcut deasemeni 500 probe de germinaţie a seminţelor. N. DINCULESCU Coresp. La S. M. T. Câmpia Turzii funcţionează o şcoala de tractorişti In ziua de 23 Ianuarie s’a deschis la Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Câmpia Turzii prima şcoală de tractorişti din judeţul Turda. Sunt Înscrişi 9 bărbaţi şi o femeie. Cursurile vor ţine 12 luni, timp In care elevii vor face o lună şi jumătate practică la S. M. T. Câmpia Turzii. După aceasta, vor urma cursurile unei şcoli a Ministerului Agriculturii. După depunerea examenului, ei vor lucra ca ajutori tractorişti la unităţile S. M. T. Paralel cu această şcoală, pe intervalul de timp 19 Ianuarie— 13 Martie, funcţionează în judeţ o şcoală de iniţiere pentru tinerii dornici de a-şi însuşi cunoştinţe tehnice în conducerea tractoarelor. La aceste cursuri iau parte 100 tineri plugari muncitori. RADU I. coresp. Fruntaşi ai muncii, decoraţi cu „Ordinul Muncii“, aleşi în comitete de secţie sindicală POPA ALEXANDRU prim-topîtor de cuptorul Siemens- Martin de pe I.S.S.-Hunedoara, decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. II. A fost ales în comitetul de secţie stoţlical de la oţelărie FERCAU SIMION macaragiu de cuptoarele Siemens- Martin dela I.S.S.-Hunedoara, decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. IIi, a fost ales în comitetul de secţie I , sindicală dela oţelărie HORVATH ALADAR prim-topitor te cuptorul Siemens- Martin dela I.S.S.-Hunedoara, decorat cu „Ordinul Muncii“ c. II. a fost ales în comitetul de serie^1 sindicală dela oţelarie BUDOI DIONISIE prim-topitor de cuptorul Siemens- Martin dela I.S.S.Hunedoara, decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. III, a fost ales In comitetul de secţie I sindicală dela oţelărie DRAGOTA NICOLAE maistru laminator, dela I. S. S.Hunedoara, decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. III, a fost ales în comitetul de secţie sindicală de la zi laminoare IMM REVISTEI Jilt HI' 01 (Iliin In scopul de a ţine o legătură cât mai strânsă cu massele de cititori, sectorul III ARLUS organizează Duminică 20 Februarie a. c. orele 10,30 în Sala Cinematografului „Noni”, din Calea 13 Septembrie o consfătuire « revistei „Veac Nou“ cu cititorii săi. După discuții, va rula un film sovietic. Teatrul Poporului din Bacău dă spectacole pentru muncitorii din judeţ Săptămâna trecută Teatrul Poporului din Bacău a vizitat oraşul Piatra-Neamţ şi centrele muncitoreşti şi rurale Buhuşi şi Roznov, dând spectacole cu piesa „O zi de odihnă“ de Valentin Kataev şi piesele pentru copii „Căsuţa din câmpie“ de S. Marşak şi „Ariciul şi Epuraşu” de Stepanski. Oamenii muncii au făcut actorilor o primire deosebit de călduroasă Deasemeni, deosebit de călduroasă a fost primirea făcută actorilor de cei peste 1000 de copii care au participat la Spectacolul dat un rate „Teatru. Iuti Comunal' din Pilntra Neamt. V. QATEJ coresp. BIBLIOGRAFIE A. Leontiev, Voluimil VÎT! !! Operelor lui I. V. Stalin Editura Partidului Muncitoresc BanMito, In volumul VIII al Operelor lui I. V. Stalin sunt cuprinse o seamă de lucrări a căror cunoaştere este deosebit de actuală şi importantă pentru ţările cu democraţie populară care contrneae socialismul. A. Leontiev analizează situaţia politică şi economică a U.R.S.S. din anul 1926, când au fost scrise lucrările cuprinse in acest volum, expunând ideile fundamentale ale acestor lucrări şi subliniind marea lor valoare teoretică şi practică. O serie de lucrări cuprinse în vol. VIII al Operelor lui I. V. Stalin se găsesc și în traducere românească în volumul „Problemele Leninismului“. Astfel sunt genialele, lucrări „Despre bazele leninismului“, „In jurul problemelor leninismului“, etc. In lucrările acestea I. V. Stalin a elaborat o seamă de probleme din cele mai importante ale ştiinţei marxist-leniniste: însemnătatea leninismului ca etapă superioară în desvoltarea marxismului ; teoria dictaturii proletariatului; rolul sovietelor ca fiică de stat a dictaturii proletare ; rolul conducător al Partidului Comunist în sistemul dictaturii proletariatului; relaţiile dintre partid şi soviete; bazele ideologice şi organizatorice ale muncii de partid etc., etc. Broşura Kit Leontiev este folositoare pentru noi pentru că ne ajută să studiem temeinic unele din cele mai importante opere ale lui I. V. Stalin şi să tragem din aceste opere învăţăminte practice In lupta noastră pentru desfiinţarea exploatării capitaliste şi pentru construirea socialismului. N. C. Clupsoria: Copilăria şi adolescenţa lui Lenin Editura Tineretului Viaţa marelui Lenin este plină de învăţăminte pentru toţi cei care luptă in rândul de avantgardei clasei muncitoare împotriva exploatării capitaliste, pentru socialism. Tovarăşa de viaţă a lui V. I. Lenin, N. C. CrupScala, povesteşte în această carte despre tinereţea, despre familia celui care mai târziu a devenit întemeetorul gloriosului Partid Bolşevic, făuritorul Ţării Socialismului. Cunoaşterea copilăriei şi adolescenţei lui Lenin este pentru tineretul nostru muncitor — mai ales în această perioadă de pregătire a făuririi unei organizaţii unice revoluţionare de tineret -- un minunat prilej de a învăţa dilictitudinea conştientă, hotărită, pe care a avut-o Lenin, din fragedă tinereţe, în lupta pentru transformarea vieţii sociale vechi, nedrepte. Copilăria şi adolescenţa lui Lenin trebue să fie un puternic exemplu pentru tineretul nostru muncitor in munca şi lupta sa pentru construirea socialismului în ţara noastră. I. V. Sergheev: Ştiinţa şi superstiţiile Editura „Cartea Mută" colecţia: „Ştiinţa pentru toţi", Superstiţiile, adică credinţele — rămase din vremurile străvechi ale omenirii — în fel de fel de lucruri care nu există, ca de pildă: iele, vârcolaci, stafii, blesteme, descântece, etc., sunt adevărate piedici în mersul înainte al oamenilor. Ele trebue înlăturate, pe de o parte demascând neadevărul lor, pe de altă parte făcând o educaţie ştiinţifică a masselor populare. Cartea lui I. V. Sergheev este de un mare ajutor In această privinţă. Autorul dovedeşte prin exemple scoase din viaţa de toate zilele că între superstiţii şi adevăr este o prăpastie uriaşi, că duşmanii clasei muncitoare Întreţin şi răspândesc aceste credinţe deşarte, superstiţiile, pentru a înşela şi pentru a exploata astfel mai uşor pe cei ce muncesc. Broşura „Ştiinţa şi superstiţiile" este scrisă într'o formă populară, pe înţelesul tuturor. Ea trebue larg răspândită, nu deosebi la sate, unde lupta împotriva superstiţiilor trebue dusă cu toată hotărirea. Au apărut în colecţia „Cartea Poporului“ din Editura pentru literatura şi arta: 1. ALEXANDRU SAHIA: Urina vie - Ploaia din Iunie 2. PETRU DUIMITRIU : Duşmănie 3. PETRE IOSIF : Cifrul 4. ALEXANDRU JAR : Moartea lui Iosif Clisei 5. MARIN PREDA : O adunare liniştită 6. PETRE DRAGOŞ : Campania 7. EUGENIU VOROBIEV : Vreau să trăiesc 8. GEO BOGZA: Sfârşitul lui Iacob Onisia 9. VLADIMIR MAIACOVSKI: Lenin (trad. Cicerone Teodorescu) 10. MIHAIL SORBUL : Meeting 11. CONST. ARGEŞANU: Ţambalul lui Chiran 12. ZAHARIA STANCU: Brazdă’ngustă şi adâncă 10. LEONID SOLOVIOV : Legenda Mării Negre 14. CICERONE, TEODORESCU: Calea Griviţei_________ ŞTIRI SPORTIVE • In amintirea eroilor ceferişti căzuţi In luptele din Februarie 1933, la Griviţa Roşie, Şcoala Elementară Nr. 1 bis din Capitală, organizează mâine două manifestaţii sportive. Elevii şcolilor Nr. 1 bis, Nr. 2, Nr. 2 bis şi Nr. 23 se vor întâlni într’un concurs de şah pentru „Cupa Vasile Roaiă“. Partidele Încep la ora 9.30 şi se dispută în localul şcolii Nr. 1 bis. După amiază, Începând de la ora 14, se vor disputa matchuri de football — pe terenul Marabi — între echipele aceloraşi şcoli, pentru „Cupa 16 Februarie". • In organizarea Consiliului Sindical Judeţean Ilfov — Secţia de educaţie, fizică şi sport — se va desfăşura Duminică la ora 10, un nou concurs de ski pe pârtia „Clăbucetul Taurului“ din Predeal. Concursul se dispută între echipele din Capitală pentru „Cupa 6 Martie“. Prima gală de box din cadrul campionatului naţional pe anul 1949, se desfăşoară astă seară te ora 19 in sala S.T.B. din Calea Dorobanţ’ Nr 31. Programul cuprinde 12 întâlniri între pugiliştîî sălilor din Capitală. A doua reuniune are loc mâine în aceia? sală te ora 10. • In judeţul Neamţ, organizaţia locală O.S.P. a programat o serie de conferinţe sportive. La prima conferinţă — ţinută zilele trecute — cu subiectul „Sportul în R.P.R.“, au participat peste 300 de sportivi. =1RADIO H= Duminică 20 Februarie 1949 RAIIMO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 1 7.30. Radio Jurnal. 7.45 Buletiniul de ştiri în limba rusă. 7.53. Cântece şi jocuri populare româneşti. 8.00. Sonate în mi bemol op 81 pentru pian de Beethoven. RADIO ROMANIA 8.15. Emisiune în limba maghiatri. RADIO BUCUREŞTI I 8.15. Muzică uşoară (discuri) RADIO BUCUREŞTI II 7.00. Jocuri româneşti. 8 00. cântăreţi sovietici. 9.00 Simfonia VT-a „Pastorate“ de Beethoven. 10.20. Orchestra Ionel Vlădescu. 11.00.Muzică variată uşoară. 11.30. Muzică corală variată. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1 8 45 Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 9.00. Ora copiilor. 10.00. Ansambluri de muzică populară. 10.15. Scene vesel© din opere şi operete. 11 00. Concertul simfonic a Orch, Filarmonica, Transmisie del® Ateneul Român,dirijează Maestrul George Georgescu, solist : Radu Mihail, pian. In program : Simfonicta no. 3 în labemol de M. Andrieu ; concert în mi minor pentru pian şi orchestră de CARpm , Simfonia clasică în re major de Prokofiev ; multe din baletu! „Nunta în Carpeţi“ de Paul Constantinescu In pauză: „Griviţa roşie“ în poezia noastră. 12.50 . Mici piese instrumentale 13.00. Orchestre Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Bucureşti „B. Lăutaru“ 14.00. Radio Magazin. 14.20. Revista presei. 14.30 Radio Jurnal. 14.45. Fragmente din ,, Sheh criza da“ de Fimski Korsakov. 15.08. Muzică uşoară. 15.15 Ora Satului 16.15. Hora Satului, cântă Ansamblul de cântăţiile româneşti şi sovietice dirij, de Anatol Albin. 18.30. Uverturi şi Selecţiuni din opere. 17 00 Sâ învăţăm cântece noui. 17.30. Varietăţi sovietice. RADTO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I 18.00. Ioana Radu, voce, cu taraful Fir Lalea 18.30. Mică enciclopedie muzicală. 18.40. Jurnal sonor. 19.10. Theodor şi Edgar Operna (la două plane). 19.35. Universitatea Radio . Regimul democraţiei populare încurajează creaţia ştiinţifică, literară şi artistică, de Mihail Roller. 19.45. Muzică populară românească. 20.00 Radio Jurnal. 20.15. Corul Radio dirij. de prof. Dumitru Botez. 20.45. Dansuri clasice. 21.00. Comentarul evenimentelor externe. 21.10. Din cântecele compozitorilor sovietici. 21.30 Buletin sportiv. 21.40. Anton Adrian Sarvaş (vioară). RADIO BUCUREŞTI . 18.00. Concert de muzică variată. 19.00. Recital colectiv al Sind Art, Instr. şi Lirici din Bucureşti. 19.30. Valsuri de Ceaikovski. 20.00. Orchestra Vasile Julea. 20.40. Muzică variată şi uşoară. 21.20. Piese instrumentale RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI IŞI RADIO BUCUREŞTI IV 22.00. Radio Jurnal RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.25. Buletinul de ştiri în limba rusă. 23.30. Radio Jurnal 13.55. Muzică populară românească. RADIO BUCUREŞTI II 22.15 Raisa Cardaşiu, canto, I 22.30. Concertul în re major pentru vioară şi orchestră de Mozart (discuri). 23.00. Ora exactă, închiderea emisiunii. De la orele 20.30 — 23.30 Portul pe 32.4 m. şi Poetul pe Unda Scurtă pe 25 m. şi Radio România Liberă pe 48.3 m. emit Peatru străinătate. 20.30 Emisiune în limba greacă. 21.00. Emisiune în limba sârbă. 21.30 Emisiune în limba rusă. 22.00. Emisiune în limba germană. 22.30 Emisiune în limba franceză. 23.00. Emisiune în limba engleză. INFORMAŢII Filiala A. R. L. U. S.-Bucureşti, Secţia C.F.R., anunţă că Sâmbătă 19 Februarie a.c., orele 17, va avea loc în Sala Teatrului C.F.R.Giuleşti, conferinţa Maiorului Russu, din Armata Sovietică despre: „Forţele Armate ale Uniunii Sovietice, Straja Păcii şi Securităţii Popoarelor“. După conferinţă va urma prezentarea piesei: „Inima înflăcărată“ de Ostrovsky. Casa Prieteniei Sovieto- Române organizează Sâmbătă 19 Februarie 1949, orele 19, în localul Bibliotecii, din Str. Batiştei Nr. 12, o şedinţă de consultaţii cu tema : „Cea de a 31-a aniversare a Forţelor Armate ale U. R. S. S.S. v. Consultaţiile vorfi date de maiorul Gheorghiu, 4k,as Intrarea liberă.