Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)
1949-06-10 / nr. 1447
2 Primele standarde de Stat intră în vigoare Care sunt foloasele standardizării Cu începere de la 1 Iulie intră in vigoare primele standarde de Stat, aprobate de Comisiunea de Standardizare, pentru o serie de produse alimentare : marmeladă, pastă de tomate, salam de iarnă tip „Sibiu”. Au fost de asemenea stabilite standarde de Stat pentru amidon, dextrină şi glucoză şi sunt în studiu o serie de standarde pentru paste făinoase, oţel, metale şi aliaje neferoase, utilaj pentru industria minieră şi petroliferă, produse de hârtie, produse petrolifere, produse de lemn, unele produse chimice, ciment şi materiale de construcţie, etc. Ce sunt standardele de Stat ? Standardele sunt norme tehnice prin care se stabilesc caracteristicile produselor, cu alte cuvinte calitatea lor, forma, dimensiunea, etc. Introducerea standardizării în economia noastră pune capăt risipei rezultate din fabricarea unor varietăţi nesfârşite de produse de acelaş fel. Capitaliştii erau interesaţi în crearea şi menţinerea acestui haos în producţie. In industria textilă, de pildă, se fabricau zeci de varietăţi de pânzeturi, care nu se deosebeau între ele decât prin denumire sau prin preţ, toate fiind de aceeaşi calitate. Cumpărătorii, desorientaţi, plăteau scump pentru produsele în jurul cărora se făcea mai multă reclamă. Aceeaşi era situaţia în numeroase alte ramuri industriale. In metalurgia prelucrătoare, de pildă, se produceau numeroase piese de schimb de diferite tipuri. Această varietate de produse impunea fabricarea şi menţinerea în depozitul unei uzine metalurgice a cea. 40.000 de modele diferite de piese. Se înţelege de la sine că piesele erau extrem de scumpe. In ce priveşte utilajul agricol, se fabricau în ţara noastră nu mai puţin de 250 de tipuri de sape, când nu erau necesare decât cel mult 20 tipuri. In industria materialelor de construcţie se fabricau peste 15 formate de ţiglă, iar în industria lemnului, a hârtiei, pielăriei, in industria chimică, alimentară, etc., se fabricau deasemeni un număr nesfârşit de tipuri de produse, care nu făceau decât să îngreuneze munca în fabrici, să scumpească preţul fabricatelor şi să îngreuneze procurarea materialelor de înlocuire. Din cauza numărului mare de tipuri de ţiglă, de pildă, nu se putea găsi întotdeauna tipul necesar pentru o reparaţie, aşa încât de multe ori fie că un acoperiş stricat era lăsat nereparat, fie că trebuia înlocuit în întregime acoperişul, deşi numai câteva ţigle erau sparte. Desigur că lucrul acesta convenea de minune capitalistului, care putea vinde astfel mai multă marfă şi avea posibilitatea să realizeze supra-profituri mai mari. Standardizarea — un mijloc de a reduce preţul de cost al produselor şi de a îmbunătăţi calitatea lor Produsele pentru care au fost stabilite standarde de Stat nu vor mai putea fi fabricate decât cu respectarea strictă a normelor fixate. Marmelada, de pildă, va trebui să fie preparată după anumite procedee, va trebui să cuprindă un anumit procent de fructe, zahăr, etc. fără a se admite în amestec dovleac, morcovi sau alte produse cu care capitaliştii obişnuiau să falsifice marmelada. Tot astfel, în metalurgia prelucrătoare, se va fabrica un număr mai redus din acelaş fel de produse, dar după nor- me tehnice şi de calitate pre- cise. Produsele respective vor putea fi astfel procurate mai uşor, evitându-se situaţia din trecut, când se fabricau produse de numeroase dimensiuni şi diferite calităţi. In felul acesta standardizarea — aşa cum se aplică la noi — înseamnă pentru massele celor ce muncesc o garanţie cu privire la calitatea superioară a produselor pe care industria le pune la îndemâna poporului muncitor — şi înlesneşte aprovizionarea cu cele trebuincioase. Standardizarea aduce in acelaş timp o uşurare simţitoare a procesului de producţie şi permite realizarea de economii însemnate de materii prime şi materiale, înlăturând totdeodată necesitatea de a se face stocuri mari de produse. Muncitorul nu va mai fi nevoit să oprească mereu maşina şi s-o potrivească spre a fabrica alt produs. El va putea lucra aproape fără întrerupere, folosindu-şi mai bine timpul de lucru şi forţa sa de muncă. In acest mod, va creşte productivitatea muncii, se va îmbunătăţi simţitor calitatea produselor şi se va reduce preţul lor de cost, în timp ce muncitorul va câştiga mai bine, iar consumatorul va plăti mai ieftin produsul de care are nevoe. De aceea muncitorii, tehnicienii şi inginerii trebue să participe activ şi să sprijine stabilirea şi aplicarea standardelor de Stat, contribuind şi în felul acesta la înlăturarea lipsurilor de care mai suferă producţia noastră, contribuind la îmbunătăţirea calităţii produselor, la progresul tehnic al producţiei şi prin aceasta, la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. L. Țintea Excursii muncitoreşti organizate de secţia turism a C. G. M. Confederaţia Generală a Muncii, Secţia Turism, anunţă următoarele excursii pe care le organizează la sfârşitul acestei săptămâni pentru muncitorii din Bucureşti. La cabanele din munţii Bucegi. Plecarea din Gara de Nord, Sâmbătă 11 iunie, înapoierea Duminică 12 Iunie, seara. Costul (cu dormitul la cabane) lei 230. Pe Valea Prahovei. Plecarea Duminică 12 Iunie, dimineaţa, înapoierea Duminică seara. Costul lei 190 de persoană. La Giurgiu, cu vaporul pe Dunăre până la Olteniţa. Plecarea din Bucureşti, Duminică 12 Iunie dimineaţa, înapoierea seara. Costul de persoană lei 200. La Olteniţa cu vaporul pe Dunăre până la Giurgiu. Plecarea din Bucureşti, Duminică 12 Iunie dimineaţa, înapoierea seara. Costul de persoană lei 200. La Cheia, prin Vălenii de Munte — Mâneci Ungureni. Plecarea Duminică 12 Iunie, dimineaţa, înapoierea, seara. Costul de persoană lei 200. Trenuri speciale la Snagov. Plecarea din Bucureşti Duminică 12 Iunie, dimineaţa, înapoierea seara. Costul trenului dus-întors lei 40. înscrierile se fac pe bază de tablou semnat de președintele și secretarul Comitetului de Întreprindere. — Drum bun, tovarăşi !... — Rămâneţi cu bine. Şi-aveţi grijă!... In forfota gării de Nord, oamenii se cunosc, îşi strâng mâna. Prieteniile se leagă repede. Metalurgişti, mineri, textilişti, muncitori pielari, oameni ai muncii din diverse regiuni ale ţării se găsesc în trenul acesta, care-i duce la odihnă. — Aici, tovarăşi, aveţi locuri aici!... Voia bună e molipsitoare. Se întinde cu repeziciune de la un vagon la altul. Prin şirul de vagoane, un muncitor îşi caută tovarăşii. — Constructorii, unde's constructorii ? — Constructori sunt peste tot tovarăşe, îi surâde maistrul Petrescu Constantin. Eu îs ţesător, dar la urma urmei toţi suntem constructori. Toţi construim pentru ca ţara noastră să fie mai puternică şi noi să trăim mai bine... Nu te uita cam 62 de ani... Să fii cât de bătrân, şi’ntinereşti când vezi veselia asta. In privirea tovarăşului Petrescu Constantin străluceşte o bucurie adâncă, proaspătă. Faţa lui, brăzdată de cute, se deschide într-un zămbet larg. Veselia creşte şi te cuprinde pe nesimţite. Trenul e lung, cu vagoane strălucitoare, împodobite cu crengi de brăd. Prin ferestrele vagoanelor, zeci de braţe flutură buchete de flori. — Petrecere bună, tovarăşii... „LOCURILE ASTEA MINUNATE SUNT ACUM ALE NOASTRE" Valea Prahovei... Ploeştii au rămas în urmă. Câmpia şi dealurile molcome ale Câmpinei, scăldate în soare, ne întâmpină prietenos. Apa limpede a Prahovei resfrânge razele soarelui în sclipiri de diamant. Am trecut de Comarnic. De după culmile dealurilor se ridică, semeţe, vârfurile Bucegilor. Ziduri masive de piatră, stânci ascuţite se profilează pe albastrul cerului. Ochii oamenilor sunt furaţi de frumuseţea priveliştii. — Acum, locurile astea frumoase sunt ale noastre, tovarăşi !... Prin grija Partidului şi a Guvernului. Aci ne vom odihni şi vom căpăta sănătate şi puteri noui de iainncă. Dumitrescu Ion şi-a spus gândul cu glas tare. Aici, în vecinătatea munţilor, în aerul proaspăt cu mireasmă de brad, în vilele acestea albe şi spaţioase, prin care, odinioară, n'a călcat picior de muncitor, îşi vor petrece concediul lăcătuşul Dumitrescu Ioan de la fabrica „Vasile Roaită" şi tovarăşi ai săi de muncă, mii şi mii de muncitori din fabrici, din uzine şi mine. Toţi sunt fruntaşi ai muncii. Lăcătuşul Dumitrescu loan, de pildă, e decorat cu „Medalia Muncii". Secţia în care lucrează turnătorul loan D. Nicolae a primit „Drapelul Muncii" pe fabrică. Lăcătuşul Cămpeanu Petre şi tâmplarul Grigore loan au fost daţi de multe ori ca pildă de dragoste şi devotament în muncă. Pentru cele 15 zile de concediu pe care le va petrece la munte, Dumitrescu Ioan nu plăteşte nimic. Confederaţia Generală a Muncii suportă toate cheltuelile. De aceeaşi grijă şi atenţie se bucură şi Coca Constantin, muncitor la „Flacăra Roşie", de asemenea decorat cu „Medalia Muncii", de aceeaşi preţuire se bucură şi tovarăşa Ionel Elisabeta, sudor la uzinele „23 August" decorată cu „Medalia Muncii" şi alte sute şi sute de muncitori ca ei. Alţii plătesc câte 520 sau 860 de lei. Asta-i tot. In preţul acesta intră transportul, intră cazarea şi masa pe cele 15 zile de odihnă. STRUNGUL MEU E PE MÂINI BUNE Sinaia îşi primeşte sărbătoreşte oaspeţii. Gara forfoteşte de lume. Muzică, male, cântece. Delegaţii de muncitori din localitate întâmpină cu male şi flori pe tovarăşii veniţi. — Bine aţi venit la noi, tovarăşi ! La Poiana Ţapului, la Buşteni, aceeaşi primire sărbătorească. Cântece şi flori, male şi strigăte de bun venit. Ne apropiem de Predeal. Trenul pătrunde într'o vale scăldată în lumină. Verdele întunecat al bradului, cel deschis al fagului, îţi fură privirea. In vagonul muncitorilor dela „23 August", discuţiile se însufleţesc. Oamenii vorbesc de producţie, despre treburile din uzină. — Acum eu n'am grijă — se aude glasul strungarului Plamadealciuc Nichita. Nu degeaba l-am ţinut pe Hobincă Constantin doi ani pe lângă mine. Pricepe acum bine lucrul, şi-i om de nădejde. Strungul meu e pe mâini bune. — Şi eu am oameni de nădejde în secţie, tovarăşe, se aude vorba lăcătuşului Ştefăniţă Ion de la secţia montaj locomotive. Nu mi-e teamă c'o să rămânem în urmă. PREDEALUL... O parte din muncitori a coborît la Sinaia. Alţii au rămas la Buşteni, la Poiana Ţapului. Cei mai mulţi merg la Predeal. Predealul şi-a primit îneg de eri primii oaspeţi: mineri din Valea Jiului, dela Ocna de Fier, metalurgişti dela Reşiţa, constructori, petrolişti... In gară se formează grupuri, grupuri. — Petroliştii, unde's ? — Aici, tovarăşi, aici!... — „23 August" ? — Aici, tovarăşi. Trei vile albe, mari, curate, dintre cele mai frumoase, au fost rezervate tovarăşilor de la „23 August". De acum o săptămână le-am pregătit, vorbeşte tov. Mihail Toneş, administratorul vilelor. In camerele spaţioase, cu miros de brad, muncitorii sunt repartizaţi câte doi. Matei Nicolae şi Mitu Felie de la uzinele „Republica" au luat împreună o cameră. Au două paturi mari, cu saltele moi, de lână. Păturile şi cearceafurile sunt noi. Cea mai mare parte din vilele din Predeal au fost utilate cu mobilă şi lingerie nouă. Confederaţia Generală a Muncii a făcut eforturi serioase ca să pună la punct fiecare vilă, începând cu repararea zidurilor şi până la becul electric. Patru restaurante mari, curate, asigură masa muncitorilor. Feţe de masă albe, tacâmuri strălucitoare, oameni care servesc cu pricepere şi îndemânare. — Apăi aici să tot trăeşti tovarăşe, vorbeşte strungarul Pickny Ion dela Reşiţa. Alături de masa reşiţenilor, stau minerii dela Lupeni, şi cei dela Ocna de Fier. Ceva mai încolo, e masa metalurgiştilor dela „23 August". — Aici parcă s'a mutat industria grea, glumeşte minerul Freis Ion de la Lupeni decorat cu „Ordinul Muncii". — Păi şi porţiile astea, parcă-s făcute pentru industria grea, tovarăşe! remarcă lăcătuşul Aursechioaiei C-tin. D'aicea o să plecăm cu puteri nu glumă. Măi, că multe lucruri bune se fac în ţara asta a noastră. Astea-s roadele muncii noastre ! Apăi că la anul om fi şi mai mulţi care o să venim p'aici. Supa cu carne e gustoasă. Felul doi e tot o mâncare cu carne. Apoi vine desertul. — Măi tovarăşi, rosteşte un petrolist dela o masă vecină, dar bine grijeşte de noi Partidul ! După masă, oamenii s'au împrăştiat pe la casele lor. — Două ceasuri sdravene de somn, cum spunea minerul Minea Dumitru, o raită pe la club, după o carte, după un ziar şi apoi masa de seară. — Cluburile vă aşteaptă tovarăşi. Două sunt de-acum deschise, subliniază tov. Rizea Traian. Mobilă nouă, cărţi noui. Al treilea club îl deschidem zilele astea. Dealtfel şi la vile o s'aveţi la îndemână cărţi, ziare... Noaptea a coborît uşor peste Predeal. Sgomotele se topesc. Luminile caselor se sting una câte una. In razele aurii ale lunii, munţii par străji neclintite care veghiază somnul Odihoa terori oaspeţilor Valeria Buturu Prima zi de odihnă Acum cinci luni de zile, o serie de funcţionari ai fostelor Centrale Industriale au fost trimişi la Uzinele „Republica’’ pentru a învăţa o meserie şi a deveni astfel folositori producţiei. Ei au urmat cursurile şcolii tehnice ale uzinei şi au fost ajutaţi de muncitori ca să înveţe meşteşugul. Rezultatele sunt satisfătoare. Astfel, Cărăruş Ilie şi Prodan Ştefan sunt astăzi strungari. Ei lucrează la strungurile de filetat mure. In luna Mai, primul şi-a depăşit norma cu 72aU, iar al doilea cu Constantinescu Gh., Giurea Ion, Cilibiu Albert şi Stoiciu Teodor au dat o probă practică de struigjire, fiind definitivaţi ca strungari şi înca-\ draţi în categoria IV-a gru-\ pa II-a de salarizare. Alături de aceştia au mai trecut în producţie ca lucrători calificaţi alţi 32 de foşti funcţionari. Datoria muncitorilor cu ex- perienţă este de a-i sprijini mai departe pentru ridicarea calificării lor; deasemeni cei 38 de noui lucrători trebuie să-şi dea silinţa de a face noui progrese. Temlor eseu SC Coresp. La uzinele „Republica“ 38 funcţionari trecuţi în producţie au devenit lucrători calificaţi La minele de mangan Arşiţa judeţul Câmpu-Lung Moldova programul de producţie pe luna Mai a fos depăşit cu 17 la sută Minerii de la minele de mangan Arşiţa jud. Câmpu-Lung Moldovenesc, au reuşt să depăşească programul de producţie pe luna Mai cu 17 la sută. S’au evidenţiat în mod deosebit echipele fruntaşe Iacob Sicşa care a depăşit norma cu 39 la sută Pop Ştefan cu 36 la sută, Dorneanu Petre cu 36 la sută şi Şuţea Dumitru cu 31 la sută. Echipa de la funicular, organizându-şi bine munca, a avut şi luna aceasta cea mai mare depăşire de normă pe întregul şantier. In cursul lunii Mai, s’au obţinut deasemeni însemnate economii de carbid, explozivi şi lemn de mină. GPRflash N. coresp. SCÂNTEIA Nr. 1447 La societatea „Sovrompetrol", regiunea 11, au sosit maşini din Uniunea Sovietică In fabricile şi întreprinderile din ţară conttinuă să sosească materiale şi maşini din U. R. S. S. Aşa de pildă, zilele trecute au sosit la societatea „Sovrompetrol” regiunea 11, 6 set°£e de maşini şi strunguri din Uniunea Sovietică Cu ajutorul acestor maşini, muncitorii şi tehnicieni, de la „Sovrompetrol’’ regiunea 11 vor putea obtine noui succese in munca lor Gh. Istoveanu corespondent Prin folosirea talcisBaia lichid La secţia piei fine a fabricii „Ianoş Herbak" din Cluj se face o economie de 75°/# talc La secţia de piei fine a uzinelor „Ianoş Herbak” din Cluj se întrebuinţează mari cantităţi de praf de talc. Preocupat de dorinţa de a face economii, tov. Mihai David, lăcătuş la această secţie, a confecţionat un aparat de stropit soluţie de talc, cu ajutorul căruia se face o economie de talc de 75®/0. Folosirea acestui aparat face ca aerul din secţie să nu mai fie îmbâcsit cu praf ca înainte. CONFERINŢA UNIUNII SINDICATELOR C. F. R In prezenţa tovarăşului Gheorghe Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, a avut loc zilele acestea conferinţa Uniunii C. F. R., la care au luat parte preşedinţii şi secretarii sindicatelor din această importantă ramură de activitate. Conferinţa a analizat activitatea sindicatelor C. F. R. în ce priveşte întrecerea socialistă încheerea şi aplicarea contractelor colective şi încheerea şi administrarea bugetelor sindicatelor. Organizarea temeinică a întrecerii socialiste trebuie să fie o preocupare a fiecărui sindicat Din rapoartele prezentate la Conferinţă a reuşit în mod clar că elanul întrecerii socialiste în această ramură a sporit simţitor, datorită activităţii de zi cu zi a sindicatelor, sprijinite puternic de organizaţiile de Partid. La sfârşitul lunii Februarie, de pildă, se găseau antrenaţi in întrecerea socialistă 67» din totalul salariaţilor C.F.R.-işti din întreaga ţară. La sfârşitul lunii Aprilie, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai a cuprins 327» din totalul salariaţilor C.F.R. C.F.R.-iştii de la Griviţa Roşie, câştigătorii Drapelului Producţiei în ramura feroviară, a căror chemare la întrecere socialistă a înflăcărat sute de mii de muncitori din ţara noastră, au depăşit planul de producţie, pe Aprilie în cadrul întrecerii, cu 34’/». Muncitorii atelierelor C.F.R. Timişoara, Arad şi Cluj au realizat deasemenea însemnate depăşiri de plan. In cadrul întrecerii socialiste ce s’a desfăşurat în unităţile C.F.R. s’au realizat economii importante de materii prime şi combustibil. Chemarea echipelor de pe locomotiva No. 50.651, din Depoul Bacău, a antrenat multe echipe de mecanici şi fochişti în lupta pentru realizarea de economii de materiale şi combustibil. Conferinţa Uniunii C.F.R. a scos însă la iveală şi o serie de lipsuri în organizarea întrecerii socialiste, atât în ce priveşte activitatea Uniunii, cât şi activitatea sindicatelor. Aşa, de pildă, Uniunea C.F.R. nu a dat atenţia cuvenită organizării întrecerii în unităţile Mişcare, Telecomunicaţii şi întreţinere, întrecerea socialistă în aceste unităţi a decurs în mod sporadic şi neorganizat. In unele unităţi ale C.F.R.ului, întrecerea socialistă a fost organizată în mod superficial. Aşa, de pildă, muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele Paşcani, fără să analizeze posibilităţile materiale şi condiţiunile tehnice ale atelierului lor, au primit chemarea la întrecere adresată de tovarăşii lor de la Atelierele Galaţi, luându-şi angajamente pe care nu le-au putut realiza. In multe locuri, sindicatele C. F. R. nu au dat atenţia cuvenită consfătuirilor de producţie, care constituie un mijloc eficace pentru sesizarea şi îndreptarea lipsurilor de care suferă producţia. Pe de altă parte, unele sindicate C. F. R. nu au avut o preocupare permanentă pentru activizarea grupelor sindicale, astfel încât aceste grupe să devină factori activi în organizarea şi desfășurarea întrecerii socialiste. O altă lipsă care a îngreunat desfășurarea întrecerii socialiste, în unele unităţi C. F. R., o constituie insuficienta colaborare între sindicate şi conducerile întreprinderilor. La C. F . R., toate contractele colective au fost încheiate Uniunea şi sindicatele CFR. au realizat succese importante in activitatea depusă pentru încheierea contractelor colective. Toate cele 39 de contracte colective din ramura feroviară au fost încheiate, vizate de Uniunea şi Departamentul C. F. R. şi trimise unităţilor din diverse regiuni ale ţării pentru a fi aplicate. Conferinţa s-a ocupat în mod amănunţit de felul cum sindicatele au trecut la aplicarea acestor contracte. Din rapoartele date s’a văzut că într’o serie de unităţi s’a început realizarea angajamentelor prevăzute în contract. Aşa, de pildă, la Atelierele Griviţa Locomotive s’a şi făcut o lucrare prevăzută în contract, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor. Comisiile care au lucrat la redactarea contractelor colective, în cadrul sindicatelor C. F. R. din Bucureşti, au fost transformate în comisii de urmărire a aplicării contractului colectiv. Nu peste tot însă, sindicatele au avut grijă să vegheze la aplicarea contractului colectiv. Conferinţa a dat ca sarcină tuturor sindicatelor ca să urmărească zi cu zi felul cum se aplică aceste contracte, să semnaleze Uniunii toate dificultăţile pe care le întâlnesc. Problemele financiare Conferinţa Uniunii C. F. R. s’a ocupat pe larg de felul cum sindicatele îşi încheie şi administrează bugetele lor. S’a văzut din rapoartele date că unii din preşedinţi şi se- cretari de sindicate nu acordă importanţa cuvenită ace- I stei probleme. Ori, de felul cum este administrat bugetul sindicatului respectiv depinde crearea mijloacelor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii sindicatului în toate direcţiile. In linii generale, toate cele trei probleme desbătute de Conferinţa Uniunii C. F. R. — după cum s’a văzut în cadrul discuţiilor purtate — sunt strâns legate de felul cum activează grupele sindicale. De aceea atenţia Uniunii şi a sindicatelor trebuie să fie îndreptată spre activizarea acestor inele de legătură dintre massa salariaţilor şi conducerea sindicatelor, pentru ca ele să devină într’adevăr factori activi în lupta de construire a socialismului. Salutăm apariţia revistei „Ştiinţa şi tehnica pentru tineret“ Zilele acestea a apărut revista „ŞTIINŢA ŞI TEHNICA PENTRU TINERET", editată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor. Cu un conţinut bogat şi variat, ilustrat cu numeroase fotografii şi desene lămuritoare, primul număr al revistei constituie un început plin de făgădueli pentru viitor. Desprindem câteva titluri care pot da o imagine asupra conţinutului revistei: „Premiaţi ai Academiei R. P. R. pentru realizări în ştiinţă şi tehnică", „Cărbunele, izvor de energie", „Seceta poate fi învinsă”, „Apariţia vieţii pe pământ", „Prin munca inovatorilor se naşte o tehnică nouă”, etc. Această revistă răspunde unei dorinţe reale a tineretului şi a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră de a-şi îmbogăţi mereu cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice. Mergând pe drumul trasat de Partidul Muncitoresc Român, de a spulbera, cu ajutorul armei ascuţite care este ştiinţa înaintată, prejudecăţile, superstiţiile, ignoranţa care mai sălăşlueşte încă în multe minţi, de a lămuri pe bază ştiinţifică o serie de chestiuni actuale şi importante, revista „Ştiinţa şi tehnica pentru tineret", atacă încă de la primul număr câteva probleme arzătoare fie de ordin general, fie aplicate la anumite împrejurări concrete. Un mare joc din revistă îl cuprinde popularizarea nouilor cuceriri ale celei mai avansate ştiinţe — ştiinţa sovietică; deasemeni, un loc de seamă este consacrat realizărilor oamenilor de ştiinţă şi inovatorilor în producţie din ţara noastră, călăuziţi de ştiinţa sovietică. O seamă de sarcini importante stau în faţa revistei „Ştiinţa şi tehnica pentru tineret". In primul rând aceea de a-şi lărgi tot mai mult cercul colaboratorilor, cuprinzând mereu mai mulţi academicieni, profesori, figuri de frunte ale ştiinţei din ţara noastră, care să împărtăşească pe înţelesul masselor, bogatele lor cunoştinţe. Deasemeni, să atragă scriitori, cari, în colaborare cu oamenii de ştiinţă, să scrie literatură ştiinţifică, contribuind activ la campania de popularizare a ştiinţei. O altă sarcină de mare însemnătate este aceea de a lega feluritele materiale înfăţişând unele teorii ştiinţifice sau unele aspecte ale ştiinţei sovietice, de realitatea din ţara noastră, de împrejurările concrete în care se desfăşoară munca pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, de problemele tehnice care se ridică neîncetat în faţa oamenilor muncii de la noi, mai ales de lupta dârză pornită împotriva obscurantismului şi ignoranţei, împotriva prejudecăţilor, svonurilor şi superstiţiilor. Pentru a-şi atinge pe deplin ţelul, articolele şi reportagiile trebuesc scrise într-un limbaj cât mai simplu, mai popular, cât mai eliberat de povara expresiilor de specialitate necunoscute marilor masse ale cetitorilor. Desenele care împodobesc revista trebue să fie cât mai grăitoare, spre a fi un ajutor de preţ în înţelegerea articolelor. Revista „Ştiinţa şi tehnica pentru tineret" constitue o armă puternică în lupta pentru răspândirea ştiinţei şi tehnicii în ţara noastră, pentru combaterea obscurantismului şi misticismului întreţinut şi răspândit de duşmanii poporului muncitor. Urăm revistei izbândă în îndeplinirea marilor sarcini ce-i stau în faţă. Elevii şcolilor tehnice repetă materia in vederea examenelor In şcolile tehnice, elevii se pregătesc pentru examene. Câtă deosebire este între felul în care se pregăteau elevii înainte şi cel în care se pregătesc astăzi. Dacă intrai mai de mult, sau chiar acum un an într’un liceu, vedeai prin diferite colţuri câte un elev care-şi astupa urechile cu mâinile şi „tocea” dintr-o carte. Apoi închidea cartea şi încerca să spună lecţia pe dinafară. Astăzi, în şcolile tehnice, elevii capătă o altă educaţie, o educaţie sănătoasă. Acum, te întâmpină o atmosferă de muncă, de adevărată învăţătură, adâncită, creatoare. In recreaţie, elevii stau în grupuri şi repetă. Iar în timpul orelor, repetiţia se face cu ajutorul profesorilor. Se dă o foarte mare importanţă acestei perioade de repetare şi sintetizare a materiei, căci ea dă elevilor posibilitatea să adăncească temele, să-şi desvolte aptitudinile creatoare. De aceea, profesorii împreună cu elevii au căutat şi au găsit fel de fel de metode, tot mai bune, de organizare a acestei munci. împărţirea precisă a materiei La şcoala tehnică metalurgică No. 1, de pildă, profesorul de tehnologie profesională, Ringelstein, şi-a făcut un plan amănunţit. „A împărţit materia pe zile în aşa fel încât până la începutul examenului să se poată repeta toată materia. In timpul orei, profesorul ascultă din lecţiile care se repetă, pe elevii cu note mai slabe. Numai când aceştia nu pot răspunde la o întrebare, ei sunt ajutaţi de alţi elevi care cunosc mai bine lecţia. Metoda aceasta este bună. In felul acesta, toată clasa este atentă şi învaţă, dar mai ales elevii slabi sunt mult ajutaţi. Ei au ocazia să-şi verifice şi să-şi îmbunătăţească cunoştinţele. Este necesar însă ca profesorul să fie mai apropiat de elevi, să-i ajute şi mai mult. Tonul aspru şi cuvinte descurajatoare ca ,,du-te la o parte că nu ştii nimic” sau „zi şi tu ceva”, pe care le mai folosesc câteodată unii profesori trebuie să dispară, deoarece dăunează mult pregătirii examenelor şi educaţiei în general. Este adevărat însă că unii elevi din clasa I A se prezintă la lecţie fără să fie pregătiţi. Ei trebue să fie ajutaţi de colegii mai pregătiţi şi îndemnaţi să facă eforturi pentru repetarea temeinică a materiei. Exemple de aplicare practică La şcoala tehnică metalurgică No. 2, profesorul Bey Gheorghe care predă „materii prime”, într-una din ore a explicat elevilor clasei I A modul de folosire a riglei de calcul, dându-le numeroase exemple de calculare a logaritmilor. La această oră, pentru un schimb de experienţă, a participat şi profesoara de matematică. Elevii au arătat un deosebit interes de la începutul orei, când profesorul i-a anunţat că vor face o aplicaţie care le va folosi în viaţa lor de viitori tehnicieni. După explicaţii s’a trecut imediat la practică. Elevii s-au grupat în jurul celor 6 rigle de calcul existente în clasă. Profesorul dădea o problemă de rezolvat, apoi trecea din bancă în bancă, dând indicaţii asupra felului cum trebue să se ţină rigla in mână, etc. Elevii îşi dau tot mai mult seama că astăzi profesorul este un îndrumător, un prieten adevărat care ii ajută în muncă. In munca practică din atelier, fetele sunt in frunte In această perioadă de repetare a materiei, și munca în atelier este mai intensă. La şcoala tehnică metalurgică No. 2 elevele stau în primele rânduri ale acestei munci. ,,Din păcate, suntem numai 6 eleve aici la metalurgie 2” — ne spune eleva Niculescu Alexandrina din clasa I A. „Unele fete n’au venit de frică să nu-şi strice mâinile”. Intr’adevăr, facultăţile teoretice sunt pline de studente; la Facultatea de Filologie de pildă, în anul I, sunt 150 de studente şi 57 de studenţi, în schimb în şcolile tehnice şi în Facultăţile practice numărul fetelor este foarte redus. Astfel în anul I al Facultăţii de Construcţii din Institutul Politehnic Bucureşti sunt 136 băeţi şi 7 fete. împotriva acestei mentalităţi înapoiate trebue dusă o serioasă campanie de lămurire. Este necesar ca din ce în ce mai multe fete să se îndrepte spre şcolile tehnice, spre învăţământul practic, încadrarea în diferite ramuri de producţie a tot mai multe femei, realizările obţinute de acestea în muncă, arată că şi femeile pot fi şi trebue să fie cadre tehnice bune, în munca de construire a socialismului în ţara noastră. Elevele din şcolile tehnice, trebue să dovedească şi ele acest adevăr, pregătindu-se cât mai bine pentru examene şi absolvind clasele cu note cât mai mari . Croitorii Informaţii A apărut: „ISTORIA PEDAGOGIEI“ lucrare întocmită de acad. Mihail Roller, conf. univ. I. Bălănescu, conf. univ. I. Berea şi prof. E. Weigl, pe baza unui documentat material inedit. Volumul de 450 pagini — 170 lei. Se găseşte la toate librăriile din ţară. A.R.L.U.S. şi Casa Prieteniei Sovieto-Române anunţă pentru joi 9 iunie orele 18:30 conferinţa maiorului Diordiev D. M. din Armata Sovietică despre: „Teoria marxist-feninistă despre clase şi lupta de clasă“. Conferinţa va avea loc în sala de festivităţi a Casei Prieteniei Sovieto-Române din strada Batiştei nr. 14 şi va fi urmată de un film sovietic. ★ ARLUS — Filiala Bucureşti, — anunţă o conferinţă despre : „Con- Culturale tractele colective“ — care va avea loc joi 9 Iunie 1949, — orele 19 — la Parcul de Cultură şi Odihnă al Casei Prieteniei Sovieto-Române — din strada Dr. Staicovici Nr. 44. Conferinţa va fi urmată de un film sovietic. ★ ARLUS — Filiala Bucureşti, anunţă o conferinţă despre: „Comerţul de Stat în U.R.S.S." — care va avea loc joi 9 Iunie 1949 — orele 18 — la Casa de Cultură a Filialei din Calea Victoriei Nr. 42, Pasajul Comedia. Conferinţa va fi urmată de un film sovietic. ★ Uniunea Scriitorilor din R.P.R. anunţă şedinţa secţiei de critică literară pentru Vineri 10 Iunie a. c. orele 17. Membrii secţiei sunt rugaţi a lua parte la această şedinţă, care va avea loc la sediul din str.F Romană Nr. 56. RADIO Vineri 10 Iunie 1949 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 6.00: Radio Jurnal. 6.55: Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“. 12.30: Din lupta oamenilor muncii. 13.07: Taraful Ion Matache. 13.25 : Revista presei. 13.30: Continuarea programului Tarafului Ion Matache. 14.00: Cronica vieţii culturale sovietice. 14.15: Ciclul „Cântecul sovietic“. 14.45: „Stepa mea" de Alexandrov. 18.00: Ora copiilor. 18.30: Curs de limba rusă. 20.45: Scriitorii noştri. 21.00: Ciclul sonatelor pentru vioară de Mozart; la vioară: Mircea Negrescu. 21.20: Arii din operele lui Verdi. 21.30: Buletin sportiv. 21.35 : „Norul“ suită pentru orchestră de Rachmaninov. 22.25: Buletinul de știri in limba rusă. 22.30: Compozitori români: Octetul de Mihail Andricu. 23.30: Radio Jurnal. 23.35 : Muzică populară românească. RADIO BUCUREŞTI I 19.00: Muzică din filme. 19.10: Carnet Cultural. Cronica filmului de Eugen Schileru. 20.18: Şerban Tassian de la Opera de Stat. 20.38: Poemul pentru violoncel de Racov. RADIO BUCUREŞTI II 13.00: Din cântecele muncitorilor din fabrici şi de pe ogoare. 13.30: Cântă Jaques Thibaud. 14.00: Dora Iosipov-canto. 20.00: Sonata în fa major op. 10 nr. 2 de Beethoven. La pian: Nadia Chebap. 22.15: Selecţiuni din operele italiene. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II 19.00: Emisiune în limba maghiară. 20.15: Emisiune in limba idiş. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 19.30: Ora Tineretului. Emisiune pentru studenţi. RADIO ROMÂNIA 7.00: Emisiune in limba maghiară.