Scȃnteia, iulie 1949 (Anul 18, nr. 1465-1491)
1949-07-01 / nr. 1465
VIAŢA DE PARTID Sa intensificam munca pentru ridicarea nivelului politic-ideologic în organizaţiile noastre de bază! In faţa organizaţiilor ele bază din Sectorul „23 August" stau în permanenţă sarcini mari ce trebuesc duse la îndeplinire. Aceste sarcini însă nu pot fi duse la îndeplinire dacă nu există o preocupare continuă de ridicare a nivelului ideologic, politic şi cultural al membrilor de Partid, preocupare ce trebue să existe în fiecare organizaţie de bază. Fiecare membru de Partid este dator — spune Statutul F.M.R., la art. 7, punctul a) „Să-şi ridice necontenit nivelul politic, însuşindu-şi principiile de bază ale învăţăturii lui Marx, Engels, Lenin, Stalin...” Să vedem cum munceşte organizaţia de bază „Uzina“ pentru ridicarea nivelului politic al membrilor ei. Cea mai mare parte a tovarăşilor din organizaţia de bază sunt antrenaţi în munca aceasta şi aproape toţi au înţeles, într-o oarecare măsură, că ridicarea nivelului politic este o sarcină importantă a fiecărui membru de Partid. Astfel, tov. Iscru Vasile, responsabilul cu propaganda şi agitaţia din biroul organizaţiei de bază, în afară de sarcinile legate de producţie, se ocupă cu pregătirea materialuui ce-1 primeşte de la organizaţia de Partid sau Sector pentru a-1 prelucra în şedinţa organizaţiei de bază. El işi notează punctele principale, citeşte bibliografia necesară, se documentează din „Scânteia", asigurând astfel o bună prelucrare. Atunci când altcineva din organizaţie face prelucrarea respectivă, el se ocupă de pregătirea acestui tovarăş. In cadrul organizaţiei de bază, în afara acestui material venit de la Sector pentru a fi prelucrat, au fost organizate două grupe a câte 7 tovarăşi care citesc regulat broşuri de Partid. De curând s-a citit la ambele grupe broşura : „Critica şi autocritica” din editura P.M.R., care a fost împărţită în trei capitole pentru a o studia mai bine. înainte de a se putea trece la cititul individual se procedează deocamdată aşa: Un tovarăş citeşte un capitol, ceilalţi îşi iau note, iar pe urmă se discută ce a înţeles fiecare. Tovarăşul Niculae P. Ion, spunându-şi părerea,a arătat că „această broşură e minunată, dar păcat că nu am citit-o mai demult, căci acum am şti mai bine să nu dăm vina unul pe altul atunci când greşim”. Iar tov. Dezius Dumitru spune că el a înţeles din această broşură că critica trebue să fie tovărăşească, şi să nu fie făcută cu patimă, înainte de citirea acestei broşuri unii tovarăşi, ca de exemplu tov . Dulamă Vasile, nu voia să îndeplinească nicio sarcină de Partid, iar dacă organizaţia de bază îl critica, se credea persecutat. După ce a studiat în grupă broşura „Critica şi autocritica”, tovarăşul a încetat de a mai crede că critica ce i s-a făcut a fost duşmănoasă, numai pentru ca să-l „sape“, şi a pornit la muncă îndeplinind cu succes sarcina de agitator la sate, precum şi alte sarcini de Partid. Nu nimai tovarăşul Dulamă s’a lămurit în această chestiune. Mai mulţi au tras învăţăminte că numai studiind şi frământând materialul citit se pot îndrepta multe lipsuri care dăunează atât lor personal cât şi organizaţiei de Partid. După ce au studiat această broşură, cele două grupe şiau propus să citească broşura „Principiul socialist al repartiţiei după muncă” de Dvorkin — socotind că aceasta le va fi de mare folos pentru a putea lămuri mai bine muncitorii asupra noului sistem de salarizare. Atelierul „Centrala de Energie” are o bibliotecă cu 150 volume, din care cele mai multe de literatură. Aproape fiecare volum a fost citit de doi-trei membri de Partid. Cele mai căutate cărţi sunt: „Atelierul de foc", care a fost citită de 15 tovarăşi din organizaţia de bază. Apoi, o altă carte „Cuvântul maiştrilor" a fost citită de aproape toţi maiştrii din secţia respectivă care s-au înarmat cu unele metode pe care apoi le-au pus chiar în aplicare. Astfel, tov. Iscru Vasile, care este maistru, împreună cu alţi maiştri, au remarcat că foarte des sunt desfăcute şi aruncate o serie de garnituri. Folosind una din experienţele maiştrilor, indicată în carte, ei au studiat îmbibarea acestor garnituri de la cazane într’o baie de ulei, pentru a putea fi folosite mai mult timp. Acest procedeu a avut ca rezultat o economie de timp de la 7000 la 3500 ore şi economie de 250.000 Iei, garnitura putând fi folosită încă 6 luni. In afară de metodele de ridicare a nivelului politic aratate mai sus, mai sunt folosite şi alte metode, după nivelul corespunzător fiecărui tovarăş în parte , astfel, 3 tovarăşi din biroul organizaţiei de bază urmează regulat studiul individual al Istoriei P. C. (b) al U.R.S.S., 2 tovarăşi urmează cursul seral, iar alţi doi tovarăşi — cursul de agitaţie. Toţi aceşti tovarăşi ajută în mod efectiv ca în şedinţele organizaţiei de bază să se lămurească toate problemele ridicate de membrii de Partid. Organizaţia de bază „Uzina” mai are un număr de 15 agitatori care sunt instruiţi de responsabilul cu propaganda şi agitaţia. Mai există însă chiar în biroul organizaţiei de bază tovarăşi care nu dau suficientă atenţie cititului, ca de exemplu, tov. Costică Gheorghe, responsabil organizatoric. Tovarăşul a fost aspru criticat pentru aceasta, explicându-i-se rostul învăţăturii. De asemenea tov. Răduţ Constantin, care cu toate că a urmat o şcoală de agitaţie, nu vrea să citească. Această atitudine este socotită de biroul organizaţiei de bază, că provine dintr’o stare de spirit înapoiată bazată pe neînţelegerea îndatoririlor unui membru şi mai ales unui activist de partid. Aceasta i-a dus dealtfel şi la faptul că ei au început să rămână în coada activităţii organizaţiei de bază. Asemeni stări de spirit trebuesc combătute cu toată energia, ele fiind adânc dăunătoare Partidului. In cadrul muncii de ridicare a nivelului politic sunt încă multe de făcut in organizaţia de bază „Uzina”. Este necesar ca tovarăşii din biroul organizaţiei de bază să dea exemplu personal în acest sens şi să fie mai consecvenţi în această muncă, atrăgând pe toţi membrii din organizaţie să citească şi săi studieze cât mai mult. Tovarăşii trebuesc ajutaţi, arătându-li-se în mod precis ce cărţi şi broşuri să studieze. Nu e suficient ca să facem acest lucru în general. A recomanda o carte bună co- respunzătoare nivelului unui tovarăş e numai o parte a muncii. Trebuesc urmărite roadele lecturii în munca de toate zilele a tovarăşului respectiv. Această sarcină revine in mod special responsabilului cu propaganda şi agitaţia. Din lipsurile muncii de ridicare a nivelului ideologic, politic şi cultural în cadrul organizaţiei de bază „Uzina“, rees şi lipsurile Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Sectorului, care nu a controlat şi ajutat suficient pe responsabilul cu propaganda şi agitaţia din această organizaţie de bază. O altă lipsă a Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Sectorului constă în aceea că însuşi colectivul secţiei viu studiază suficient şi aceasta se răsfrânge şi asupra muncii organizaţiei de bază. De aceea lichidarea acestor slăbiciuni şi lipsuri trebue să înceapă cu studierea mai adâncă a marxism-leninismului în însuşi colectivul Sectorului. Dacă vom şti să dăm o amploare mai mare muncii de ridicare a nivelului politic, atunci şi activitatea noastră în toate domeniile muncii de Partid va fi mai rodnică. iar sarcinile noastre vor fi mult mai uşor duse la îndeplinire. Ungureanu Savu Resp. Secţiei de Propagandă şi Agitaţie, Sectorul „23 August“ Bucureşti închiderea lucrărilor Congresului ei Crucii Roşii a R. P. R. Ziua a II-a Congresul Societăţii de Cruce Roşie a R. P. R. şi-a continuat ori lucrările. După discuţia asupra raportului general şi după raportul asupra gestiunii Comisiei Interimare, s’a trecut la desvoltarea şi discutarea raportului asupra proectului de Statut. Raportul a fost făcut de directorul administrativ al Societăţii de Cruce Roşie a R. P. R. Gheorghe Floren. Proectul de statut prevede că Cuvântarea iov. Expunând liniile principale ale planului Ministerului Sănătăţii pe anul 1950, tov. prof. dr. V. Mârza a arătat că cele mai importante acţiuni, la împlinirea cărora Crucea Roşie trebue să-şi dea contribuţia,sunt acele legate de combaterea tuberculozei şi a mortalităţii infantile. Schiţând obiectivele principale in acţiunea de ocrotire mamei şi copilului, vorbitorul a datari că se vor întrebuinţa toate jjloacele pentru întărirea şi înutţea dispensarelor, caselor de nori, creşelor, centrelor de lapt bucătăriilor dietetice. Aceste stăţi sanitare vor fi sporite in sclai !n Şedinţa de după amiaas’a deschis la orele 17. A prezidat tov. Consiţa Crăciun. Delegatul Oaneş Ion prezentat raportul Comisiei de Stat, după care trecându-se la vgStatutul Societăţii de Cruce Roşii R.PR a fost votat în unanimile Au fost aleşi apoi metrii noului Comitet Central al Cfcii Roşii, compus din : Aiexe Ilie,tralid de război, Atomulesei Vasi muncitor forestier, fizicolal secretara filialei Roman,urghelea Constantin, muncitor ceist Piatra-Neamţ; dr. Barbu Gael, prof C. Balmuş, preşedinui filialei Bucureşti, Constantimesi Etuca, preşedintele filialei Ineş. Constanţa Crăciun, preşedinte f,F.D.R., Chascany Iolanda, Fam Fiorea (Viteş-Satu Mare), Fadansolv Iacob, muncitor tipogr* Fiorea Gheorghe, responsabil sinistrativ al Societăţii de Criz Roşie, Gardna Elisabeta, vădiri de război, Georgescu Marîa, rsponsabila secţiei de infiltrmiert Societaţii de Cruce Roşie, Glea Marian, asesor popular. It. Iliescu Andrei, profesor la ţara de se va acorda o grijă deosebită sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In acest scop se va extinde în toată ţara reţeaua de puncte sanitare fixe, ducându-se lupta pentru prevenirea şi tratarea bolilor şi pentru îndrumarea şi educarea sanitară a populaţiei rurale. Crucea Roşie va acorda deasemeni o grijă permanentă mamei şi copilului, mărind pentru aceasta numărul caselor d® naş profesor din. V. Mârza, cartierele muncitoreşti de la oraşe, precum şi în plaşi şi circumscripţii sanitare. Va funcţiona cel puţin câte un medic specialist în tuberculoză şi în boli de copii, la fiecare dispensar din cartierele muncitoreşti şi de la reşedinţele de plasă. Pentru combaterea tuberculozei, s-au creiat de pe acum o serie de dispensare noui şi numărul lor va fi mărit. Nouile dispensare vor fi organe vii, legate de massă. Ele nu vor aştepta bolnavii, ci medicii şi surorile de la dispensare vor duce anchete în cartiere, în întreprinderi, la sate, pentru descoperirea bolnavilor, mergând la ei infirmiere, dr. Kopich Ana, vicepreşedintă, filialei Cluj, Lazareanu Mana, secretara filialei Ilfov, Leibovici Săli, secretara filialei Neamţ, Muscalu Virginia, secretara filialei ,R. Sărat, Mariinaş Varvara, ţărancă muncitoare, asesor popular, Meteş Ştefan, secretarul filialei Bihor, muncitor ceferist, Dida Mihalcea-Korcinschii, conducătoarea secţiei de coordonare a Societăţii de Cruce Ioşie, Nedelcu Elena, secretara filialei Argeş, Neamţu Sabina, muncitoare la Gospodăria de Stat Stupenii, Proşteanu Lucia, vicepreşedintă a filialei Timişoara, Păun Dumitru, invalid de război, tmincipior agricol, Constanţa Popescu-Doreanu, prof. dr. Roşea Alexandru, preşedintele filialei Cluj, Sekcărescu Matilda, secretara filialei Buzău, prof. univ. Săvulescu Alice, Şelaru Gheorghe, mare mutilat de război, Startoiu Elena, secretara filialei Bacău, Şerban Cristina, responsabila Secţiei Centrale Culturale a Societăţii de Cruce Roşie, Sava Maria, Török Ciavrila, muncitor ceferist, preşedintele filialei Alba, Tenescu Draga, Treistaru Irina, ţărancă muntere, şi ducând o acţiune susţinută pentru stăvilirea mortalităţii infantile. O altă sarcină prevăzută în proectul de statut este grija pentru victimile războiului. In acest scop se va intensifica acţiunea de sprijinire şi îndrumare a invalizilor şi văduvelor de război. După discuţiile care au urmat asupra noului statut, a luat cuvântul tov. prof. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, ministrul Sănătăţii acasă, pentru a-i trata. Campania pentru vaccinarea anti-tuberculoasă cu vaccin B.C.G. va fi intensificată. Şi aici, Crucea Roşie va putea da un sprijin preţios, pregătind cadrele necesare specializate. Tov. dr V. Mârza a încheiat exprimându-şi convingerea că Societatea de Cruce Roşie din R.P.R., transformându-se într-o puternică organizaţie de massă pusă în slujba poporului şi urmând marea experienţă a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii Sovietice, va corespunde rolului ei important, de a lupta pentru asigurarea sănătăţii poporului muncitor, fiind în acelaş timp un factor activ în lupta pentru apărarea păcii. ‘Crucii Roşii citoare din Videle-Vlaşca, decorată cu „Ordinul Muncii“, Teodor Drăghici, secretarul filialei Călăraşi, Erdösi Judita şi Ionescu Năstase. Cenzori: Maria Ionescu, Pascu Ştefănescu şi S. Blumenfeld. Supleanţi: Rădulescu Ilie, Maria Păcuraru şi Petre Diacon. Tov. Constanţa Crăciun a dat apoi citire Rezoluţiei Congresului care a fost adoptată în unanimitate. ■ . Rostind cuvântul de închidere a Congresului, tov. Constanţă Crăciun a subliniat că lucrările au fost rodnice şi că Societatea de Cruce Roşie va deveni din ce în ce mai mult o organizaţie activă în lupta pentru pace. „Înainte, — a spus d-sa în încheiere — pentru organizarea unei puternice munci de aparare sanitară, de ridicare a nivelului sanitar al poporului nostru,, al muncitorilor noştri din fabrici şi uzine, al ţăranilor noştri muncitori, înainte pentru o viaţă fericită şi pentru bună stare, înainte pentru pace“. Alegrea Comittetui Central al SCÂNTEIA Nr. 1465 Scriitorul Jorge Amado a participat la o şedinţă de lucru a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii, din R. P. R. Marţi seara, marele scriitor brazilian Jorge Amado, care este membru în Comitetul Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a luat parte la o şedinţă de lucru a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii, din R.P.R. Academicianul Mihail Sadoveanu, reprezentant al R.P.R. in Comitetul Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a urat oaspetelui bun sosit. Prof. Pavel Dan, secretar general al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii, din R.P.R., a făcut o dare de seamă asupra activităţii Comitetului. Jorge Amado a făcut apoi o expunere asupra luptei pe care o duce poporul brazilian pentru pace şi independenţă. Veri dimineaţă Jorge Amado a făcut o vizită la redacţia ziarului nostru. Oaspetele a fost primit de membrii comitetului de redacţie. Cu acest prilej, a avut loc o discuţie în cadrul căreia s au schimbat păreri şi informaţii cu privire la situaţia din ţara noastră şi la situaţia din Brazilia. Discuţia s-a desfăşurat într’o atmosferă tovărăşească. Azi in Capitală, mari serbări şi manifestaţii sportive ale pionierilor Astăzi, Joi 30 Iunie, C.C. al U.T.M. şi Comitetul Organizaţiei Capitalei U.T.M., organizează in parcurile: Naţional, Libertăţii şi grădina Botanică, mari serbări şi manifestaţii sportive ale pionierilor. Programul va cuprinde producţii artistice, plimbări în parc, explicarea de către profesori a naturii înconjurătoare, citirea în colectiv a gazetei „Pionierul“. In cadrul programului sportiv, pionierii se vor întrece la alergări, sărituri în lungime şi în înălţime şi la volley, deasemeni se vor organiza jocuri, exerciţii de îndemânare, rezistenţă, rapiditate. Dimineaţa se vor face întrecerile pe serii, în cadrul detaşamentelor, iar după amiază vor avea loc finalele. Aceste manifestaţii se vor desfăşura în tot cursul zilei. La festivităţi vor asista membrii „Sfatului Pionierilor“. in judeţele Gorj şi Mehedinţi se repara drumurile şi se construesc diguri EU. JIU (de la corespondentul nostru: Barbu Dinculescu). Comitetul Provizoriu al judeţului Gorj a asigurat, potrivit planului său de lucru, aprovizionarea cu pietriş ciuruit a şosolii Milotea- Bujorăscu şi Filiaş-Petroşani. In defileul Jiului, la punctul Vişina, s’au început lucrările de construire a două baraje de beton împotriva torenţilor. S’au transportat toate bornele kilometrice pe distanţa Filiaş-Tg. Jiu şi s’au terminat lucrările de construire a digurilor de apărare dela punctele Jaleş şi Tismana. Pentru repararea şoselelor din judeţul Mehedinţi, Comitetul Provizoriu Mehedinţi şi-a asigurat aprovizionarea cu 229 m.c. de piatră. In judeţul Tutova se refac spitalele şi dispensarele BARLAD, (dela corespondentul nostru). — Comitetul Provizoriu al judeţului Tutova a hotărît — in urma deplasărilor pe teren — începerea lucrărilor pentru refacerea dispensarului T.B.C. din Bârlad, a spitalelor din comunele Murgeni şi Criveşti, precum şi a dispensarelor comunale din Bogdăniţa, Corodeşti, Zorleni şi Griviţa. In acest scop, s’a primit din partea Ministerului Sănătăţii suma de 1.624.000 lei. Deasemenea, s’au fixat locurile pentru construcţia a două noui dispensare in comunele Unteşti şi Cotoroaia. Comitetul Provizoriu a luat iniţiativa să trimită de două ori pe săptămână medici de la centru in circumscripţiile sanitare, unde deocamdată nu există medic. La Bârlad a luat fiinţă o şcoală de îndrumătoare sanitare, la care urmează regulat cursurile 25 eleve, fiice de muncitori și țărani muncitori. Cursurile au o durată de trei luni. Adunarea generală a colhozului „Pobeda” (raionul Bogorodiţki, regiunea Tuia) avusese loc cu două săptămâni în urmă, deci mai rămâneau încă două săptămâni până la viitoarea adunare. Dat fiind că adunările generale se ţin în colhoz numai odată pe lună, în răstimpul dintre două adunări, pentru rezolvarea unor chestiuni urgente, au loc aproape săptămânal consfătuiri de producţie. Conducerea colhozului a anunţat printr’un afiş cu litere de o şchioapă că se convoacă o consfătuire de producţie în sala de şedinţe din localul administraţiei colhozului. Au fost invitaţi în mod deosebit şefii de echipe şi de sectoare lucrătorii de la fermele de vite, colhoznicii fruntaşi şi alţii, începe consfătuirea tată-i , adunaţi în sală, cu toţii 30 de oameni. Pe feţele lor,zâmbetele prietenoase se împletesc cu hotărirea şi dârzenia omului care ştie ce vrea. Iat-o printre ei pe Ana Glaşkina, preşedinta colhozului, deputată în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. Pe pieptul ei străluceşte steluţa aurie de Erou al Muncii Socialiste. Mai sunt de faţă Dmitri Starţev şi Sîmion Gripkov, şi ei Eroi ai Muncii Socialiste, Ana Cobaşova, şefă de echipă, şi alţi colhoznici fruntaşi. In numele conducerii colhozul, preşedinta Ana Glaşkina deschide şedinţa cu propunerea de a se discuta rezultatele campaniei de insămânţări din primăvară şi de a se hotărî apoi sarcinile cele mai urgente. După ce s-a aprobat această ordine de zi, preşedinta face un scurt raport asupra muncii agricole din primăvara aceasta. — In primăvara aceasta, spune ea, s’a înteţit lupta pentru transformarea naturii. Colhoznicii au plantat şi plantează neîntrerupt noui fâşii de păduri protectoare, construesc bazine şi lacuri, fac asolamente de ierburi furajere, asigurând astfel creşterea rodniciei ogoarelor. Fâşiile de păduri sădite în timpul acestei primăveri trec de 19 ha. O suprafaţă de 200 ha a fost semănată cu ierburi furajere. In încheere, Ana Glaşkina stăruie asupra creşterii producţiei agricole şi dă drept pildă echipele Eroilor Muncii Socialiste, Dmitri Starţev şi Simion Gribkov. — Pe ogoarele lucrate de echipele lor, spune ea cu mândrie în glas, se dobândesc 3.200 kg. grâne la hectar. Oare n’ar putea să se obţină aceeaşi productivitate şi pe ogoarele lucrate de celelalte echipe ? Iată tocmai ceea ce aş vrea să discutăm acum, tovarăşi. Ce trebue să facem — după părerea voastră — pentru a strânge de pe toate ogoarele noastre colhoznice câte 3.000 kg. la hectar şi chiar mai mult? Cei de faţă au căzut pe gânduri. Se vedea pe chipurile lor seriozitatea cu care chibzuiau pentru a putea da un răspuns cât mai bun şi cât mai folositor colhozului. Prima care întrerupse tăcerea, cerând cuvântul, a fost Ana Cobaşova, şefă de echipă. Colhoznicii fac propuneri — Tovarăşi, începu Cobaşova cu un uşor tremur în glas,dar de îndată îşi recăpătă siguranţa şi grăi simplu, cu convingere, intrând direct în miezul celor ce voia să spună) — Eu cred că nu folosim îndeajuns îngrăşămintele minerale şi organice... Numai un pământ bine îngrăşat poate da o recoltă îmbelşugată. Acum, noi am terminat cu însămânţările, de aceea eu propun stăruitor să ne apucăm de construirea unui rezervor pentru gunoi, în care se încapă, după socotelile mele vreo 1800 tone. Unul câte unul, colhoznicii cer cuvântul. Colhoznica Maria Dimitrieva este de părere că ar trebui plantate încă două fâşii de păduri protectoare şi anume pe coama dealului unde, din pricină că vântul mătură zăpada, pământul nu păstrează deajunsa umezeală, iar recolta e slabă. Dmitri Starţev vorbeşte despre creşterea productivităţii ogoareler însămânţate cu ierburi. „Agrobiologia sovietică, spune, el, precum şi experienţa colhozurilor fruntaşe, ne arată că la asolamentul cu plante furajere, trebue folosite plante care să dea la o singură coasă — în mijlociu — câte 3.000 până la 5.000 kg. fân de pe fiecare ha. Ţinând seamă că plantele furajere au multe rădăcini, care îngraşă pământul, reese că acolo unde vor fi asolamente cu plante furajere, va fi şi pământul mai roditor. Iată de ce, continuă el cu însufleţire propun să dăm o mare atenţie asolamentelor şi totodată să dăm ogoarelor cantităţile necesare de îngrăşăminte minerale, pentru a obţine recolte mari la toate culturile... Şi astfel, rând pe rând, cei de faţă vin cu propuneri ce au încolţit in mintea lor nu de azi, ci sunt rodul experienţei fiecăruia, făcute zi de zi în munca pe ogorul colhoznic. După ce au vorbit toţi cei înscrişi la cuvânt, preşedinta colhozului arată învăţămintele ce au reeşit din această şedinţă, mulţumind colhoznicilor pentru preţioasele sfaturi ce le-au dat. ... Şi propunerile devin fapte Două zile mai târziu, conducerea colhozului a hotărit la o şedinţă specială să se înceapă imediat construcţia rezervorului de îngrăşăminte, stabilindu-se precis unde se va aduna tot gunoiul. Cu ajutorul şi sub îndrumările agronomului din colhoz, s’au luat măsuri speciale de îngrijire a ierburilor vivace. Deasemeni, pe coama dealului s’a trasat linia pe care trebue să se înşirue fâşiile de păduri protectoare, a căror plantare a şi început, ea se face cu ajutorul unor tractoare anume construite în acest scop de inginerii sovietici. Iată cu câtă dragoste şi cu cât interes iau parte colhoznicii la gospodărirea colhozului lor, ai cărui stăpâni sunt cu toţii deopotrivă. Luând cunoştiinţă de propunerile tuturor colhoznicilor şi sfătuindu-se cu ei, conducerea colhozului poate lua cele mai bune măsuri care să asigure propăşirea colhozului. Cu cât gospodăria colectivă va fi mai bogată, cu atât fiecare colhoznic va avea un trai mai înstărit. O consfătuire de producţie în colhozul „Pofeeda“ Recomandăm agitatorilor următoarele materiale : — Articolul de fond. — Sâ intensificăm munca pentru ridicarea nivelului politic-ideologic în organizaţiile noastre de bază. (Pag. III) Pentru agitatorii din întreprinderi : — Muncitorul Buciuc Petre dela uzinele Reşiţa lucrează în contul anului 1950. (Pag. I) Pentru agitatorii de la sate : — Mai multă atenţie pentru valorificarea produselor ţărăneşti prin cooperative. (Pag. II) 31' Cinci ani de la înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. O activitate care urmăreşte să făurească oamenilor o viaţă îndelungată şi sănătoasă roase rapoarte făcute de savanţi renumiţi, ca A. D. Speranski şi P. F. Zohodovski, care au expus rezultatele teoretice şi practice ale cercetărilor de până acum. Un loc important în activitatea Academiei îl ocupă desvoltarea teoriilor marelui fiziolog Pavlov, privitoare la „Enigmele creerului”. Membrii Academiei consacră deasemeni o deosebită atenţie îmbunătăţirii continue a vieţii mamei şi copilului. Biochimia, in cadrul căreia se împletesc organic medicina şi chimia a realizat. Se împlinesc astăzi cinci ani rate, cem mar an maeanam de la înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. La 30 iunie 1944, Uniunea Sovietică se afla încă în plin război împotriva hitlerismului. Pretutindeni — în primele linii ca şi în spitalele din spatele frontului, pe lângă coloanele nesfârşite de evacuaţi ce se întorceau în teritoriile de curând eliberate, ce fuseseră pustiite de sălbăticia hitlerista — nenumăraţi medici sovietici dăduseră dovadă de un adânc patriotism. Crearea Academiei de Ştiinţe Medicale a însemnat o în. . . „ . .. in ultimii ani în U.R.S.S., suc(In.fa pentru om — preocuparea principala însemnate care au dus la o medve im Academia de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. lucrează după un plan precis, amănunţit şi care ţine seama de necesităţile şi sarcinile generale indicate de planul cincinal. Ea coordonează şi îndrumă activitatea savanţilor medicinişti sovietici care lucrează la elaborarea unui ansamblu de măsuri, menite să prevină îmbolnăvirile, să contribue la călirea morală şi fizică a oamenilor sovietici. Una din trăsăturile cele mai caracteristice ale ştiinţei medicale sovietice constă în amploarea pe care a luat-o în U.R.S.S., medicina muncii, amploare ce nu are seamăn în nicio altă ţară din lume. Academia de Ştiinţe Medicale acordă o deosebită atenţie problemelor prevenirii şi combaterii bolilor profesionale, întreaga activitate a Academiei de Ştiinţe Medicale stă sub semnul luptei neîncetate pentru a făuri oamenilor o viaţă îndelungată şi sănătoasă. Una din problemele centrale desbătute la sesiunea a V-a a Academiei, (ţinută la sfârşitul anului trecut) a fost accesa întăririi organismului pentru descoperirea şi prepararea a numeroase medicamente pentru combaterea bolilor infecţioase interne, cununarea acestei activităţi precum şi a întregii desvoltări a medicinii din U. R. S. S. în toţi anii Puterii Sovietice. * Academia de Ştiinţe Medicale din U.R.S.S. a preluat şi duce mai departe, desvoltându-le, tradiţiile valoroase ale ştiinţei medicale ruse, care s-a înscris în istoria ştiinţei încă înainte de Revoluţia din Octombrie prin realizările minunate ale unui şir de savanţi progresişti renumiţi. Sunt bine cunoscute numele lui Pirogov, Secenov, Mecinicov, Gamalea, Botkin, Pavlov şi mulţi alţii. sovietice a putea preveni şi rezista diferitelor boli. Această problemă a fost tratată în nume-Ştiinţa medicală sovietică s-a desvoltat în lupta împotriva teoriilor ştiinţifice medicale burgheze. Cât de impresionantă este dragostea cu care savanţii sovietici desvoltă tradiţiile marilor lor înaintaşi ruşi şi cât de respingătoare este nimicnicia cosmopolitismului ştiinţific, propovăduit de purtătorii de cuvânt ai ştiinţei burgheze. Ascunzându-se sub teoria cosmopolită a „ştiinţei fără patrie“, monopolişti americani, fabricanţi de arme atomice nu s’au sfiit să angajeze savanţi hitlerişti, ca să lucreze in întreprinderile atomice secrete ale Wall Streetului. Dar aceiaşi monopolişti au convins Departamentul de Stat al U.S.A. să refuze aşezămintelor ştiiniifice din alte ţări anumite materiale şi preparate, care se fabrică la ei în cantităţi mari. Printre acei care au fost refuzaţi se aflaşi Irene Jolliot-Curie, unul din cei mai de seamă savanţi progresişti ai zilelor noastre. I s’a refuzat tocmai o substanţă pe care ea însăşi o descoperise. E limpede că interesele monopoliştilor americani, care sunt astăzi la putere îri U.S.A. îi leagă pe aceştia şi pe lacheii lor din domeniul ştiinţei mai curând de nazişti decât de adevăraţii mari creatori ai timpuluinostru. Iţr Uniunea Sovietică situaţia este cu totul alta. Intemnenindu-se pe realizările ştiinţei ruse înaintate, trăgându-şi seva, tăria întreagă, din orânduirea socialistă şi folosind tot ce e bun şi valabil din ştiinţa progresistă apuseană, ştiinţa medicală sovietică este o mândrie şi o binefacere pentru întreaga omenire muncitoare. Oamenii ştiinţei medicale din R.P.R. au înaintea lor pilda măreaţă a Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S. Urmând această pildă, folosindu-se din plin de experienţa sovietică, savanţii noştri vor putea contribui într'o măsură din ce în ce mai însemnată la construirea socialismului în ţara noastră, la lupta pentru o viaţa mai bună, la lupta pentru pace. Jt cd ic hm Soviet ii a întregii omei r* — o mândrie iri muncitoare „Lupta pentru pace a popoarelor“ Conferinţa rostită eri mic după amiază în sala Aro marele scriitor brazilian Jorge Amado, membru în Comitetul Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a ţinut o Conferinţă cu titlul: „Lupta pentru pace a popoarelor“ Conferinţa a avut loc sub auspiciile Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii, din R.P .. Au fost de faţă: acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tov. N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., tov. Fiorica Mezincescu, ministru adjunct al Învăţământului Public, tov. C. lepădatu, membru în Comitetul Executiv al C.G.M., precum şi un numeros public alcătuit din oameni ai muncii manuale şi intelectuale din Capitală. Jorge Amado a transmis salutul poporului brazilian, al clasei muncitoare din Brazilia şi al Partidului Comunist Brazilian, către poporul muncitor din ţara noastră. Conferenţiarul a arătat apoi starea de mizerie şi asuprire în care este ţinut poporul brazilan de către actualii conducători ai ţârii, slugi ale imperialiştilor nordamericani. Chiar în timpul războiului antihitlerist, când Brazilia făcea parte din Naţiunile Unite, clasele exploatatoare din Brazilia împiedicau poporul brazilian să cunoască măreţele succese militare ale Armatei Sovietice, precum şi uriaşele realizări şifaptuite în Ţara Socialismului. Azi, mai mult ca oricând, presa burgheză braziliană vândută imperialiştilor calomniază Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, scornind cele mai neghioabe minciuni spre a Întuneca minţile oamenilor muncii din Brazilia. Dar campania lor plină de ură nu-şi atinge scopul. Clasa muncitoare braziliană, condusă de Partidul ei de avantgardă, devine din ce în ce mai conştientă de măreţul edificiu al socialismului pe care l-au înălţat oamenii sovietici şi de înfăptuirile popoarelor din democraţiile populare care construesc socialismul. In massele muncitoare din Brazilia pătrunde tot mai mult dragostea pentru Uniunea Sovietică şi pentru genialul ei conducător, marele Stalin. Amado povesteşte întâmplări la care a asistat şi din care apare limpede dragostea oamenilor muncii din Brazilia pentru Ţara Socialismului. Amado spune apoi: „Cârmuitorii de azi ai Braziliei vorbesc despre „civilizaţia“ occidentală, dar poporul brazilian ştie că „civilizaţia occidentală“ însemnează pentru ţara noastră 70%% din populaţia ţării analfabetă, însemnează închisori pline de cei mai buni fii ai poporului, mortalitate infantilă, mizerie, foame, însemnează domnia unui pumn de exploatatori în timp ce milioane de ţărani n’auaiciun petec de pământ, însemnează robie, pierderea independenţei naţionale şi un guvern impus de Departamentul de Stat al U.S.A., iată ce este pentru poporul brazilian „civilizaţia occidentală“. Jorge Amado vorbeşte apoi despre uriaşa mişcare pentru pace care se desfăşoară în întreaga lume, mişcare în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică, şi subliniază faptul că impunătoarele congrese pentru pace care au avut loc la Wroclaw şi la Paris- Praga au arătat voinţa hotărîti a popoarelor de a zădărnici provocările instigatorilor la un nou război. Conferenţiarul vorbeşte apoi despre lupta îndârjită a poporului brazilian pentru pace, împotriva uneltirilor conducătorilor Braziliei — slugi ale imperialismului american —■ care ar vrea să-l împingă într’un război împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Amado îşi inches cuvântarea spunând: „Sunt sigur că popoarele lumii vor câştiga lupta pentru pace şi vor face să se prăbuşească planurile provocatorilor la un nou război. Poporul meu nu va lua niciodată armele împotriva voastră sau împotriva Uniunii Sovietice. Adunarea s’a încheiat într’o atmosferă entuziastă, publicul aclamând îndelung Uniuinea Sovietică, conducătoarea luptei pentru pace a popoarelor, și pe marele Stalin, în sala „Aro" de catre marele scriitor brazilian Jorge Amado