Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)
1950-06-11 / nr. 1756
Să ridicăm cu dragoste noi cadre canificate f aţă Sub ochii ţă nci şi noi de construcţii. Pentru prima dată fabricăm în ţară maşini şi utilaje pe care altă dată le aduceam cu bani grei din străinătate. Minunatele maşini pe care le primim din marea Uniune Sovietică constitue un imens sprijin care asigură desvoltarea continuă a industriei. Acest avânt al economiei şi tehnicii ţării noastre — lege a desvoltării socialiste— impune creşterea a noi şi noi cadre calificate. „Pentru a pune tehnica în mişcare şi a o folosi până la capăt, — ne învaţă tovarăşul Stalin —ne trebuesc oameni care să fie stăpâni pe tehnică, ne trebuesc cadre care să fie în stare să-şi însuşească şi să folosească această tehnică după toate regulile artei”. Vigilenţa revoluţionară cere clasei muncitoare — clasă conducătoare în Stat — să-şi făurească în toate domeniile propriile ei cadre tehnice, alături de care să-şi desfăşoare activitatea şi cadrele tehnice vechi ce dovedesc dragoste în muncă şi îşi dedică toate capacităţile lor cauzei construirii socialismului. Spre deosebire de ţările capitaliste unde criza economică se adânceşte, unde numărul oamenilor care n’au de lucru sporeşte necontenit, în ţara noastră se simte din ce în ce mai puternic nevoia de braţe de muncă. De aci, necesitatea de a lupta pentru ridicarea necontenită a noi cadre de muncitori calificaţi şi tehnicieni în toate ramurile industriale. Partidul şi Guvernul dau o mare atenţie creşterii de noi cadre profesionale. Una din pârghiile cele mai însemnate în acţiunea de ridicare a nivelului tehnicoprofesional o constitue cursurile de calificare, recalificare şi de perfecţionare profesională pentru muncitorii prevăzute în Codul Muncii — şi care în multe întreprinderi funcţionează. Activitatea de până acum a acestor cursuri a arătat că în rândurile muncitorilor şi îndeosebi a tinerilor există o puternică sete de învăţătură. Tot mai mare este numărul muncitorilor care-şi dau seama că a învăţa, a-şi ridica necontenit calificarea profesională, este o datorie patriotică, îi ajută să devină luptători mai valoroşi în lupta pentru pace, pentru socialism. Absolvenţii acestor cursuri luptă cu mai mult succes pentru sporirea producţiei şi pot ocupa posturi de mai mare răspundere în producţie. Odată cu dobândirea unei calificări superioare în muncă, CREŞTE — conform sistemului socialist de salarizare — ŞI CÂŞTIGUL MUNCITORULUI. Acolo unde conducerile întreprinderilor au dus o temeinică şi continuă muncă de organizare pe tărâmul creşterii cadrelor, acolo unde aceasta a constituit o preocupare importantă a organizaţiilor de partid şi a sindicatelor, s-au înregistrat însemnate succese în această direcţie. La uzina metalurgică ,,21 Decembrie” din Capitală, de pildă, frecvenţa la cursul de calificare de gradul I este de 95®/s iar la Industria Bumbacului A de peste 80'/o. Nu peste tot locul însă, problema creşterii de noi cadre constitue o preocupare de primă însemnătate. De multe ori conducerile întreprinderilor aşteaptă ca odată cu înzestrarea fabricii sau uzinelor cu maşini şi utilaj nou să primească deagata şi numărul corespunzător de muncitori calificaţi. Aceşti conducători de întreprinderi în loc de a se preocupa temeinic de creşterea cadrelor preferă să se văicărească de lipsa de cadre, de ,,nivelul de calificare înapoiat”, de „lipsa de dragoste de învăţătură” a muncitorilor din întreprinderea lor. Cu o astfel de mentalitate a conducerii nu e de mirare dacă unii muncitori ocolesc cursurile de calificare. La mina Derna-Tătăruş, de exemplu, numai 39°ă din muncitorii elevi vin la cursuri, iar la Şorocani procentul celor prezenţi este deabia de 10°/o. Deasemeni, în industria petroliferă în multe locuri şi în special la schela Ţintea, la Atelierele Centrale Câmpina şi schela Copăceni nu există o preocupare permanentă pentru a întări frecvenţa la cursurile de calificare şi în general de a crea condiţii din ce în ce mai furte funcţionării acestor cursuri. Conducerile administrative ale unor schele — cum ar fi de pildă a schelei Muntenia-Ariceşti — au manifestat un asemenea desînteres pentru ridicarea de noi cadre calificate încât nici n’au găsit de cuviinţă să înfiinţeze cursuri de calificare. Organele Ministerului Minelor şi Petrolului n’au dat nici ele atenţia cuvenită cursurilor de calificare din industria petroliferă. Toate acestea arată că in unele întreprinderi organele administrative ,cât şi organizaţiile de partid şi sindicatele au subapreciat în mod cu totul nepermis pregătirea de noi cadre profesionale, nu au văzut că această problemă este strâns legată de lupta pentru ridicarea producţiei şi productivităţii muncii, pentru reducerea sistematică a preţului de cost şi îmbunătăţirea necontenită a calităţii produselor. Problema calificării profesionale a unui cât mai însemnat număr de muncitori nu poate fi lăsată exclusiv pe seama cursurilor de calificare şi recalificare; ea trebue să constitue o chestiune de onoare şi mândrie pentru întregul colectiv al întreprinderii. O contribuţie deosebit de însemnată în această direcţie pot şi trebue să o aducă maiştrii şi tehnicienii din fiecare secţie. Mulţi maiştri au înţeles acest lucru. Astfel, maiştri ca Bunea Alexandru de la „Vasile Roaită”, Iliescu Ion de la F.R.B., sprijină cu toată căldura elementele tinere ajutându-se să-şi însuşească o calificare superioară. Trebue dusă o susţinuta muncă de lămurire şi combătută cu cea mai mare hotărîre atitudinea unora dintre maiştrii mai vârstnici care privesc încă cu indiferenţă sau chiar cu dispreţ noile cadre profesionale. Organizaţiile de partid trebue să acorde mare atenţie calificării tinerilor şi femeilor. Femeile care-şi în- suşesc o muncă mai calificată să se bucure de tot sprijinul tovarăşilor din ju - rul lor. Este o sarcină a organizaţiilor U.T.M. să însufleţească pe tinerii muncitori de a-şi ridica necontenit calificarea profesională şi în acelaş timp să desfăşoare o intensă activitate agitatorică la sate pentru ca un număr din ce în ce mai mare de tineri ţărani să vină la lucru în fabrici, uzine şi mine şi să înveţe acolo o profesiune calificată. Muncitorul calificat care învaţă pe tânăr să-şi ri- dice calificarea să fie sti- mulat în mod deosebit; eforturile lui să fie just răsplătite din punct de vedere moral şi material. Conducerile întreprinde rilor, direcţiile centrale ale Ministerelor, Uniunile Sindicale, Uniunea Tineretului Muncitor trebue să lupte pentru continua îmbunătăţire a frecvenţei muncitorilor elevi la cursuri şi să vegheze ca muncitorilor care au absolvit aceste cursuri, să li se încredinţeze lucrări corespunzătoare calificării şi să fie încadraţi ca atare. Fiecare întreprindere să devină un izvor nesecat de cât mai bune și mai numeroase cadre pentru industria noastră socialistă. Nenumărate exemple arată că în întreprinderile unde au fost ridicate cu curaj noi cadre tehnice din rândul muncitorilor, a crescut clanul oamenilor muncii, a fost sporită producţia şi productivitatea muncii. Acolo însă unde nu sunt ridicate activ cadre din rândul clasei muncitoare, duşmanul de clasă îşi vede înlesnite uneltirile lui ticăloase. Un exemplu în această privinţă îl constitue un şir de întreprinderi din industria petroliferă unde creşterea înceată a cadrelor muncitoreşti se împleteşte cu lipsa de vigilenţă faţă de elementele chiabureşti şi de unii tehnicieni sabotori. Pe drept cuvânt, conducerile întreprinderilor trebuesc apreciate nu numai după succesele pe care le obţin în lupta pentru împlinirea şi depăşirea sarcinilor de Plan, ci şi după succesele pe care le obţin în ceea ce priveşte ridicarea cadrelor fără de care lupta pentru realizarea Planului de Stat nu poate fi desvoltată. La rândul lor, muncitorii să se străduiască să înveţe, să-şi însuşească temeinice cunoştinţe profesionale. Comuniştii să fie în primele rânduri în bătălia pentru însuşirea unei tehnici avansate, să nu se mulţu- mească niciodată cu cunoştinţele pe care le posedă, să fie primii care învaţă şi aplică înaintatele metode sovietice, însufleţiţi de măreţul exemplu al Uniunii Sovietice unde milioane de muncitori dobândesc în fiecare an temeinice cunoştinţe profesionale devenind astfel stăpânii celei mai înaintate tehnici din lume, să luptăm cu toate forţele pentru ridicarea cât mai multor cadre profesionale, bine instruite, constructori conştienți ai socia- lismului . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, DINȚI-VX! * SERIA III ANUL XIX Nr. 1756 6 PAGINI 4 LEI Duminică 11 Iunie 1950 Pentru o recoltă îmbelşugată! Acţiunea ceşeviştîlor din Feteşti pentru asigurarea transporturilor de cereale in bune condiţiuni Pentru a putea asigura mijloacele necesare transportului de cereale, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din importantul nod de cale ferată Feteşti au hotărît, în cadrul unui însufleţit meeting, să intensifice întrecerea socialistă sub lozinca: „IO’/î sub norma de staţionări, 5V’ tonaj mărit, regularitate în circulaţia trenurilor”. Cu acest prilej, mecanicii şi fochiştii depoului şi-au luat angajamentul de a întreţine locomotivele în cele mai bune condiţiuni ,de a utiliza puterea maximă de remorcare şi de a nu întârzia niciun minut trenul pe parcurs şi în staţie. întreg personalul de mişcare al staţiei s-a angajat să execute fiecare manevră sau formare de tren sub timpul normat şi să utilizeze la maximum capacitatea de încărcare a vagoanelor. Echipele de revizie şi-au luat angajamentul să execute lucrările de reparaţie de bună calitate şi fără a scoate niciun vagon din garnitura trenului. La rândul lor, muncitorii unităţilor de întreţinere au hotărît să întreţină linia în aşa fel ca trenurile să poată circula cu maximum de viteză. Deasemeni s-au angajat să termine cu 5 zile înainte de termen repararea liniilor de garaj ce duc la silozuri şi magazii, in urma angajamentelor luate de fiecare secţie în parte, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii staţiei Feteşti sunt hotărîţi să lupte în cadrul întrecerii socialiste pentru a reduce timpul de staţionare a vagoanelor cu 10°/0 faţă de norma fixată, să sporească tonajul mediu pe tren de marfă cu 5°/0 şi să asigure regularitatea trenurilor la îndrumare şi pe parcurs. Această acţiune a ceferiştilor din Feteşti, de a-şi intensifica eforturile pentru a asigura transportul cerealelor în bune condiţiuni, trebue urmată de către muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din toate staţiile. Silozul de la Băieeşti-B©if sisaisite de t©s?2F©n Odată cu succesele obţinute de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de pe şantierul silozului Balaci-Teleorman, care au terminat cu douăzile înainte de termen construcţia silozului, ne soseşte ştirea că şi constructorii de pe şantierul silozului Bâileşti-Dolj şi-au îndeplinit înainte de termen angajamentele luate în întrecerea socialistă. IN ZIUA DE 8 IUNIE, EI AU REUŞIT SĂ TERMINE CONSTRUIREA SILOZULUI. Ambele silozuri, prevăzute în Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Guvernului de an gaja pe data de 10 iunie, au fost terminate — datorită muncii pline de avânt patriotic al muncitorilor și tehnicienilor constructori — cu două zile mai devreme. O metodă sovietica de desinfectare a magaziilor de cereale Până acum câteva zile desinfectarea magaziilor de cereale se făcea numai cu soluţie de sodă caustică. In afară de faptul că este costisitoare, această metodă are desavantajul că desinfectează numai la suprafaţa scândurii; insectele din crăpăturile adânci nu sunt distruse ; pe lângă aceasta, condiţiile de lucru sunt grele. Pentru îmbunătăţirea sistemului de stârpire a duşmanilor grânelor, s-a pornit la experimentarea unei metode sovietice care are la bază desinfectarea cu aburi supraîncălziţi. Zilele trecute metoda desinfectării magaziilor de cereale cu aburi supraîncălziţi a fost aplicată şi la noi. Ea a fost experimentată la magaziile de cereale de la Fundulea-Ilfov, puternic infectate cu gărgăriţe şi alte insecte vătămătoare grânelor. In ochiul de magazie cu şipcile scoase, şi măturat cu grijă, Ghenea Mihai, şef de echipă şi Ţane Gheorghe, lemnar dela Depoul B. C. Griviţa purtau în mâini, dealungul crăpăturilor, unde s'au scos şipcile, un furtun de 500 mm. Prin furtun trece abur uscurt dela domă, la o presiune de 13 atmosfere. . Aburul e luat din robinetulde la tenderul locomotivei cu dispozitiv special pentru aburi uscaţi. La o distanţă de 20-25 de cm., de perete aparatul este ţinut oblic cel puţin 5 secunde in acelaş loc. Cu o presiune foarte mare şi la o temperatură de 150 de grade, aburul izbucneşte printr'un brand spoit—şpriţ de formă conică— sau duse, cum i se mai spune. Pătrunzând cu o forţă extraordinară în orice crăpătură aburul omoară orice insecte; lasă apoi scândura albă ca nouă, uşor umezită. Rezultatul experienţei făcute la Fundulea a dovedit că metoda sovietică de desinfectare a magaziilor cu aburi supraîncălziţi aduce o economie foarte mare. Astfel pentru o magazie de 40 m. lungime trebuia să se consume sodă caustică în valoare de 120.000 lei; cu ajutorul noii metode, toată desinfectarea costă aproximativ 1.500 lei, adică costul combustibilului de la locomotivă, plus alte cheltueli. Noua metodă de desinfectare va ajuta ca atât C.F.R.ul cât şi celelalte instituţii să desinfecteze până la data filmată magaziile de grâne şi să le pună la dispoziţia Comitetului de Stat pentru colectarea produselor agricole. Metoda sovietică va putea fi aplicată la majoritatea magaziilor de cereale, care se găsesc lângă liniile ferate. Atelierele C.F.R.-Griviţa vor construi în câteva zile dispozitivele necesare, urmând ca în cel mai scurt timp, în toate regionalele C.F.R. din ţară, să se pornească la desinfectarea magaziilor. Tovarăşul Ţane Gheorghe, muncitor la depoul B.C.-Griviţa, mânuieşte aparatul pentru desinfectare cu aburi supraîncălziţi a magaziilor de cereale. Aparatul este pus în legătură cu cazanul locomotivei. In plasa Vulcani-Huși repararea batozelor e mult întârziată HUŞI (de la corespondentul nostru). — In comunele din cuprinsul plășii Vutcani mai sunt 8 batoze care trebuesc reparate. Deși termenul de reparare este 10 Iunie, în seara zilei de 2 Iunie nu era reparată decât o singură batoză. Celelalte 7 batoze sunt în curs de reparaţie. Pentru Comitetul Provizoriu al plăşii nu constituie o preocupare faptul că termenul fixat se apropie şi batozele mai au încă mult până să fie puse în stare de funcţionare. In comunele Băseşti, Deleni, Hoceni, Vineţeşti şi Dodeşti, repararea batozelor a rămas in urmă. Comitetul Provizoriu al plășii cât și Comitetele Provizorii ale comunelor arătate trebue să ia măsuri pentru ca în termenul cel mai scurt batozele să fie reparate. Mai mult petrol pentru Patrie, pentru pace! Succese în folosirea rezervelor interne PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Muncind cu avânt în cadrul întrecerii socialiste, pentru sporirea producţiei de ţiţei şi folosirea din plin a rezervelor interne, muncitorii şi tehnicienii serviciului de producţie al schelei „Muntenia”-Urlaţi au reuşit în cursul lunii Mai să folosească, pentru punerea în funcţiune a sondelor noi sau a celor reparate, utilaj provenit NUMAI DIN RECUPERAREA MATERIALELOR. Astfel, întregul material folosit la instalaţiile sondelor 238, 233, 186, 237 și 49 a fost recuperat din echipamentul altor sonde, care nu produc momentan — sonde părăsite sau suspendate — sau cărora li s’a schimbat sistemul de exploatare. In felul acesta, s’au realizat însemnate economii. Sonda 126 produce din nou BOLDEŞTI (de la corespondentul nostru). Sonda Nr. 126 a schelei „Muntenia“-Boldeşti era părăsită de aproape 6 ani de zile, fiind socotită de capitalişti ca nerentabilă. Echipele de sondori care au lucrat pe vremuri la această sondă au arătat serviciului de exploatare că straturile mai posedă încă ţiţei. Studiindu-se situaţia sondei după indicaţiile muncitorilor care au lucrat la ea s-a hotărît repunerea ei în producţie. Cu sprijinul conducerii schelei echipele maiştrilor sondori Tudorache Vasile, Iancu Ion şi Trentea Marin au trecut la reactivarea sondei. Muncind cu râvnă şi cu pricepere ele au reuşit să redea producţiei această sondă cu 10 zile înainte de termenul fixat. Sonda Nr. 126 are acum un debit de ţiţei de trei ori mai mare decât ultima ei producţie. In cadrul sesiunii ştiinţifice a Academiei R.P.R. a avut loc Vineri după amiază, în sala Ateneului R.P.R., o şedinţă plenară cu prilejul aniversării a 3 ani de la înfiinţarea Institutului Româno-Sovietic al Academiei R.P.R. Tema şedinţei plenare a fost: „Premiile Stalin pe 1949, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi a progresului”. Au fost de faţă : acad., prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Miron Constantinescu, M. Roşianu, acad. N. Profiri, acad. dr. V. Mârza, membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei, colaboratorii ştiinţifici, precum şi un mare număr de oameni ai ştiinţei şi artelor. Din partea corpului diplomatic au asistat: S. A. Pivovarov, prim secretar al Ambasadei Sovietice, Ivan Kalló, ministrul Republicii Populare Ungare, Jonny Löhr, ministrul Republicii Democrate Germa-ene, T. Fridzinski, însărcinat cu afaceri al Republicii Polone şi alţii. In cuvântul său de deschidere acad. prof. P. ConstantinescuIaşi, directorul Institutului Româno-Sovietic al Academiei R.P.R., a arătat importanţa Premiilor Stalin, a căror decernare marchează în fiecare an o nouă etapă pe drumul glorios al desvoltării ştiinţei şi tehnicii sovietice puse in slujba omului, a păcii. Pe lista celor premiaţi stau alături de savanţi cu un vechi renume, numeroşi savanţi şi tehnicieni tineri. 70% din laureaţii Premiilor Stalin sunt oameni sub 50 de ani. Peste 150 de femei au fost până acum distinse cu Premii Stalin. Lucrările premiate aparţin savanţilor şi tehnicienilor din cele mai felurite republici ale U.R.S.S. Una din trăsăturile caracteristice ale decernării premiilor Stalin este premierea unui număr tot mai mare de muncitori şi tehnicieni inovatori şi inventatori, ceea ce dovedeşte posibilitatea nelimitată pe care o au muncitorii din Uniunea Sovietică de a-şi însuşi datele ştiinţei celei mai înaintate. Vorbitorul a arătat apoi situaţia jalnică de decădere şi descompunere iremediabilă a ştiinţei şi tehnicii burgheze pusă în slujba războiului şi distrugerii, în contrast izbitor cu înflorirea şi avântul ştiinţei şi tehnicii sovietice, cele mai înaintate din lume, care slujesc progresul şi lupta oamenilor muncii pentru pace şi fericire. Pentru oamenii muncii manuale şi intelectuale din Republica Populară Română, care construesc socialismul şi care primesc din partea Uniunii Sovietice, pe lângă ajutorul material şi politic, un inepuizabil tezaur de pilde şi învăţăminte , decernarea Premiilor Stalin înseamnă un important eveniment. Fiecare nouă descoperire a savanţilor sovietici oferă şi poporului nostru noi mijloace care grăbesc construirea unei vieţi r-' socialists, în Patria noastră. Succesele măreţe ale ştiinţei sovietice ne ajută pe noi oameni ai muncii manuale şi intelectuale din R.P.R. să făurim o ştiinţă nouă, opusă combativ decadentismului idealist şi cosmopolit al burgheziei în ştiinţă şi cultură, să făurim o ştiinţă care serveşte în mod activ nevoile poporului nostru muncitor şi aspiraţiile sale. Acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi a arătat în continuare că Institutul de Studii Româno-Sovietic al Academiei R.P.R. înfiinţat din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, împlineşte trei ani de existenţă. Sarcina sa principală este ca prin organizarea unei documentări cât mai complecte asupra ştiinţei sovietice, să sprijine munca ştiinţifică a tuturor celorlalte Institute ale Academiei R.P.R. Aniversarea de astăzi înseamnă reînoirea angajamentului luat de a ajuta din toate puterile noastre ca ştiinţa sovietică să pătrundă cât mai adânc în activitatea ştiinţifică din ţara noastră, pentru ca astfel ştiinţa noastră să contribue cu maxi- mum de eficienţă la inflorr rea şi întărirea Patriei, întărind astfel forţa lagărului progresului şi al păcii în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică condusă de corifeul ştiinţei şi prietenul popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. FIZICĂ Acad. prof. E. Bădărău a vorbit apoi despre PREMIILE STALIN PENTRU FIZICA. După ce a enumerat premianţii şi lucrările lor, a subliniat importanţa deosebită a lucrărilor savantului sovietic V. A. Ambartumian. Vorbitorul a arătat între alteia că descoperirile lui Ambartumian şi ale colaboratorilor săi în privinţa existenţei unor asociaţii stelare apărute re-lativ de curând în sistemul nostru solar, desmint teoriile creaţioniste, antiştiinţifice burgheze asupra apariţiei tuturor corpurilor cereşti la o aceeaşi epocă extrem de în-’ depărtată. MATEMATICA Vorbind despre Premiile Stalin pentru matematică, acad. prof. Stoilov a subliniat înalta valoare teoretică a lucrărilor premiate şi aplicaţiile practice pe care le au îndeosebi în domeniul fizicii. Laureaţii matematicieni din anul acesta sunt tineri. Premierea lor dovedeşte în mod strălucit că matematica sovietică dispune de forţe me- reu împrospătate care alimentează creaţia originală şi în acest domeniu, o întăreşte şi continuă o tradiţie solid întemeiată şi glorioasă. TEHNICĂ Prof. dr. ing. St. Bălan a arătat că o mare parte din PREMIILE STALIN au fost acordate anul acesta PEN(Continuare in pag. II-a col. 6-7-8) Sesiunea ştiinţifica a Academiei R.P.R. 1 Premiile Stalin pe anul 1949, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi progresului — Sedinţa plenara cu prilejul aniversarii a 3 ani de la înființarea Institutului de Studii Româno-Sovietic al Academiei R. P. R. — • INSTITUTUL DE STUDII ROMÂNO - SOVIETIC AL ACADEMIEI R.P.R. — FACTOR ACTIV DE RĂSPÂNDIRE A ŞTIINŢEI SOVIETICE. ’ de conf. univ. ION BANU (pag. 2-a) • AŞA SE GONEŞTE SĂRĂCIA. — Fragmente din romanul „Fiii” de V. SMIRNOV • „DIN ŢARA SOCIALISMULUI”. (pag. 5-a) • ÎNZESTRAREA UNOR GOSPODĂRII AGRICOLE COLECTIVE. — Hotărîrea Consiliului de Miniștri (pag. 3-a) • „O SĂ VĂ CHEMĂM LA NOI LA INAUGURARE”, de DAN DEȘLIU (pag. 3-a) (pag. 4-a) In numărul de azi: Numirea ambasadorilor R. P. Chineze în R.P.R., Republica Cehoslovacă şi Republica Poloni PEKING, 9 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: Guvernul Central Popular al Republicii Populare Chineze a numit pe generalul Wang Yu Ping ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Populară Română, pe generalul Tan Hsi Lin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Cehoslovacă şi pe generalul Peng Ming Cih, ambasador extraordinar şi plenipotențiar în Republica Polonă . In întâmpinarea Congresului U. F. D. R. Realizări ale femeilor muncitoare din judeţul Timiş TIMIŞOARA — (De la corespondentul nostru). Nenumărate succese obţin femeile muncitoare din judeţul Timiş în întâmpinarea Congresului U.F.D.R. Ţesătoarele Maria Grigor şi Jakisch Ana de la fabrica „Ada Marinescu" au depăşit programul lor de producţie cu peste 50°/«. In această fabrică a luat fiinţă, în cinstea Congresului, o brigadă de calitate. In fruntea acestei brigăzi sunt muncitoarele Maria Lederer şi Maria Svesa. In plasa Buziaş au fost organizate în timp de o săptămână 34 de cercuri de citit pe câmp, unde ţărăncile muncitoare au discutat articolul de fond din „Scânteia” cu privire la campania pentru strângerea recoltei şi a colectărilor. In aceeaşi plasă au fost înfiinţate şi 18 comitete de uliţă. U.F.D.R.istele din Chizătău au muncit 375 de ore voluntare pentru amenajarea ştrandului şi a terenului de sport din comună. In comuna Giulvăz au fost înscrise 190 de membre noi în organizaţia U.F.D.R. Ţărăncile muncitoare Livia Brumaru din Dolaţ şi Ecaterina Chirilă din Ghilad membre ale U.F.D.R. au dus muncă de lămurire, reuşind să inscrie 8 ţărănci muncitoare în gospodăriile agricole colective. In perioada de pregătire a Congresului U.F.D.R. s’au înscris în gospodăriile agricole colective din jud. Timiş Torontal un număr de 62 ţărănci muncitoare iar în cooperativele săteşti 94 femei. In ultimul timp s’au mai deschis în judeţ 8 grădiniţe sezoniere, iar numărul membrelor U.F.D.R. a crescut cu 413. 232 echipe sanitare permanente în judeţul Cluj CLUJ (dela corespondentul nostru). In judeţul Cluj zeci de mii de femei au fost antrenate în munca de pregătire a Congresului U.F.D.R. In ultimul timp datorită muncii de lămurire duse de organizaţia U.F.D.R. 536 femei s’au înscris in cooperativele săteşti. 575 femei antrenate în diferite acţiuni sanitare au vizitat 63.059 case din tot judeţul. In oraş s’au organizat 564 grupe de citit cu 563 pârtiei, pante iar la ţară s’au organizat 427 grupe de citit duminicale şi la câmp cu 5.326 participante. In decursul lunii Mai. 600 femei au absolvit cursurile de îndrumătoare. Deasemenea s’au organizat 232 echipe sanitare permanente la care participă aproape 2.000 de femei şi s’au amenajat 579 grădiniţe sezoniere. Un grup de ţesătoare de la ţesătoria „Vulcan" lucrează în contul lunii Septembrie PETROŞANI (de la corespondentul nostru). Muncitoarele de la ţesătoria „Vulcan” şi-au intensificat eforturile pentru a da ţării ţesături mai multe şi mai bune. La secţia de ţesut tovarăşele Fegledi Ecaterina, Bencovici Lama, Hristoiu Maria, Raţeg Ana Şi altele au început să producă ţesături în contul lunii Septembrie. 49 grădiniţe sezoniere în judeţul Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru). Organizaţia judeţeană U.F.D.R.-Sibiu a sprijinit Comitetul Provizoriu judeţean pentru deschiderea a 49 noi grădiniţe sezoniere. Ele vor adăposti 1.722 copii ai ţârănilor muncitori. U.FD.R.istele lucrează acum de zor hăinuţe şi jucării pentru copiii din aceste grădiniţe.