Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)
1950-06-10 / nr. 1755
Organizaţia de partid în fruntea campaniei strânsului recoltei! Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri lăţirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1950 cheamă la luptă şi muncă întreg poporul muncitor. Ea cheamă la luptă şi muncă în primul rând pe comunişti, deoarece îndeplinirea ei va însemna un pas însemnat înainte în realizarea politicii Partidului. Hotărîrea Partidului şi Guvernuluî privitoare la seceriş, treeriş şi colectare trebue să fie în lunile acestea de vară O LEGE PENTRU FIECARE ORGANIZAŢIE DE PARTID ŞI PENTRU FIECARE COMUNIST IN PARTE. Organizaţiile de partid trebue să vegheze ca organele de stat şi economice răspunzătoare să aibă un plan bine stabilit, cu toate măsurile de luat în vederea aplicării acestei Hotărîri. Organizațiile de partid trebue să aibă un plan de muncă propriu care să fie legat strâns de problemele economico-organizatorice. Acest plan trebue să cuprindă măsurile organizatorice de partid, măsurile privind munca politică și măsuri în vederea executării unui control temeinic asupra organelor de stat şi economice. Organizaţiile de partid nu trebue să se substitue organelor de stat care au sarcini şi răspunderi precise în acest sens, ci doar să le îndrume, să sprijine aceste organe în activitatea lor, să controleze îndeplinirea de către ele a sarcinilor, să ducă muncă politică în masse pentru realizarea sarcinilor. Numai aşa îşi vor putea îndeplini rolul de CONDUCĂTOR POLITIC şi de motor al întregii acţiuni. Un plan bun şi-a întocmit, de pildă, organizaţia de bază din comuna Coveiu, jud. Dolj. Pe baza planului, ea a luat recent în discuţie, într-o adunare de partid, problema reparării maşinilor şi a secerătoarelor, luându-se hotărîri şi dându-se sarcini concrete, cu termene de îndeplinire. Rezultatul a fost că până la 1 Iunie nu mai rămăseseră în comună unelte nereparate. In schimb, Comitetul de partid al plăşii Pecica-Arad a arătat o condamnabilă lipsă de interes faţă de campanie. Organizaţiile de bază săteşti trebue să aibă în vedere că în campania recoltării şi colectării, mai mult ca în oricare campanie agricolă, fiecare ceas, fiecare clipă capătă un preţ deosebit. Cea mai mică neglijenţă în îngrijirea culturilor, orice întârziere la seceriş sau treeriş duc inevitabil la pierderi de recoltă. De aceea reuşita campaniei se bazează mult pe GRIJA DE A PREGĂTI TOTUL DIN VREME, pe prevedere, astffel ca oricare neajuns să poată fi preîntâmpinat. Condiţia succesului este controlul ÎNDEPLINIRII HOTARIRILOR. El trebue să fie un conrrol viu pe teren, care să sesizeze lipsurile la timp şi să ducă la îndreptarea lor, care să descopere şi sa stârpească din rădăcini orice birocratism, orice delăsare sau nepăsare. Hotărîrea prevede pentru organizaţiile de bază obligaţia de a verifica pregătirile şi de a ţine şedinţe cu organele de stat în acest scop. Organizaţiile de bază din S.M.T., gospodăriile agricole de stat şi mai ales gospodăriile agricole colective trebue să stea în frunte atât prin organizarea muncii cât şi prin rezultatele obţinute. In această campanie, mai mult decât oricând, organizaţiile de bază trebue să desfăşoare odată cu munca organizatorică o largă AGITAŢIE POLITICA DE MASSA. Agitatorii trebue să lămurească massele de ţărani muncitori de ce trebue să se pregătească temeinic pentru strânsul recoltei, să le explice rostul şi însemnătatea colectărilor, astfel încât să determine participarea cu avânt a ţărănimii muncitoare la această campanie, şi, prin aceasta, atingerea obiectivelor politice ale campaniei. Organizaţiile de bază trebue să ducă o astfel de muncă politică încât în fiecare sat alianţa muncitorilor cu ţăranii muncitori să iasă întărită, iar între mijlocaşi şi chiaburi să se sape o prăpastie de netrecut. In centrul muncii politice trebue să stea ÎNTĂRIREA VIGILENŢEI ţărănimii muncitoare, educarea ei în spiritul luptei neîmpăcate împotriva chiaburilor. E limpede că chiaburii, care se simt mereu mai îngrădiţi in posibilitatea lor de a jefui ţărănimea muncitoare, vor căuta pe toate căile să subtreze strânsul recoltei şi colectările, încercând chiar să atragă de partea lor pe unii mijlocaşi şi ţărani săraci. Organizaţiile de bază şi fiecare comunist trebue să vegheze ca organele de stat să aplice neşovăitor politica de clasă împotriva chiaburimii, luptând împotriva actelor de îngăduinţă faţă de chiaburi şi dând pe faţă elementele din aparatul de stat care ţin cu chiaburii. Orice încercare a chiaburilor de a sabota trebue demascată necruţător. Un bun exemplu îl constitue în această privinţă agitatorii la Coşca Jarea şi Martinov Milan, din organizaţia de bază a comunei Ocnei, jud. Timiş-Torontal. Descoperind la chiaburul Weiss Adam diferite piese de schimb pentru tractoare, pe care acesta le dosise, ei au organizat demascarea lui publică, într’o adunare a tuturor ţăranilor muncitori. Cu totul altfel a procedat biroul organizaţiei de bază din comuna Crivat- Dolj, care s’a luat după vorbele chiaburului D. Urucu şi a considerat batoza acestuia ca nefolosibilă, pentru ca ulterior să se constate că poate fi uşor reparată. Aceasta dovedeşte o totală lipsă de vigilenţă. O sarcină însemnată a organizaţiilor de bază în campania recoltării şi treerişului este desvoltarea ÎNTRECERII în sectorul socialist ca şi în sectorul individual între sate. Ele trebue să stârnească întrecerea şi să o întreţină mereu vie printr’o largă popularizare a tot ce e nou în întrecere. Agitatorii trebue să popularizeze prin toate mijloacele iniţiativele bune, să evidenţieze pe ţăranii săraci sau mijlocaşi fruntaşi în muncă sau care şi-au făcut primii datoria la colectări, să critice pe cei codaşi. In gospodăriile colective, grupurile de partid trebue să organizeze întrecerea între brigăzi, arătând ţăranilor că e o cinste pentru fiecare brigadă să se întreacă pentru a termina prima secerişul şi treerişul. La S.M.T. şi G.A.S., organizaţiile de bază trebue să îndrume sindicatele de salariaţi agricoli pentru lărgirea şi intensificarea întrecerii socialiste, întrecerea trebue să devină o metodă principală de asigurare a succesului în această campanie. COMUNIŞTII SA FIE IN FRUNTEA ÎNTRECERII. Ei trebue să fie primii la prăşit, primii la seceriş, primii la predarea cotelor, astfel ca prin pilda lor să antreneze şi pe ceilalţi ţărani muncitori. Organizaţiile de partid să poarte o grijă deosebită întăririi gospodăriilor agricole colective existente (executarea la timp a muncilor, oraganizarea întrecerii, buna socotire a zilelor-muncă, asigurarea muncii colective în conducerea gospodăriei, buna organizare a brigăzilor, intensificarea muncii politiceculturale etc). Este de cea mai mare importanţă ca organizaţiile de bază să lege munca politică pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare în campania de recoltare şi colectare cu MUNCA DE LĂMURIRE PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTĂ A AGRICULTURII. Folosind faptul că gospodăriile agricole colective au obţinut recolte îmbelşugate, care întrec pe acelea ale gospodăriilor individuale, şi că membrii gospodăriilor vor dobândi câştiguri însemnate ca blată pentru zilele-muncă făcute, comuniştii vor trebui să dovedească prin fapte şi exemple vii ţăranilor săraci şi mijlocaşi superioritatea marii gospodării colective faţă de agricultura înapoiată, făcută pe loturi individuale mici şi fărâmiţate, ca şi traiul mai bun şi mai fericit al ţăranilor din gospodării. Organizaţiile de bază din comune vor trebui să organizeze vizite ale ţăranilor individuali la gospodăriile colective, convingându-i pe aceştia să întemeieze noi şi noi astfel de gospodării. Comitetele judeţene de partid şi comitetele de plasă trebue să ia toate măsurile pentru întărirea organizaţiilor de bază săteşti, să le îndrume îndeaproape şi să controleze activitatea lor, astfel încât fiecare să devină un post înaintat de luptă. Indeplinindu-şi sarcinile ce le revin, organizaţiile de partid vor putea face ca această campanie să se transforme într’o nouă și mare victorie a poporului nostru muncitor în lupta pentru pace și socialism. . Pentru o recoltă îmbelşugată! Silexul diaiă gata înainte de termenul fixat In Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Guvernului privind pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări Pe anul 1950 se prevede că ilozul din Balaci-Teleorman trebue să fie gata pe ziua de 10 Iunie 1950. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de pe şantierul silozului Bălăci, organizaţi in echipe speciale au pornit la întrecere socialistă sub lozinca : „SA TERMINAM SILOZUL PE ZIUA DE 8 IUNIE. SA FACEM LUCRĂRI DE BUNA CALITATE ". Prin străduinţa lor, muncind fără preget ziua si noaptea EI SI-AU RESPECTAT ANGAJAMENTUL LUAT TERMINÂND CONSTRUIREA SILOZULUI CU DOUA ZILE ÎNAINTE FATA DE TERMENUL FIXAT de Hotărîrea C. C. al P.M.R. și a Guvernului. 109 batoze vos» £1 pus© m miş©as de prin energie electrică SIBIU (de la corespondentul nostru). — Regionala de electricitate Sibiu face intense pregătiri pentru ca 109 batoze din judeţele Sibiu, Alba, Făgăraş, Hunedoara, Târnava Mare şi Târnava Mică să poată fi acţionate de motoare electrice. Conform planului de muncă întocmit s’a stabilit până in prezent numărul de electromotoare necesare. S’au întocmit devizele pentru extinderea reţelei de joasă tensiune, a branşamentelor şi a instalaţiilor electrice pentru forţă şi iluminat, fixându-se totodată şi locul de funcționare a ariilor. Ateliere mobile sosite din U. R. S. S. (Dela S. Filip, corespondent). In ziua de 6 Iunie, la Centrul Mecanic Regional din Iași a sosit un autocamion special, înzestrat cu atelier mobil. Acest autocamion face parte dintr-o serie de 5 autocamioane sosite din Uniunea Sovietică în cadrul acordului economic. Atelierul mobil va deservi maşinile agricole care vor funcţiona în cadrul Campaniei de recoltare şi desmiriştit. A început seceratul orzului CRAIOVA (dela corespon- dentul nostru Stănescu Titus). — îndrumaţi de organizaţia de partid şi punând în practică metodele sovietice în campania însămânţărilor de toamnă, la Gospodăria Agricolă de Stat Afumaţi-Dolj, s’a însămânţat 130 ha. cu orz de toamnă după metoda sovietică în rânduri încrucişate. Pe terenul unde a fost aplicată din plin această metodă, orzul a crescut până la 1 metru şi 30 înălţime, spicul a făcut intre 80—100 de boabe şi s’a copt. In ziua de 7 Iunie, la secţia Portăreşti, a început seceratul pe o suprafaţă de 100 ha, 16 hectare au şi fost trectate. S. M. T. Toporu-Vlaşca a pornit la formarea întovărăşirilor pentru desmiriştit (Dela corespondentul nostru). Tractoriştii dela Staţiunea de Maşini şi Tractoare Toporu din judeţul Vlaşca au terminat la timp lucrările de reparaţie a tractoarelor şi maşinilor agricole. S’a format apoi o echipă din cei 14 agitatori ai Staţiunii care a plecat pe teren pentru a forma întovărăşiri şi a încheia contracte cu ţăranii muncitori pentru campania de desminiştiri, îndrumaţi de organiza-ţia de bază de la S.M.T. şi ajutaţi de organizaţiile de bază din sate, tractoriştii au reuşit ca până la data de 5 iunie să facă 10 întovărăşiri cu 380 ţărani muncitori pentru o suprafaţă de 1.440 ha. Echipa lui Barta Iosif dela Lupeni scoate cărbuni în contul lunii Decembrie PETROŞANI (de la corespondentul nostru). Abia au trecut câteva zile de când echipa lui Barta Iosif dela Lupeni a început să scoată cărbuni în contul celei de a doua jumătăţi a lunii Noenbrie, însufleţiţi de aceste însemnate rezultate obţinute în întrecere, minerii din echipa lui Barta Iosif lucrează cu eforturi tot mai sporite. In ultimele zile ei au reuşit să dea de 6 şi 7 ori meri mult cărbune peste programul lor de lucru. Echipa condusă de tov. Barta Iosif scoate acum cărbune în contul lunii Decembrie. Trei ani de la înfiinţarea Institutului Româno-Sovietic al Academiei R.P.R Astăzi la ora 18 va avea loc la Ateneul R.P.R., în cadrul sesiunii ştiinţifice a Academiei R.PJ, o şedinţă plenară organizată de Institutul Româno-Sovietic al Academiei R.P.R., cu prilejul împlinirii a 3 ani de la înfiinţarea sa. Tema acestei şedinţe plenare este: „Premiile Stalin pe anul 1940, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi progresului". Valorificarea carierelor de piatră CRAIOVA (dela corespondentul nostru). — Comitetul Provizoriu al plăşii Melineşti a început o acţiune pentru punerea in valoare a carierelor de piatră. Pentru aceasta s’a format o echipă compusă din cantonieri şi picheri, care au cercetat carierele de piatră din comunele Negoeşti, Melineşti, Valea Boului, Godeni şi Bodăeşti. Piatra care se va scoate din aceste cariere va fi întrebuinţată la pavarea drumurilor săteşti PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, XVNIȚI-VĂ! * SERIA III ANUL XIX Nr. 1755 | 4 PAGINI 4 LEI | Sâmbătă 10 Iunia 1950 . mm—mmu * ____________________________________________________________________ In plăşile Arsachi şi Comana-Vlaşca orzul trebue secerat GIURGIU, (dela corespondentul nostru). In judeţul Vlaşca orzul de toamnă fiind semănat din timp, lanurile de orz care sunt mai aproape de vetrele satelor şi mai la adăpost s’au copt deabinelea şi trebue secerate. De exemplu în plăşile Arsachi şi Comana orzul trebue neapărat secerat. La fel şi în Nordul judeţului, unde orzul s’a copt. Comitetele Provizorii din aceste plăşi trebue să ia de urgenţă măsuri pentru ca seceratul orzului să se facă la timp. 80 vagoane ,,bun pentru cereale“ IAŞI (de la corespondentul nostru). „ Muncitorii şi tehnicienii de la atelierele C.F.R.Nicolina-Iaşi şi-au luat angajamentul să sprijine din plin campania de recoltare, reparând şi livrând la timp vagoanele pentru transportul cerealelor. Colectivul Secţiei a II-a vagonaj a reuşit să livreze până în prezent un număr de 80 vagoane care poartă inscripţia „Bun pentru cereale“. Lucrează peste plan pentru campania de strângere a recoltei REŞIŢA (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de maşini agricole din Bocşa se străduesc să producă tot mai multe unelte agricole pentru campania de vară. Numeroase echipe au obţinut succese deosebite în producţie. Astfel, echipa lui Kocsis Iosif care lucrează la forjarea sapelor a reuşit să depăşească cu 85*/1 programul de lucru. Echipa de lăcătuşi a lui Zelnik Ion a montat 100 pluguri peste plan, iar echipa de sfredelitori condusă de Mureşan Ion şi-a depăşit programul de lucru cu 53'’/». A apărut în limbile: rusă, română, franceză, engleză, germană şi spaniolă: „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!** Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 23 (83) Vineri 9 Iunie 1950 ARTICOL DE FOND: Să lărgim şi să adâncim necontenit mişcarea pentru apărarea păcii. JUZWIAK WITOLD : Despre activitatea Comisiilor controlului de partid ale Partidului Muncitoresc Unit Polonez. GH. STOICA : Organizaţia Bucureşti a P.M.R. în campania pentru strângerea semnăturilor. GUY DE BOYSSON : Participarea Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat la lupta pentru pace. TODOR JIVCOV: Clica fascistă a lui Tito — aţâţătoare la război în Balacani. GABRIEL D’ARBOUSSIER: Mişcarea de eliberare naţională din Africa occidentală şi ecuatorială franceză. TOLA DRAGOICEVA: Apărarea păcii este sarcina noastră de fiecare zi. Note politice-Informaţii de vânzare la toate magazinele „Librăria Noastră” şi la toate chioşcurile. Lei 8 în numărul de azi: 0 MISIUNEA LUI EDWART BARREL de D. ZASLAVSKI (pag. 3-a) • îndeplinirea si depășirea normelor de lucru — O DATORIE PATRIOTICĂ A FIECĂRUI MUNCITOR. (pag. 2-a) • SĂ ÎNLĂTURĂM PUTREGAIUL BIROCRATIC IN LUPTA PENTRU STRÂNGEREA RECOLTEI! (pag. 3-a) • TOATA ATENTIA EXAMENELOR SCOLARE. (pag. 2-a)I • Cronica teatrală: „PACE PE PĂMÂNT". (pag. 2-a) L»______________________________ ii I l■lll■lllll^ll■llllllll■l■lllllWIlwn■MBMBn■^l»lWffl 1 nn'iimn'inmii înfiinţarea Comitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri Având in vedere importanţa producţiei şi difuzării filmului pentru munca de educare şi ridicare a nivelului cultural al poporului muncitor şi necesitatea unei largi desvoltări a activităţii cinematografice şi pentru asigurarea unei politici juste în domeniul organizării, conducerii, exploatării şi desvoltării reţelei cinematografice, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis un Decret pentru înfiinţarea Comitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri. Comitetul Cinematografiei va fi condus de un preşedinte, ajutat de doi până la trei vicepreşedinţi şi de patru până la şase membri. Comitetul Cinematografiei realizează politica Guvernului în domeniul producţiei de filme, în domeniul construirii şi conducerii studiourilor cinematografice, în domeniul organizării, conducerii, exploatării şi desvoltării reţelei cinematografice, în domeniul difuzării, importului şi exportului de filme ; exercită controlul de Stat asupra activităţii întreprinderilor de sub conducerea şi îndrumarea sa ; îndrumează, planifică şi coordonează activitatea întreprinderilor de sub conducerea şi îndrumarea sa; în cadrul Planului de Stat îndrumează şi exercită controlul de Stat asupra tuturor unităţilor cinematografice, fixe sau mobile, precum şi asupra întregii activităţi cinematografice a organizaţiilor de massă, instituţiilor şi întreprinderilor; organizează învăţământul de calificare profesională, precum şi învăţământul mediu şi superior privind sectorul cinematografic ; execută lucrări de cercetări ştiinţifice în domeniul cinematografiei; execută controlul asupra calităţii producţiei de filme, din punct de vedere al conţinutului şi al formei; organizează introducerea tehnicii noi în activitatea cinematografică. Prin acest Decret este desfiinţat Serviciul Cinematografic din Ministerul Artelor, iar Societatea de Stat „Romfilm” şi Societara „Sovromfilm” trec sub îndrumarea şi controlul Comitetului Cinematografiei. Decretul mai prevede că în termen de 30 de zile de la publicarea sa, toate cinematografele trec sub conducerea Comitetului Cinematografiei cu excepţia cinematografelor sindicale, cinematografelor căminelor culturale şi caravanelor cinematografice. r. Printr’o hotărîre a Consiliului de Miniştri, tov. Niculae Bellu a fost numit Preşedintele Comitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri, ca vicepreşedinţi ai Comitetului au fost numiţi tovarăşii Pavel Constantinescu, Victor Uiu şi Dinu Negreanu. Membri ai Comitetului Cinematografiei au fost numiţi tovarăşii Elisabeta Luca, Vasile Ungureanu, Alexandru Moldoveanu, Edgar Elian şi Silvia Armaşu (Agerpres). Mai mult petrol pentru Patrie, pentru pace! Echipele de foraj dela schela Berca obţin noi succese Muncind cu însufleţire în cadrul întrecerii socialiste, echipele de sondori de la schela „Muitenia”-Berca ruptă pentru împlinirea şi depăşirea planului de foraj pe trimestrul II. In întrecerea socialistă pe Schimburi, cele mai bune rezultate le-au obţinut echipele maiştrilor sondori din brigada de tineret. Numai într-un singur schimb, echipa maistrului sondor Baltac Ion de la sonda 31 Berea a săpat 34 metri în loc de 12,80. Un succes asemănător l-a obţinut şi echipa maistrului sondor Ardeleanu G. Ion dela sonda 38, care a săpat în 8 ore într’un strat tare 42 metri în loc de 14,40. Depăşirile de program la foraj s’au putut realiza în mare parte datorită echipelor de montaj, care, în întrecerea socialistă, luptă pentru scurtarea timpului de montare a instalaţiilor de foraj. Astfel, echipa maistrului mecanic Raican Constantin, decorat cu „Medalia Muncii“, a izbutit să monteze cu 4 zile mai devreme instalaţia de foraj a sondei 38. Cel mai scurt timp l-a obţinut zilele acestea echipa maistrului mecanic Costache Dumitru. Pe lângă montarea instalaţiei de foraj a sondei Finteşti, ea a avut de montat şi 700 m, conductă pentru tratarea noroiului şi a apei Terenul fiind foarte accidentat, echipa a trebuit să transporte cu braţele peste 500 m, liniari de conductă. Lucrarea care fusese programată în 18 zile a fost totuși terminată în 13 zile. „Aplicăm cu dragoste metodele sovietice!“ Extinzând metoda sovietică de foraj rapid la un număr cât mai mare de sonde, echipele de sondori de la schela „Muntenia"-Urlaţi, obţin succese însemnate în producţie. Datorită forajului cu două pompe in paralel şi aplicării automatului tijei pătrate s-a obţinut un însemnat succes la sonda 232. Cele trei echipe de la această sondă, desfăşurând întrecerea sub lozinca „Cât mai mulţi metri foraţi pe schimb“, au reuşit ca în numai 11 zile să termine programul de foraj prevăzut pe luna Mai. Cel mai mare număr de metri l-a săpat echipa tânărului maistru sondor Nicoară C. care a câştigat în luna trecută cel mai mare acord. — Noi aplicăm cu dragoste metodele sovietice de lucru, pentru că datorita lor obţinem rezultate din ce în ce mai bune in întrecerea socialistă, dăm Patriei noastre mai mult petrol, a spus maistrul sondor Nicoară. Din banii câştigaţi la acord în luna trecută maistrul sondor Nicoară şi-a cumpărat un costum de haine de la Magazinul de Stat rămânându-i încă peste 1.000 de leu Dela Mislea la Ţintea şi... înapoi... Sonda 412 de la schela Tintea se afla în intervenţie. Pentru punerea ei în producţie, conducerea schelei a adus o echipă specială de sondori de la Mislea. Echipa trebuia să intervină repede şi cu multă atenţie pentru ca sonda să intre grabnic în producţie. Dar lucrurile nu s-au întâmplat tocmai aşa. Conducerea schelei a deplasat echipa de sondori fără ca să ia măsuri din timp pentru ca echipa să aibă unde să doarmă şi să mănânce. Datorită acestui fapt, echipa nu a lucrat efectiv la sondă decât un sfert de oră, în care timp a dat afară doi dubli de tubing. Restul timpului, sondorii au fost nevoiţi să şi-l piardă umblând să-şi caute de mâncare şi loc de dormit. A doua zi, neavând unde-i caza, conducerea schelei a trimis echipa înapoi la Mislea, căutând altă echipă pentru a o înlocui. In felul acesta s’au mai pierdut alte câteva ore fără să se înceapă intervenţia la sondă. Astfel, intervenţia la sonda 412 a fost întârziată cu o zi şi jumătate. Vinovată de acest lucru este conducerea schelei care nu a luat măsurile necesare pentru ca atunci când deplasează echipe de sondori dinntriun loc într’altul să asigure în primul rând condiţiuni de cazare şi de hrană oamenilor. Organizaţia de partid trebue să mobilizeze sindicatul ca acesta să vegheze să se asigure sondorilor condiţiunile de muncă şi trai necesare pentru ca să poată lucra din plin pentru realizarea sarcinilor Planului de Stat. In întâmpinarea Congresului U.F.D.R. Brigada de tractoriste de la S.M.T.-Valul lui Traian repară tractoarele în vederea strângerii recoltei Era încă iarnă când la staţiunea de maşini şi tractoare din comuna Valul lui Traian, judeţul Constanţa, a luat fiinţă prima brigadă de 8 tractoriste. In primăvară, lucrând p® pământul ţăranilor muncitori întovărăşiţi din comuna Bărăganul, tractoristele au depăşit planul de lucru al brigăzii cu 44°/*, efectuând în acelaş timp arături şi însămânţări de calitate superioară. Datorită rezultatelor frumoase obţinute, bri-' gada s'a situat printre primele din staţiune. Una din fruntaşele brigăzii este Aneta Brătan, fiică de ţăran muncitor, care datorită bunei organizări a muncii şi felului cum a avut grijă de întreţinerea tractorului a reuşit să depăşească planul de lucru cu 60%. In cinstea Congresului U. F. D. R., imediat după terminarea campaniei de însămânţări, brigada de tractoriste s-a împărţit în două echipe de reparat tractoare şi batoze. Echipa formată din Nina Gâmbuţeanu, Voinea Natalia, Papuc Radu, Pânzaru Elena şi Igorov Ana a muncit, împreună cu alte echipe de tractorişti, la repararea batozelor. Astfel s-a reuşit ca până în prezent să se termine reparaţia la toate batozele staţiunii. Echipa formată din Aneta Brădan şi Prisecaru Olimpia a muncit la demontarea motoarelor de la tractoare, la stabilirea şi efectuarea reparaţiilor necesare. Brigada de tractoriste dela S.M.T.-Valul lui Traian mun- ceşte tot mai hotărîtă, alături de celelalte brigăzi, pentru re-pararea maşinilor şi uneltelor agricole în vederea lucrărilor de strângere a recoltei. Gh. Vasilescu corespondent Tractoristele Mia S.M.T.Valul lui Traian repară cu atenţie tractoarele brigăzii lor cu care vor lucra în curând în canapania de strângere a recoltei