Scȃnteia, august 1950 (Anul 19, nr. 1800-1823)
1950-08-02 / nr. 1800
Fapte, nu vorbe: recoltele gospodăriilor colective Cele dintâi , cum nu s’au mai văzut încă prin tara noastră. 3200 kg. grâu la hectar a dobândit gospodăria agricolă colectivă din Luna de Jos-Cluj; 3000 kg. la ha. a dobândit gospodăria colectivă din Sanatana-Arad; lanul de grâu al gospodăriei agricole colective „Bobâlna” din comuna Salatiu, judeţul Someş, a dat 2611 kg. la ha.; la 2700 kg. grâu la ha. s-a ajuns în gospodăria colectivă din Lenauheim-Timiş; peste 2500 kg. grâu la ha. au cules membrii gospodăriilor agricole colective din Crâmpoaia- Olt, Galicea-Mare-Dolj etc. Acestea sunt fapte care dovedesc că a fost îndreptăţită încrederea pe care miile de ţărani săraci şi mijlocaşi intraţi anul trecut în gospodăria colectivă au avut-o în clasa muncitoare, că a fost îndreptăţită încrederea în cuvântul Partidului. Acestea nu mai sunt vorbe, ci FAPTE care conving pe tot mai mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi de foloasele muncii laolaltă, pe întinderi mari, cu maşini şi tractoare, întrebuinţând înaintatele metode agrotehnice sovietice. „ Cum să nu se convingă ţăranul muncitor Mitrache Purice din comuna Galicea Mare-Dolj când el a dobândit doar 693 kg. la ha., pe pământul muncit ca vai de lume, cu juncani, „așa cum a apucat din bătrâni”, iar gospodăria agricolă colectivă din comuna lui a scos de pe tarlaua arată adânc de tractor, semănată după metoda sovietică în rânduri încrucișate, 2500 kg. grâu la ha., cu greutatea hectolitrică de 82 până la 83 kg.?! Acestea sunt doar fapte, nu vorbe. Un an de zile a tot șovăit Gherman Vasile, ţăran muncitor din comuna Zăbrani-Arad; un an de zile svânnirile veninoase ale chiaburilor l-au ținut departe de gospodăria colectivă; un an de zile s’a frământat dacă să intre sau nu; dar când a văzut cu ochii lui că pământul pe care îl are a dat numai 700 kg. grâu la ha., iar al gospodăriei colective 2200, n’a mai stat pe gânduri, a făcut cerere de înscriere. Şi odată cu el au făcut cereri peste o sută de ţărani muncitori. Adunarea generală a gospodăriei agricole colective din Zăibrani-Arad a şi aprobat 89 de cereri noi. In toate judeţele ţării, s’au întemeiat până acum 729 gospodării agricole colective. Gospodăriile agricole cosective cresc şi se întăresc, numărul lor creşte mereu. Membrii gospodăriilor agricole colective învaţă să muncească organizat, să conducă treburile unei gospodării mari. întrecerea socialistă pe brigăzi cuprinde tot mai multe gospodării; prin muncă se naşte belşugul în gospodării colective. Se întemeiază ateliere de fierărie, lemnărie se construesc clădiri-remize, grajduri, etc. pentru a mări avutul obştesc — izvorul de belşug pentru fiecare membru în parte — , se desvoltă ramuri de producţie cum ar fi creşterea vitelor, păsărilor, stupăritul, creşterea viermilor de mătase, culturile de bumbac, in. cânepă, pământuri sterpe, intelenite, în care nu poate pătrunde fierul plugului tras de vite, sunt arate adânc de tractor, devin pământuri roditoare ce dau de la 2000 de kg. în sus la ha. Acestea sunt fapte, nu vorbe. De curând au început să se împartă avansuri în grâu (15% din recoltă) după numărul zilelor muncă, urmând ca împărţirea deplină a veniturilor să se facă în toamnă. Pe vremea când ţăranul sarat Onofrei Ion din Muncelul de Sus-Roman robea la chiaburul Vasile Horeac, nu se alegea într’un an de zile nici măcar cu 300 kg. grâu şi porumb la un loc. Azi Onofrei Ion e membru în gospodăria colectivă. Pentru cele 370 zile muncă făcute împreună cu ai lui a primit avans 927 kggrâu. 111 kg. mazăre. 74 kg. orz, în afară de ceea ce va mai primi la toamnă Toate acestea nu sunt vorbe, ci fapte. Câtă deosebire între viața asta liberă, fără grija zilei de mâine, când ţărranul muncitor nu mai e slugă şi dator nimănui, când nu mai e nevoit să se ducă c căciula în mâini să cerşească chiabuului un pumn de mălai şi să-şi zălogească munca pe un an întreg — şi între viaţa de câine pe care o ducea când era jefuit de chiabur. înainte, ţăranul muncitor trebuia să strângă ban lângă ban, să mai şe rupă de la gura copiilor flămânzi, să cumpere pământ, vite, plug, pe care până la urmă tot i le prăda chiaburul în anii de secetă. Acum nu mai e hărţuit de asemenea griji. Partidul, clasa muncitoare, statul de democraţie populară ajută ţăranilor săraci şi mijlocaşi uniţi în gospodării colective să smulgă fiecărui hectar cu muncă mai uşoară, cu cheltueli mai puţine, roade mai multe, ca să le rămână grâne mai multe ţăranilor muncitori; îi ajută cu tractoarele de la S.M.T., cu seminţe alese, cu credite, cu învăţăturile agronomilor. Şi rezultatele se văd. Dar n’a fost aşa de uşor ca să ajungem la ele. Orice succes s’a dobândit şi se dobândeşte printr’o aprigă luptă de clasă împotriva chiaburilor care răspândesc prin sate svonuri mincinoase, vorbe pline de venin împotriva gospodăriilorcolective. Rezultatele gospodăriilor agricole colective se datoresc faptului că Partidul Muncitoresc Român este credincios învăţăturii tovarăşului Stalin, care ne arată că singurul drum pentru a scăpa ţărănimea muncitoare şi de sărăcie şi de chiaburi e drumul gospodăriei colective. Primele recolte ale celor dintâi gospodării agricole colective au o deosebită însemnătate istorică. Asemenea recolte bogate, nemaipomenite în ţara noastră, n’au scos nicicând ţăranii muncitori. Jaful moşierilor şi capitaliştilor şi gospodăria pe loturi mici, îngustate de haturi, au condamnat agricultura noastră la înapoiere, au condamnat oraşele şi satele la foame şi sărăcie, ca să se îmbogăţească doar moşierii, capitaliştii, chiaburii. Nu e de mirare că în anul 1924 pro- ducţia mijlocie de grâu a fost de 610 kg. la ha., în 1927 de 850 kg. la ha., în 1934 de 670 kg. la ha., iar în 1935, de 760 kg. la ha. Recoltele bogate dobândite de cele dintâi gospodării agricole colective arată că nu e departe vremea când oraşele vor fi aprovizionate din belşug, când nu vor mai fi speculanţi, iar în sate va fi înlăturată cu totul exploatarea şi sărăcia. Aceste recolte bogate sunt o contribuţie însemnată la întărirea forţelor care luptă pentru pace. Nu trebue însă să ne mulţumim cu rezultatele de până acum. In sate, cu toate că Statul îi ajută, mai există încă ţărani muncitori ce trăesc în nevoi şi sărăcie; pământul lor îmbucătăţit lucrat de unul singur, nu le dă atât cât au nevoe; chiaburii, cu toate că sunt îngrădiţi, încă mai jefuesc ţărănimea muncitoare. înaintea clasei muncitoare, înaintea întregului popor muncitor, stă sarcina să asigure recolte bogate, nu numai într’un număr de gospodării colective, dar pe tot întinsul ţării, să alungăm sărăcia şi nevoile nu numai pentru câteva zeci de mii de familii, ci pentru întreg poporul muncitor. Ce cale să urmăm pentru a ajunge acolo? Calea este de a convinge cu dragoste şi cu răbdare massete de milioane de ţărani săraci şi mijlocaşi de uriaşele foloase ale unirii în gospodăria colectivă. Aceasta este o sarcină de cinste pentru organizaţiile de partid. Trebue organizată temeinic munca politică pentru popularizarea succeselor obţinute de gospodăriile colective, şi a ajutorului pe care statul nostru de democraţie populară îl dă ca să se obţină asemenea rezultate; să se organizeze regulat vizite la gospodăriile colective, pentru ca ţăranii muncitori să vadă cu ochii lor foloasele muncii în comun. Organizaţiile de partid de la sate trebue să poarte de grijă ca membrii de partid să fie lămuriţi, să cunoască recoltele bogate şi toate succesele gospodăriilor colective, să lupte pentru gospodăria colectivă. A lupta pentru gospodăria colectivă e o îndatorire sfântă a fiecărui membru de partid. Deasemeni fiecare membru al gospodăriilor colective să fie un agitator pentru colectivizare, să vorbească, să scrie prietenilor, cunoscuţilor, să-i convingă că în gospodăria colectivă munca este un isvor de belşug şi bunăstare. Să nu rămână ţăran sărac şi mijlocaş care să nu cunoască succesele gospodăriilor colective. In acelaş timp să nu uităm că a lupta pentru gospodăria colectivă înseamnă a lupta împotriva duşmanilor el, chiaburii. Noi putem astăzi veni cu fapte, nu numai cu vorbe în faţa ţărănimii muncitoare, s’o mobilizăm ca ea să demaşte pe chiabur, să-i închidă gura, aşa încât chiaburul să nu mai îndrăznească să clevetească gospodăria colectivă. Milioane de ţărani muncitori cu gospodărie individuală din întreaga ţară urmăresc cu atenţie rezultatele gospodăriilor colective. Să le arătăm faptele vii, să-i convingem să pornească şi el pe drumul belşugului şi al eliberării din ghiarele exploatării chiabureşti. I gospodării agricole colective înfiinţate anul trecut îşi culeg acum primele pe roade ae muncii în comun : recolte îmbelşugate PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ulilim^t SERIA III ANUL XIX Nr. 1800 4 PAGINI LEI 4 Miercuri 2 August 1959 Decernarea Drapelului Roşu întreprinderilor fruntaşe în întrecerea socialistă In metalurgie Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul semestru al anului 1950 constată că, datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, conduşi de organizaţiile de partid şi mobilizaţi de sindicate in întrecerea socialistă, s’au obţinut succese însemnate în producţie. In acelaş timp a sporit productivitatea muncii şi s-a îmbunătăţit în mare măsură calitatea produselor, reducându-se simţitor procentul de rebuturi. La obţinerea acestor rezultate a contribuit din plin ajutorul permanent al Uniunii Sovietice în materii prime, maşini-unelte, maşini de transport, etc., cât şi sprijinul eMinisterul Minelor şi Petrolului, împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Petrol, Mine şi Gaz Metan, analizând rezultatele obţinute în întrecerea socialistă pe primul semestru al anului 1950, constată că, deşi sarcinile din Planul de Stat, în sectorul petrolifer şi carbonifer nu au fost îndeplinite, totuşi sunt unităţi care, datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni şi funcţionari au reuşit să obţină succese In producţie. In consecinţă, hotărăsc acordarea Drapelului Roşu al produc fectiv al tehnicienilor sovietici. Faţă de rezultatele obţinute în întrecerea socialistă pe primul semestru al acestui an, Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice au hotărit înmânarea Drapelului Roşu al producţiei, colectivelor din următoarele întreprinderi: Sovrommetal-Reşiţa în ramura siderurgică; Sovromtractor-Braşov în ramura metalurgiei prelucrătoare; Ocna Mureşului în ramura chimiei; Exploatarea Baia Sprie din Combinatul Baia Mare în ramura metalurgiei neferoase. Deasemenea se evidenţiază colectivele întreprinderilor: Uzinele „23 August”, Uzinele „Republica“-Bucureşti, Exploa In industria petrolifera ţiei colectivelor din următoarele întreprinderi: Schela Petroliferă „Muntenia“-Băicoi; Rafinăria Nr. 7 „Muntenia" - Braşov; uzinele metalurgice „Sovrompetrol“ 1 Mai-Ploeşti; Exploatarea carboniferă Comăneşti. Totodată se evidenţiază următoarele întreprinderi: Schela Petroliferă „Moldova”-Moineşti; Rafinăria ,,Sovrompetrol” Vega-Ploeşti; Atelierele Centrale Poiana- Câmpina; Exploatarea „Sovromcărbune“-Lonea, Ministerul Minelor şi Petrolului şi Comitetul Executiv al Marea Auro-argentiferă Barza- Brad şi întreprinderea de produse ceramice Baru-Mare. Ministerul Metalurgiei și Industriei Chimice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice cheamă pe toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii, ca în cadrul întrecerii socialiste pe semestrul II să-şi intensifice eforturile pen-, tru a termina planul de producţie pe luna August înainte de termen, întâmpinând astfel cu cinste Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. Comunicatul este semnat de tov. I. Vidraşcu, ministru adjunct al Metali nei şi Industriei Chimice şi de tov. Kovács Francisc, preşedintele Uniunii Sindicatelor Metalo- Chimice. Uniunii Sindicatelor Petrol, Mine şi Gaz Metan, cheamă pe toţi muncitorii, tehncienii şi funcţionarii din întreprinderile petrolifere şi carbonifere ca în cinstea zilei de 23 August să intensifice întrecerea socialistă pentru a termina programul de producţie pe luna August înainte de termen. Comunicatul este semnat de tovarăşul Gh. Vasilichi, ministru al Minelor şi Petrolului, şi tovarăşul Ion Alexandru, preşedinte al Uniunii Sindicatelor Petrol, Mine şi Gaz Metan. In industria energiei electrice Ministerul Energiei Electrice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul semestru al anului 1950 în ramura energetică şi electrotehnică, constată că datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, conduşi de organizaţiile de partid şi mobilizaţi de sindicate în întrecerea socialistă, s-au obţinut rezultate însemnate în îndeplinirea sarcinilor din Planul de Stat La obţinerea acestor rezultate a contribuit ajutorul frăţesc şi multilateral al marii noastre prietene U.R.S.S. Faţă de rezultatele obţinute în întrecerea socialistă pe primul semestru al anului 1950, Ministerul Energiei Electrice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo Chimice hotărăsc înmânarea Drapelului Roşu al producţiei colectivului întreprinderii „Electromotor“-Timişoara, pentru însemnatele succese obţinute în ramura energetică şi electrotehnică. De asemenea se evidenţiază colectivul întreprinderii de Electricitate Bucureşti. Ministerul Energiei Electrice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo Chimice cheamă toate colectivele din întreprinderile din ramura energetică și electrotehnică să urmeze pilda întreprinderilor fruntaşe și să intensifice întrecerea socialistă pe semestrul II, pentru ca în cinstea zilei de 23 August să termine înainte de termen programul lunar de producţie, întâmpinând astfel cu noi succese Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. Comunicatul este semnat de tov. Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice, şi tov. Kovács Francisc, preşedintele Uniunii Sindicatelor Metalo- Chimice. Economii de peste 5 milioane lei la depoul de locomotive Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru). Printre muncitorii fruntaşi ai depoului de locomotive C. F. R.Sibiu se găsesc şi mecanicii Schuller Alexandru şi Blezu Alimon, fochiştii Isac Ion II şi Negrea Ioan, care zi de zi, întăresc prin fapte semnătura pusă pe Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. De curând, cele două echipe au reuşit să străbată cu locomotiva Nr. 327,020 peste 20.000 de kilometri, între 2 spălări fără nicio reparaţie, realizând totodată o economie de 236.000 lei. Acum, mecanicul Schuller Alexandru şi tovarăşii lui şi-au luat un nou angajament în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. Ei sunt hotărîţi să străbată cu locomotiva lor 35.000 km. între două spălări, fără reparaţii. Incordându-şi eforturile pentru realizarea a cât mai mulţi kilometri parcurşi, muncitorii depoului Sibiu continuă lupta pentru un regim sever de economii. In cadrul trimestrului II ei au reuşit să reducă consumul de combustibil şi materiale, realizând astfel o economie de 5.572.729 lei. Azi începe Festivalul filmului sovietic Azi începe în Capitală Festivalul filmului sovietic care se desfăşoară sub lozinca „Filmul sovietic educă popoarele în spiritul vigilenţei de clasă împotriva imperialiştilor, a trădătorilor titoişti şi a spionilor provocatori la război”. Festivalul se deschide la cinematografele Maxim Gorki şi Grădina Progresul cu serial-a a filmului „Marele cetăţean”, una din capodoperele cinematografiei sovietice, realizate de o neîntrecută bogăţie de idei şi măestrie artistică, consacrată vieţii eroice a marelui conducător bolșevic Serghei Mironovici Kirov. In clișeu : O scenă din film. In numărul de azi: 11 CODUL MUNCII DIN REPUBLICA POPULARA ROMANĂ de GHEORGHE APOSTOL Articol apărut în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!”, Nr. 30 (90). (Pag. 3-a) , CENTRALISMUL DEMOCRATIC ŞI DISCIPLINA PARTIDULUI BOLŞEVIC de I. PETROV (Pag. 3-a) fr SĂRBĂTOAREA VICTORIOASEI ARMATE POPULARE CHINEZE (Pag. 4-a) • MAI MULTĂ ATENȚIE PREGĂTIRII COMPLEXULUI SPORTIV DE STAT G.M.A. 1 (Pag. 2-a) Deschiderea „Expoziţiei Economice a R. P. R.” la Moscova Azi se deschide la Moscova în marele Parc de cultură şi odihnă „Gorki", „Expoziţia Economică a Republicii Populare Române". Expoziţia înfăţişează oamenilor sovietici realizările măreţe înfăptuite de poporul nostru muncitor, sub conducerea Partidului, în toate domeniile economiei naţionale. Aşa cum a arătat şi tov. Simion Bughici, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P .R. în U.R.S.S. la o conferinţă de presă ţinută în faţa ziariştilor sovietici şi străini din Moscova, „Expoziţia Economică a R.P.R.” este o dovadă a succeselor în muncă şi a luptei poporului muncitor din R.P.R. pentru întărirea frontului păcii şi socialismului. Expoziţia oglindeşte ajutorul frăţesc permanent pe care l-a primit Patria noastră din partea Uniunii Sovietice şi exprimă sentimentele de prietenie şi recunoştinţă ale poporului nostru faţă de U.R.S.S. şi dragostea nemărginită pentru tovarăşul Stalin. Sa întărim contribuţia noastră la lupta pentru pace şi socialism de prof. TRAIAN SAVULESCU preşedintele Academiei Republicii Populare Române In luna Septembrie a.c. se va tine la Bucureşti Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din Republica Populară Română. Lucrările de pregătire ale acestui Congres se desfăşoară cu intensitate, cu participarea celor mai largi masse de oameni ai muncii de pe tot întinsul ţării, care dovedesc zi de zi, prin fapte, hotărîrea lor de luptă neşovăelnică pentru pace, pentru socialism. Agresiunea directă a imperialiştilor americani împotriva poporului coreean, măcelărirea populaţiei paşnice coreene de către aviaţia americană, ameninţarea făţişă cu folosirea armei atomice împotriva popoarelor ce nu vor să suporte jugul dolarului, arată că pe măsură ce devin mai slabi şi suferă noi eşecuri răsunătoare, imperialiştii sunt mai turbaţi, trec la o politica agresivă deschisă. Faţă de pericolul crescut de război şi pentru a înlătura până la capăt acest pericol e este necesar ca fiecare om cinstit să-şi asume răspunderile ce-i revin în lupta pentru apărarea păcii. In momentul când imperialiştii calcă în picioare suveranitatea naţională a popoarelor şi duc crude războaie de cotropire în Coreea, Vietnam, Indonezia, când bancherii din U.S.A. se străduesc să pună pe picior de război ţările aservite lor —în lumea întreagă sute de milioane de oameni doritori de pace ridică glasul contra aţâţătorilor la război, contra folosirii energiei atomice în scopuri agresive şi afirmă cu tărie crescândă voinţa lor de a împiedica izbucnirea unui nou măcel mondial. Forţele organizate ale păcii în frunte cu Uniunea Sovietică dobândesc zi de zi noi şi uriaşe succese în lupta împotriva pregătirilor de război. Milioanele de oprimaţi din cotonii, milioanele de exploataţi de pe glob, milioanele de tineri şi copii, jertfele din totdeauna ale molochului capitalist, oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi îndreaptă cu hotărîre paşii, călcând dârz spre lagărul păcii, al dreptăţii, al democraţiei, al progresului, al vieţii. Ei denunţă fără ocolire pe imperialiştii anglo-americani şi pe acoliţii lor, ca aţâţători la război, ca agresori. Mamele, îndoliate, cu lacrimile de durere încă nesvântate, nu vor lăsa ca fiii lor să fie ucişi sau schilodiţi pentru a îndesa aurul în sacul celor care eri erau în spatele lui Hitler şi Mussolini, iar astăzi în spatele lui Truman, Churchill şi al slugoiului lor Tito. Versul celebru al lui Horaţiu „Bella matribus detestata" („Războaiele urîte de mame”) este actual şi astăzi ca şi pe vremea poetului latin, cu deosebire că atunci războaiele nu erau nici atât de crude şi nici atât de generalizate, cum le pregătesc ţările capitaliste, ajunse în spasmul descompunerii. In marele front al păcii, ţara noastră are un rol activ. Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, care se pregăteşte la noi, va fi o contribuţie preţioasă la lupta mondială pentru o pace trainică împotriva agresorilor imperialişti. Nimeni nu-şi poate închipui că un adevărat om de ştiinţă, un artist sau literat care trăieşte sincer arta sa, ar putea schiţa cel mai neînsemnat semn de aprobare a acţiunilor acelora care au întins o vastă reţea de spionaj şi de corupţie pe tot globul, ale acelora care se dedau la acte de agresiune scelerată cum sunt cele împotriva popoarelor din Coreea, Vietnam, Indonezia. Dragostea de Patrie şi P° spor a adevăraţilor intelectuali, dorinţa lor de a apăra ştiinţa, arta, civilizaţia şi de a o pune în slujba omului şi a vieţii sunt stavile puternice în calea celor care ţintesc şi se pregătesc să arunce lumea într’un nou război imperialist. Dacă vreun rătăcit reprezentant al ştiinţei, al literelor sau al artelor aşteaptă azi „salvarea” de la bomba atomică, fără îndoială că acela nu a slujit niciodată cinstit nici ştiinţa şi nici arta. Nu-i îngăduit omului de ştiinţă, de litere şi artă nici izolarea „olimpiană“ şi nici atitudinea zisă neutră. O a semenea atitudine este sinonimă cu laşitatea, cu trăda- rea. Pacea nu este neutră. Ea nu locuieşte undeva, în ţara nimănui sau în satul Nicăereşti din basme. Pacea trăeşte prin fiecare din noi. Oamenii de ştiinţă, litere şi arte din ţara noastră sunt cu poporul muncitor. Ei au dat şi dau tot mai multe opere ce slujesc construirii socialismului şi apărării păcii. Ei trebue să muncească mai mult şi mai bine pentru a-şi îndeplini aceste nobile roluri, creând — după măreţul exemplu al ştiinţei şi artei sovietice — opere legate strâns de viaţa şi lupta masselor muncitoare, opere curăţite de influenţele culturii burgheze decadente, cosmopolite. Cu noi şi noi succese în munca sa trebue intelectualitatea din ţara noastră să întâmpine Congresul Comitetelor de luptă pentru pace. Glasul ei să se unească cu glasul milioanelor de oameni ai muncii care denunţă ca agresor imperialismul american şi luptă pentru a impune scoaterea în afara legii a armei atomice şi pentru declararea drept criminal de război a acelui guvern ce o va folosi primul. Toţi intelectualii cinstiţi să-şi ia fără zăbavă locul de luptător în lagărul antiimperialist, alături de toate forţele care zidesc o lume nouă, eliberată pentru totdeauna de exploatarea omului de către om şi prin aceasta curăţită de rădăcinile şi sămânţa războiului. 729 gospodării agricole colective constituite până în prezent Rezultatele dobândite de membrii gospodăriilor agricole colective constituite anul trecut şi în primăvară, sub îndrumarea Partidului, sunt pilde vrednice de urmat de întreaga ţărănime muncitoare din ţara noastră. Cu ocazia vizitelor făcute, ţăranii muncitori au văzut cu ochii lor cum numai într’un singur an, sau chiar în mai puţin timp, gospodăriile agricole colective au dovedit că sunt singura formă de organizare şi de muncă prin care ei pot să alunge sărăcia din case şi să scuture jugul exploatării chiabureşti. De aceea tot mai mulţi ţărani muncitori cer Partidului şi Guvernului să le aprobe să constitue gospodării agricole colective. In fiecare Duminică se constitue zeci de gospodării agricole colective în care intră mii de ţărani muncitori. Duminică 30 iulie a. c. au luat fiinţă în diferite părţi ale ţării 59 noui gospodării colective, în care au intrat mii de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi. Cu aceasta numărul total al gospodăriilor agricole colective înfiinţate până în prezent în Republica Populară Română se ridică la 729. Faptul că tot mai mulţi ţărani muncitori intră în gospodăriile agricole colective dovedeşte că scornirile ticăloase ale chiaburilor se spulberă una după alta. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ţăranii muncitori demască uneltirile chiaburimii şi păşesc cu încredere pe drumul gospodăriei agricole colective. 3377 kg. grâu la hectar ROMAN (de la corespondentul nostru). — Pe tarlaua secţiei Onceşti a Gospodăriei Agricole de Stat Secuend-Roman, grâul a fost cultivat după metode agrotehnice sovietice. Datorită acestui lucru, la treeriş recolta medie obţinută la hectar a fost de 3.377 kg. ★ Folosind la cultivarea grâului înaintatele metode agrotehnice sovietice, muncitorii secţiei Cătămăreşti a Gospodăriei Agricole de Stat Călineşti, judeţul Botoşani, au obţinut la treeriş o producţie medie de 3.000 kg. la hectar. Aceeaşi metodă fiind aplicată şi la Gospodăria Agricolă de Stat-Albeşti, ca şi la secţia Durneşti a Gospodăriei Agricole de Stat-Dăngeni, producţia medie la hectar a trecut de 2.800 kg. Procesul unui grup de spioni şi trădători, agenţi ai clicii fasciste a lui Tito Marţi I August începe la Tribunalul Militar Bucureşti procesul unui grup de spioni şi trădători în slujba serviciului de spionaj al clicii fasciste titoiste de la Belgrad. Acuzaţii sunt : Milos Teodoroff Boscovatici Medici Nicola Adamov Milorad Bassler Juro Petrov Jiva Stanoevici Bojidar Perovici Angeloo Silvi Miladin Radoslavovici Svetomir Milutinovici Nicola Nedici Vidosa. Acuzaţii s’au făcut vinovaţi de note de înaltă trădare şi de spionaj împotriva Republicii Populare Române.