Scȃnteia, septembrie 1950 (Anul 19, nr. 1825-1850)
1950-09-01 / nr. 1825
Pag. 2 NOUA GOSPODĂRIE COLECTIVĂ „Drumul Victoriei“ . Primele gospodării colective din ţară... Ştirea răscolise adânc şi satul Movilita-Ilfov, din câmpia Bărăganului. Vorba a pornit mai întâi de la tovarăşii din organizaţia de bază. A colindat pe uliţe, prin case. In câteva zile a cuprins toată Movilita- Agitatorii de partid catre erau satul. Paraschiv Ioan, Vasile Păun, Nicu Mihalache, Maria Tomescu, Dumitru Cobzaru, membri de partid, au fost printre cei dintâi care au cerut să se alcătuiască şi la ei, în sat gospodărie colectiva- Alti ţărani săraci şi mili0Caşi ce-au urmat pilda. Moş Ion Tomna Dinu are 72 de ani. Fata îi e brăzdata de cute adânc, — urmele traiului rău, ale robiei de care a avut parte în toata viata lui. De mic copil Ion Tomna Dinu a muncit pământurile moşierilor sau pe tocurile chiaburului Ion Mieluş. Moş Ion Tomna Dinu s a înscris în gospodăria colectivă. — „Bine a spus Iov. Paraschiv — rosteşte el când îl întrebi de ce s’a înscris. Baremi acum, la bătrâneţe să ştiu şi eu de munca mea, ca în tinereţe doar pentru jefuitori am lucrat“. Când a văzut că moşneagul s’a înscris, Ion al lui Năstase n’a mai stat pe gânduri, s’a trecut şi el pentru gospodăria colectivă. A încercat el naşi-său diaburul, Petcu Drăghici, să-l oprească. Dar zadarnic l-a rugat chiaburul, zadarnic la ameninţat c’o să fie rău de el. Ion T. Ivan e rudă cu Achim Lungu, dar Ion Tivan e ţăran sărac, iar Achim Lungu chiabur, care l-a jefuit o viaţă întreagă. Cu finii, cu nepoţii, cu rubedeniile sărace îşi lucrau chiaburii pământul. „Dacă noi rudele nu ne-om ajuta, ziceau chiaburii, dar cine altcineva să ne-ajute?“ Şi creştea averea chiaburilor şi se rotunjea, pe câtă vreme ţăranii săraci şi mijlocaşi caliceau din ce în ce mai mult. Ion T. Ivan a văzut şi el că chiaburul tot chiabur rămâne şi s’a înscris şi el în gospodăria colectivă. Creştea numărul celor care se treceaupentru gospodăria colectivă, creştea şi ura chiaburilor. Crăpa fierea în ei de ciudă. Şi aşa cum la felul s'au îndârjit şi mai rău. Căci nu-i e uşor chiaburului să se împace cu gândul că n’o să mai poată jecmăni, că ţăranii săraci şi mijlocaşi unindu-se în gospodării colective n’or să mai robească pentru ei. Cum să renunţe uşor la viaţa de huzur, chiaburul Mihai Enescu, când el şi-a făcut rost de cele 22 pogoane de pământ şi de cazanul de ţuică numai jefuind ţăranii săraci şi mijlocaşi din sat pe vremea când era preşedinte al băncii din Moviliţa? Oriunde întâlnea un sărac sau mijlocaş care făcuse cerere pentru gospodăria colectivă şi pe care el îl credea mai slab de înger, seprefăcea că-i poartă de grijă şi-i vorbea linguşitor: — ,,Mă vecine — spunea el lui Alexandru I. Dumitru — ai să dai de dracu. O să te scoată cu goarna la lucru şi o să stai cu lingura la brâu aşteptând rândul la cazan”. Şi multe alte vorbe pline de venin şi otravă spunea chiaburul când lui Alexandru Dumitru, când lui Nicolae Gheorghe, care-i munceau pământul pe nimica toată, când altor țărani muncitori din sat. Ba pe Nicolae Belciug îl otrăvise atât de mult că nici nu mai vroia omul să audă de gospodărie colectivă. Șovăiau unii oameni. Parte începeau să se retragă.— Nu mai ia fiinţă gospodăria colectivă, rânjeau bucuroşi chiaburii. Tovarăşii din organizaţia de bază au văzut că n’au dus muncă temeinică pentru lămurirea ţăranilor săraci şi mijlocaşi şi pentru demascarea uneltirilor duşmănoase ale chiaburilor. Ţăranii muncitori trebuiau convinşi şi cu fapte, nu numai cu vorba. Tovarăşul Paraschiv Ion, membru în biroul organizaţiei de bază, a propus ca mai mulţi ţărani muncitori din sat să facă o vizită la gospodăria agricolă colectivă din Livedea. Peste 60 de ţărani muncitori au mers să vadă cum trăesc şi muncesc cei dela Livedea. Baba Maria, nevasta lui Moş Toma, are peste 70 de ani dar nu s’a lăsat cu una cu două. „Vreau să văd eu cu ochii mei, maca“. Când a ajuns acolo a retras uimită de combina sovietică ce secera şi treera deodată, numai cu doi oameni. Nici n’au băgat de seamă când s’au făcut 14 hectare de mirişte. Preşedintele şi membrii gospodăriei le-au povestit cum se munceşte în gospodăria colectivă şi cum se împart veniturile, le-a povestit despre roadele muncii pe întinderi mari. Gh. Bănică, Vasile Zamfir, Marin Croitoru, Baba Maria şi ceilalţi n’au văzut nici urmă de cazan, au văzut cu ochii lor cum se lucrează în gospodăria colectivă şi şi-au dat seama cât de ticăloase erau minciunile chiaburilor. A doua zi, cum au venit în sat, au şi făcut cereri să fie şi ei primiţi în colectiv. Dar au mai fost şi alte fapte care au convins pe ţăranii muncitori. P1 In toamna trecută, mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi primind ajutorul Statului au lucrat pământurile în tarla cu tractoarele şi maşinile de la S.M.T.-Hagieşti. Ţăranul muncitor Constantin I. Voicilă a scos 1.200 kg. grâu la ha., Gh. C. Tordibură a făcut 1.450 kg. la ha., tot în locurile arate de S. M. T. în timp ce Nicolae Frangiu care și-a arat petecul de pământ de unul singur, cu plugul cu boi, nu a scos decât 500 kg. la ha. Toate aceste fapte au fost popularizate de agitatorii de partid din sat. Svonurile chiaburilor se spulberau. Ţăranul mijlocaş Constantin Voicilă are 12 ha. de pământ, dar are 8 copii. După ce a văzut roadele muncii cu tractorul a făcut şi el cerere să intre în gospodăria colectivă. După el a mai făcut şi Tudor Pană, Ion Gh. Niculescu, Veta Stavăr şi alţii. La adunarea ţăranilor muncitori din sat pentru alegerea delegaţilor Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, chiabura Lungu Achim. Petcu Drăghici, Mihai Matei şi M- Enescu au fost demascaţi de către ţăranii muncitori ca duşmani ai păcii şi ai oamenilor muncii. Aci s’a arătat de ce sunt ei împotriva înfiinţării gospodăriei colective. In această adunare Lucreţia Năstase, ţărancă săracă, fina lui Drăghici Petcu,a demascat pe naşu-său chiaburul şi a arătat cum căuta el s’o exploateze mai departe, îndemnând-o să nu intre în gospodăria colectivă. Trecuse un an de^ când începuse să se vorbească despre gospodăria colectiva în Movilita. Un an de luptă aprigă împotriva chaburimii. In fruntea luptei au fost membrii de partid, ca Paraschiv Ion, Marin Pavel, Iambrino Constantin, Vasile Păun, Georgescu Eleonora, Dumitru Cobzaru si alti ţărani muncitori. Din casa în casă a mers Aurica Stoil ca şi Vasilica Paraschiv să stea de vorbă cu ţărăncile muncitoare care mai stăteau încă în cumpănă. Munca lor nu a fost în zadar. La 27 August în Moviliţa era mare sărbătoare. 48 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi şi-au sărbătorit prima zi din noua viaţă în care au păşit. N’au uitat însă nici uneltirile chiaburilor, nici că aceştia sunt cei mai răi duşmani ai gospodăriei colective, prin care ţărănimea muncitoare scapă de sărăcie şi exploatare. Nu pot avea linişte membrii gospodăriei colective, nu pot ei înceta lupta contra chiaburilor până ce aceștia nu vor fi sdrobiți’ocată pentru totdeauna. Gospodăriei colective iau pus numele „Drumul Victoriei“. Kssl®? Turcu Se împlinesc astăzi doi ani de când a încetat să bată inima înflăcărată a lui Andrei Alexandrovici Jdanov, unul din conducătorii de frunte ai Partidului Bolşevic şi ai mişcării muncitoreşti internaţionale, discipol credincios şi tovarăş de luptă dintre cei mai apropiaţi ai marelui Stalin. Doi ani — dar azi figura luminoasă a strălucitului luptător comunist e mai aproape de inimile oamenilor muncii, mai adânci în lupta clasei muncitoare sunt rădăcinile învăţăturilor sale, mai vii, mai bogate şi înfloritoare sunt roadele lor. Neuitatul Andrei Alexandrovici Jdanov trăeşte puternic in toate succesele pe care le cuceresc cei ce luptă pentru comunism, pentru pacea, libertatea şi frăţia popoarelor în întreaga lume. Jdanov a iubit nespus poporul muncitor, pe care l-a slujit fără odihnă de la vârsta de 16 ani când a intrat în rândurile mişcarii revoluţionare şi căruia i-a fost adânc devotat cu trup şi suflet, până la moarte. Viaţa lui e un minunat exemplu al felului in care trăesc acei oameni făuriţi dintr’un material deosebit, cum i-a denumit tovarăşul Stalin pe bolşevici, întotdeauna Partidul Bolşevic şi tovarăşul Stalin il trimiteau pe Jdanov acolo unde erau greutăţile mai mari, unde se cerea tărie politică de stâncă, curaj şi fermitate revoluţionară. Dacă în războiul din urmă Leningradul a rezistat învingător încercuirii hoardelor hitleriste, aceasta se datoreşte în bună parte faptului că eroicii săi apărători au avut în mijlocul şi în fruntea lor pe Jdanov, care a împiedicat ca picior de cotropitor să pătrundă în oraşul lui Lenin. Când, după ruinele încă fumegânde ale războiului, urmaşii hitleriştilor, imperialiştii americani, au început din nou să zăngăne armele, să pregătească o nouă baie de sânge omenirii. Jdanov, sub îndrumarea tovarăşului Stalin, a fost unul din organizatorii de frunte ai luptei partidelor comuniste în frunte cu Partidul Bolşevic, pentru pace trainică, pentru democraţie populară. Jdanov a avut un rol de o deosebită însemnătate în punerea temeliilor Biroului Informativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti, unde a fost purtătorul de cuvânt al Partidului Bolşevic. Celebrul său raport ţinut la prima consfătuire a Biroului Informativ. ..Despre situaţia internaţională”, a dat o îndrumare clară, ştiinţifică, luptei tuturor partidelor comuniste din întreaga lume. Analiza cu adevărat stalinistă făcută de Jdanov a arătat formarea a două lagăre — lagărul imperialist în frunte cu Statele Unite, şi lagărul păcii şi democraţiei în frunte cu Uniunea Sovietică — subliniind faptul de o covârşitoare însemnătate politică că raportul de forţe pe scară internaţională s-a schimbat radical şi a devenit favorabil forţelor socialismului. „Pericolul principal pentru clasa muncitoare — a spus pe atunci Jdanov — constă actualmente în subaprecierea forţelor sale şi în supraaprecierea forţelor adversarului... Dacă partidele comuniste vor sta ferm pe poziţiile lor, dacă ele nu se vor lăsa intimidate şi şantajate, dacă ele vor fi strajă curajoasă păcii trainice şi democraţiei populare, suveranităţii naţionale, libertăţii şi independenţei ţărilor lor, dacă ele vor şti, să se pună în fruntea tuturor forţelor care sunt gata să apere cauza onoarei şi independenţei naţionale, atunci niciun fel de planuri de subjugare a Europei nu pot fi realizate”. Pe această cale ofensivă partidele comuniste au devenit în întreaga linie campioane ale luptei pentru pace, organizatoarele şi insufleţitoarele acestei lupte. Aspectul situaţiei internaţionale astăzi, la a doua comemorare a morţii lui Jdanov, amploarea uriaşă şi creşterea continuă şi de nestăvilit a mişcării partizanilor păcii în lumea întreagă, accentuarea tot mai puternică a superiorităţii lagărului democraţiei şi socialismului, INSUSI FAPTUL CA DELA PREZENTAREA RAPORTULUI AU TRECUT TREI ANI IN CARE IMPERIALIŞTII N’AU ISBUTIT SA DESLANŢUE RĂZBOIUL constările strălucita confirmare a genialelor învăţături staliniste cu care Jdanov a înarmat mişcarea muncitorească şi luptătorii pentru pace de pretutindeni. Cu întreaga sa forţă de eminent teoretician marxist, cu întreg talentul său de strălucit propagandist, a luptat Andrei Alexandrovici Jdanov pentru răspândirea măreţei învăţături a lui Marx-Engels- Lenin-Stalin, pentru victoria acesteia în toate domeniile vieţii ideologice. Jdanov a fost un vajnic luptător sub steagul marxism-leninismului în domeniul artei, literaturii, filosofiei şi ştiinţei, în lupta pentru desvoltarea şi înflorirea culturii socialiste. A aplica învăţăturile lui Lenin şi Stalin că socialismul înseamnă nu numai a ridica fabrici şi uzine ale poporului, a spori belşugul vieţii de fiecare zi, ci şi a face această viaţă mai luminoasă, însorită de o artă şi o literatură pline de frumuseţi, bazate pe adevăr, bogate în idei înalte, exprimate pe înţelesul poporului şi slujind poporului, capabile să-i insufle cele mai nobile sentimente şi trăsătură ale eroilor clasei muncitoare — iată ţelul pentru care Jdanov a desfăşurat o uriaşă energie creatoare. Rapoartele sale cu privire la problemele filosofiei, literaturii, muzicii, constitue lucrări de căpătâi pentru constructorii culturii socialiste Lui Andrei. Alexandrovici Jdanov îi revine meritul excepţional de a fi arătat limpede, în lumina marxism leninismului şi a îndrumărilor marelui său învăţător, tovarăşul Stalin, care sunt sarcinile ce revin scriitorului, artistului, filosofului, etc. hotărît să slujească poporul nu prin vorbe goale, ci prin muncă şi fapte. Jdanov a ridicat cu o deosebită vigoare sarcina înrădăcinării spiritului de partid în activitatea militanţilor pe frontul ideologic. A trece hotărit, cu toate armele experienţei, cunoştinţelor şi talentului, pe baricada clasei muncitoare, baricada adevărului şi progresului, a lupta de aci cu convingere şi entuziasm, a face din sprijinirea luptei Partidului clasei muncitoare ţelul creaţiei artistice — iată ce a cerut Jdanov. Literatura sovietică, atăta Jdanov, nu se teme că va fi învinuită de tendenţiozitate. Da, literatura sovietică este tendenţioasă, căci nu există şi nu poate să existe în epoca luptei de clasă o literatură fără apartenenţă de clasă, netendenţioasă, apolitică. Noi ne mândrim cu tendenţiozitatea literaturii sovietice pentru că această tendinţă constă in eliberarea muncitorilor, a întregii omeniri de sub jugul robiei capitaliste. Jdanov a arătat că principialitatea şi spiritul partinic în ştiinţă şi literatură cer a desvălui fără răgaz şi a da lovituri nimicitoare feluritelor manifestări ideologice ale duşmanului. El însuşi a dat un strălucit exemplu în această privinţă, demascând cu tărie ce se ascunde în dosul poziţiilor de „obiectivism pe deasupra claselor”, de „imparţialitate academică”, „frumuseţe apolitică”, poziţii prin care reacţiunea internaţională caută să ascundă sub o perdea de fum lupta claselor, să îndepărteze pe omul de ştiinţă şi pe artist de această luptă, să-l dezarmeze şi să-l facă prizonier. Nu „vegetarieni fără colţi” , ci ostaşi de prima linie, cu praful de puşcă uscat în raniţe, aşa arăta Jdanov că trebue să fie oamenii de ştiinţă şi artiştii devotaţi clasei muncitoare. Jdanov a subliniat însemnătatea imensă a luptei împotriva armelor ideologice ale imperialismului, a demascării putreziciunii pseudo-ştiinţei şi artei din lumea capitalistă, pervertite şi puse de burghezie în slujba aţâţătorilor la război. O atenţie deosebită a abordat Jdanov luptei împotriva cosmopolitismului, această ideologie a burgheziei trădătoare care încearcă să înăbuşe patriotismul oamenilor muncii, voinţa lor de a apăra suveranitatea şi independenţa naţională a patriei lor. îndrumările sale sunt şi astăzi o puternică armă în lupta împotriva influenţelor şi rămăşiţelor ideologiei burgheze in conştiinţa oamenilor liberi, împotriva ploconirii in faţa pseudo-ştiinţei şi a artei corupte din ţările capitaliste — artă pe care Jdanov a calificat-o ca lipsită de idei,, plină de gangsteri, de fete de varieteu, de preamărire a adulterului şi aventurierilor. El a desvoltat mândria patriotică a oamenilor de ştiinţă şi artă sovietici, le-a reliefat măreţia culturii socialiste a Patriei lui Lenin şi Stalin, le-a subliniat înaltele exigenţe ideologice şi artistice ale oamenilor sovietici şi răspunderea faţă de îndeplinirea acestor cerinţe. „Literatura — spune Jdanov — n’are numai menirea de a se ţine la nivelul cerinţelor poporului, ci — mai mult — este obligată să desvolte gustul poporului, să ridice şi mai mult cerinţele lui, să-l îmbogăţească cu idei noi, să ducă poporul înainte”. Măreţ exemplu de comunist internaţionalist, Jdanov arăta militanţilor de pe frontul ideologic că răspunderea faţă de popoarele sovietice se împleteşte cu datoria internaţionalistă de a sprijini desvoltarea gândirii creatoare, a culturii socialiste, a ştiinţei şi artei în ţările recent eliberate de U.R.S.S. din lanţul imperialismului. Jdanov întreba: „Cine dacă nu noi — ţara socialismului victorios — şi filosofii noştri trebue să ajute pe prietenii şi pe fraţii noştri de dincolo de hotare să-şi lumineze lupta lor cu conştinţa socialismului ştiinţific, cine dacă nu noi, trebue să le dea această lumină şi să-i înarmeze cu arma ideologică a marxismului?” Opera măreaţă de construire a culturii socialiste — operă condusă de tovarăşul Stalin şi în care Jdanov şi-a pus forţele sale cele mai bune — a căpătat în timpul din urmă o amploare uriaşă şi mereu crescândă. In anii ce au trecut de la raportul lui Jdanov asupra revistelor „Zvezda” şi „Leningrad”, peste o sută de opere ale scriitorilor sovietici au fost încununate cu Premiul Stalin. Minunate opere literare ca „Departe de Moscova”, „Cavalerul stelei de aur”, „Primele bucurii”, „Noi, oamenii sovietici“, „Alifel pleacă în munţi”, „Din toată inima“, „Malul însorit”, etc., etc.; opere muzicale ca de pildă „Cantata pentru Patrie” de Arutiunian, „Cântecul pădurilor” de Şostakovici, etc.— iată câteva din minunatele roade ale ideilor staliniste semănate de Jdanov. Avântul nemaiîntâlnit niciodată în istorie în vreo ţară pe căre i-au luat ştiinţele, desvoltarea şi culmile măestriei artistice pe care s’au ridicat arta şi literatura sovietică sunt cea mai grăitoare dovadă a resurselor adânci, a sevei puternice ce izvorăşte din înrădăcinarea spiritului de partid. O distanţă ca de la cer la pământ desparte literatura din ţările capitaliste, literatură in plină decădere, din zi în zi mai putredă, mai otrăvită şi mai absurdă, literatura crimei şi războiului, de belşugul operelor literare sovietice, pline de lumină şi prospeţime, puse în slujba vieţii şi păcii, care educă o generaţie nouă, vioaie, încrezătoare în cauza sa înaltă, căreia nu-i este teamă de greutăţi şi este gata să învingă orice piedici. Critica şi autocritica, pe care Jdanov, pe baza învăţăturilor tovarăşului Stalin, a relevat-o ca fiind forţa motrice a societăţii socialiste, în care nu mai există lupta dintre clase, a luat un considerabil avânt şi în domeniul vieţii ştiinţifice şi culturale. Discuţiile libere desfăşurate în spiritul unei ascuţite lupte de idei asupra situaţiei din ştiinţa biologică, pentru desvoltarea creatoare a moştenirii ştiinţifice a lui Miciurin, discuţia asupra problemelor fiziologiei în legătură cu desvoltarea moştenirii lui Pavlov, discuţia critică asupra operei savantului sovietic Wiliams, combaterea necruţătoare a idealismului, a metodelor de cercetare şi cunoaştere nedialectice, lupta hotărîtă împotriva cosmopolitismului au ridicat pe o nouă treaptă şi mai înaltă, ştiinţa sovietică, au deschis căi spre noi şi măreţe descoperiri. Graţie intervenţiei personale a tovarăşului Stalin, o uriaşă însemnătate a avut discuţia asupra problemelor lingvisticei. Bogăţia noilor teze geniale cu care tovarăşul Stalin a desvoltat marxismul, depăşeşte cu mult cadrul ştiinţei limbii şi rezolvă atât de multe probleme teoretice, încât deschide şi clarifică noi perspective tuturor domeniilor ideologiei şi ştiinţei. Păşind cu hotărîre pe poziţiile materialismului militant, abordând cu curaj probleme noi de o imensă importanţă teoretică şi ştiinţifică, savanţii şi oamenii de ştiinţă sovietici realizează descoperiri istorice in domeniile lor de activitate. Aşa este descoperirea savantei Olga Lepeşinskaia care a demonstrat că celula vie la naştere din materia vie necelulară, descoperirea savantului Bosian asupra transformării viruşilor şi microbilor în cristale, adică din materie vie în materie neînsufleţită şi invers — descoperiri care dau lovituri zdrobitoare concepţiilor mistice, idealiste asupra apariţiei vieţii, confirmând strălucit tezele materialismului dialecţie. Fiind, aşa cum cerea Jdanov, în primele linii ale frontului, ostaşi de avangardă ai materialismului, savanţii sovietici demonstrează superioritatea imensă a ştiinţei sovietice asupra pseudoştiinţei de care e infectată tot mai mult ştiinţa în ţările capitaliste, deschid înaintea omenirii drumuri minunate. Poporul muncitor din ţara noastră poartă o nestinsă admiraţie şi recunoştinţă credinciosului discipol şi tovarăş de luptă al tovarăşului Stalin, Andrei Alexandrovici Jdanov. înţeleptele sale îndrumări staliniste au ajutat ca în ţara noastră să se creeze lucrări ca „Mitrea Cocor” şi „Negura”, piese ca „Ziua cea mare“ şi „Minerii”, cântece cum sunt „Cantata pentru Stalin” sau „Cântecul de zis cu armonica”, poeme ca „Lazăr de la Rusca” şi „Tovarăşul Matei a primit Ordinul Muncii”, opere plastice ca „întâlnire” şi „Turnătorii“, şi atâtea şi atâtea opere pline de viaţă şi frumuseţe, puse în slujba stimulării construcţiei socialiste şi apărării păcii, a mobilizării la lupta împotriva duşmanilor păcii şi socialismului — opere isvorîte din viaţa oamenilor muncii şi care o luminează, opere apropiate şi îndrăgite de cei ce muncesc. Jdanov a subliniat că pro- blemele ideologice au o deosebită însemnătate in perioada actuală, că imperialiştii nu-şi vor putea trimite soldaţii în războaie de cotropire fără o îndelungă pregătire ideologică. Aceasta înseamnă că a lupta împotriva ideologiei canibalilor imperialişti, a demasca cu tărie conţinutul josnic, criminal, al acestei ideologii, a lupta pentru stârpirea cosmopolitismului şi a tuturor rămăşiţelor şi influenţelor ideologiei şi moralei burgheze — şi totodată a lupte pentru desvoltarea ştiinţei puse în slujba construirii so- cialismului, a lupta pentru făurirea unei culturi naţio- nale în formă şi socialistă în conţinut, INSEAMNA A LUPTA PENTRU PACE. Aceasta cu atât mai mult cu cât trecerea apropiată la înfăptuirea Planului Cincinal, sporeşte importanţa luptei pentru făurirea culturii socialiste, pentru desvoltarea ştiinţei, artei şi literaturii care să ajute şi să mobilizeze pe oamenii muncii în marea bătălie de construire a bazelor socialismului în ţara noastră. Partidul nostru cere tuturor membrilor săi să-şi sporească forţa politică ideologică în lupta pentru apărarea păcii, pentru construirea orânduirii şi culturii socialiste, studiind operele lui Jdanov, purtătoare ale marilor idei staliniste. Alături de partidele comuniste din întreaga lume, de luptătorii marelui front al păcii, Partidul nostru, clasa muncitoare, oamenii ştiinţei şi artei din ţara noastră vor păstra necontenit vie măreaţa figură a lui Andrei Alexandrovici Jdanov, pildă măreaţă de bolşevic care întruchipează unirea teoriei marxist leniniste cu uriaşa muncă practică revoluţionară şi care îmbină armonios dragostea patriotică pentru înflorirea minunatei ţări a lui Lenin şi Stalin cu lupta internaţionalistă pentru victoria comunismului în lumea întreagă. Nicolae Corfan Doi ani de la moartea lui A. A. Idanov SCÂNTEIA Premierea muncitorilor fruntaşi de la uzinele„Sovrommetal"-ResitaHotărîrea Comitetului Organizaţiei Bucureşti P.M.R. asupra pregătirii deschiderii anului şcolar 1956-1951 în învăţământul preşcolar, elementar şi mediu din Bucureşti 9 9 Cu prilejul noului an şcolar, Comitetul Organizaţiei Bucureşti P.M.R. a dat o Hotărîre asupra pregătirii deschiderii anului şcolar 1950— 1951 în învăţământul preşcolar, elementar şi mediu din Bucureşti. Analizând rezultatele anului şcolar 1949—1950, Comiitetul Organizaţiei Bucureşti P.M.R. constată că în acest domeniu s’au înregistrat progrese însemnate. Astfel, în şcolile din Bucureşti au fost cuprinşi în anul şcolar 1949—1950, 108.371 elevi, din care au promovat 104.382 elevi. In spiritul unei juste politici de clasă au fost acordate 8.772 burse şi au fost asigurate 4.072 de locuri în internate. Pentru întâia dată munca de alfabetizare a fost organizată mai temeinic, creându-se peste 300 centre de alfabetizare cu un număr de 290 cadre didactice, salariate. Rezultatele bune obţinute se datoresc muncii cadrelor didactice, secţiei de învăţământ a Comitetului Provizoriu Bucureşti şi organizaţiilor de partid, U.T.M. şi pionieri din şcoli. Hotărîrea arată că în munca şcolilor, în anul şcolar 1949— 1950 au existat şi numeroase lipsuri, ca de pildă: neîndeplinirea planului de şcolarizare. Comitetul Provizoriu Bucureşti nu a luat suficiente măsuri pentru a asigura buna funcţionare a şcolilor; o serie de şcoli medii tehnice nu au fost temeinic popularizate, unele din ele fiind lipsite complect de controlul Organizaţiei Bucureşti P.M.R.; organizaţiile de partid, sindicatul salariaţilor din învăţământ şi secţia de învăţământ a Comitetului Provizoriu Bucureşti nu s-au preocupat suficient de ridicarea nivelului profesional, politic şi ideo- logic al profesorilor şi învăţătorilor. ★ In vederea îndeplinirii sarciinilor trasate de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de Guvern, pentru a asigura aplicarea măsurilor Ministerului învăţământului Public şi pentru a înlătura lipsurile şi greşelile constatate. Comitetul Organizaţiei Bucureşti P. M. R. hotărăşte printre altele: Organizaţiile de partid şi organizaţiile de massă vor desfăşura o largă muncă de lămurire pentru asigurarea cuprinderii în şcoli, până la începerea noului an şcolar, a tuturor copiilor de vârstă şcolară. Secţia de învăţământ a Comitetului Provizoriu Bucureşti va antrena pe directori şi întreg corpul didactic în această acţiune. Secţia de învăţământ a Comite-tului Provizoriu Bucureşti, ajutată de Consiliul Sindical Judeţean şi celelalte organizaţii de massă, va întocmi neîntârziat o evidenţă exactă a neştiutorilor de carte din întreprinderi şi cartiere şi va asigura ca până la 31 Decembrie 1950 să fie îndeplinit planul de alfabetizare, adică să absolve cursurile de alfabetizare încă 6.800 neştiutori de carte. Comitetul Provizoriu Bucureşti va lua toate măsurile pentru repararea şi amenajarea localurilor de şcoli până la începerea noului an şcolar, va organiza o bună aprovizionare şi funcţionare a cantinelor şi internatelor şcolare. Comitetul Provizoriu Bucureşti va asigura eliberarea localurilor de şcoală de instituţiile şi de persoanele care ocupă fără justificare un număr mare de încăperi. Pentru realizarea neîntârziată a acestor măsuri, Comitetul Provizoriu Bucureşti, mobilizând secţiile corespunzătoare, va controla sistematic desfăşurarea lucrărilor. Secţia de învăţământ a Comietului Provizoriu va acorda o deosebită atenţie îndrumării către şcolile tehnice a absolvenţilor de curs elementar. In şcolile tehnice va trebui cuprins un număr mai mare de fete. Ziarul „Viaţa Capitalei” va trebui să publice reportaţii şi articole de popularizare a acestor şcoli. Organizaţiile sindicale şi de tineret vor trebui să popularizeze şcolile tehnice şi să sprijine activ recrutarea elevilor pentru aceste şcoli. Hotărîrea arată în continuare că secţia de învăţământ a Comitetului Provizoriu va îngriji de stabilitatea corpului didactic şi plasarea profesorilor şi învăţătorilor rămaşi în afara schemelor de încadrare, şi va intensifica munca pentru ridicarea nivelului profesional, politic şi ideologic al cadrelor didactice. Directorii de şcoli, care au un rol deosebit de important în viaţa şcolii, trebue să aplice cu stricteţe linia Partidului şi Guvernului în domeniul învăţământului public. Organizaţiile de tineret şi de pionieri trebue să se preocupe de stimularea la învăţătură a elevilor, de îmbunătăţirea frecvenţei şi de respectarea disciplinei în şcoală. Organizaţia Bucureşti U.T.M. va lua măsuri pentru instruirea cadrelor U. T. M. şi pionieri, spre a avea ca preocupare centrală buna desfăşurare a vieţii şcolare şi întărirea prestigiului corpului didactic. Programul orelor de clasă tre-* bue respectat cu stricteţe, eilevii neputând fi scoşi de la orele de studiu sub niciun motiv şi nici ţinuţi In şedinţe obositoare, peste măsură de lungi, de către organizaţiile de tineret. In acelaş timp, directorii cadrele didactice trebue să sprjine activitatea organizaţiilor la tineret din şcoli, care au un ol deosebit de important în educarea elevilor. Comitetele de partid ale raioanelor vor veghea la buna desfăşurare a învăţământului public sub toate aspectele, vor lua mă-* suri pentru a intensifica munca de lămurire între părinţii elevi-* lor în vederea realizării und strânse legături între părinţi şi corpul didactic, vor antrena origanizaţiile de massă pentru sprijinirea învăţământului. Comitetele de partid ale raioanelor vor lua toate măsurile pentru sprijinirea muncii de alfabetizare, deasemenl (Vr*”’ul Sindical Judeţean va a sindicatele în această lmportâ®^ acţiune. Organizaţiile de partid din şcoli vor pune în centrul preo-* cupăriior lor problema bunei desfăşurări a învăţământului în şcoli şi vor sprijini directorii, corpul didactic, organizaţiile de tineret şi pionieri în vederea ducerii la bun sfârşit a sarcinii lor ce le revin. Organizaţiile de partid din şcoli vor intensifica munca politică în rândurile corpului didactic, vor organiza studiul limbii ruse şi al literaturii sovietice, vor extinde şi mai mult însuşirea operelor clasicilor marxism-feninismului. Comitetele de partid ale raioanelor şi organizaţiile de bază din şcoli vor lua în discuţie periodic problemele muncii de învăţământ şi vor lua măsuri pentru neîntârziata înlăturare a lipsurilor ce se vor constata. Organizaţia Bucureşti P.M.R. va avea ca preocupare importantă munca politică în rândurile cadrelor didactice şi grija pentru nevoile de trai ale oamenilor muncii din învăţământ. Toate aceste măsuri trebue să aducă odată cu deschiderea anului şcolar un nou avânt în desvoltarea învăţământului în şcolile din Bucureşti, pentru ridicarea calităţii învăţăturii, pentru educaţia comunistă a elevilor din şcolile noastre. Această hotărîre se va pre-, lucra cu comitetele de partid ale raioanelor, cu organizaţiile de partid, de U.T.M., cu corpul didactic şi directorii tuturor şcolilor din Bucureşti. REŞIŢA 29. La uzinele „Sovrommeta” - Reşiţa a avut loc festivitatea premierii munciorilor care s-au evidenţiat în mod deosebit în semestrul 1. Astfel, au fost împărţite premii în valoare de 4.080.000 lei, din suma de 12.000.000 lei primita de către uzinele „Sovrommetal”, odată cu decernarea „Drapelului Roşu“ al producţiei pentru succesele înregistrate in primul semestru al anului în curs. Muncitorii premiaţi, luând cuvântul, şi-au luat noi angajamente în muncă. Festivitatea împărţirii premiilor a fost încheiată cu un frumos festival artistic. (Agerpres). Prima etapa a cursei cicliste G.M.A. Eri dimineaţă a început desfăşurarea marii curse cicliste de fond „Gata pentru Muncă şi Apararea R.P.R.“. Înainte de plecare, la propunerea ciclistului Marin Niculescu, toţi participanţii la cursă au subscris pentru Fondul Mondial al Păcii, în ciuda faptului că tot timpul primei etape a fost cald, alergătorii au pedalat cu mare viteză, luptând cu însufleţire pentru a ocupa un loc cât mai bun în clasamentul general. La 15 km. de Râmnicul Vâlcea pe Dealul Negru se trece dupe 5 ore de la plecarea din Bucureşti în ordinea următoare: Norhadian, Naidin cu 2,30 minute avans, faţă de Pantazescu şi Nae Chicomban, şi cu 2,45 minute faţă de Dumitrescu Gheorghe care este urmat de restul alergătorilor. La Râmnicul-Vâlcea, cicliştii au fost primiţi cu deosebită însufleţire de locuitorii oraşului. Linia de sosire a fost trecută în ordine de: Norhadian care a parcurs cei 171 km, în 5 ore 47 minute şi 10 secunde, urmat de Naidin, Pantazescu, Nae Chicomban, Dumitrescu Gheorghe, Marin Niculescu, Traian Chicomban, Şandru Gheorghe, Martie Ştefănescu şi Oprea. Clasamentul pe echipe: C.C.A., Metalul, Partizanul, Flamura Roşie, Locomotiva. Astăzi se desfăşoară etapa ll-a a cursei pe distanţa R.Vâlcea— Petroşani. De la Universitatea serală de marxism-leninism a Organizaţiei P. M. R. Bucureşti Universitatea serală de marxism-leninism a Organizaţiei P.M.R. Bucureşti anunţă pe tovarăşii studenţi care n’au participat la seminariile generale recapitultive de sfârşit de an din luna iunie a. c. că mai pot trece pe la Secretariatul Universităţii din Str. Batiştei ,25 A (parter) în zilele de 31 August şi 1 Septembrie a. c. pentru a se înscrie şi a primi alte informaţiuni în legătură cu sesiunea specială care va avea loc în zilele de 2 şi 5 Septembrie a. c. Acţiunea de refacere a drumurilor ♦ în judeţul Iaşi In cursul lunii iulie a continuat în judeţul Iaşi acţiunea de refacere a drumurilor şi şoselelor. Astfel, în această lună s-au desfundat 5.625 metri liniari de şosele şi au fost aduşi din albin Siretului 460 metri cubi de piatră, precum şi 244 metri cubi pietriş, dintre care au fost aşternuţi pe şosele 254 metri cubi piatră. (Agerpres). Şcoala din comună e gata pentru noul an şcolar SLATINA (de la corespondentul nostru). — Şcoala primară din comuna Poiana judeţul Olt a terminat de curând toate pregătirile în vederea începerii noului an şcolar. Şcoala a fost văruită şi pavoazată, încă din ziua de 14 August. A fost reparat gardul şcoli, iar cleele şi grădina au fost curăţite de buruieni şi gunoaie. Tot până la data de 14 August s-a făcut şi recensământul elevilor. Ajutat de întreg colectivul de conducere, directorul şcolii a şi procurat şi distribuit copiilor prin cooperativă cărţile necesare. RADIO — Vineri 1 Septembrie 1950 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I . 6.10 : Radio Jurnal. 6.55 : Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“ 7.55 : Buletin de ştiri. 13.02 : Buletin de ştiri şi Revista Presei. 14.00 : cronica vieţii culturale sovietice. 14.45 : Cântece interpretate de Obuhova. 15.30 şi 23.30 : Radio Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 10.00 : Emisiune în limba maghiară. RADIO ROMANIA : 7.00 : Emisiune în limba maghiară. 13.30 : Emisiune în limba germană. RADIO BUCUREŞTI I. 10.10: Carnet cultural. Cronica cinematografică. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 19.20 : Muzică cerută de ascultători. 22.00 : Radio Jurnal. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA. 20.00 : Radio Jurnal. RADIO BUCUREŞTI II. 20.00 : Seară de operă: „Louisa“ de Charpentier. 20.00__23.00 : Postul pe 32,4 m., Postul pe unda scurtă pe 25 m. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. emit pentru străinătate. RADIO TIMIŞOARA pe 540 m. lungime de undă 18.57__21.30 : Emisiune pentru naţionalităţile conlocuitoare din R. P. R. Kr. 1825