Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)

1951-06-12 / nr. 2063

Pag. 2 Organizarea muncii de agitaţie în campania agricolă de vară In campania pentru îngrijirea culturi­lor, strânsul recoltei, treerii şi colectări, un rol deosebit de însemnat, un rol de cinste revine agitatorilor de la sate care au datoria să desfăşoare o largă muncă de lămurire şi agitaţie politică in rându­rile ţăranilor săraci şi mijlocaşi cu gos­podărie individuală, In rândurile mem­brilor gospodăriilor colective ca şi în rân­durile muncitorilor dela S.M.T. şi din gospodăriile agricole de stat. In acest scop, agitatorii trebue să cu­noască foarte bine Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la îngrijirea culturilor, pregătirea recoltării şi înde­plinirea planului de colectare pe anul 1951. Agitatorii să ajute pe fiecare om al muncii de la sate să înţeleagă că înde­plinirea sarcinilor puse de partid şi gu­vern pentru asigurarea pâinii poporului muncitor este o înaltă îndatorire patrio­tică. Agitatorii trebue să fie temeinic pre­gătiţi ca să folosească argumente atât de convingătoare, încât după ce un agitator stă de vorbă cu un ţăran muncitor, acesta să poată spune : „Da, aşa este ! Datoria mea de om cinstit care vrea ca cei ce mun­cesc la oraşe să aibă hrană şi să poată munci pentru a da satelor mărfuri indu­striale, datoria mea de om cinstit care vrea ca ţara să fie puternică şi să poată apăra liniştea şi pacea poporului, ameninţate de bandiţii americani şi englezi, este de a strânge recolta la vreme şi a da cota la colectare". Pentru ca agitaţia să se desfăşoare cât mai bine, organizaţiile de bază de la sate, din gospodăriile colective, din gospodă­riile agricole de stat şi S.M.T.-uri trebue să se preocupe îndeaproape de pregătirea agitatorilor, să analizeze munca lor şi să ia măsurile necesare pentru bunul mers al muncii de agitaţie. Una din pre­ocupările principale ale birourilor organi­­zaţiilor de bază din sate trebue să fie creş­terea combativităţii organizaţiilor de bază şi a agitatorilor. Agitatorii trebue să fie oamenii cei mai cinstiţi şi mai devotaţi po­porului muncitor, iubiţi şi respectaţi de restul ţăranilor muncitori din sat, fruntaşi la însămânţări, la îngrijitul culturilor, oa­meni care luptă cu dârzenie împotriva chia­burilor. Agitatorii trebue să fie elementele cele mai destoinice, care şi-au însuşit linia partidului şi luptă învingând cu dârzenie toate greutăţile pentru a o pune în practică. Ei trebue să fie în fruntea tuturor acţiuni­lor conduse de partid, exemplu personal în lupta pentru asigurarea hranei poporului. Orice faptă ticăloasă a chiaburilor să fie demascată de agitatori, arătând totodată şi faptele din trecut ale chiaburilor, cum s'au îmbogăţit din exploatarea, ţăranilor muncitori, pentru ca aceştia din urmă să înţeleagă bine dece chiaburul este duşma­nul lor înverşunat şi dece trebue să i se îngrădească posibilitatea de a exploata şi specula. Agitatorii trebue să fie bine pregătiţi. Pentru aceasta birourile organizaţiilor de bază trebue să se îngrijească de asigurarea materialului necesar pregătirii agitatorilor . „Hotărîrea C. C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind întreţinerea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1951“, „Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la colec­tarea produselor agricole vegetale", planul local de colectări, articole din ziare des­pre îngrijirea culturilor, strângerea recol­tei, treerii şi colectări, „Carnetul agitatorului”, diferite broşuri etc. Agita­torul trebue să cunoască deasemenea pro­gramul emisiunilor de la radio pentru agi­tatori. Secretarul organizaţiei de bază trebue să pună la îndemâna agitatorilor mate­rialul necesar — adică broşurile, artico­lele, etc. enumerate mai sus — şi să-i ajute să pătrundă înţelesul lor. In acest scop secretarul organizaţiei de bază trebue să organizeze şedinţe de pregătire a agita­torilor cu prilejul cărora să se prelucreze sarcinile ce decurg din Hotărîrea partidu­lui şî guvernului­ După asemenea şedinţe, trebuesc organizate seminarii cu prilejul cărora secretarul organizaţiei de bază să verifice cum sunt pregătiţi agitatorii, cum vor sta de vorbă cu ţăranii muncitori. întreaga muncă de agitaţie trebue să se desfăşoare după un plan amănunţit în care organizaţia de bază să prevadă sar­cinile concrete ale agitatorilor. Baza muncii de agitaţie este agitaţia de la om la om. Fiecare agitator trebue să aibă un sector al său din sat unde să ducă muncă de agitaţie. In afară de munca de agitaţie de la om la om, cei mai experimentaţi dintre agitatori să primească sarcini concrete pentru a duce munca şi în cadrul cămi­nelor culturale, la moară, la cooperativă, etc. Este un lucru de mare însemnătate, ca să se ţină seama de metodele care pot să dea cele mai bune rezultate pen­tru munca unui agitator. De pildă, se poate organiza ca agrono­mul să ţină conferinţe la căminul cultu­ral în legătură cu aplicarea metodelor agrotehnice sovietice; tinerii, mai ales elevii de la şcolile medii, să scrie lozin­cile şi să se ocupe de gazeta de stradă. Gazeta de stradă, care trebue să fie un organ al organizaţiei de bază, trebue folosită din plin în munca de agitaţie. Organizaţiile de bază trebue să mobi­lizeze comitetele de redacţie ale gazetelor de perete să participe la întrecerea între gazetele de perete. Unii agitatori pot primi şi sarcina să citească unor grupe de ţărani muncitori ziare şi broşuri. Agi­tatorii să se obişnuiască a duce munca de lămurire cu ziarul în mână. Este bine ca agitatorii să scrie la gazeta de perete şi să comunice succesele din comuna lor pre­sei locale şi centrale. Dacă, de exemplu, satul are cinemato­graf sau este radioficat, desigur că în plan trebue să se prevadă cum vor fi fo­losite acestea în munca de agitaţie. Din când în când secretarul şi membrii biroului organizaţiei de bază trebue să analizeze felul cum îşi duce munca co­lectivul de agitatori, să ajute acolo unde munca merge mai slab, popularizând me­todele folosite de agitatorii care obţin cele mai bune rezultate. In şedinţele de analiză a muncii ţinute cu agitatorii este bine ca ei să povestească despre felul cum au lămurit pe ţăranii muncitori în rându­rile cărora au dus muncă de agitaţie, pen­tru ca metodele bune să fie însuşite de toţi agitatorii. Cel mai bun mijloc de agitaţie este exemplul personal al agitatorului. Nu poate fi şi nu trebue să fie socotit agi­tator acela care nu este în frunte la în­grijitul culturilor, la recoltare şi la pre­darea cotelor. Agitatorii sa fie cei mai vrednici, cei dintâi la muncă şî la înde­plinirea îndatoririlor către statul de de­mocraţie populară In gospodăriile agricole colective, S.M.T. şi gospodăriile agricole de stat munca de agitaţie trebue să ţină seama de problemele specifice acestora In aceste unităţi socialiste ale agriculturii munca de agitaţie se desfăşoară mai cu seamă în cadrul brigăzilor. Agitatorii să mobilizeze pe membrii brigăzilor în întrecerea socia­listă pentru îndeplinirea lucrărilor la vreme şi în cele mai bune condiţiuni. Ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au ochii aţintiţi asupra gospodăriilor co­lective , ei vor să vadă ce rezultate obţin gospodăriile colective în muncă, să se convingă dacă într’adevăr este bine să intre şi­ ei în gospodăria colectivă. Mem­brii gospodăriilor colective lămurind pe ţăranii muncitori asupra avantajelor gospodăriei colective trebue să depună toate eforturile pentru obţinerea unor re­colte cât mai bogate. In felul acesta ei îşi asigură o viaţă îmbelşugată şi totodată contribuie la lămurirea prin fapte a ţăra­nilor muncitori asupra superiorităţii agri­culturii socialiste. De buna organizare a muncii de agita­ţie, de temeinica pregătire a agitatorilor şi de felul cum se va desfăşura munca de lămurire, depind în mare măsură activi­zarea intensă a oamenilor muncii de pe ogoare la lupta pentru strângerea recoltei la vreme şi fără risipă, îndeplinirea obli­gaţiilor faţă de statul de democraţie populară, de către fiecare ţăran muncitor. Să fie o adevărată întrecere între sate şi comune pentru îndeplinirea campaniei de recoltare, treerie şi colectare. Pentru o bună organizare a muncii de agitaţie şi pregătirea agitatorilor, comi­tetele regionale şi raionale de partid tre­bue să îndrume temeinic organizaţiile de bază din sate, gospodării colective, S.M.T. şi gospodării agricole de stat Instructorii şi activiştii de partid trebue să fie bine pregătiţi cum să îndrume şi să controleze munca organizaţiilor de bază. Mai cu seamă la pregătirea şedinţelor şi a seminariilor cu agitatorii, instructorii comitetelor de partid trebue să dea un ajutor temeinic, deoarece desfăşurarea în­tregii munci de agitaţie depinde de felul cum au fost pregătiţi agitatorii, de însu­fleţirea cu care ei desfăşoară munca de agitaţie. Fiecare activist de partid şi membru de partid trebue să lupte pentru a ridica la înălţimea politică cuvenită munca de agitaţie la sate în scopul înde­plinirii sarcinilor puse de partid şi gu­vern pentru asigurarea pâinii poporului nostru muncitor. Munca organizaţiilor de bază din sate se măsoară după rezultatele pe care le dă în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în lupta pentru asigurarea pâinii poporului. Scrisori către „Scânteia“ Sfatul Popular regional Galaţi să sprijine temeinic gospodăriile colective ! Prin Hotărîrea din Februarie a. c. par­tidul şi guvernul au stabilit sarcinile co­mitetelor regionale şi raionale de partid şi ale Sfaturilor Populare regionale şi raionale în vederea întăririi organizato­­rico-economice a gospodăriilor agricole co­lective. In regiunea Galaţi, sunt lipsuri serioase în îndeplinirea sarcinilor puse de partid şi guvern. Sfatul Popular regional în frunte cu tov. Patrichi Ion, preşedintele Comitetului Executiv, nu se interesează de gospodăriile agricole colective. Lipsa de preocupare a Comitetului Exe­cutiv al Sfatului Popular pentru sprijini­rea gospodăriilor colective se oglindeşte mai ales în mersul lucrărilor de cons­trucţie necesare desvoltării acestora. Astfel, pentru crearea fermelor zooteh­nice, gospodăriile colective din regiune, cum ar fi „23 August" din Urleşti, „Scân­teia" din însurăţei, sau „11 Iunie" din Pechea, au nevoie de materiale pentru construirea unor cocini, coteţe, grajduri, etc. Comitetul Executiv al Sfatului Popu­lar nu a luat nicio măsură pentru a în­lesni procurarea acestor materiale. Se apropie campania de strângere a recoltei, treerii şi colectare a produselor agricole. Unele gospodării au nevoie de magazii pentru depozitarea cerealelor. Dar tovarăşii de la Comitetul Executiv spun că au multe treburi de făcut şi că nu pot sprijini gospodăriile agricole colective nici în această direcţie. După multe in­sistenţe din partea tov. Bădilă Ion, şeful serviciului gospodării agricole colective, s’a reuşit să se ţină o şedinţă cu tehni­cienii de la secţia gospodăriei locale. Dar tov. Giurgea, de la această secţie, a refu­zat să dea vreun sprijin pentru rezolva­rea problemei construcţiilor la gospodăriile colective pe motiv că treaba aceasta nu priveşte secţia lui ci pe cei din secţia a­­gricolă, respectiv serviciul gospodării agricole colective. Dealtfel nici secţia agricolă nu-şi duce la bun sfârşit sarcinile căci nil a contro­lat dacă s’a asigurat procurarea poeţilor de pomi pentru o serie de gospodării co­lective. Această lipsă de răspundere şi de cola­borare între secţiile Sfatului Popular re­gional în ce priveşte îndeplinirea sarci­nilor stabilite de Hotărîrea partidului și guvernului în vederea întăririi organiza­­torico-economice a gospodăriilor colective se datorește Comitetului Executiv al Sfa­tului Popular care nu a îndrumat și con­trolat munca organelor sale. Faptul că Comitetul Executiv al Sfa­tului Popular regional n’a ţinut până zilele trecute măcar o şedinţă pentru pre­lucrarea Hotărîrii din Februarie a partidu­lui şi guvernului explică îndeajuns de ce secţiile Sfatului Popular nu se preocupă de gospodăriile colective. Această stare de lucruri este de neîn­găduit. Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional Galaţi trebue să treacă neîntârziat la punerea în aplicare a Hotă­rîrii partidului şi guvernului şi să îndepli­nească sarcinile ce-i revin în privinţa întă­ririi economico-organizatorice a gospodă­riilor agricole colective. MICSAN NICOLAE îndrumător­ la direcţia gospodăriilor agricole colective din Ministerul Agriculturii SCÂNTEIA Pentru terminarea grabnică a reparaţiilor la S.M.T.-Bogdana Suntem în pragul începerii campaniei de recoltare. Multe S.M.T.-uri, datorită bunei organizări a muncii şi eforturi­lor depuse, au terminat demult repara­rea parcului de maşini şi tractoare. Sta­ţiunea de Maşini şi Tractoare din Bog­dana regiunea Ialomiţa a rămas însă mult în urmă cu repararea tractoare­lor, batozelor şi a celorlalte maşini agri­cole. Deşi reparaţiile la această staţiune au început încă de la data de 14 Mai, până în ziua de 7 Iunie au fost reparate doar 24 tractoare din cele 45 programate pen­tru reparaţii; din 50 de pluguri progra­mate abia au fost reparate 31; din 4 se­­cerători-legători s’au reparat 2, iar din 27 batoze programate pentru a fi reparate abia s’au reparat 5. Conducerea S.M.T.-Bogdana a dat do­vadă de o condamnabilă nepăsare faţă de bunul mers al muncii pentru pregăti­rea campaniei de vară Ea a nesocotit Hotărîrea C-C. al P.M.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri al R.P.R cu privire la întreţinerea culturilor, pregătirea şi exe­cutarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1951, care arată că la data de 5 iunie S.M.T.-urile trebue să termine repara­ţiile şi pregătirea tractoarelor, batozelor, secerătorilor şi a tuturor celorlalte ma­şini necesare recoltării şi desmiriştitului. Conducerea staţiunii nu a luat din timp măsuri pentru buna organizare a muncii în vederea reparaţiilor şi a lăsat ca această muncă să meargă de la sine.­­Nu au fost organizate echipe care să aibă fiecare o răspundere şi care să fie controlate în muncă. Centrul Mecanic-Ciulniţa avea datoria să ajute S.M.T.-ul în bunul mers al re­paraţiilor. Centrul Mecanic-Ciulniţa nu a respectat contractul încheiat cu S.M.T.­­ul. Din cele 26 vilbrochene care au fost trimise la Centrul Mecanic pentru recti­ficat şi care trebuiau să fie gata până la 5 iunie, nu au fost reparate decât 17.. Tot la aceeaşi dată trebuia terminată repara­rea a 12 pompe de motorină, dar până în momentul de faţă nu a fost reparată niciuna din 12 radiatoare deasemenea nu a fost reparat niciunul. La S.M T. Bogdana nu se duce lup­a pentru ca reparaţiile să fie­­de cea mai bună calitate. Controlul asupra felului cum sa fac reparaţiile nu este organi­zat. De aceea s’au întâmplat cazuri când tractoarele nu au mers din cauza proa­stei reparaţii. Astfel, tractoristul Folea Nicolae din brigada 4-a a lui Niculescu Radu, când a pus în funcţiune tracto­rul pe care şi-l reparase, a văzut că re­gulatorul nu a fost controlat şi că avea resortul slab. Deasemenea tractoristul Lazăr Constantin din brigada 9-a a lui Gheorghe Dumitru atunci când a repa­rat tractorul nu a controlat şi nu a spă­lat pompa de injecţie şi a fost nevoit să facă mai târziu acest lucru pierzând timp preţios din producţie. Una din cauzele pentru care S.M.T.­­Bogdana a rămas In urmă cu reparaţiile este procentul mare de absenţe nemoti­vate de la lucru Tractoristul Barbu Va­­­sile, de pildă, lipseşte câte o zi şi chiar două pe săptămână de la lucru, iar trac­toristul Efrim Constantin, mai în fiecare zi, de la orele 12 lipseşte de la atelier. Nu­mai în cursul lunii Mai din cauza lipsu­rilor de la lucru s-au pierdut la S.M.T.­­Bogdana peste 200 zile de lucru. Situaţia existentă la S M.T.­Bogdana nu mai poate fi tolerată. Comitetul raional de partid este obligat să ia măsuri energice pentru curmarea fără întârziere a stării de lucruri grave de la această staţiune, mobilizând în acest scop Comi­tetul Executiv al Sfatului Popular raio­nal şi sindicatul salariaţilor agricoli şi analizând îndeaproape felul cum organi­zaţia de bază, conducerea staţiunii şi comitetul sindical din staţiune şi-au în­ţeles sarcinile ce le reveneau în pregă­tirea muncilor agricole de vară. Direc­ţiunea generală S. M T. din Ministerul Agriculturii, care poartă o mare parte din răspunderea pentru situaţia existentă la S M.T.­Bogdana, trebue ca, odată cu măsurile de sancţionare a celor vinovaţi de încălcarea disciplinei de stat, să cer­ceteze şi motivele pentru care Centrul Mecanic­ Ciulniţa nu şi-a respectat obliga­ţiile faţă de S.M T.-Bogdana. S M. T-Bogdana trebue să termine în cel mai scurt timp şi în bune condi­­ţiuni revizuirea şi repararea parcului de maşini şi a utilajului agricol necesar campaniei agricole de vară! I. PIGULOIU Salut gazetei „Pionierul“ Astăzi se împlinesc doi ani de la apa­riţia gazetei „Pionierul”, organ al Comi­tetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. In aceşti doi ani, gazeta i-a îndrumat şi sfătuit pe pionieri, i-a în­demnat să dea adevărate bătălii pentru a învăţa cât mai bine şi a obţine note mari, să fie disciplinaţi la şcoală, ascultători faţă de părinţi, pe scurt a devenit prie­tenul bun şi drag al pionierilor, aşteptat cu nerăbdare în fiecare săptâm­ână. Numai într’un regim ca al nostru de democraţie populară, unde partidul poartă o grijă părintească, plină de dragoste copiilor, numai într’un astfel de regim copiii pot să-şi aibă o gazetă cu ade­vărat a lor. „Pionierul” a primit din partea partidului prin U.T.M. sarcina de mare cinste de a contribui la educa­rea în spirit comunist şi patriotic a pio­nierilor şi şcolarilor. „Pionierul” s’a străduit în aceşti doi ani să răspundă cât mai bine cinstei ce i s’a făcut. Inspirându-se din experienţa bogată a gazetei „Pionerskaia Pravda", ,­,Pionierul" şi-a îmbunătăţit necontenit atât conţinutul cât şi forma. Astăzi, pagi­nile gazetei vorbesc pionierilor într’un lim­baj viu, colorat, apropiat puterii lor de în­ţelegere. In gazeta lor pionierii găsesc sfaturi şi ştiri din lumea întreagă, poe­zii şi jocuri etc. Din ce în ce mai mult însă, „Pionierul” va trebui să devină nu numai o gazetă pentru pionieri şi şcolari, ci să fie şi scrisă de ei. Cu ocazia împlinirii a 2 ani de la apa­riţie, felicităm colectivul redacţional al gazetei „Pionierul” şi pe cititorii săi. Urăm gazetei „Pionierul” spor la munca­ în îndeplinirea sarcinii mari care-i stă în faţă — aceea de a educa pe copiii de azi, pentru ca ei să devină cetăţeni de nădejde ai patriei noastre. Prezentarea cantatei cehoslovace „Construind patria, întăreşti pacea" Duminică dimineaţa a avut loc, în sala Ateneului R.P.R., un concert festiv al Filarmonicii de Stat din Bucureşti, or­ganizat de Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In cadrul acestui concert a fost pre­zentată, în primă audiţie, cantata „Cons­truind patria, întăreşti pacea”, de cunos­cutul compozitor cehoslovac Vaclav Do­bias, lucrare distinsă cu Medalia de Aur a Păcii. Cuvântul de deschidere a fost rodit de tov. Marcel Breslaşu, membru în Co­mitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care, salutând prezenţa în sală a compozitorului, a spus între altele: „Vaclav Dobias este unul din cei mai populari compozitori ai Cehoslovaciei, un compxizitor care a eşit din popor, care se inspiră permanent din popor, unul dintre primii care a răsturnat barierele arbitrare dintre muzica „cultă" şi cea populară. Poporul muncitor din ţara noastră salută cantata aceasta, închinată muncii şi construcţiei paşnice a poporului ceho­slovac, însufleţit ca şi acesta de nobi­lul simţământ care a inspirat lucrarea Lui Vaclav Dobias: „Construind patria, întăreşti pacea". Cantata „Construind patria, întăreşti pacea", interpretată de orchestra şi corul Filarmonicii de Stat, sub conducerea lui Teodor Rogalski, a fost primită cu de­­osebită căldură de cei prezenţi, fiind îndelung aplaudată. (Agerpres). h­ Luni dimineaţă a părăsit Capitala, îna­­poindu-se la Praga, compozitorul ceho­slovac Vaclav Dobias, autorul cantatei „Construind patria, întăreşti pacea”, exe­cutată în primă audiţie în cadrul concer­tului festiv de Duminică al Filarmoni­cii de Stat. Vaclav Dobias, care a fost oaspetele ţării noastre, timp de câteva zile, a fost însoţit la aeroport de reprezentanţi ai Co­mitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. şi ai Uniunii Compozi­torilor. (Agerpres). Desbatere consacrata traducerilor din literatura rusă şi sovietică Uniunea Scriitorilor din R. P. R. or­ganizează pentru Miercuri 16 Iunie, orele 9 a m., în Aula Bibliotecii Centrale Uni­versitare o desbatere asupra traducerilor din literatura rusă şi sovietică. Vor participa la desbatere scriitori din Bucureşti, reprezentanţi ai Academiei R. P. R. — Secţia de ştiinţă a limbii, li­teraturii şi artei — reprezentanţi ai Direcţiei Generale a Editurilor, ai edi­turilor, ai Institutului Maxim Gorki, pre­cum şi colaboratorii editurilor care lu­crează în sectorul traducerilor. De la universitatea serală de marxism-leninism de pe lângă Comitetul orăşenesc P. M. R. Bucureşti „Filiala Ministere“ Tovarăşii studenţi sunt înştiinţaţi că în vederea seminariilor generale de sfârşit de an, au loc consultaţii colective pe grupe de probleme la datele anunţate anterior Consultaţia anunţată pentru data de 13 Iunie a. c. se amână pentru ziua de 14 Iunie a. c. la aceeaşi oră Au repus în funcţiune un aparat neutilizat de 20 ani La uscătoria de porumb a silozurilor Re­gionalei P. C. A. Constanţa, se simţea de multă vreme lipsa unui aparat de absorbire a prafului. In magazie exista un astfel de aparat care nu mai funcţiona de aproape 20 de ani. Comuniştii Soare Vintilă, Neacşu Gheorghe, Dumitrache Marin şi Pavel Ion au luat iniţiativa să repună in funcţiune acest aparat Sub conducerea iov. Pavel Ion şi ajutaţi de câţiva muncitori din secţie, ei au pornit la treabă. Folosind materiale vechi, au reuşit să recondiţioneze acest aparat aducând întreprinderii o economie de 1.000.000 lei. C. SODOLEANU corespondent Nr. 2089 Odioasa sentinţă a imperialiştilor nu va putea stăvili lupta partizanilor păcii din America Am citit şi eu in „Scânteia" despre con­firmarea sentinţei de condamnare la în­chisoare a celor 11 fruntaşi ai Partidului Comunist din Statele Unite, de către Curtea Supremă americană. Nu-i greu de inteles ce urmăresc impe­rialiştii americani care au dictat judecă­torilor sentinţa, prin această nouă mârşă­vie. Ei vor să pună căluşul in gura celor care luptă cu îndrăzneală pentru adevăra­tele interese ale masselor muncitoare din America; ei vor să înăbuşe mişcarea pentru pace din America svârnind pe bravii ei conducători, pe comunişti, in întuneri­cul temniţelor. Bancherii de peste ocean, patronii lui Truman, râvnesc cu nesaţ să-şi îngroaşe necontenit averile de pe urma co­menzilor militare, şi tare ar dori să stâr­nească peste întreaga lume pârjolul războiu­lui aprins de dânşii in Coreea Ticăloşilor ce le pasă de milioanele de vieţi omeneşti care s’ar pierde intr'un astfel de măcel . In planurile lor nu este toc pentru astfel de socoteli. Şi nu le este deloc pe plac a­­tunci când conducătorii Partidului Comu­nist din America dau pe fuţă tâlhăriile pe care le urzesc bancherii in cabinetele lor, când arată limpede poporului ameri­can că guvernanţii săi il împing spre pră­­pastie. Ca şi înaintaşii lor hitlerişti, ba chiar folosind metode mai criminale decât aceştia, Truman şi ceilalţi miniştri ameri­cani au pornit o cruntă prigoană împo­triva tuturor celor care se opun politicii lor criminale, chiar împotriva celor care îndrăznesc măcar să spună că doresc pacea. Cu toţii ne amintim de anii dinaintea ce­lui de al doilea război mondial, când la ordinele imperialiştilor care pregăteau răz­boiul antisovietic slugile lor din guvernele capitaliştilor şi moşierilor din ţara noas­tră au pornit cea mai cruntă prigoană împotriva luptătorilor antifascişti şi mai cu seamă împotriva comuniştilor, fiindcă aceş­tia se opuneau cu dârzenie pregătirilor de război. Oamenii muncii nu se mai lasă acum înşelaţi. Din cele petrecute înainte vreme ei au învăţat multe. Tot mai mare este numărul celor care luptă pentru pace, tot mai mare este numărul americanilor care îşi ridică glasul împotriva ticăloşiilor pe care le fac neîncetat guvernanţii lor. Alături de clasa muncitoare din lumea întreagă, de toate popoarele lumii iubitoare de pace, îmi unesc hotărît glasul, cerând anularea odioasei sentinţe şi eliberarea imediată a celor 11 conducători ai Parti­dului Comunist din Statele Unite. ALBU TANASE şef de echipă, secţia aparataj „Dinamo“ Filmul românesc „Viaţ a învinge“ în discuţia muncitorilor reşiţens REŞIŢA (de la corespondentul nostru). Cinematograful „Casa Muncitorească" din Oraşul Fierului, Reşiţa, n’a cunoscut încă un freamăt atât de mare ca în dimi­neaţa zilei de 10 iunie, când a fost pre­zentat aci noul film artistic românesc: „Viaţa învinge". Cu multă bucurie a fost întâmpinată de către muncitori vestea că actorii fil­mului se află în mijlocul lor. Printre spectatori se aflau jurnalişti, oţelari, laminatori şi alţi muncitori şi tehnicieni ai Combinatului, care au dat un preţios ajutor colectivului artistic al filmului „Viaţa învinge”, ale cărui exte­rioare au fost turnate la Reşiţa. După vizionarea filmului au apărut în faţa spectatorilor actorii George Vraca, Romulus Neacşu şi Graziella Huţanu. Ei au arătat cât de mult folos le a adus faptul că au filmat unele scene în mijlo­cul muncitorilor. „In atmosfera caldă a oamenilor mun­cii de la Reşiţa, în mijlocul problemelor lor, am învăţat că trebue să joc cât mai simplu şi mai firesc pentru a reda figura savantului Olteanu din filmul „Viaţa învinge” — a spus George Vraca. Au urmat apoi discuţii asupra filmu­lui, la care a luat parte un mare număr de muncitori, tehnicieni şi Ingineri ai Combinatului. Vorbitorii şi-au exprimat cu toţii bucuria de a vedea pe ecran oa­menii ţării noastre şi fapte inspirate dir­ lupta poporului nostru pentru construirea socialismului. „Suntem cu atât mai bucuroşi, noi, cei de la Reşiţa, a spus tov. Fiat Mihai, muncitor jurnalist, cu cât vedem că fil­mul înfăţişează uzina noastră şi crâmpeie din munca oamenilor noştri care, sub conducerea partidului, înving greutăţile şi piedicile puse de duşman şi dobândesc noi succese". Vorbitorii au subliniat deasemeni faptul că filmul a fost pentru ei un convingător îndemn la ascuţirea vigilenţei revoluţio­nare. In cadrul discuţiei au fost arătate şi unele slăbiciuni ale filmului. S-a criticat faptul că activitatea uzinei, preocuparea oamenilor ei pentru aplicarea cu succes a descoperirii lui Olteanu este arătată nu­mai în scenele care se petrec în biroul directorului uzinei. Tov. Avramescu Virgil, muncitor vop­sitor, a subliniat ca o lipsă faptul că nu se vede destul în film­ura muncitorilor faţă de sabotori şi hotărîrea de a-l trage la răspundere pentru faptele lor. Vorbi­torii au lăudat calităţile artistice ale fil­mului, puterea sa de a emoţiona pe spec­­tator şi şi-au exprimat interesul şi încre­derea cu care aşteaptă viitoarele realizări ale tinerei noastre cinematografii. Din activitatea organizaţiilor A.RLU.S. din regiunea Dolj CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Numeroase cercuri A.R.L.U.S. din re­giunea Dolj duc o multilaterală activitate de popularizare a Uniunii Sovietice. In întreprinderi, în oraşele şi comunele din regiune au avut loc numeroase mani­festări, în care s-a popularizat politica de pace a marii Uniuni Sovietice. Conferin­ţele ţinute cu tema „Politica de pace a oamenilor sovietici”, „Armata Sovietică, apărătoarea păcii şi securităţii popoare­lor”, „Rezolvarea stalinistă a problemei naţionale în U.R.S.S." au fost ascultate cu mult interes de peste 70.000 de oameni ai muncii. Organizaţia regională A.R.LU.S. a or­ganizat două expoziţii: „Succesele oame­nilor sovietici în munca paşnică” — trimisă şi în raioanele Caracal şi Corabia — şi „Caricatura sovietică demască unel­tirile aţâţătorilor la război”. In întreaga regiune au fost difuzate mii de foto-montaje cu subiectele: „Armata sovietică, apărătoarea păcii şi securităţii popoarelor”, „Marile con­strucţii paşnice ale epocii sta­liniste În­tăresc forţa invincibilă a Uniunii Sovie­tice”, precum şi numeroase cărţi şi broşuri. Cercurile A.R.L.U.S. din întreprinderi popularizează cu succes metodele sovietice de lucru. Cercul A.R . U.S. de la fabrica „Electro-putere” a organizat o demon­straţie practică de tăiere rapidă a meta­lelor, la care au participat peste 500 muncitori dela fabricile metalurgice din Craiova. Prin grija cercurilor A.R L U S , la căminele culturale dela sate s-au ţinut nu­meroase conferinţe ca „Gospodăria obştească şi individuală a colhoznicului”, „Ştiinţa sovietică în slujba agriculturii". Prin vizitele organizate la gospodăriile agricole colective Câmpeni, Vulpeni, De­­vesel, Studina, Vârtop, etc. şi la gospo­dăriile agricole de stat Galicea Mare, Traian, Salcia, etc., ţăranii muncitori au avut posibilitatea să vadă superioritatea muncii în colectiv şi roadele folosirii metodelor sovietice de lucru. Răspunzând dorinţei populaţiei munci­toare din regiunea Dolj de a învăţa limba rusă, A.R.L U.S.-ul, în colaborare cu orga­nizaţiile de massă, a organizat 127 cursuri de lungă durată şi 196 cursuri populare cu o durată de 3 luni La aceste cursuri participă peste 9.600 oameni ai muncii din întreprinderi şi sate. Organizaţiile şi cercurile ARL.U.S. din regiunea Dolj vor putea duce o muncă şi mai bună, ridicând neîncetat nivelul politic şi ideologic al activiştilor A.R.L.U.S., colaborând strâns cu celelalte organizaţii de massă, creând în jurul lor colective largi de activişti voluntari şi mai ales folosind tot mai mult metoda muncii de lămurire de la om la om şi urmărind pe teren roadele acţiunilor lor. Un succes al atletismului nostru Stadionul „Narodna Voisca" din Sofia a găzduit Sâmbătă şi Duminică întâlni­rea sportivă internaţională dintre repre­zentativele masculine şi feminine de atle­tism ale R. P. Bulgaria şi R P. R. Această manifestare sportivă, desfăşu­rată într’un cadru sărbătoresc, a consti­tuit un nou prilej de cimentare a prie­teniei ce leagă poporul român şi poporul bulgar, care păşesc cu succes pe dru­mul construirii socialismului şi luptă cu hotărîre pentru apărarea păcii. întrecerea sportivă de la Sofia, înche­iată cu un însemnat succes al reprezenta­tivei noastre, a scos în evidenţă progre­sul tehnic făcut de numeroşi atleţi bul­gari şi români, fapt ilustrat in stabilirea a 5 noi recorduri ale R. P. Bulgaria şi 1 record al R. P. R. In cele 30 de probe desfăşurate, re­prezentativa de atletism a R.P.R. a cu­cerit 19 victorii, totalizând 178 puncte, iar reprezentativa R. P. Bulgaria, câşti­gând 11 victorii, a totalizat 139 puncte.­­Dintre rezultatele obţinute subliniem performanţele atletelor bulgare S. Anto­nova, care a parcurs distanţa de 400 m, in 59,8 secunde, stabilind un mit record al, R. P. Bulgaria, şi M. Vencova care a aruncat greutatea la 13,19 m. Dease­­meni, subliniem performanţa tinerei noastre atlete­­ Balaş, care în proba de săritură în înălţime a stabilit un nou re­­cord al R P.R . cu 1,50 m. Victoria echipei H.P R. precum şi re­zultatele bune realizate de reprezentativa R. P. Bulgarii sunt roadele condiţiilor tot mai bune create în aceste ţări de democraţie populară pentru desvoltarea şi progresul mişcării sportive, puse în slujba întăririi sănătăţii celor ce mun­cesc, în slujba înfrăţirii popoarelor. ŞTIRI SPORTIVE 34 ciclişti din ţară s’au întrecut Du­minică dimineaţa în cadrul campionatului de semi-fond al R P. R. pe distanţa de 100 km. Dealungul traseului, lupta pen­tru victorie a fost deosebit de dârză şi s’a încheiat cu succesul lui Marin Nicu­lescu, care şi-a însuşit titlul de campion al acestei probe. O comportare bună a avut şi tânărul ciclist Ţîcu Ştefănescu, care s’a casat la locul doi, întrecând pe C. Şandru si V. Naidin. ir In cadrul unor concursuri de înot des­făşurate Duminică în Bucureşti şi Cluj au fost stabilite 3 recorduri ale R P. R. ir Jocurile de fotbal desfăşurate . Du­minică în cadrul campionatului divizionar s-au încheiat cu următoarele rezultate: C. C Armata — Locomotiva (Timişoara) 7:0 ; Dinamno (Bucureşti) — Flacăra (Pe­troşani) 4­0 ; Flamura Roşie — Locomo­tiva (Tg. Mureş) 21 ; Dinamo (Oraşul Stalin) — Flacăra (Bucureşti) 3:2; Şti­inţa (Timişoara) — Progresul 2:0 ; Ştiinţa (Cluj) — Locomotiva (Bucureşti) 2:1.

Next