Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)
1951-06-12 / nr. 2063
Pag. 2 Organizarea muncii de agitaţie în campania agricolă de vară In campania pentru îngrijirea culturilor, strânsul recoltei, treerii şi colectări, un rol deosebit de însemnat, un rol de cinste revine agitatorilor de la sate care au datoria să desfăşoare o largă muncă de lămurire şi agitaţie politică in rândurile ţăranilor săraci şi mijlocaşi cu gospodărie individuală, In rândurile membrilor gospodăriilor colective ca şi în rândurile muncitorilor dela S.M.T. şi din gospodăriile agricole de stat. In acest scop, agitatorii trebue să cunoască foarte bine Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la îngrijirea culturilor, pregătirea recoltării şi îndeplinirea planului de colectare pe anul 1951. Agitatorii să ajute pe fiecare om al muncii de la sate să înţeleagă că îndeplinirea sarcinilor puse de partid şi guvern pentru asigurarea pâinii poporului muncitor este o înaltă îndatorire patriotică. Agitatorii trebue să fie temeinic pregătiţi ca să folosească argumente atât de convingătoare, încât după ce un agitator stă de vorbă cu un ţăran muncitor, acesta să poată spune : „Da, aşa este ! Datoria mea de om cinstit care vrea ca cei ce muncesc la oraşe să aibă hrană şi să poată munci pentru a da satelor mărfuri industriale, datoria mea de om cinstit care vrea ca ţara să fie puternică şi să poată apăra liniştea şi pacea poporului, ameninţate de bandiţii americani şi englezi, este de a strânge recolta la vreme şi a da cota la colectare". Pentru ca agitaţia să se desfăşoare cât mai bine, organizaţiile de bază de la sate, din gospodăriile colective, din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T.-uri trebue să se preocupe îndeaproape de pregătirea agitatorilor, să analizeze munca lor şi să ia măsurile necesare pentru bunul mers al muncii de agitaţie. Una din preocupările principale ale birourilor organizaţiilor de bază din sate trebue să fie creşterea combativităţii organizaţiilor de bază şi a agitatorilor. Agitatorii trebue să fie oamenii cei mai cinstiţi şi mai devotaţi poporului muncitor, iubiţi şi respectaţi de restul ţăranilor muncitori din sat, fruntaşi la însămânţări, la îngrijitul culturilor, oameni care luptă cu dârzenie împotriva chiaburilor. Agitatorii trebue să fie elementele cele mai destoinice, care şi-au însuşit linia partidului şi luptă învingând cu dârzenie toate greutăţile pentru a o pune în practică. Ei trebue să fie în fruntea tuturor acţiunilor conduse de partid, exemplu personal în lupta pentru asigurarea hranei poporului. Orice faptă ticăloasă a chiaburilor să fie demascată de agitatori, arătând totodată şi faptele din trecut ale chiaburilor, cum s'au îmbogăţit din exploatarea, ţăranilor muncitori, pentru ca aceştia din urmă să înţeleagă bine dece chiaburul este duşmanul lor înverşunat şi dece trebue să i se îngrădească posibilitatea de a exploata şi specula. Agitatorii trebue să fie bine pregătiţi. Pentru aceasta birourile organizaţiilor de bază trebue să se îngrijească de asigurarea materialului necesar pregătirii agitatorilor . „Hotărîrea C. C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind întreţinerea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1951“, „Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la colectarea produselor agricole vegetale", planul local de colectări, articole din ziare despre îngrijirea culturilor, strângerea recoltei, treerii şi colectări, „Carnetul agitatorului”, diferite broşuri etc. Agitatorul trebue să cunoască deasemenea programul emisiunilor de la radio pentru agitatori. Secretarul organizaţiei de bază trebue să pună la îndemâna agitatorilor materialul necesar — adică broşurile, articolele, etc. enumerate mai sus — şi să-i ajute să pătrundă înţelesul lor. In acest scop secretarul organizaţiei de bază trebue să organizeze şedinţe de pregătire a agitatorilor cu prilejul cărora să se prelucreze sarcinile ce decurg din Hotărîrea partidului şî guvernului După asemenea şedinţe, trebuesc organizate seminarii cu prilejul cărora secretarul organizaţiei de bază să verifice cum sunt pregătiţi agitatorii, cum vor sta de vorbă cu ţăranii muncitori. întreaga muncă de agitaţie trebue să se desfăşoare după un plan amănunţit în care organizaţia de bază să prevadă sarcinile concrete ale agitatorilor. Baza muncii de agitaţie este agitaţia de la om la om. Fiecare agitator trebue să aibă un sector al său din sat unde să ducă muncă de agitaţie. In afară de munca de agitaţie de la om la om, cei mai experimentaţi dintre agitatori să primească sarcini concrete pentru a duce munca şi în cadrul căminelor culturale, la moară, la cooperativă, etc. Este un lucru de mare însemnătate, ca să se ţină seama de metodele care pot să dea cele mai bune rezultate pentru munca unui agitator. De pildă, se poate organiza ca agronomul să ţină conferinţe la căminul cultural în legătură cu aplicarea metodelor agrotehnice sovietice; tinerii, mai ales elevii de la şcolile medii, să scrie lozincile şi să se ocupe de gazeta de stradă. Gazeta de stradă, care trebue să fie un organ al organizaţiei de bază, trebue folosită din plin în munca de agitaţie. Organizaţiile de bază trebue să mobilizeze comitetele de redacţie ale gazetelor de perete să participe la întrecerea între gazetele de perete. Unii agitatori pot primi şi sarcina să citească unor grupe de ţărani muncitori ziare şi broşuri. Agitatorii să se obişnuiască a duce munca de lămurire cu ziarul în mână. Este bine ca agitatorii să scrie la gazeta de perete şi să comunice succesele din comuna lor presei locale şi centrale. Dacă, de exemplu, satul are cinematograf sau este radioficat, desigur că în plan trebue să se prevadă cum vor fi folosite acestea în munca de agitaţie. Din când în când secretarul şi membrii biroului organizaţiei de bază trebue să analizeze felul cum îşi duce munca colectivul de agitatori, să ajute acolo unde munca merge mai slab, popularizând metodele folosite de agitatorii care obţin cele mai bune rezultate. In şedinţele de analiză a muncii ţinute cu agitatorii este bine ca ei să povestească despre felul cum au lămurit pe ţăranii muncitori în rândurile cărora au dus muncă de agitaţie, pentru ca metodele bune să fie însuşite de toţi agitatorii. Cel mai bun mijloc de agitaţie este exemplul personal al agitatorului. Nu poate fi şi nu trebue să fie socotit agitator acela care nu este în frunte la îngrijitul culturilor, la recoltare şi la predarea cotelor. Agitatorii sa fie cei mai vrednici, cei dintâi la muncă şî la îndeplinirea îndatoririlor către statul de democraţie populară In gospodăriile agricole colective, S.M.T. şi gospodăriile agricole de stat munca de agitaţie trebue să ţină seama de problemele specifice acestora In aceste unităţi socialiste ale agriculturii munca de agitaţie se desfăşoară mai cu seamă în cadrul brigăzilor. Agitatorii să mobilizeze pe membrii brigăzilor în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea lucrărilor la vreme şi în cele mai bune condiţiuni. Ţăranii muncitori cu gospodărie individuală au ochii aţintiţi asupra gospodăriilor colective , ei vor să vadă ce rezultate obţin gospodăriile colective în muncă, să se convingă dacă într’adevăr este bine să intre şi ei în gospodăria colectivă. Membrii gospodăriilor colective lămurind pe ţăranii muncitori asupra avantajelor gospodăriei colective trebue să depună toate eforturile pentru obţinerea unor recolte cât mai bogate. In felul acesta ei îşi asigură o viaţă îmbelşugată şi totodată contribuie la lămurirea prin fapte a ţăranilor muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste. De buna organizare a muncii de agitaţie, de temeinica pregătire a agitatorilor şi de felul cum se va desfăşura munca de lămurire, depind în mare măsură activizarea intensă a oamenilor muncii de pe ogoare la lupta pentru strângerea recoltei la vreme şi fără risipă, îndeplinirea obligaţiilor faţă de statul de democraţie populară, de către fiecare ţăran muncitor. Să fie o adevărată întrecere între sate şi comune pentru îndeplinirea campaniei de recoltare, treerie şi colectare. Pentru o bună organizare a muncii de agitaţie şi pregătirea agitatorilor, comitetele regionale şi raionale de partid trebue să îndrume temeinic organizaţiile de bază din sate, gospodării colective, S.M.T. şi gospodării agricole de stat Instructorii şi activiştii de partid trebue să fie bine pregătiţi cum să îndrume şi să controleze munca organizaţiilor de bază. Mai cu seamă la pregătirea şedinţelor şi a seminariilor cu agitatorii, instructorii comitetelor de partid trebue să dea un ajutor temeinic, deoarece desfăşurarea întregii munci de agitaţie depinde de felul cum au fost pregătiţi agitatorii, de însufleţirea cu care ei desfăşoară munca de agitaţie. Fiecare activist de partid şi membru de partid trebue să lupte pentru a ridica la înălţimea politică cuvenită munca de agitaţie la sate în scopul îndeplinirii sarcinilor puse de partid şi guvern pentru asigurarea pâinii poporului nostru muncitor. Munca organizaţiilor de bază din sate se măsoară după rezultatele pe care le dă în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în lupta pentru asigurarea pâinii poporului. Scrisori către „Scânteia“ Sfatul Popular regional Galaţi să sprijine temeinic gospodăriile colective ! Prin Hotărîrea din Februarie a. c. partidul şi guvernul au stabilit sarcinile comitetelor regionale şi raionale de partid şi ale Sfaturilor Populare regionale şi raionale în vederea întăririi organizatorico-economice a gospodăriilor agricole colective. In regiunea Galaţi, sunt lipsuri serioase în îndeplinirea sarcinilor puse de partid şi guvern. Sfatul Popular regional în frunte cu tov. Patrichi Ion, preşedintele Comitetului Executiv, nu se interesează de gospodăriile agricole colective. Lipsa de preocupare a Comitetului Executiv al Sfatului Popular pentru sprijinirea gospodăriilor colective se oglindeşte mai ales în mersul lucrărilor de construcţie necesare desvoltării acestora. Astfel, pentru crearea fermelor zootehnice, gospodăriile colective din regiune, cum ar fi „23 August" din Urleşti, „Scânteia" din însurăţei, sau „11 Iunie" din Pechea, au nevoie de materiale pentru construirea unor cocini, coteţe, grajduri, etc. Comitetul Executiv al Sfatului Popular nu a luat nicio măsură pentru a înlesni procurarea acestor materiale. Se apropie campania de strângere a recoltei, treerii şi colectare a produselor agricole. Unele gospodării au nevoie de magazii pentru depozitarea cerealelor. Dar tovarăşii de la Comitetul Executiv spun că au multe treburi de făcut şi că nu pot sprijini gospodăriile agricole colective nici în această direcţie. După multe insistenţe din partea tov. Bădilă Ion, şeful serviciului gospodării agricole colective, s’a reuşit să se ţină o şedinţă cu tehnicienii de la secţia gospodăriei locale. Dar tov. Giurgea, de la această secţie, a refuzat să dea vreun sprijin pentru rezolvarea problemei construcţiilor la gospodăriile colective pe motiv că treaba aceasta nu priveşte secţia lui ci pe cei din secţia agricolă, respectiv serviciul gospodării agricole colective. Dealtfel nici secţia agricolă nu-şi duce la bun sfârşit sarcinile căci nil a controlat dacă s’a asigurat procurarea poeţilor de pomi pentru o serie de gospodării colective. Această lipsă de răspundere şi de colaborare între secţiile Sfatului Popular regional în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor stabilite de Hotărîrea partidului și guvernului în vederea întăririi organizatorico-economice a gospodăriilor colective se datorește Comitetului Executiv al Sfatului Popular care nu a îndrumat și controlat munca organelor sale. Faptul că Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional n’a ţinut până zilele trecute măcar o şedinţă pentru prelucrarea Hotărîrii din Februarie a partidului şi guvernului explică îndeajuns de ce secţiile Sfatului Popular nu se preocupă de gospodăriile colective. Această stare de lucruri este de neîngăduit. Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional Galaţi trebue să treacă neîntârziat la punerea în aplicare a Hotărîrii partidului şi guvernului şi să îndeplinească sarcinile ce-i revin în privinţa întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor agricole colective. MICSAN NICOLAE îndrumător la direcţia gospodăriilor agricole colective din Ministerul Agriculturii SCÂNTEIA Pentru terminarea grabnică a reparaţiilor la S.M.T.-Bogdana Suntem în pragul începerii campaniei de recoltare. Multe S.M.T.-uri, datorită bunei organizări a muncii şi eforturilor depuse, au terminat demult repararea parcului de maşini şi tractoare. Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Bogdana regiunea Ialomiţa a rămas însă mult în urmă cu repararea tractoarelor, batozelor şi a celorlalte maşini agricole. Deşi reparaţiile la această staţiune au început încă de la data de 14 Mai, până în ziua de 7 Iunie au fost reparate doar 24 tractoare din cele 45 programate pentru reparaţii; din 50 de pluguri programate abia au fost reparate 31; din 4 secerători-legători s’au reparat 2, iar din 27 batoze programate pentru a fi reparate abia s’au reparat 5. Conducerea S.M.T.-Bogdana a dat dovadă de o condamnabilă nepăsare faţă de bunul mers al muncii pentru pregătirea campaniei de vară Ea a nesocotit Hotărîrea C-C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R cu privire la întreţinerea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1951, care arată că la data de 5 iunie S.M.T.-urile trebue să termine reparaţiile şi pregătirea tractoarelor, batozelor, secerătorilor şi a tuturor celorlalte maşini necesare recoltării şi desmiriştitului. Conducerea staţiunii nu a luat din timp măsuri pentru buna organizare a muncii în vederea reparaţiilor şi a lăsat ca această muncă să meargă de la sine.Nu au fost organizate echipe care să aibă fiecare o răspundere şi care să fie controlate în muncă. Centrul Mecanic-Ciulniţa avea datoria să ajute S.M.T.-ul în bunul mers al reparaţiilor. Centrul Mecanic-Ciulniţa nu a respectat contractul încheiat cu S.M.T.ul. Din cele 26 vilbrochene care au fost trimise la Centrul Mecanic pentru rectificat şi care trebuiau să fie gata până la 5 iunie, nu au fost reparate decât 17.. Tot la aceeaşi dată trebuia terminată repararea a 12 pompe de motorină, dar până în momentul de faţă nu a fost reparată niciuna din 12 radiatoare deasemenea nu a fost reparat niciunul. La S.M T. Bogdana nu se duce lupa pentru ca reparaţiile să fiede cea mai bună calitate. Controlul asupra felului cum sa fac reparaţiile nu este organizat. De aceea s’au întâmplat cazuri când tractoarele nu au mers din cauza proastei reparaţii. Astfel, tractoristul Folea Nicolae din brigada 4-a a lui Niculescu Radu, când a pus în funcţiune tractorul pe care şi-l reparase, a văzut că regulatorul nu a fost controlat şi că avea resortul slab. Deasemenea tractoristul Lazăr Constantin din brigada 9-a a lui Gheorghe Dumitru atunci când a reparat tractorul nu a controlat şi nu a spălat pompa de injecţie şi a fost nevoit să facă mai târziu acest lucru pierzând timp preţios din producţie. Una din cauzele pentru care S.M.T.Bogdana a rămas In urmă cu reparaţiile este procentul mare de absenţe nemotivate de la lucru Tractoristul Barbu Vasile, de pildă, lipseşte câte o zi şi chiar două pe săptămână de la lucru, iar tractoristul Efrim Constantin, mai în fiecare zi, de la orele 12 lipseşte de la atelier. Numai în cursul lunii Mai din cauza lipsurilor de la lucru s-au pierdut la S.M.T.Bogdana peste 200 zile de lucru. Situaţia existentă la S M.T.Bogdana nu mai poate fi tolerată. Comitetul raional de partid este obligat să ia măsuri energice pentru curmarea fără întârziere a stării de lucruri grave de la această staţiune, mobilizând în acest scop Comitetul Executiv al Sfatului Popular raional şi sindicatul salariaţilor agricoli şi analizând îndeaproape felul cum organizaţia de bază, conducerea staţiunii şi comitetul sindical din staţiune şi-au înţeles sarcinile ce le reveneau în pregătirea muncilor agricole de vară. Direcţiunea generală S. M T. din Ministerul Agriculturii, care poartă o mare parte din răspunderea pentru situaţia existentă la S M.T.Bogdana, trebue ca, odată cu măsurile de sancţionare a celor vinovaţi de încălcarea disciplinei de stat, să cerceteze şi motivele pentru care Centrul Mecanic Ciulniţa nu şi-a respectat obligaţiile faţă de S.M T.-Bogdana. S M. T-Bogdana trebue să termine în cel mai scurt timp şi în bune condiţiuni revizuirea şi repararea parcului de maşini şi a utilajului agricol necesar campaniei agricole de vară! I. PIGULOIU Salut gazetei „Pionierul“ Astăzi se împlinesc doi ani de la apariţia gazetei „Pionierul”, organ al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. In aceşti doi ani, gazeta i-a îndrumat şi sfătuit pe pionieri, i-a îndemnat să dea adevărate bătălii pentru a învăţa cât mai bine şi a obţine note mari, să fie disciplinaţi la şcoală, ascultători faţă de părinţi, pe scurt a devenit prietenul bun şi drag al pionierilor, aşteptat cu nerăbdare în fiecare săptâmână. Numai într’un regim ca al nostru de democraţie populară, unde partidul poartă o grijă părintească, plină de dragoste copiilor, numai într’un astfel de regim copiii pot să-şi aibă o gazetă cu adevărat a lor. „Pionierul” a primit din partea partidului prin U.T.M. sarcina de mare cinste de a contribui la educarea în spirit comunist şi patriotic a pionierilor şi şcolarilor. „Pionierul” s’a străduit în aceşti doi ani să răspundă cât mai bine cinstei ce i s’a făcut. Inspirându-se din experienţa bogată a gazetei „Pionerskaia Pravda", ,,Pionierul" şi-a îmbunătăţit necontenit atât conţinutul cât şi forma. Astăzi, paginile gazetei vorbesc pionierilor într’un limbaj viu, colorat, apropiat puterii lor de înţelegere. In gazeta lor pionierii găsesc sfaturi şi ştiri din lumea întreagă, poezii şi jocuri etc. Din ce în ce mai mult însă, „Pionierul” va trebui să devină nu numai o gazetă pentru pionieri şi şcolari, ci să fie şi scrisă de ei. Cu ocazia împlinirii a 2 ani de la apariţie, felicităm colectivul redacţional al gazetei „Pionierul” şi pe cititorii săi. Urăm gazetei „Pionierul” spor la munca în îndeplinirea sarcinii mari care-i stă în faţă — aceea de a educa pe copiii de azi, pentru ca ei să devină cetăţeni de nădejde ai patriei noastre. Prezentarea cantatei cehoslovace „Construind patria, întăreşti pacea" Duminică dimineaţa a avut loc, în sala Ateneului R.P.R., un concert festiv al Filarmonicii de Stat din Bucureşti, organizat de Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In cadrul acestui concert a fost prezentată, în primă audiţie, cantata „Construind patria, întăreşti pacea”, de cunoscutul compozitor cehoslovac Vaclav Dobias, lucrare distinsă cu Medalia de Aur a Păcii. Cuvântul de deschidere a fost rodit de tov. Marcel Breslaşu, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., care, salutând prezenţa în sală a compozitorului, a spus între altele: „Vaclav Dobias este unul din cei mai populari compozitori ai Cehoslovaciei, un compxizitor care a eşit din popor, care se inspiră permanent din popor, unul dintre primii care a răsturnat barierele arbitrare dintre muzica „cultă" şi cea populară. Poporul muncitor din ţara noastră salută cantata aceasta, închinată muncii şi construcţiei paşnice a poporului cehoslovac, însufleţit ca şi acesta de nobilul simţământ care a inspirat lucrarea Lui Vaclav Dobias: „Construind patria, întăreşti pacea". Cantata „Construind patria, întăreşti pacea", interpretată de orchestra şi corul Filarmonicii de Stat, sub conducerea lui Teodor Rogalski, a fost primită cu deosebită căldură de cei prezenţi, fiind îndelung aplaudată. (Agerpres). h Luni dimineaţă a părăsit Capitala, înapoindu-se la Praga, compozitorul cehoslovac Vaclav Dobias, autorul cantatei „Construind patria, întăreşti pacea”, executată în primă audiţie în cadrul concertului festiv de Duminică al Filarmonicii de Stat. Vaclav Dobias, care a fost oaspetele ţării noastre, timp de câteva zile, a fost însoţit la aeroport de reprezentanţi ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. şi ai Uniunii Compozitorilor. (Agerpres). Desbatere consacrata traducerilor din literatura rusă şi sovietică Uniunea Scriitorilor din R. P. R. organizează pentru Miercuri 16 Iunie, orele 9 a m., în Aula Bibliotecii Centrale Universitare o desbatere asupra traducerilor din literatura rusă şi sovietică. Vor participa la desbatere scriitori din Bucureşti, reprezentanţi ai Academiei R. P. R. — Secţia de ştiinţă a limbii, literaturii şi artei — reprezentanţi ai Direcţiei Generale a Editurilor, ai editurilor, ai Institutului Maxim Gorki, precum şi colaboratorii editurilor care lucrează în sectorul traducerilor. De la universitatea serală de marxism-leninism de pe lângă Comitetul orăşenesc P. M. R. Bucureşti „Filiala Ministere“ Tovarăşii studenţi sunt înştiinţaţi că în vederea seminariilor generale de sfârşit de an, au loc consultaţii colective pe grupe de probleme la datele anunţate anterior Consultaţia anunţată pentru data de 13 Iunie a. c. se amână pentru ziua de 14 Iunie a. c. la aceeaşi oră Au repus în funcţiune un aparat neutilizat de 20 ani La uscătoria de porumb a silozurilor Regionalei P. C. A. Constanţa, se simţea de multă vreme lipsa unui aparat de absorbire a prafului. In magazie exista un astfel de aparat care nu mai funcţiona de aproape 20 de ani. Comuniştii Soare Vintilă, Neacşu Gheorghe, Dumitrache Marin şi Pavel Ion au luat iniţiativa să repună in funcţiune acest aparat Sub conducerea iov. Pavel Ion şi ajutaţi de câţiva muncitori din secţie, ei au pornit la treabă. Folosind materiale vechi, au reuşit să recondiţioneze acest aparat aducând întreprinderii o economie de 1.000.000 lei. C. SODOLEANU corespondent Nr. 2089 Odioasa sentinţă a imperialiştilor nu va putea stăvili lupta partizanilor păcii din America Am citit şi eu in „Scânteia" despre confirmarea sentinţei de condamnare la închisoare a celor 11 fruntaşi ai Partidului Comunist din Statele Unite, de către Curtea Supremă americană. Nu-i greu de inteles ce urmăresc imperialiştii americani care au dictat judecătorilor sentinţa, prin această nouă mârşăvie. Ei vor să pună căluşul in gura celor care luptă cu îndrăzneală pentru adevăratele interese ale masselor muncitoare din America; ei vor să înăbuşe mişcarea pentru pace din America svârnind pe bravii ei conducători, pe comunişti, in întunericul temniţelor. Bancherii de peste ocean, patronii lui Truman, râvnesc cu nesaţ să-şi îngroaşe necontenit averile de pe urma comenzilor militare, şi tare ar dori să stârnească peste întreaga lume pârjolul războiului aprins de dânşii in Coreea Ticăloşilor ce le pasă de milioanele de vieţi omeneşti care s’ar pierde intr'un astfel de măcel . In planurile lor nu este toc pentru astfel de socoteli. Şi nu le este deloc pe plac atunci când conducătorii Partidului Comunist din America dau pe fuţă tâlhăriile pe care le urzesc bancherii in cabinetele lor, când arată limpede poporului american că guvernanţii săi il împing spre prăpastie. Ca şi înaintaşii lor hitlerişti, ba chiar folosind metode mai criminale decât aceştia, Truman şi ceilalţi miniştri americani au pornit o cruntă prigoană împotriva tuturor celor care se opun politicii lor criminale, chiar împotriva celor care îndrăznesc măcar să spună că doresc pacea. Cu toţii ne amintim de anii dinaintea celui de al doilea război mondial, când la ordinele imperialiştilor care pregăteau războiul antisovietic slugile lor din guvernele capitaliştilor şi moşierilor din ţara noastră au pornit cea mai cruntă prigoană împotriva luptătorilor antifascişti şi mai cu seamă împotriva comuniştilor, fiindcă aceştia se opuneau cu dârzenie pregătirilor de război. Oamenii muncii nu se mai lasă acum înşelaţi. Din cele petrecute înainte vreme ei au învăţat multe. Tot mai mare este numărul celor care luptă pentru pace, tot mai mare este numărul americanilor care îşi ridică glasul împotriva ticăloşiilor pe care le fac neîncetat guvernanţii lor. Alături de clasa muncitoare din lumea întreagă, de toate popoarele lumii iubitoare de pace, îmi unesc hotărît glasul, cerând anularea odioasei sentinţe şi eliberarea imediată a celor 11 conducători ai Partidului Comunist din Statele Unite. ALBU TANASE şef de echipă, secţia aparataj „Dinamo“ Filmul românesc „Viaţ a învinge“ în discuţia muncitorilor reşiţens REŞIŢA (de la corespondentul nostru). Cinematograful „Casa Muncitorească" din Oraşul Fierului, Reşiţa, n’a cunoscut încă un freamăt atât de mare ca în dimineaţa zilei de 10 iunie, când a fost prezentat aci noul film artistic românesc: „Viaţa învinge". Cu multă bucurie a fost întâmpinată de către muncitori vestea că actorii filmului se află în mijlocul lor. Printre spectatori se aflau jurnalişti, oţelari, laminatori şi alţi muncitori şi tehnicieni ai Combinatului, care au dat un preţios ajutor colectivului artistic al filmului „Viaţa învinge”, ale cărui exterioare au fost turnate la Reşiţa. După vizionarea filmului au apărut în faţa spectatorilor actorii George Vraca, Romulus Neacşu şi Graziella Huţanu. Ei au arătat cât de mult folos le a adus faptul că au filmat unele scene în mijlocul muncitorilor. „In atmosfera caldă a oamenilor muncii de la Reşiţa, în mijlocul problemelor lor, am învăţat că trebue să joc cât mai simplu şi mai firesc pentru a reda figura savantului Olteanu din filmul „Viaţa învinge” — a spus George Vraca. Au urmat apoi discuţii asupra filmului, la care a luat parte un mare număr de muncitori, tehnicieni şi Ingineri ai Combinatului. Vorbitorii şi-au exprimat cu toţii bucuria de a vedea pe ecran oamenii ţării noastre şi fapte inspirate dir lupta poporului nostru pentru construirea socialismului. „Suntem cu atât mai bucuroşi, noi, cei de la Reşiţa, a spus tov. Fiat Mihai, muncitor jurnalist, cu cât vedem că filmul înfăţişează uzina noastră şi crâmpeie din munca oamenilor noştri care, sub conducerea partidului, înving greutăţile şi piedicile puse de duşman şi dobândesc noi succese". Vorbitorii au subliniat deasemeni faptul că filmul a fost pentru ei un convingător îndemn la ascuţirea vigilenţei revoluţionare. In cadrul discuţiei au fost arătate şi unele slăbiciuni ale filmului. S-a criticat faptul că activitatea uzinei, preocuparea oamenilor ei pentru aplicarea cu succes a descoperirii lui Olteanu este arătată numai în scenele care se petrec în biroul directorului uzinei. Tov. Avramescu Virgil, muncitor vopsitor, a subliniat ca o lipsă faptul că nu se vede destul în filmura muncitorilor faţă de sabotori şi hotărîrea de a-l trage la răspundere pentru faptele lor. Vorbitorii au lăudat calităţile artistice ale filmului, puterea sa de a emoţiona pe spectator şi şi-au exprimat interesul şi încrederea cu care aşteaptă viitoarele realizări ale tinerei noastre cinematografii. Din activitatea organizaţiilor A.RLU.S. din regiunea Dolj CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Numeroase cercuri A.R.L.U.S. din regiunea Dolj duc o multilaterală activitate de popularizare a Uniunii Sovietice. In întreprinderi, în oraşele şi comunele din regiune au avut loc numeroase manifestări, în care s-a popularizat politica de pace a marii Uniuni Sovietice. Conferinţele ţinute cu tema „Politica de pace a oamenilor sovietici”, „Armata Sovietică, apărătoarea păcii şi securităţii popoarelor”, „Rezolvarea stalinistă a problemei naţionale în U.R.S.S." au fost ascultate cu mult interes de peste 70.000 de oameni ai muncii. Organizaţia regională A.R.LU.S. a organizat două expoziţii: „Succesele oamenilor sovietici în munca paşnică” — trimisă şi în raioanele Caracal şi Corabia — şi „Caricatura sovietică demască uneltirile aţâţătorilor la război”. In întreaga regiune au fost difuzate mii de foto-montaje cu subiectele: „Armata sovietică, apărătoarea păcii şi securităţii popoarelor”, „Marile construcţii paşnice ale epocii staliniste Întăresc forţa invincibilă a Uniunii Sovietice”, precum şi numeroase cărţi şi broşuri. Cercurile A.R.L.U.S. din întreprinderi popularizează cu succes metodele sovietice de lucru. Cercul A.R . U.S. de la fabrica „Electro-putere” a organizat o demonstraţie practică de tăiere rapidă a metalelor, la care au participat peste 500 muncitori dela fabricile metalurgice din Craiova. Prin grija cercurilor A.R L U S , la căminele culturale dela sate s-au ţinut numeroase conferinţe ca „Gospodăria obştească şi individuală a colhoznicului”, „Ştiinţa sovietică în slujba agriculturii". Prin vizitele organizate la gospodăriile agricole colective Câmpeni, Vulpeni, Devesel, Studina, Vârtop, etc. şi la gospodăriile agricole de stat Galicea Mare, Traian, Salcia, etc., ţăranii muncitori au avut posibilitatea să vadă superioritatea muncii în colectiv şi roadele folosirii metodelor sovietice de lucru. Răspunzând dorinţei populaţiei muncitoare din regiunea Dolj de a învăţa limba rusă, A.R.L U.S.-ul, în colaborare cu organizaţiile de massă, a organizat 127 cursuri de lungă durată şi 196 cursuri populare cu o durată de 3 luni La aceste cursuri participă peste 9.600 oameni ai muncii din întreprinderi şi sate. Organizaţiile şi cercurile ARL.U.S. din regiunea Dolj vor putea duce o muncă şi mai bună, ridicând neîncetat nivelul politic şi ideologic al activiştilor A.R.L.U.S., colaborând strâns cu celelalte organizaţii de massă, creând în jurul lor colective largi de activişti voluntari şi mai ales folosind tot mai mult metoda muncii de lămurire de la om la om şi urmărind pe teren roadele acţiunilor lor. Un succes al atletismului nostru Stadionul „Narodna Voisca" din Sofia a găzduit Sâmbătă şi Duminică întâlnirea sportivă internaţională dintre reprezentativele masculine şi feminine de atletism ale R. P. Bulgaria şi R P. R. Această manifestare sportivă, desfăşurată într’un cadru sărbătoresc, a constituit un nou prilej de cimentare a prieteniei ce leagă poporul român şi poporul bulgar, care păşesc cu succes pe drumul construirii socialismului şi luptă cu hotărîre pentru apărarea păcii. întrecerea sportivă de la Sofia, încheiată cu un însemnat succes al reprezentativei noastre, a scos în evidenţă progresul tehnic făcut de numeroşi atleţi bulgari şi români, fapt ilustrat in stabilirea a 5 noi recorduri ale R. P. Bulgaria şi 1 record al R. P. R. In cele 30 de probe desfăşurate, reprezentativa de atletism a R.P.R. a cucerit 19 victorii, totalizând 178 puncte, iar reprezentativa R. P. Bulgaria, câştigând 11 victorii, a totalizat 139 puncte.Dintre rezultatele obţinute subliniem performanţele atletelor bulgare S. Antonova, care a parcurs distanţa de 400 m, in 59,8 secunde, stabilind un mit record al, R. P. Bulgaria, şi M. Vencova care a aruncat greutatea la 13,19 m. Deasemeni, subliniem performanţa tinerei noastre atlete Balaş, care în proba de săritură în înălţime a stabilit un nou record al R P.R . cu 1,50 m. Victoria echipei H.P R. precum şi rezultatele bune realizate de reprezentativa R. P. Bulgarii sunt roadele condiţiilor tot mai bune create în aceste ţări de democraţie populară pentru desvoltarea şi progresul mişcării sportive, puse în slujba întăririi sănătăţii celor ce muncesc, în slujba înfrăţirii popoarelor. ŞTIRI SPORTIVE 34 ciclişti din ţară s’au întrecut Duminică dimineaţa în cadrul campionatului de semi-fond al R P. R. pe distanţa de 100 km. Dealungul traseului, lupta pentru victorie a fost deosebit de dârză şi s’a încheiat cu succesul lui Marin Niculescu, care şi-a însuşit titlul de campion al acestei probe. O comportare bună a avut şi tânărul ciclist Ţîcu Ştefănescu, care s’a casat la locul doi, întrecând pe C. Şandru si V. Naidin. ir In cadrul unor concursuri de înot desfăşurate Duminică în Bucureşti şi Cluj au fost stabilite 3 recorduri ale R P. R. ir Jocurile de fotbal desfăşurate . Duminică în cadrul campionatului divizionar s-au încheiat cu următoarele rezultate: C. C Armata — Locomotiva (Timişoara) 7:0 ; Dinamno (Bucureşti) — Flacăra (Petroşani) 40 ; Flamura Roşie — Locomotiva (Tg. Mureş) 21 ; Dinamo (Oraşul Stalin) — Flacăra (Bucureşti) 3:2; Ştiinţa (Timişoara) — Progresul 2:0 ; Ştiinţa (Cluj) — Locomotiva (Bucureşti) 2:1.