Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)
1951-06-10 / nr. 2062
Pag. 2 Munca in sindicate — o obligaţie şi o datorie a comuniştilor*) Sindicatele sunt cea mai importantă organizaţie de massă a clasei muncitoare, organizaţie menită să făurească şi sa întărească unitatea rândurilor ei, să ducă lupta pentru pace, pentru interesele de fiecare zi ale oamenilor muncii, pentru interesele întregii clase muncitoare. Rolul sindicatelor, mijloacele şi metodele luptei lor pentru interesele vitale ale oamenilor muncii şi pentru apărarea păcii sunt radical diferite în ţările în care lautere se află clasa muncitoare, şi în anile unde la putere se află rechinii imperialişti, exploatatorii oamenilor muncii. In ţările capitaliste sindicatele, conduse de fii credincioşi ai clasei muncitoare, desfăşoară tot mai larg lupta pentru revendicările de fiecare zi ale oamenilor muncii, împotriva politicii de foamete, de mizerie, de înnăbuşire a libertăţilor democratice, împotriva pericolului crescând al fascismului care însoţeşte pregătirea unui război de agresiune de către imperialişti. Ele duc lupta pentru apărarea independenţei naţionale a ţărilor lor împotriva atentatelor imperialismului american In situaţia actuală creşte şi mai mult rolul sindicatelor în lupta pentru pace. Sindicatele au participat activ la strânerea de semnături pe Apelul de la Stockholm. Ele dau dovadă de o activitate şi mai Intensă în campania tuturor popoarelor pentru un Pact al Păcii, care se desfăşoară în toate ţările. Organizaţiile sindicale recurg tot mai despre demonstraţii şi greve impunătoare pentru a apăra interesele şi revendicările clasei muncitoare. Aceasta o arată grevele din Italia şi Franţa, la care au luat parte milioane de oameni ai muncii. Mişcarea grevistă a muncitorilor englezi şi ameripani, ultimele acţiuni ale muncitorilor pertrolişti din Iran, ale muncitorilor din Brazilia, precum şi numeroasele greve dinn alte ţări consfitue o dovadă a intensificării luptei clasei muncitoare. Tnftoceta Federaţiei Sindicale Mondială(F.S-M.)îi creşte necontenit, cu toate eforturile iscizioniştlor socialişti de dreapta şi ale altor scizionişti, care din ordinul imperialiştilor americani încearcă să sfarme rândurile el Ea grupează astăzi 78.000.000 de muncitori şi funcţionari, membri ai sindicatelor din majoritatea covârşitoare a ţărilor lumii Nemulţumirea faţă de politica imperialistă de misterie, foamete şi război, faţă de politica ascizioniştilor unităţii clasei muncitoare cuprinde tot mai mult şi pe membrii sindicatelor al căror leaderi se ridică împotriva F.S.M. Clasa muncitoare şi massele de oameni a muncii îşi dau tot mai mult seama prin propria lor experienţă că forţa lor rezidă în unitate. Numai unindu-şi eforturile, oamenii muncii vor putea să stăvilească drumul războiului, să pună capăt foametei, mizeriei şi şomajului, să asigure popoarelor condiţii mai bune de muncă şi de trai. I II , * 1) Articol de fond publicat în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară 1" Nr. 23 (135) Dar această unitate poate fi creată şi întărită numai în lupta de fiecare zi, în care massele, pe baza experienţei de clasă pe care au dobândit o, îşi dau seama de justeţea lozincilor şi a politicii partidelor comuniste, de caracterul funest al politicii duse de partidele socialiste de dreapta şi de leaderii lor. Nu poate fi vorba de o conducere a masselor, de o realizare a unităţii oamenilor muncii, dacă comuniştii nu vor merge în masse, dacă ei nu vor organiza cu abnegaţie şi cu pricepere lupta lor de fiecare zi. In toate ţările capitaliste comuniştii caută să facă ca sindicatele afiliate la Federaţia Sindicală Meridială să-şi desvolte activitatea îrntr’o direcţie justă, ca ele să şi îmbunătăţească necontenit munca, să-şi consolideze şi să şi lărgească rândurile. Din păcate, în sindicatele dintr'o serie de ţări numărul comuniştilor este încă mic, şi nu fiecare din ei este un energic activist sindical. Trebue să se pună capăt subaprecierii muncii comuniştilor în sindicate, atitudinii sectare faţă de munca sindicală, care există în unele partide comuniste. Munca comuniştilor în sindicate, participarea activă la toate chestiunile de fiecare zi ale vieţii şi luptei masselor muncitoreşti consfitue una dintre cele mai importante sarcini care stau în faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti Luptând pentru întărirea unităţii clasei muncitoare, comuniştii nu uită niciodată necesitatea de a duce o luptă dintre cele mai hotărîte împotriva duşmanilor acestei unităţi Demascarea permanentă şi consecventă a acţiunilor mârşave ale leaderilor socialişti de dreapta, a fidelităţii lor servile faţă de capitalism consfitue una dintre cele mai importante îndatoriri ale comuniştilor Dar totodată Green şi Murray, Deakin şi Jouhaux nu trebue confundaţi cu membrii simpli, cu activiştii de jos ai sindicatelor americane, engleze etc. Sarcina comuniştilor este de a stabili o legătură permanentă cu membrii simpli ai acestor sindicate, de a ajuta să vadă clar politica trădătoare a leaderilor de dreapta, de a desfăşura larg apărarea intereselor masselor sindicale Formulând fără întrerupere propuneri concrete în vederea înfăptuirii unităţii de acţiune în lupta oamenilor muncii, demascând pe leaderii socialişti de dreapta, comuniştii trebue să ştie să-i oblige să răspundă pentru acţiunile lor trădătoare în faţa masselor. Aceasta se va putea realiza numai dacă se va exercita asupra lor o suficientă presiune de jos, dacă comuniştii vor izbuti să stabilească o unitate de jos. Grevele eroice ale muncitorilor spanioli arată că unitatea de acţiune de jos poate fi realizată până şi în condiţiile teroarei fasciste, în condiţiile existenţei sindicatelor falangiste, fasciste. Comuniştii trebue să fie şi să activeze pretutindeni unde există masse de muncitori. Situaţia sindicatelor, rolul lor în întreaga viaţă socială şi de stat este cu totul diferită în condiţiile socialismului victorios, în condiţiile puterii populare. In Uniunea Sovietică, care construeşte victorios comunismul, în ţările de democraţie populară, care pun bazele socialismului, sarcina sindicatelor este ca manifestând o grilă de zi cu zi pentru nevoile oamenilor muncii, să înveţe pe muncitori să conducă producţia socialistă, să fie constructori conştienţi ai noii societăţi Sindicatele, ne învaţă tovarăşul Stalin, „nu înseamnă organizaţie de partid Sindicatele pot fi numite organizaţia care cuprinde întreaga clasă muncitoare, clasa dominantă în ţara noastră Ele sunt şcoala comunismului Ele ridică pe cei mai buni dintre oamenii lor pentru munca de conducere în toate ramurile de activitate administrativă Ele fac legătura între elementele înaintate şi cele înapoiate din sânul clasei muncitoare Ele unesc massele muncitoare cu avantgarda clasei muncitoare“. Avântul rapid al producţiei industriale din ţările de democraţie populară, îndeplinirea cu succes a planurilor economice, desvoltarea viguroasă a întrecerii socialiste, crearea unei noi legislaţii în domeniul social şi cultural care cuprinde asigurarea socială a oamenilor muncii, concediul plătit, protecţia muncii şi multe altele — toate acestea se realizează de guvernele ţărilor de democraţie populară cu ajutorul activ al sindicatelor. Dar şi în ţările de democraţie populară comuniştii trebue să-şi intensifice considerabil munca în sindicate, să lichideze lipsurile care mai există în această privinţă. Unele organizaţii de bază ale partidelor comuniste din întreprinderi se mai substitue deseori comitetelor de întreprindere şi organizaţiilor sindicale în ceea ce priveşte munca lor, şi aceasta face ca un număr considerabil de membri ai sindicatelor să nu fie pe deplin antrenaţi în viaţa de producţie a întreprinderii. Se mai întâmplă de asemenea ca unele probleme sindicale dintre cele mai importante dintr'o Întreprindere să fie rezolvate numai de câţiva conducători sindicali, care deseori sunt cu totul rupţi de massele sindicale. Aceasta denaturează într'un mod foarte grosolan temeliile democraţiei sindicale, îndepărtează pe muncitori dela organizaţiile sindicatei-, de la articiparea lor activă la rezolvarea prolemelor importante ale vieţii sociale a Întreprinderii. Mai sunt încă destui comunişti care cred că pentru ei este suficient să facă parte din partid, dar că n'au de ce să activeze în sindicate. Oamenii aceştia nu înţeleg că în sistemul dictaturii proletariatului sindicatele constitue o curea de transmisie foarte importantă de la partidul comunist spre masse şi că munca activă permanentă a comuniştilor în sindicate asigură participarea masselor largi la construcţia socialistă. Intensificarea activităţii comuniştilor în sindicate este o sarcină importantă a partidelor comuniste. îndeplinirea acestei sarcini va contribui In mare măsură la stabilirea şl Intărirea unităţii clasei muncitoare şl la creşterea continuă a forţei lagărului păcii, democrației și socialismului. Decernarea premiilor concursului literar organizat de Editura Tineretului Vineri seară a avut loc la sala „FUP Ion Sârbu" festivitatea decernării premiilor concursului de lucrări literare şi ilustraţii de cărţi pentru copil şi tineret organizat de Editura Tineretului. La festivitate au participat: maestrul Mihail Sadoveanu, Ludovic Takacs, ministru adjunct la Departamentul pentru roblemele naţionalităţilor conlocuitoare, Atiana Bulan, consilier ministerial la Ministerul Învăţământului Public, Traian Şelmaru şi Mihail Novicov, secretari ai Uniunii Scriitorilor din RPR , membri ai cenaclelor literare, elevi ai şaclu de literatură „Mihai Eminescu“, precum şi numeroşi tineri fruntaşi în producţie şi în învăţătură. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Iov Mihai Maxim, director al Editurii Tineretului, care a arătat că rezul-tatele acestui concurs In cadrul săruta au fost prezentate 5 000 lucrări In limbile română şi ale naţionalităţilor conlocuitoare au fost deosebit de grăitoare, participanţii căutând să zugrăvească în lucrările lor tipul omului cou ce sa dez- voltă în ţara noastră. A luat apoi cuvântul maestrul Mihail Sadoveanu, preşedintele Juriului, care a felicitat pe participanţii la concurs, indemnându-l să persevereze in muncă, Insus şindu şi comorile literaturii progresiste din întreaga lume, alăturându-se muncii şi luptei fiecărui om cinstit care contribue la întărirea patriei sale şi la apărarea păcii. A urmat apoi decernarea celor 80 premii şi menţiuni. In numele premiaţilor a Vorbit I. Funduş, elev al şcolii de literatură „Mihail Eminescu”, care a adus mulţumiri Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor și Editurii Tineretului, care au organizat acest concurs. (Agerpres). SCÂNTEIA Reduceri pe C. F. R. pentru grupuri de vizitatori ai expoziţiei „Originea şi evoluţia omului“ Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă că expoziţia „Originea şi evoluţia omului“ deschisă în Capitală în sala Dalles, poate fi vizitată în zilele de lucru între orele 9-14 şi 17-22, iar Duminica între orele 9-22. Pentru oamenii muncii din prevmele care doresc să viziteze această expoziţie se acordă reduceri pe C.F.R. după cum urmează: 25% pentru grupuri de 8-30 persoane. 40% pentru grupuri de 30-60 persoane. 50% pentru grupuri de cel puţin 61 persoane. Pentru Informaţii şi Înscrieri, vizitatorii din provincie se vor adresa filialelor şi subfilialelor S.R.S.G. O gospodărie colectivă fruntaşă Pe valea îngustă dealungul căreia se întinde satul Viile Dejului, din raionul Dej, 11 puţin pământ de muncă. Oamenii l-au smuls cu trudă costişelor strâmbe şi repezi, ori de sub năvala pâraielor. Cu două veri în urmă întreg câmpul părea ca o haină ciudată făcută dintr'o puzderie de petice de toate formele, tighelite unul lângă altul de un eroitor năzdrăvan. In locul peticelor de pământ au apărut tarlale întinse cu holde mândre și bogate, tarlalele gospodăriei agricole colectiva „Gh. Doja". A trecut mai bine de un an de atunci. Multe realizări minunate au dobândit în acest răstimp membrii gospodăriei colective din Viile Dejului, realizări care vorbesc despre hărnicia şi străduinţa lor, realizări care le sunt dragi şi de care pot fi mândri. Iată nu mai departe decât lanurile de grâu , se întind cât vezi cu ochii In marginea satului, înalte, cu spicele doldora foşnind in bătaia vântului şi aducându-ţl în nări miros proaspăt de pământ şi rod. Să cauţi zile în şir dar tn satele din vecini nicăieri o ai si,mal găseşti o asemenea mândreţe de lanuri. In crescătoria de păsări din curtea gospodăriei mişună peste 500 pui de găină de rasa Leghorn, o adevărată bogăţie. Stupina din grădina de alături se îmbogăţeşte în fiecare zi cu câte un stup nou. In coteţul pentru perei sunt 10 scroafe şl 49 purcel iar In grajd 14 vaci de lapte. Cea mai nouă şi mal Însemnată realizare a membrilor gospodăriei este lazul de pește. Are o întindere de 6 hectare. Aproape o mie de zile muncă au făcut membrii gospodăriei pentru construirea acestui laz. In ziua de 8 Mai, ziua aniversării partidului, când au Inaugurat lazul, au aruncat în apă 300 kg. pește viu. — Noi socotim ca la toamnă să avem vreo 70—80 mări de peşte (o majă-100 kg.) în iazul nostru, spune cu mândria oricare membru al gospodăriei colective. Cât despre viaţa membrilor gospodăriei colective e deajuns de spus că toamna trecută mulţi membri ai gospodăriei colective au primit pentru zilele muncă între 5 000—7 000 kg produse. Szekely Laurenţiu care a lucrat în gospodărie împreună cu 4 membri al familiei a primit 20 900 kg diferite produse. Din veniturile primite cinci membri ai gospodăriei colective îşi construesc case noi. Iar numeroşi alţii şi au cumpărat mobilier, îmbrăcăminte, etc. Succesele gospodăriei colective „Gh. Doja” se datoresc muncii politice şi organizatorice desfăşurate de organizaţia de bază — îndrumată temeinic de organizatorul de partid — şi exemplului în muncă dat de comunişti. " Câte greutăţi şi lipsuri nu fuseseră vara trecută in organizarea muncii, mai cu seamă la lucrările de intreţinere a plantelor prăşitoare : porumb, sfeclă, cartofi La grădina de legume, unde se cere multă muncă, unde de întărirea răspunderii personale pentru calitatea lucrului făcut depinde recolta, brigadierul avea mari greutăţi in organizarea muncii oamenilor din brigadă, la repartizarea normelor de lucru individuale şi ţinerea evidenţei zilelor muncă Oamenii din brigadă lucrau în mai multe părţi, erau împărţiţi la întâmplare, brigadierul nu putea să i îndrumeze cum să lucreze. La Începutul acestui an, biblioteca gospodăriei colective primise o serie de broşuri despre organizarea muncii In colhozurile din Uniunea Sovietică. Tov. Deszö Dăneş, organizatorul de partid, nu lăsă din mână broşura lui Kaminski despre „Organizarea echipelor In colhozurile fruntaşe” până nu o citi In întregime. Nu se putu stăpâni bucuria că în sfârşit a găsit ceea ce trebuia să fie făcut pentru buna organizare a muncii în cadrul brigăzilor permanente de producţie. El propuse ca broşura să fie prelucrată în organizaţia de bază, pentru ca membrii de partid să-şi însuşească metodele de organizare a muncii folosite de colhoznici. Cu cât adănceau mai mult învăţăturile cuprinse în broşură cu atât mai limpede vedeau comuniştii ce au de făcut pentru buna organizare a muncii în cadrul brigăzilor. Prelucrarea broşurii s'a făcut şi în adunarea generală a membrilor gospodăriei colective. Comuniştii au desfăşurat o Intensă muncă de lămurire Îndemnând pe membrii gospodăriei să pornească cu toată hotărlrea la aplicarea experienţei sovietice de organizare a muncii in brigadă, învăţând din experienţa colhoznicilor, consiliul de conducere a organizat o brigadă permanentă de câmp şi una legumicolă, alcătuite din câte 6 echipe stabile. In fruntea echipelor au fost numiţi cei mai vrednici şi pricepuţi oameni. După ce brigăzii au făcut arăturile şi însămânţările de primăvară, cei doi brigadieri au repartizat echipelor parcelele de plante prăşitoare pe care trebue să le lucreze în cadrul brigăzii respective. Astfel cele 5 echipe din brigada de câmp au în seama lor să îngrijească căte 35 ha. porumb. Culturile prăşitoare care ocupă suprafeţe mai mici cum sunt sfecla, cartofii, au fost repartizate In aşa fel ca o cultură să nu fie Împărţită la toate echipele, ca să aibă suprafeţe prea mici. La fel au fost date parcele echipelor şl la grădina de zarzavat. Suprafeţele date In grija echipelor au fost însemnate cu tăbliţe pa care e scris numărul echipei şi numele şefului de echipă. înainte de a II se preciza răspunderea pentru anumite culturi, uneia echipe erau aproape inexistente Din echipa a lil a, condusă de Lajoş Simion, de pildă, unii oameni nu veneau la lucru sau veneau târziu şi nimereau pe la alte echipe sau chiar se duceau să lucreze în cealaltă brigadă. Aceasta împiedica îndeplinirea planului de muncă al brigăzii. Brigadierul nu putea controla calitatea lucrului, nici nu putea ţine o bună evidenţă a muncii. Şeful de echipă nu putea da vreun ajutor brigadierului la organizarea muncii sau la ţinerea evidenţei. Când s’a încredinţat echipelor răspunderea pentru anumite parcele, lucrurile s'au schimbat. Tov. Laleş s’a străduit sâ lămurească oamenii din echipă să vină regulat la muncă şi să lucreze cu tragere de Inimă ca să nu întârzia cu lucrările. Ba mai mult, a reuşit să antreneze pe toţi membrii echipei în întrecerea socialistă dintre echipe şi între oamenii din echipă. întărirea echipelor a dus la creşterea simţului de răspundere faţă de muncă şi de avutul obştesc, la întărirea disciplinei în muncă. Organizaţia de bază se preocupă cu toată grija da întărirea brigăzilor permanente de producţie. Intr'o şedinţă a organizaţiei de bază, s-a discutat în mod special despre ajutorul pe care organizaţia de bază trebue să-l dea brigăzii legumicole. Buna organizare a muncii asigură un control temeinle asupra calităţii muncii şi o bună evidenţă a zilelor-muncă. Brigadierul ştie dinainte câte zilemuncă trebue să fie folosite pentru o anumită lucrare. Când măsoară normele îndeplinite şi calculează zilele muncă, ţine seama să nu facă vreo greşală care să ducă la depăşirea numărului de zile muncă stabilite pentru lucrarea respectivă. In fiecare seară brigadierul Itu Gavrilă împreună cu Szekely Laurenţiu iau In primire lucrul făcut, calculează Zilele-muncă şi le trec în fişe. A doua zi, la câmp, brigadierul trece In carnetul fiecărui membru câte zice muncă a făcut in ajun Din 15 In 15 zile, socotitorul gospodăriei afișează tabelul cu zilele muncă făcute de fiecare membru al gospodăriei. Săptămânal se analizează rezultatele întrecerii socialiste între brigăzi, echipe și oameni. Pentru păstrarea sau cucerirea drapelului de brigadă fruntaşă In muncă se dă o luptă însufleţită. tSt Organizaţia de bază din gospodăria colectivă „Gh. Deja” se preocupă temeinic de problemele gospodăriei, de educarea membrilor gospodăriei. Intre tinerii din gospodărie erau dese certuri pentru lucruri de nimis ; adeseori se auzeau vorbe urâte. Organizaţia da bază a discutat situaţia din rândurile tineretului din gospodărie şi a propus să fie discutată şi în adunarea generală. — Noi luptăm să ne facem o viaţă fericită şi îmbelşugată, să întărim patria noastră, să apărăm pacea — a spus preşedintele in adunarea generală. Oare cearta dintre unii tineri ajută la întărirea gospodăriei noastre, ajută la apărarea păcii? Cum ne privesc oare ţăranii muncitori din sat dacă văd că intre noi sunt oameni care se ceartă şi tşi aruncă vorbe urâte ? Aceste fapte care nu fac crunte unui membru al gospodăriei colective dau apă la moară chiaburilor, ca să ponegrească gospodăria noastră colectivă. Noi nu trebue să îngăduim nimănui asemenea fapte. Organizaţia de bază şi conducerea gospodăriei colective se îngrijeau neîncetat să-l Îndrepte pe tânărul Trombitaşon care se îmbăta deseori şi provoca certuri. Astăzi, el nu mai bea şi nu se bate cu nimeni. Ba chiar a ajuns fruntaş in muncă şi astăzi este şef de echipă Intre 15 Aprilie şi 15 Mai a făcut 30,87 zile muncă Numai 18 membri de partid sunt în gospodăria colectivă Dar exemplul lor în muncă, dragostea faţă de gospodăria lor colectiva însufleţesc pe toţi membrii gospodăriei Întreaga muncă politică desfăşurată de organizaţia de bază este strâns legală d® sarcinile muncii practice — de Întărire organizatorica şi economică a gospodăriei colective Tocmai din această cauză comuniştii au reuşit să mobilizeze la luptă pentru întărirea gospodăriei colective pe toţi membrii. Organizaţia de bază din gospodăria colectivă ,,Gh. Doja” s'a întărit namntenit şi a obţinut aceste succese datorită faptului că a fost temeinic îndrumată de organizatorul de partid, tov. Daszo Dénes. Organizatorul de partid s's străduit să ridice necontenit nivelul pr.lltl® a! membrilor de partid şi săi îndrume să folosească experienţa sovietica. In gospodăria colectivâ s® schimbă viaţa oamenilor, se schimbă felul lor da a fi. Creşte necontenit dragostea lor de muncă, de gospodăria colectivă, lăvorul vieţii Îmbelşugate şi fericite. •— Dd-mi mie sâ las lucrul cel mai greu — spune către preşedintele gospodăriei bătrânul Berty. Acum In gospodăria noastră colectivă, văd să lucrez pentru folosul meu şi al familiei mele. Organizaţia de bază a sprijinit munca cercului miciurinist, din care fac parte 6 Inşi în frunte cu bătrânul Szilagy Mai' Un de 87 ani. Cercul miciurinist are un teren de experienţă de o jumătate hectar. Bătrânul Szilagy a aplicat seria de metode miciuriniste de Îmbunătăţire a soiurilor de pomi şi legume El a luat Iniţiativa de a se semăna ceapă de sămânţă numai din jumătăţile cu rădăcină ale bulbului şi a obţinut rezultate minunate E paznic de zi Io gospodări® Din mâinile lui harnice ies zilnis coşuri, mături, cozi de sape şi tot felul de obiecte necesare gospodăriei colective. In gospodăria colectivă este şi un cern agrotehnic la care participă 25 membri ai gospodăriei. Succesele obţinute de gospodăria colectivă „Gh. Doja în Întărirea organizatorică şi economică prin aplicarea metodelor folosite de colhoznicii sovietici sunt un exemplu vrednic de urmat pentru toate gospodăriile colective. Organizaţiile de bază din gospodăriile colective, îndrumate de organizatorii de partid şi comitetele raionale de partid, trebue sâ lupte pentru aplicarea în viaţă a Învăţăturii şi din experienţa colhoznicilor cuprinse In broşurile care se găsesc în biblioteca fiecărei gospodării colective Aplicarea experienţei colhoznicilor are o Însemnătate deosebită pentru Întărirea organizatorică şi economică a gospodăriilor colective. II. ENUŢA Nt. 2002 In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace Peste 1500 tineri şi tinere dela uzinele „23 August* din Capitală s'au întrunit eri după amiază in cadrul unul entuziast meeting, ca să şi arate dorinţa de a Întâmpina cu noi succese In podulţie Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace, care va avea loc la Berlin Intre 19 August 1951. Vorbind In numele Comitetului U. T. M. al uzinelor „23 August”, tovarăşul Duminică Petre a chemat pe toţi tinerii din uzină să-şi intensifice eforturile pentru atingerea următoarelor obiective : mărirea numărului de brigăzi U. T. M până la 45 până la 5 August; 60 tineri strungari să înveţe a lucra după metoda sovietică de tăiere rapidă a metalelor Bâkov- Bortkevici; 100 de tineri să aplice metoda sovietică a stahaoovistei Nina Nazarova de preluare a maşinilor In grijă socialistă; 50 tineri să aplice metoda sovietică a stahanoviste! Antonina Jandarova de preluare a maşinilor din mers; 150 tineri să fie calificaţi după metoda sovietică Rotlear de calificare la locul de muncă; realizarea de economii In valoare de 2 500 000 prin recondiţionarea sculelor după metoda sovietică Kuzneţov, organizarea a patru conferinţe şi două festivaluri, etc. „Chemăm întreg tineretul din uzină ca în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace să întărim disciplina socialistă a munţii sub lozinca ! Niciun minut întârziere de la lucru, niciun minut pierdut in timpul producţiei”. Chemarea Comitetului U. T. M a fost primită cu o deosebită însufleţire de tinerii muncitori In numele celor 3 brigăzi U. T M -iste de la sectorul motoare, tânărul lăcătuş Cută Constantin şi-a luat angajamentul ca împreună cu tinerii din aceste brigăzi să economisească până la 5 August 12 mil kg. laminate şi 150 kg electrozi. Tov. Rădulescu Nicolae, secretarul organizaţiei de bază U. T. M. de la secţia cazangerie, a arătat că tinerii din brigada l-a sunt hotărîţi să economisească 8000 kg tablă în valoare de 600.000 lei. El a mai spus că tinerii din brigada de sudori şi-au luat angajamentul să sudeze In fiecare lună 9 cazane In loa de 5 câte prevede planul. Luând cuvântul, tov. Asan Arman, secretarul organizaţiei U. T. M. de la secţia mecanică uşoară, a arătat că U T M tştl din această secţie au hotărtt să înfiinţeze un loc de muncă al tineretului unde să lucreze 120 de tineri care să fie exemplu de disciplină la muncă. Angajamente frumoase şi au luat şi tinerii Dumitriu Andrei, Mironescu Constantin şi alţii. Vorbind în numele comitetului de partid al uzinelor „23 August” tov. Udrea Dumitru a arătat tinerilor că atât el cât şl ceilalţi tovarăşi din comitet vor veni mereu In mijlocul tinerilor Indrumându-i şl ajutându I să şl îndeplinească angajamentele luate In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților pentru pace. Scrisori către „Scânteia** Un caz care se „rezolvă“ de aproape un an de zile Prin luna Iunie, anul tecut, unitatea noastră C.A M.Tulcea a fost auzata de către Staţia C . R. că i-au sosit nişte codre de la Fabrica de Tutun din Sărat. Un deegal s’ni prezentat de îndată să le ridice. Spi mirarea noastră, delegatului i s’a cerut să plătească taxele de transport deşi ele fuseseră plătite de către expeditor, după cum reieşea chiar din tract. Ce se întâmplase ‘ Casierul staţiei C.F . R.Să'al uitase să aplice stampila „Achitat" pe tract La propunerea casierului am plăti Incăodată transportul caietelor, rămânând să ni se res’itue banii imediat ce pom face dovadă scrisă că taxele s’au plătit la R-Sărat. După trei zile m’am prezentat la casieria staţiei cu dovada plăţii, dar banii nu l-am putut ridica. Castelul trimisese conturile pe luna lun’e Direcţiunii Financiare din fostul Departament C.F .. Am fost îndrumaţi să ne adresăm acestei Direcţiuni, ceea ce am şi făcut. La II Iulie am înaintat reclamanţia. După o aşteptare de 3 săptămâni — văzând că nu primim răspuns — am făcut o revenire rugându-i pe tovarăşii de la Direcţia Financiară să ne răspundă urgent. Dupăalte 3 săptămâni de aşteptare, Direcţia Financiară ne făcea cunoscut că reclamnţia nu se poate lua In consideraţie până când nu trimitem scrisoarea de trăsură In original Direcţiei la Regionale C.F R.-Bucureşti, singura In drept să rezolve cazul. Ne-am conformat întocmai. La data de 15 August am trimis recomandat Daecilet l a Regionale-Bucureşti scrisoarea de trăsură, cu rugămintea să ne confirme primirea ei. Am aşteptat şi ia aşteptat timp de mai bine de 5 săptămâni. Văzând că nu ni se răspunde ne-am hotărt să facem o nouă adresă Eram îngrijoraţi pentru că acum nu aveam nici banii in casă şi nici scrisoarea de trăsură care, oricum, ne făcea dovada plăţii taxelor. Tăcerea Direcţiei la Regionale C . R. ne-a forţat să mai facem o revenire. In sfărşit, la această nouă revenire Direcţia l a Regională ne anunța că nu primise pileul nostra recomandat. Acest lucru era greu să-l credem mai ales că In faţă aveam recipisa ce făcea dovada trimiterii pilcului. Am scris din nou celor dela Bucureşti, rugându-i si cerceteze bine dosarele lor căci nu se poate sâ nu fi 0'im’t plicul nostru In acelăş timp, am Intervenit şi la P T.T -Tulcea să ne spună cui anume s’a predat pticul cu Art. 1 312. P T I. ul ne-a răspuns că de primire a semnat un anume I. Mitran dela Direcţia la Regională C F R Aşadar scrisoarea a fost primită şi nu aşa cum greşit ne anunţase Direcţia respectivă De Indate am făcut cunoscut acest lucru Direcţiei şi am aşteptat răspunsul Zadarnică ne-a fost aşteptarea. A trecut o lună, două, trei şi el nu dădeau niciun semn de viaţă. Acest fapt ne-a determinat să scrim din nou După 3 săptămâni, tocmai când ne pregăteam să facem o altă revenire. Direcţia ne-a răspuns că dosvul se găseşte la si şl că aşteaptă unele piese In oiginal dela Staţia Tulcea pentru a putea începe tratarea căzutul. Ne am bucurat găndindu ru că până la urmă vom putea ridica banii dela C.F R. Bucuria n'a durat mult Insă, căci staţia Tulcea, la care ne-am dus să accelerăm trimiterea pieselor In orginal ne-a declarat că nu a primit nieio dispoziţie In sensul arătat şl chiar dacă ar fi primit o astfel de dispoziţie el nu au adio piesă pentru dosarul nostru. lată cum, din cauza neglijenţei In serviciu a unul casier, după atâtea reveniri şi adrese, după aproape un an de aşteptare, ne găsim la situaţia de a nu putea încasa suma ce apar comunităţii noastre. Şi asta din cauză că la Direcţia Io Regională CFR există mult birocratism. Socot că este necesar să se cerceteze situaţia lucrărilor de la această Regională şi so ia ia urgente măsuri de lichidare a birocratismului. Iar acei funcţionari birocratizaţi care dau dovadă de neglijenţă şi nepăsare condamnabilă în serviciu să fie sancţionaţi ZAMFIR DUMITRIU din unitatea C.A M.Tulcea Cămin studenţesc sau grădină de vară? In perioada de pregătire a examenelor şi în perioada desfăşurării lor, una din preocupările de seamă ale organelor de partid şi de stat este aceea de a srea elevilor şi studenţilor condiţii bune pentru învăţătură. Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Stalin pare însă străin de această preocupare. Nesocotind importanţa politică a examenelor care constitue astăzi o problemă de stat, nesuffotind nurata de pregătire a studenţilor, muncă la al cărui rezultat depinde nivelul de pregătire al viitoarelor cadre de specialişti, Comitetul Executiv al Sfatului Popular orăşenesc a permis deschiderea unei grădini de vară In curtea căminului studenţesc al Institutului de Mecanică şl al Facultăţii de Ingineri de Exploatare. Cum pot Invăţa şi cum se pot odihni cei 400 de studenţi sare locuesc In acest cămin, când până la 2 noaptea, gălăgia şl muzica din curtea căminului, transformată In restaurant de vară, pătrunde In camerele l»r 7 La sesizările studenţilor, nu s’au luat niciun fel de măsuri. Examenele au Început Studenţii au nevoie de linişte şi odihnă. Fiecare ceas le este preţios. Comitetul Executiv al Sfatului Popular are datoria să ia de urgenţă măsurile cuvenite. Tot mai multe semnături pe Apel Uniţi In aceeaşi hotărâre de a apăra pacea, liniştea căminelor şi viitorul fericit al copiilor lor, cetăţenii de naţionalitate română şi maghiară din regiunea Bihor semnează cu însufleţire Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Până la 3 iunie echipele Comitetelor de luptă pentru pace din regiune au strâns 418 018 semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii In Oradea au semnat 57 975 cetăţeni. In raionul Beiuş 68 608 cetăţeni, în raionul Şimleu 56 230. In raionul Oradea 53 403. In raionul Aiejd 50 261 In raionul Salonta 48 817, în raionul Marghita 45 747 şi în raionul Săcueni 36 977 cetățeni. Acțiunea de strângere de semnături continuă în toată regiunea. Abat apele unui râu pentru udatul ogoarelor De mulţi ani îşi poartă râul Iazul Morilor apele pe întinderea nesfârşită a câmpiei Până nu de mult apele râului se pierdeau pe făgaşul unei albii vechi. In timp ce seceta usca Întinsele ogoare ale comunelor Flipeştii de Târg şi Brătăşeanca. Pentru ca apa să nu se mai irosească de pomană și să poată fi folosită la udatul grădinilor, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al regiunii Prahova a început de curând lucrările de amenajare a unui canal. Au venit aci la Iazul Morilor 400 da U.T.Mişti care lucrează cu sârg pentru a abate cât mai repede apele râului la noua sa albie. Sute de sape muşcă cu lăcomie din pământ. La punctul unde canalul se despică în unghi spre comuna Filipeştii de Târg, lucrează o grupă de U.T.M.-işti dela întreprinderea „Macazul" din Ploeşti. — „Nai am semnat Apelul Păcii printre primii și am venit aci pentru a nu întări semnătura — spune Dumitru Gherman. A lupta pentru pace înseamnă a pune umărul la muncă pentru întărirea patriei, pentru înflorirea ei“. O. CLARISSA corespondent Club construit prin mijloace proprii Din Iniţiativa organizaţiei de bază, muncitorii de la gospodăria agricola de stat din comuna Panta, raionul Jibou, sprijiniţi de colectivul de conducere au strâns începând încă din anul trecut materiale şi au construit un club muncitoresc. De curând, s'a făcut Inaugurarea lui. Clubul este înzestrat cu mobilierul trebuincios și cu o bibliotecă. NECHITA GRIGORE corespondent