Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)
1956-07-10 / nr. 3644
Pas- 2 Aproape nu există vitrină la magazinele de textile din ţara noastră în care să nu fie expuse şi produsele uzinelor „30 Decembrie“ din Arad. Stamba înflorită în culori frumoase şi vii, materialele în buline, finetul cu desene atrăgătoare ca şi multe alte produse ale acestei mari uzine a industriei uşoare şi-au cîştigat în rîndurile consumatorilor o binemeritată apreciere-Dar cerinţele consumatorilor cresc mereu. Pentru a le satisface e necesar ca uzinele să producă mărfuri şi mai frumoase, la un preţ de cost mai scăzut. Există oare posibilitatea ca harnicul colectiv al uzinelor „30 Decembrie“ să realizeze şi aceste cerinţe? Da. Există. Organizaţiile de bază trebuie însă să folosească experienţa bună cîştigată pînă acum, s-o îmbogăţească şi s-o extindă, să organizeze o puternică muncă de agitaţie cît mai concretă, mai legată de problemele „mici“ şi „mari“ ale fiecărui loc de muncă în parte. Ce s-a întîmplat însă în ultimele luni la uzinele textile „30 Decembrie“? Din păcate, numeroase birouri de organizaţii de bază au pierdut din vedere ceea ce este esenţialul in munca lor — munca cu oamenii, asigurarea unei asemenea munci politice încît fiecare membru al colectivului să fie conştient de rolul său în îndeplinirea planului, să înţeleagă că el produce bunuri de consum necesare oamenilor muncii, că el este în acelaşi timp şi cumpărătorul acestor produse, deci are tot interesul ca tot ce ţese de sub mina lui să fie de o calitate cît mai bună şi la un preţ de cost mereu redus. Or, cu toate că la aceasta întreprindere există tun colectiv de agitatori buni, format în majoritate din muncitori şi tehnicieni fruntaşi legaţi direct de producţie, ei îşi duc munca mai mult pe campanii, nu sunt instruiţi de către birourile organizaţiilor de bază asupra sarcinilor concrete şi a problemelor specifice fiecărui loc de muncă. Şi atunci cind se face, instruirea agitatorilor are în majoritatea cazurilor un caracter general. Agitatorilor nu li se arată concret care este problema principală pe care trebuie să-şi axeze activitatea într-o anumită perioadă, ce anume trebuie făcut şi de mijloace mai convingătoare să folosească. Birourile organizaţiilor de bază de la secţiile filatură şi ţesătorie, de pildă, n-au înţeles că acţiunea întreprinsă de comitetul de partid şi conducerea uzinei în vederea introducerii unui complex de reguli de exploatare tehnică (R.E.T.) trebuie susţinută printr-o puternică muncă politică de masă Din această cauză, unele măsuri propuse chiar de organizaţia de bază se aplică cu mare înttrziere, altele nu prind viaţă. Să luăm cîteva exemple : La secţia filatură echipele de schimbare a levatei practică încă o metodă atît de învechită ca baterea ţevilor cu o placă de lemn, ceea ce duce la turtirea tăvilor, la slăbirea calităţii fierului şi la prelungirea duratei operaţiunilor de schimbare a levatei. Este doar lucru ştiut de către biroul organizaţiei de bază de la filatură (secretar tov. Csi Ladislau) că, împreună cu comitetul de partid, conducerea uzinei a stabilit, pe baza unui plan de măsuri, introducerea unei noi metode, care constă în executarea concomitentă a mai multor operaţii, eliminînd în acelaşi timp degradarea fursului şi a ţevilor. Deşi această acţiune a început de cîteva luni, totuşi pînă nu demult, cu tot efortul depus de organele administrative, din 24 echipe numai 12 au fost instruite, dar nici una din ele nu aplică cu consecvenţă noua metodă. Este neîndoielnic faptul că dacă biroul organizaţiei de bază ar fi arătat concret agitatorilor cum poate fi aplicată noua metodă, daca la rîndul lor agitatorii din această secţie, înarmaţi cu fapte şi date care să dovedească convingător avantajele acestei metode, ar fi desfăşurat o largă muncă de lămurire pentru extinderea ei, atunci timpul de lucru la schimbarea levatei s-ar fi putut reduce aşa cum s-a prevăzut, la 4,41 minute, faţă de 5,88 minute cît durează acum această operaţie. Aceasta ar fi însemnat o creştere a producţiei cu 1 % şi o scădere simţitoare a preţului de cost. Dacă în secţie munca de agitaţie în legătură cu căile sporirii productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost nu s-ar fi dus în general, ci s-ar fi arătat, printr-un calcul precis, ce înseamnă acest 1 % transformat în metri de textile, în confecţii sau în alte bunuri de larg consum, cu cît ar fi crescut şi cîştigul muncitorilor, agitatorii ar fi convins intr-un timp scurt numeroase muncitoare să treacă cu mai multă încredere la aplicarea noii metode. Cum este şi firesc, conducerea administrativă, biroul organizaţiei de bază, conducerile organizaţiilor de masă sunt de acord că la secţia ţesătorie este necesară introducerea unor noi reguli de exploatare tehnică a războaielor. O deosebită atenţie însă trebuie acordată folosirii mai depline a capacităţii de lucru a maşinilor. De pildă, se pierde un timp preţios la montarea sulurilor pe războaie. După calculele făcute, dacă s-ar folosi regulile tehnice recomandate timpul de montare s-ar reduce lunar cu 32%, ceea ce reprezintă 2090 ore economie. Nu era oare tot atît de firesc ca tov. Andrei Slesingher, secretarul organizaţiei de bază a schimbului C, care este şi instructor pentru aplicarea R.E.T.-ului, să instruiască pe cei 24 de agitatori asupra felului cum se pot reduce timpii morţi la montare şi cu cît se poate reduce astfel preţul de cost ? Câte alte lipsuri n-ar fi fost remediate dacă în această secţie munca de agitaţie s-ar fi desfăşurat aşa cum trebuie. Numeroşi agitatori buni, cum sunt tov. Ioana Codreanu, Ion Lascu şi alţii, care muncesc cu însufleţire, ar fi adus astfel o contribuţie importantă la lupta împotriva marii cantităţi de deşeuri de fire din această secţie Deoarece prelucrarea bobinelor nu se face pînă la capăt, nu se opreşte maşina atunci cînd au fost destrămate una sau două bobine — ceea ce încurcă firele întregii maşini — precum şi din cauza altor neglijenţe, deşeurile de fire ce se adună lunar ajung să reprezinte producţia pe o zi a întregului sector. S-au gîndit tovarăşii din biroul organizaţiei de bază ce înseamnă acest lucru ? Au arătat vreodată agitatorilor, şi aceştia muncitorilor, care sunt cauzele risipei de fire, cu ce cantităţi de textile păgubesc pe consumatori şi însăşi întreprinderea lor. Se pare că membrilor biroului organizaţiei de bază din acest sector nici nu le-a trecut prin minte să se ocupe de asemenea probleme „mărunte“. Nici la secţia finisaj lucrurile nu stau mai bine în dese rinduri au fost discutate în adunarea organizaţiei de bază probleme concrete ale producţiei, s-au făcut planuri interesante de măsuri, dar nici aci biroul organizaţiei de bază. (secretar tov Râtz Iosif) n-a organizat susţinerea hotărîrilor adoptate printr-o muncă politică de masă eficace. Există, de pildă, instrucţiuni precise asupra felului cum trebuie făcut transportul mărfurilor în acest sector. Aceste instrucţiuni nu sînt insă respectate. Bucăţi de marfă crudă cad pe jos, se murdăresc, deoarece cărucioarele cu care sînt transportate sînt supraîncărcate, iar unii muncitori nu sunt suficient de atenţi. Din această cauză se murdăresc zilnic circa 20 metri material. Cu toate că de transportul materialelor se ocupă aproape 20 de oameni, pe lîngă aceştia n-a fost repartizat nici un agitator care să stea de vorbă cu ei şi să le arate că din pricina lor se murdăresc lunar şi devin de nefolosit aproape 600 metri material cu care s-ar putea îmbrăca în rochiţe şi costumaşe peste 300 de copii. Este lucru ştiut cît de greu se obţin şi ce bani grei costă coloranţii cu care se fac imprimeurile. Dar s-au gîndit vreodată membrii biroului organizaţiei de bază de la finisaj cît de mult ar putea ajuta agitatorii la lupta împotriva risipei de coloranţi ? Faptele arată că nu. Astfel ar fi observat că numai prin picăturile care se scurg prin şasiu se risipesc zilnic minimum 25 kg. coloranţi. Şi-au pus oare întrebarea tovarăşii de la imprimerie cîţi metri de material s-ar putea imprima cu aceşti coloranţi irosiţi ? Pe bună dreptate se poate pune şi o altă întrebare : de ce organizaţia de bază stă pasivă în situaţia cînd, deşi s-a descoperit chiar în secţie un dispozitiv preţios pentru recuperarea pastelor de imprimat, de luni de zile el nu este folosit? S-ar putea ca şi în acest caz membrii biroului organizaţiei de bază să considere că acestea sînt lucruri prea „mărunte“ de care nu merită să se ocupe. Deoarece nici birourile organizaţiilor de bază şi nici comitetul de partid al uzinei (secretar tov. I. Mihai) nu dau o orientare destul de concretă muncii de partid şi în primul rînd muncii de agitaţie, mii de metri de material necorespunzător zac în magazii fără să li se găsească o întrebuinţare practică. Poate oare să rămînă indiferenţi comitetul de partid al uzinei, membrii de partid şi agitatorii din această mare uzină a patriei noastre faţă de faptul că numai din cupoanele defecte din primele 4 luni ale acestui an s-ar fi putut produce atîtea rochii îneît ar putea fi îmbrăcate peste 30.000 femei ? Este necesar ca birourile organizaţiilor de bază de la uzinele textile „30 Decembrie“ să fie îndrumate să se ocupe de instruirea concretă şi permanentă a agitatorilor pe probleme arzătoare, specifice, pe care le ridică viaţa la fiecare loc de muncă. In felul acesta agitatorii de la această mare uzină vor putea aduce o contribuţie efectivă la realizarea sarcinilor celui de-al doilea plan cincinal, la producerea de mărfuri mai frumoase, in sortimente bogate, la un preţ de cost tot mai scăzut. SONIA MOLDOVANU VASILE FURIR VIAŢA DE PARTID Cînd munca de agitaţie este ruptă de cerinţele producţiei In ultimii ani, presa a scris mult despre tehnica nouă şi tehnologia înaintată care se introduc într-un ritm viu în industria noastră socialistă. S-a scris despre noile procedee şi metode tehnologice care încep să fie aplicate pe scară din ce in ce mai largă in întreprinderi, despre îmbunătăţirea tehnologiei fabricării diferitelor piese, despre perfecţionarea sau construirea unor maşini şi agregate noi. Dacă multe din aceste procedee şi metode de lucru sînt cunoscute sau s-a scris despre ele, nu acelaşi lucru se poate spune despre oamenii care le-au studiat şi introdus, despre aceia cărora le revine meritul principal, despre tehnologi. Se poate împinge oare tehnica înainte, se poate realiza un progres tehnic fără munca pasionantă, perseverentă a tehnologilor ? Desigur că nu. Tehnologul este factorul de seamă care contribuie la dezvoltarea tehnicii. El este acela care se preocupă de introducerea în producţie a celor mai noi procedee şi metode tehnologice, de îmbunătăţirea celor existente, de perfecţionarea maşinilor şi utilajelor. Tehnologul este omul care nu numai că perfecţionează tehnica, dar stă şi de strajă la aplicarea şi respectarea ei. Să facem cunoştinţătu câţiva din tehnologi, aceşti pionieri ai noului, care îşi desfăşoară activitatea într-una din marile uzine ale patriei noastre, în uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin. ★ Era intr-una din primele zile ale acestui an. Sala de şedinţe a turnătoriei de fontă din uzinele „Steagul Roşu“ fusese înţesată de oameni. Sute de priviri erau îndreptate spre masa unde un tînăr înalt şi slăbuţ, cu priviri vioaie, explica rar şi curgător : „Metoda de turnare în forme-coji este o metodă nouă, de înaltă productivitate. Ea se poate aplica atît la turnarea pieselor de oţel, cît şi a celor de fontă. Pentru aplicarea ei se cer investiţii minime...“ Pe faţa tînărului nu se observa nici cea mai mică umbră de timiditate sau de nesiguranţă, deşi avea motive să simtă o oarecare emoţie. In faţa lui se găseau doar turnători vechi, cu zeci de ani de muncă în turnătorii, oameni cu o îndelungată experienţă practică şi teoretică Mulţi dintre aceştia auzeau însă pentru prima dată despre noul procedeu de turnare şi doreau să afle cît mai multe din ceea ce spunea acest tînăr. După ce şi-a terminat expunerea, ing. Nicolae Cibian a invitat pe ascultători în atelier pentru a le arăta practic ceea ce le expusese înainte în mod teoretic. Delegaţii tuturor turnătoriilor din ţară au văzut întreaga desfăşurare, atît a procesului de formare a cojilor, cît şi a celui de turnare. Metoda de turnare în forme-coji a ridicat în faţa tînărului tehnolog care se ocupa de aplicarea ei o serie de probleme greu de rezolvat. Inginerul Vincenz Kondrat, metalurgul-şef al uzinei, care studiase procedeul, îi încredinţase această sarcină grea la numai o lună după ce venise în uzină. „Este o sarcină de mare răspundere, îi spusese el. Ţi-o încredinţez dumitaie, deoarece sînt convins că ai s-o duci la îndeplinire*. La început, inginerul N. Cibian simţea un fel de teamă amestecată cu bucurie. Ii era teamă ca nu cumva să se facă de ruşine în faţa organizaţiei de bază şi a muncitorilor, dar simţea în acelaşi timp o bucurie pentru faptul că i se încredinţase o sarcină pe care o dorea de mult timp. Să introduci un asemenea procedeu tehnologic nou, fără instalaţiile necesare, nu era o treabă uşoară. In lucrările de specialitate se găseau numai cîteva date sumare despre turnarea în coji. Teama nu ţinuse însă mult. Secretarul organizaţiei de bază îl asigurase că va fi ajutat de către comuniştii cei mai calificaţi Aceasta l-a făcut pe tînărul inginer să-şi recapete încrederea în reuşita sarcinii încredinţate. Primele lucrări s-au desfăşurat In laborator. Cele mai multe cercetări şi experienţe au fost făcute in vederea obţinerii amestecului pentru coji. Curînd insă s-au ivit unele greutăţi inerente oricărui început. Ajutat de laborantul Capony Wilhelm şi de ceilalţi laboranţi, aceste greutăţi au fost treptat învinse; amestecul cel mai potrivit a fost găsit. Cînd lucrările de laborator au fost terminate, iar rezultatele obţinute bune, inginerul a trecut un atelier pentru a continua lucrările pe o instalaţie improvizată, proiectată cu ajutorul metalurgului-şef. Nici aici rezultatele n-au fost obţinute uşor. A trebuit să depună o muncă grea şi îndelungată pînă să ajungă la rezultatele dorite. Metoda de turnare în coji a fost trecută apoi ca metodă curentă în planul de producţie al turnătoriei. Cu aceasta tînărul tehnolog nu şi-a considerat însă misiunea terminată. Sarcina tehnologului este de a urmări în producţie efectele economice ale procedeului introdus, de a-l îmbunătăţi continuu. Aşa a făcut şi inginerul Cibian. El a urmărit procesul tehnologic, a înlăturat unele deficienţe care au apărut. La un moment dat s-a constatat că capacitatea de măcinare este mică. Tehnologul a propus să se treacă la măcinarea cu ajutorul unei mori cu bile cu o capacitate mai mare. A urmărit de asemenea execuţia instalaţiei industriale de formare, sezisînd la timp unele greşeli de construcţie. Acum el caută mereu noi căi pentru perfecţionarea tehnologiei şi a instalaţiei, care să ducă la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost, ţel la care duce întreaga muncă a tehnologilor. ★ Pe comunistul Binder Mihai îl cunoaşte întregul colectiv al uzinei. In ultimii 7—8 ani, Binder a îndeplinit multe sarcini. Cînd a fost nevoie să fie maistru a fost maistru, cînd a fost nevoie să fie trasator a fost trasator, cind a fost nevoie să îndeplinească funcţia de controlor tehnic de calitate a fost controlor. Comunistul Binder Mihai şi-a început activitatea de tehnolog în anul 1950. Ca tehnolog, el a început să se afirme mai ales cu prilejul trecerii uzinei la fabricarea autocamioanelor. Atunci i s-a încredinţat munca la linia arborilor cotiţi, una din cele mai grele şi importante linii. Tehnologului Binder nu i-a fost uşor să pună la punct şi să aplice o tehnologie nouă pe maşini vechi, care numai pentru prelucrarea arborilor cotiţi nu erau construite. Dar nici în loc nu se putea sta. Nu se putea aştepta pînă vor sosi maşinile care nu erau nici măcar comandate. De aceea, tehnologul a început să studieze fiecare maşină în parte, să analizeze la ce operaţii şi la ce piese poate fi adaptată şi cu ce dispozitive să lucreze. S-a consultat cu tehnologul Hoffman, cu maistrul Nistor şi alţii. Fiecare a venit cu cîte o idee. Tehnologul a stabilit noua tehnologie de fabricaţie a arborilor cotiţi şi după aceea a demonstrat-o muncitorilor. înainte, frezarea canalului axei cu came şi a arborelui cotit era executată pe maşini diferite. El a indicat calea pentru executarea la o singură maşină a canalelor ambelor piese. Aceasta a dus la eliberarea unei maşini la care lucrau trei muncitori. Tehnologul Binder a rezolvat în ultimii doi ani probleme pe care unii le credeau că sînt de nerezolvat. El a spus totdeauna celor care cereau să se aducă maşini şi utilaje speciale pentru fabricarea autocamioanelor : „Cînd vrei să faci treabă şi eşti pătruns de importanţa muncii pe care o faci, găseşti destule căi pentru a o face“. Şi a dovedit prin fapte acest lucru. Felul cum a ştiut să rezolve, problema rodării liniei palierelor blocului motor i-a adus multă stimă şi respect din partea muncitorilor şi tehnicienilor. înainte, din lipsa unei maşini speciale de strunjit linia palierelor blocului motor, această operaţie se executa manual. Procedeul era greu şi anevoios, iar calitatea rodării lăsa de dorit. Muncitorii aşteptau sosirea unei mașini speciale din import. Modul în care se lucra însă l-a făcut pe Binder să nu aştepte pînă va sosi maşina, ci să găsească un alt procedeu pentru rodarea liniei palierelor — un procedeu mai bun, mai uşor, o tehnologie mai înaltă. Acest gînd l-a frămîntat cîteva zile la rînd. A întocmit un plan de modernizare şi de adaptare a unei maşini vechi pentru rodarea liniei palierelor. Prin punerea in funcţiune a maşinii s-a mărit considerabil productivitatea muncii, s-a îmbunătăţit calitatea rodării, s-a înlăturat munca fizică grea şi s-a redus cu încă una numărul maşinilor care trebuiau importate. Comunistul Binder luptă fără încetare pentru a găsi noi posibilităţi de perfecţionare a maşinilor şi procedeelor tehnologice. El este însufleţit, ca şi sutele de muncitori şi tehnicieni ai uzinei, de dorinţa de a muncicu toată puterea lui pentru întărirea patriei noastre. ★ Blocul motor a început să fie turnat la uzina „Steagul Roşu" la începutul lunii octombrie a anului trecut. In dorinţa de a turna un număr cît mai mare de blocuri, echipa maistrului Popa Nicolae a început să neglijeze în oarecare măsură calitatea noului produs. Şeful de echipă Ion Sitea şi muncitorii Constantin Bătrînu şi Ion Cristache, de pildă, acordau prea puţină atenţie fixării miezurilor în dispozitiv, nu ţineau cont de prescripţiile tehnologice. Din această cauză, la un moment dat, circa 40% din blocurile turnate au fost rebutate sau au necesitat remanieri. Această situaţie l-a pus serios pe gînduri pe tehnologul Vasile Brătulescu. Intr-o zi a cerut maistrului ca la sfîrşitul schimbului să adune oamenii pentru a sta de vorbă cu ei. Tehnologul i-a dus în sectorul de prelucrare, unde se găseau zeci de blocuri. Unele erau rebutate, iar altele necesitau remanieri. „Acum să analizăm cauzele rebutării acestor blocuri, a spus tehnologul turnătorilor. Au fost studiate circa 10 blocuri. La toate s-a găsit aceeași cauză : proasta așezare a miezurilor în forme, nerespectarea tehnologiei“. Tehnologul a explicat apoi muncitorilor pagubele pe care le aduc uzinei rebuturile şi cum acestea încarcă preţul de cost al autocamioanelor. Pentru a-i ajuta mai concret, tehnologul a aplicat un trasaj pe dispozitiv şi a determinat în felul acesta în mod precis poziţia miezurilor. In acelaşi timp le-a arătat cum să lucreze pentru a aşeza cît mai corect miezurile Ajutorul tehnologului n-a întîrziat să-şi arate efectele: la numai o lună de zile au fost reduse aproape în întregime rebuturile şi remanierile provenite din cauza aşezării proaste a miezurilor. ★ Aceştia sînt doar cîţiva din marele detaşament al tehnologilor uzinei. Oameni ca ei, cu iniţiativă, sînt mulţi în întreprindere. Dacă astăzi colectivul uzinei produce un număr dublu de autocamioane faţă de anul trecut, dacă preţul de cost a scăzut mult faţă de anii trecuţi, toate acestea se datoresc în mare măsură muncii neobosite a tehnologilor, a acelora care prin introducerea tehnicii noi şi prin perfecţionarea celei existente au creat condiţiile ca să se ajungă la aceste rezultate pozitive. NICOLAE MOCANU Corespondentul „Scinteii“ pentru regiunea Stalin m-miEmm-mouL SCÎNTEIA Un nou titlu mondial cucerit de sportivele din R. P. R. Echipa feminină de handbal a ţării noastre, campioană mondială ! Această excepţională performanţă, rod al strădaniei deosebite depuse de handbaliste şi antrenori, umple de bucurie inimile oamenilor muncii din R.P.R. Cu toate că a participat pentru prima dată la campionatul mondial, echipa română s-a dovedit foarte valoroasă. Puternicele echipe ale R. P. Polone, Austriei, Franţei au fost întrecute, pe rînd, de formaţia ţării noastre care s-a calificat în finală. Pe stadionul central din Frankfurt pe Main (R. F. Germană), unde a avut loc meciul decisiv, redutabila echipă e R. F. Germane n-a putut rezista jocului impetuos al handbalistelor noastre. Cu excepția primelor minute de joc, cînd sportivele germane au înscris un punct, scorul a fost tot timpul favorabil echipei R.P.R. La fluerul final al arbitrului tabela de marcaj indica 6—5 pentru reprezentativa ţării noastre. După terminarea meciului, d. Hans Haumann, preşedintele Federaţiei internaţionale de handbal, a înmînat căpitanei echipei noastre, Elena Jianu, cupa ce se atribuie formaţiei campioane, iar componentelor echipei— medalii de aur. In timpul acestei festivități, cînd pe stadion răsunau acordurile imnului R.P.R., publicul german a aplaudat îndelung strălucita victorie a handbalistelor române. Formația R. P. R., cîştigătoarea campionatului mondial, a avut duminică următoarea componenţă: Irina Nagy, Aurelia Sălăgeanu, Iozefina Ugran, Aurelia Popescu, Maria Scheip, Carolina Răceanu, Lucia Dobre, Elena Jianu, Mara Windt, Elena Pădureanu, Victoria Dumitrescu. A mai jucat Ileana Colssnicov. In comentariile agenţiilor de presă se fac unanime aprecieri favorabile. Astfel comentatorul agenţiei „France Presse“ scrie următoarele : „România a cîştigat cu 6 — 5 o victorie meritată împotriva R. F. Germane, cucerind, în faţa a 35.000 de spectatori, cel de-al doilea campionat mondial feminin de handbal. Jucătoarele românce datoresc în parte victoria lor jocului acrobatic al portarului Irina Nagy. Ziarul „Der Neue Sport“, care apare la Frankfurt pe Main, scrie: „Echipa romina a depăşit toate aşteptările. Ea a fost superioară prin ritmul ei rapid şi pregătire. Jucătoarele romînce au marcat întotdeauna în ocaziile pe care le-au avut“. In continuare, cronicarul caracterizează pe rînd jucătoarele noastre încheind astfel : „echipa R.P.R. deţine supremaţia mondială în handbalul feminin, ca urmare a unei evidente superiorităţi“. Campionatele republicane de atletism pentru juniori şi junioare Duminică 8 iulie. A doua zi de întreceri atletice pentru campionatul republican de juniori şi junioare. Pe pistă, la gropile de sărituri sau în cercurile de aruncări, tinerii atleţi se întrec cu deosebit entuziasm, dornici să realizeze performanţe cit mai bune. Printre ei sunt şi concurenţi care cu numai o săptămînă în urmă au luat parte la finalele campionatelor atletice ale şcolarilor. Printre întrecerile deosebit de disputate a fost şi cea de 100 k m, rezervată juniorilor de 15- 16 ani. Participanţii la această probă au fost chemaţi la start. Intre timp, la megafoane, crainicul îi prezintă. „Cărţile de vizită“ nu sînt impresionante, atleţii sînt deabia la începutul activităţii lor. Starterul a dat plecarea. Doi dintre concurenţi, Ciobanu şi Jarosievici, trec în fruntea plutonului, pe care-1 conduc cu autoritate. Se părea că învingător va fi unul dintre ei. In urma lor alerga și concurentul D. Buiac. Cu 200 m. înainte de linia de sosire Buiac s-a hotârît să „tragă“. Spre surprinderea tuturor, pe ultima sută de metri, în aplauzele spectatorilor, el îşi depăşeşte pe rînd adversarii şi trece primul linia de sosire. Timpul realizat de el — 2 min. 39,6 sec. — constituie un nou record de juniori. Nu mult după ce a fost anunţat acest record, la săritura în înălţime juniori categ. I (17-18 ani) în concurs rămăsese doar Cornel Stănescu, care trecuse peste ştacheta ridicată la 1,75 m., apoi la 1,80 m. Recordul de juniori era de 1,84 m. Va reuşi oare C. Stănescu să stabilească un nou record ? Această întrebare preocupa pe cei prezenţi. Primul care a dat un răspuns afirmativ a fost chiar Stănescu. Sărind 1,85 m., el şi-a înscris numele pe tabela recordmanilor de juniori ai ţării. Şi performanţa lui Valeriu Jurcă (6,45 m. la săritura în lungime) constituie un nou record de juniori categ. a II-a (15-16 ani). Dintre cîştigătorii celorlalte probe s-au remarcat Mircea Ursac (200 m. şi 400 m. — juniori 17—18 ani), Manuela Bălănescu (80 m. garduri — junioare 15— 16 ani), I. Balotescu (1.500 m. — juniori 17— 18 ani), Tatiana Roşea (săritura în înălţime — junioare 15—16 ani) şi alţii. In clasamentul pe regiuni (juniori 1?—18 ani), pe primele 3 locuri s-au situat : Cluj (259 puncte), Regiunea Autonomă Maghiară (250 puncte), oraş Bucureşti (238 puncte). Atleţii noştri fruntaşi s-au întrecut şi ei într-un concurs de selecţie pentru Jocurile Balcanice ce vor avea loc la Belgrad. Printre rezultatele obţinute de aceştia se remarcă cel realizat de C. Grecescu (14 min. 26,6 sec. pe 5.000 m.) — nou record republican. ■ Echipele de fotbal Progresul Oradea şi Flamura Roşie-Arad au susţinut primele meciuri din turneele ce le întreprind peste hotare. La Cracovia, fotbaliştii orădeni au terminat la egalitate (3—3) cu formaţia poloneză C.W.R.S. O combinată Vörös Lobogo-Kistext n cîteva rînduri Budapesta a întrecut Flamura Roşie-Arad cu un scor categoric : 5—0. ■ La Timişoara a avut loc meciul internaţional de handbal dintre echipele selecţionate ale oraşelor Timişoara şi Budapesta. Handbaliştii români, deşi conduşi lapauză, au cîştigat cu scorul de 9—7. ■ In cadrul concursului internaţional de canotaj academic de la Grünau (R. D. Germană), canotorii români s-au clasat pe primul loc în 3 probe: 8+1 (băieţi şi fete) şi 4 + 1 vîsle (fete). Nr. 3644 Comunicări prezentate In cadrul sesiunii generale a (Secf/n/e/e pe sec/// Zilele trecute s-au încheiat lucrările sesiunii generale ştiinţifice a Academiei R.P.R. — eveniment de seamă în viaţa ştiinţifică şi culturală a ţării noastre. In şedinţele plenare ale sesiunii, ca şi în şedinţele de comunicări pe secţii, au fost prezentate peste 200 de comunicări şi referate. Aproape nu este domeniu de activitate în ţara noastră în care cercetările colectivelor Academiei R.P.R. să nu-şi fi adus contribuţia şi care să nu fi înregistrat progrese în anii din urmă. Comunicări deosebit de interesante au fost prezentate în cadrul secţiei de ştiinţe tehnice : „Aspecte din evoluţia tehnicii construcţiilor în ţara noastră in ultimii 90 de ani“ (prof. A. Beleş) ; ...Sudabilitatea ca problemă ştiinţifică“ (acad. C. Mikloşi); „Profile aerodinamice cu voleţi fluizi“ (N. Patraulea) „Asupra unei metode de rezolvare a problemei spaţiale a teoriei elasticităţii“ (P. P. Teodorescu) ; „Amenajarea canalului Sulina pentru irigaţie“ (Gr. Vasilescu) şi altele. In domeniul energeticii au fost primite cu viu interes comunicările: „Aspecte ale dezvoltării energeticii romîneşti“ (acad. C. I. Budeanu) ; „Indici tehnico-economici pentru termoficarea industrială“ (prof. C. Dinculescu, D. Stăncescu şi Badea) ; „Maşina asincronă pentru sudură în curent alternativ“ (T. Dordea) etc In domeniul metalurgiei au fost prezentate 12 comunicări care dau soluţii privind fabricarea cuzineţilor din fier poros, a segmenţilor de piston etc. In secţia de ştiinţe chimice au fost prezentate 48 de lucrări, printre care: „Contribuţii la cunoaşterea caolinurilor şi problema valorificării lor“ (E. Stoicovici, I. Lukacs, FI. Stoicovici) ; „Cîteva aspecte ale cercetării biochimice în problema stimulării seminţelor plantelor agricole“ (acad. E. Macovschi) etc. Deosebit de interesante au fost comunicările acad. C. D. Neniţescu şi acad. L Tănăsescu. Peste 70 de comunicări importante au fost prezentate în şedinţele secţiei de ştiinţe medicale. Iată cîteva titluri: „Acţiunea vitaminei H1 şi H3 asupra proliferării celulei animale“ (acad. C. I. Parhon, prof. Ana Aslan, prof. N. L. Cosmovici), „Cercetări clinice şi experimentale în domeniul nevrozelor“ (acad. A. Kreindier) ; „Cercetări experimentale în vederea folosirii sparteniei pe cale intrapericardică în intervenţiile pe torace“ (acad. N. Hortolomei şi un colectiv) etc. Printre cele aproape 60 de comunicări de biologie şi ştiinţe agricole, deosebit de preţioasă este contribuţia pe care o dau lucrările : „Despre flora şi vegetaţia muntelui Retezat“ (acad. E. I. Nyarady) ; „Unele date fiziologice asupra porumbului I.C.A.R. 54 cultivat în condiţii agrotehnice diferite“ (H. Chirilei şi E. Şerbănescu) ; Academiei R. P. R. „Caracterele morfologice şi însuşirile fiziologice ale unor linii de grîu extrase din soiul A. 15 (acad. Gh. Ionescu-Siseşti, V. Mihalca, E. Boldea) „Harta vegetaţiei forestiere din R.P.R. la scara 1 :1.000.000“ etc. Din comunicările secţiei de ştiinţe economice, filozofice şi juridice au fost urmărite cu viu interes, printre altele, lucrările de economie: „Probleme ale metodologiei calculării preţului de cost în industrie“ (V. Trebici) ; „Schimbări în structura populaţiei R.P.R. în lumina rezultatelor provizorii ale recensămîntului populaţiei din 21 februarie 1956“ (V. Catană, I. Mada, prof. Manea Mănescu şi E. Mesaroş), „Structura socială a ţărănimii intrate în diferite forme de cooperaţie de producţie în regiunea Galaţi“ (Gr. Vîlceanu) etc. In cadrul comunicărilor de filozofie şi psihologie s-au prezentat comunicările: „Formă şi conţinut în problema puterii de stat“ (M. Lupan) ; „Perspectivele şi limitele reproducerii mecanismelor creierului în maşinile electronice“ (I. Bălănescu). In domeniul ştiinţelor juridice : „Noţiunea suveranităţii în organizarea internaţională a lumii“ (N. Daşcovici) şi altele. Subsecţia de ştiinţe istorice a discutat peste 30 de comunicări de arheologie, istorie veche, medie, modernă şi contemporană, iar cea de geologiegeografie numeroase lucrări de paleontologie, stratigrafie, geografie fizică etc. Secţia de ştiinţe matematice şi fizice a dezvoltat numeroase probleme de specialitate, printre care cităm : „O nouă metodă de studiu interesînd teoria mecanismelor şi a maşinilor“ (D. Mangeron) „Elementele magnetismului pămîntesc la Iaşi“ (E. Ionescu, V. Tutova şi C. Păpuşoi) ; „Asupra capacităţilor interne din tuburile electronice“ (M. Drăgănescu), „Calculatorul electronic I.F.A.“ (V. Toma) etc. In cadrul subsecţiei de ştiinţa limbii şi literaturii au fost prezentate numeroase referate şi comunicări, printre care: „Studierea limbii literare“ (acad. Alex. Graur) , „Preocupările Academiei în domeniul filologiei şi al lingvisticii“ (prof. Jack Rick), „Ady Endre şi prietenia romîno-maghiară“ (prof. Jancsó Elemer-Cluj), „Părerile lui Ibrăileanu despre limba literară“ (M. Bucur) etc. In subsecţia de artă, K. H. Zambaccian a vorbit despre „Unele călătorii ale lui Repin“ şi „Păreri asupra peisajului industrial“, Andrei Tudor despre „Opera lui George Enescu şi problemele folclorului în creaţia muzicală“, Florin Tornea despre „Problemele dramaturgiei actuale“. Chiar şi simpla enumerare a titlurilor comunicărilor făcute în şedinţele pe secţii vorbeşte despre activitatea rodnică a sectoarelor primei instituţii ştiinţifice a ţării, din 4-5 iulie a. c.) Dezvoltarea schimbului Recent s-a înapoiat în ţară tov. Dumitru Mărchidan, director în Ministerul Agriculturii, care a luat parte la cel de-al XI-lea Congres internaţional de cercetare a seminţelor ce a avut loc la Paris între 4 şi 9 iunie. La Congres, unde au participat delegaţi a 39 de ţări, au fost discutate probleme privind legăturile Asociaţiei internaţionale de cercetare a seminţelor cu diferite asociaţii de ameliorare a griului, comerţul de seminţe, controlul în laborator şi în cîmp al seminţelor, experienţe privind tratarea seminţelor şi modul lor de comportare în cîmp în condiţii de producţie, probleme privind starea fito-sanitară şi conservarea seminţelor etc. internaţional de seminţe Participanţi din diferite ţări, printre care Suedia, Cehoslovacia, Portugalia, U.R.S.S., Polonia, Danemarca, Franţa şi altele, şi-au exprimat dorinţa de a stabili schimburi mai active de seminţe cu ţara noastră, precum şi schimburi de comunicări asupra rezultatelor cercetărilor în domeniul agriculturii, în special în ameliorarea plantelor. Cu prilejul vizitării Tîrgului de mostre de la Bordeaux, care a avut loc între 10 şi 25 iunie, numeroşi reprezentanţi ai diferitelor firme şi întreprinderi cu caracter agricol şi-au exprimat dorinţa unei mai strînse colaborări cu ţara noastră. (Agerpres) Concursul formaţiilor artistice de amatori BRAILA (red. ziarului „înainte“). — Duminică a avut loc în sala Teatrului de stat din oraşul Brăila continuarea etapei raionale a celui de-al IV-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori din cadrul căminelor culturale şi caselor de cultură din gospodăriile agricole colective din raion. In cadrul acestei etape a concursului s-au prezentat formaţii corale, formaţii de dans, solişti vocali şi instrumentali La concurs s-au prezentat formaţiile artistice din căminele culturale şi casele de cul- tură din comunele Racoviţa, Baldovineşti, Latinu, Pitulaţi, Corbu Nou şi Nezîru. Cu acest prilej s-au evidenţiat în interpretarea cîntecelor formaţiile corale ale căminelor culturale din comunele Baldovineşti şi Latinu, echipele de dansuri ale căminelor culturale din Racoviţa şi Corbu Nou, precum şi tinerele soliste vocale Dima Chira, de la căminul Cultural din Pitulaţi şi Miroşi Maria, de la căminul cultural din Corbu Nou care au interpretat doine şi cîntece bătrineşti. Veşti despre activitatea cooperativelor din regiunea Craiova In comuna Bălceşti, raionul Olteţu, s-a deschis de curînd o expoziţie de mărfuri cu vînzare. Toate raioanele expoziţiei, amenajate într-un magazin nou, au fost bine aprovizionate cu diferite mărfuri. In expoziţie se aduc zilnic mărfuri noi. Ea a fost vizitată pînă în prezent de cîteva mii de persoane. NICOLAE C. MARIN coresp. voluntar ★ Conducerea U.R.C.C.-Calafat (preşed. Ion Filuţă) a organizat cursuri periodice cu toţi gestionarii, contabilii, casierii, achizitorii şi vicepreşedinţii tuturor cooperativelor din raza raionului. Cursurile s-au ţinut pe centre. Unul din aceste centre a funcţionat în comuna Poiana Mare. Aici au fost predate cursanţilor 8 lecţii legate de viaţa şi dezvoltarea cooperaţiei la sate, lecţii de matematică etc. La acest centru s-au prezentat la examinare 41 tovarăşi. Au dat rezultate bune tovarăşii Pavel Caregea de la cooperativa Tunarii Vechi, Paul Nicolae de la cooperativa Piscu Vechi ş a. EMIL COCORA coresp. voluntar Pentru prevenirea şi combaterea bolilor In cadrul acţiunii antiepidemice, Casa de educaţie sanitară din Capitală a tipărit vara aceasta peste 1 milion de fructe pliante cu sfaturi de igienă şi de prevenire a bolilor molipsitoare specifice sezonului de vară. Pentru susţinerea acestei campanii, în afară de conferinţe care se ţin cu regularitate, a fost organizată o decadă a filmului educativsanitar. Cu sprijinul unor medici şi în colaborare cu S.R.S.C., Casa de educaţie sanitară pregăteşte pentru viitor cîteva cicluri de conferinţe instructive cu temele: „Cancerul“, „Despre îngrijirea copilului mic“, „Bolile de nutriţie’“ şi altele.