Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)

1956-07-10 / nr. 3644

Pas- 2 Aproape nu există vitrină la maga­zinele de textile din ţara noastră în care să nu fie expuse şi produsele uzinelor „30 Decembrie“ din Arad. Stamba înflorită în culori frumoase şi vii, materialele în buline, finetul cu desene atrăgătoare ca şi multe alte produse ale acestei mari uzine a in­dustriei uşoare şi-au cîştigat în rîn­­durile consumatorilor o binemeritată apreciere-Dar cerinţele consumatorilor cresc mereu. Pentru a le satisface e necesar ca uzinele să producă mărfuri şi mai frumoase, la un preţ de cost mai scă­zut. Există oare posibilitatea ca harnicul colectiv al uzinelor „30 De­cembrie“ să realizeze şi aceste cerin­ţe? Da. Există. Organizaţiile de ba­ză trebuie însă să folosească ex­perienţa bună cîştigată pînă acum, s-o îmbogăţească şi s-o extindă, să orga­nizeze o puternică muncă de agitaţie cît mai concretă, mai legată de pro­blemele „mici“ şi „mari“ ale fiecărui loc de muncă în parte. Ce s-a întîmplat însă în ultimele luni la uzinele textile „30 Decembrie“? Din păcate, numeroase birouri de organizaţii de bază au pierdut din ve­dere ceea ce este esenţialul in mun­ca lor — munca cu oamenii, asigura­rea unei asemenea munci politice în­­cît fiecare membru al colectivului să fie conştient de rolul său în îndepli­nirea planului, să înţeleagă că el produce bunuri de consum necesare oamenilor muncii, că el este în acelaşi timp şi cumpărătorul acestor produ­se, deci are tot interesul ca tot ce ţese de sub mina lui să fie de o ca­litate cît mai bună şi la un preţ de cost mereu redus. Or, cu toate că la a­­ceasta întreprindere există tun colectiv de agitatori buni, format în majoritate din muncitori şi tehnicieni fruntaşi le­gaţi direct de producţie, ei îşi duc munca mai mult pe campanii, nu sunt instruiţi de către birourile organizaţii­lor de bază asupra sarcinilor concrete şi a problemelor specifice fiecărui loc de muncă. Şi atunci cind se face, in­struirea agitatorilor are în majorita­­tea cazurilor un caracter general. A­­gitatorilor nu li se arată concret care este problema principală pe care tre­buie să-şi axeze activitatea într-o anumită perioadă, ce anume trebuie făcut şi de mijloace mai convingă­toare să folosească. Birourile organizaţiilor de bază de la secţiile filatură şi ţesătorie, de pil­dă, n-au înţeles că acţiunea între­prinsă de comitetul de partid şi con­ducerea uzinei în vederea introducerii unui complex de reguli de exploatare tehnică (R.E.T.) trebuie susţinută printr-o puternică muncă politică de masă Din această cauză, unele mă­suri propuse chiar de organizaţia de bază se aplică cu mare înttrziere, al­tele nu prind viaţă. Să luăm cîteva exemple : La secţia filatură echipele de schim­bare a levatei practică încă o metodă atît de învechită ca baterea ţevilor cu o placă de lemn, ceea ce duce la tur­­tirea tăvilor, la slăbirea calităţii fie­rului şi la prelungirea duratei opera­ţiunilor de schimbare a levatei. Este doar lucru ştiut de către biroul or­ganizaţiei de bază de la filatură (se­cretar tov. Csi Ladislau) că, împreu­nă cu comitetul de partid, conducerea uzinei a stabilit, pe baza unui plan de măsuri, introducerea unei noi me­­tode, care constă în executarea conco­mitentă a mai multor operaţii, elimi­nînd în acelaşi timp degradarea fur­sului şi a ţevilor. Deşi această acţiu­­ne a început de cîteva luni, totuşi pînă nu demult, cu tot efortul depus de or­ganele administrative, din 24 echipe numai 12 au fost instruite, dar nici una din ele nu aplică cu consecvenţă noua metodă. Este neîndoielnic faptul că dacă biroul organizaţiei de bază­­ ar fi arătat concret agitatorilor cum poa­te fi aplicată noua metodă, daca la rînd­ul lor agitatorii din această sec­ţie, înarmaţi cu fapte şi date care să dovedească convingător avantajele a­­cestei metode, ar fi desfăşurat o lar­gă muncă de lămurire pentru extin­derea ei, atunci timpul de lucru la schimbarea levatei s-ar fi putut reduce aşa cum s-a prevăzut, la 4,41 minute, faţă de 5,88 minute cît durează acum această operaţie. Aceasta ar fi în­semnat o creştere a producţiei cu 1 % şi o scădere simţitoare a preţului de cost. Dacă în secţie munca de agitaţie în legătură cu căile sporirii producti­vităţii muncii, ale reducerii preţului de cost nu s-ar fi dus în general, ci s-ar fi arătat, printr-un calcul precis, ce înseamnă acest 1 % transformat în metri de textile, în confecţii sau în alte bunuri de larg consum, cu cît ar fi crescut şi cîştigul muncitorilor, agitatorii ar fi convins intr-un timp scurt numeroase muncitoare să treacă cu mai multă încredere la aplicarea noii metode. Cum este şi firesc, conducerea ad­ministrativă, biroul organizaţiei de bază, conducerile organizaţiilor de masă sunt de acord că la secţia ţesă­­torie este necesară introducerea unor noi reguli de exploatare tehnică a războaielor. O deosebită atenţie însă trebuie acordată folosirii mai depline a capacităţii de lucru a maşinilor. De pildă, se pierde un timp preţios la montarea sulurilor pe războaie. După calculele făcute, dacă s-ar folosi regulile tehnice recomandate timpul de montare s-ar reduce lunar cu 32%, ceea ce reprezintă 2090 ore eco­nomie. Nu era oare tot atît de­ firesc ca tov. Andrei Slesingher, secretarul organizaţiei de bază a schimbului C, care este şi instructor pentru aplicarea R.E.T.-ului, să instruiască pe cei 24 de agitatori asupra felului cum se pot reduce timpii morţi la montare şi cu cît se poate reduce astfel preţul de cost ? Câte alte lipsuri n-ar fi fost reme­­diate dacă în această secţie munca de agitaţie s-ar fi desfăşurat aşa cum tre­buie. Numeroşi agitatori buni, cum sunt tov. Ioana Codreanu, Ion Lascu şi alţii, care muncesc cu însufleţire, ar fi adus astfel o contribuţie importantă la lupta împotriva marii cantităţi de deşeuri de fire din această secţie Deoarece prelucrarea bobinelor nu se face pînă la capăt, nu se opreşte ma­şina atunci cînd au fost destrămate una sau două bobine — ceea ce încurcă firele întregii maşini — pre­cum şi din cauza altor neglijenţe, de­­şeurile de fire ce se adună lunar ajung să reprezinte producţia pe o zi a întregu­lui sector. S-au gîndit tovarăşii din biroul organizaţiei de bază ce înseam­nă acest lucru ? Au ară­tat vreodată a­­gitatorilor, şi aceştia muncitorilor, care sunt cauzele risipei de fire, cu ce cantităţi de textile păgubesc pe con­­sumatori şi însăşi întreprinderea lor. Se pare că membrilor biroului organi­zaţiei de bază din acest sector nici nu le-a trecut prin minte să se ocupe de asemenea probleme „mărunte“. Nici la secţia finisaj lucrurile nu stau mai bine în dese rinduri au fost discutate în adunarea organiza­ţiei de bază probleme concrete ale producţiei, s-au făcut planuri intere­sante de măsuri, dar nici aci biroul organizaţiei de bază. (secretar tov Râtz Iosif) n-a organizat susţinerea hotă­­rîrilor adoptate printr-o muncă poli­tică de masă eficace. Există, de pildă, instrucţiuni precise asupra felului cum trebuie făcut transportul mărfurilor în acest sector. Aceste instrucţiuni nu sînt insă respectate. Bucăţi de marfă crudă cad pe jos, se murdăresc, deoa­rece cărucioarele cu care sînt transpor­tate sînt supraîncărcate, iar unii mun­citori nu sunt suficient de atenţi. Din această cauză se murdăresc zilnic cir­ca 20 metri material. Cu toate că de transportul materialelor se ocupă a­­proape 20 de oameni, pe lîngă aceştia n-a fost repartizat nici un agitator care să stea de vorbă cu ei şi să le arate că din pricina lor se murdăresc lunar şi devin de nefolosit aproape 600 metri material cu care s-ar putea îmbrăca în rochiţe şi costumaşe peste 300 de copii. Este lucru ştiut cît de greu se ob­ţin şi ce bani grei costă coloranţii cu care se fac imprimeurile. Dar s-au gîndit vreodată membrii biroului or­ganizaţiei de bază de la finisaj cît de mult ar putea ajuta agitatorii la lupta împotriva risipei de coloranţi ? Faptele arată că nu. Astfel ar fi ob­servat că numai prin picăturile care se scurg prin şasiu se risipesc zilnic mi­nimum 25 kg. coloranţi. Şi-au pus oare întrebarea tovarăşii de la imprimerie cîţi metri de material s-ar putea im­prima cu aceşti coloranţi irosiţi ? Pe bună dreptate se poate pune şi o altă întrebare : de ce organizaţia de bază stă pasivă în situaţia cînd, deşi s-a descoperit chiar în secţie un dispozi­tiv preţios pentru recuperarea pastelor de imprimat, de luni de zile el nu este folosit? S-ar putea ca şi în acest caz membrii biroului organizaţiei de bază să considere că acestea sînt lu­cruri prea „mărunte“ de care nu me­rită să se ocupe. Deoarece nici birourile organizaţiilor de bază şi nici comitetul de partid al uzinei (secretar tov. I. Mihai) nu dau o orientare destul de concretă muncii de partid şi în primul rînd muncii de agitaţie, mii de metri de material necorespunzător zac în maga­zii fără să li se găsească o întrebuinţa­re practică. Poate oare să rămînă indi­ferenţi comitetul de partid al uzinei, membrii de partid şi agitatorii din a­­ceastă mare uzină a patriei noastre faţă de faptul că numai din cupoanele defecte din primele 4 luni ale acestui an s-ar fi putut produce atîtea rochii îneît ar putea fi îmbrăcate peste 30.000 femei ? Este necesar ca birourile organizaţii­lor de bază de la uzinele textile „30 De­cembrie“ să fie îndrumate să se ocu­pe de instruirea concretă şi perma­nentă a agitatorilor pe probleme arză­toare, specifice, pe care le ridică via­ţa la fiecare loc de muncă. In felul acesta agitatorii de la această mare uzină vor putea aduce o contribuţie e­­fectivă la realizarea sarcinilor celui de-al doilea plan cincinal, la produce­rea de mărfuri mai frumoase, in sor­timente bogate, la un preţ de cost tot mai scăzut. SONIA MOLDOVANU VASILE FURIR VIAŢA DE PARTID Cînd munca de agitaţie este ruptă de cerinţele producţiei In ultimii ani, presa a scris mult despre tehnica nouă şi tehnologia înaintată care se introduc într-un ritm viu în industria noastră socialistă. S-a scris despre noile procedee şi metode tehnologice care încep să fie aplicate pe scară din ce in ce mai largă in în­treprinderi, despre îmbunătăţirea teh­nologiei fabricării diferitelor piese, despre perfecţionarea sau construirea unor maşini şi agregate noi. Dacă mul­te din aceste procedee şi metode de lu­cru sînt cunoscute sau s-a scris despre ele, nu acelaşi lucru se poate spune despre oamenii care le-au studiat şi introdus, despre aceia cărora le revi­ne meritul principal, despre tehnologi. Se poate împinge oare tehnica îna­inte, se poate realiza un progres teh­nic fără munca pasionantă, perseve­rentă a tehnologilor ? Desigur că nu. Tehnologul este factorul de seamă care contribuie la dezvoltarea tehnicii. El este acela care se preocupă de intro­ducerea în producţie a celor mai noi procedee şi metode tehnologice, de îmbunătăţirea celor existente, de per­fecţionarea maşinilor şi utilajelor. Teh­nologul este omul care nu numai că perfecţionează tehnica, dar stă şi de strajă la aplicarea şi respectarea ei. Să facem cunoştinţă­­tu câţiva din teh­nologi, aceşti pionieri ai noului, care îşi desfăşoară activitatea într-una din marile uzine ale patriei noastre, în uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin. ★ Era in­tr-una din primele zile ale a­­cestui an. Sala de şedinţe a turnăto­riei de fontă din uzinele „Steagul Ro­şu“ fusese înţesată de oameni. Sute de priviri erau îndreptate spre masa unde un tînăr înalt şi slăbuţ, cu pri­viri vioaie, explica rar şi curgător : „Metoda de turnare în forme-coji este o metodă nouă, de înaltă produc­tivitate. Ea se poate aplica atît la tur­narea pieselor de oţel, cît şi a celor de fontă. Pentru aplicarea ei se cer investiţii minime...“ Pe faţa tînărului nu se observa nici cea mai mică umbră de timiditate sau de nesiguranţă, deşi avea motive să simtă o oarecare emoţie. In faţa lui se găseau doar turnători vechi, cu zeci de ani de muncă în turnătorii, oa­meni cu o îndelungată experienţă practică şi teoretică Mulţi dintre aceş­tia auzeau însă pentru prima dată des­pre noul procedeu de turnare şi do­reau să afle cît mai multe din ceea ce spunea acest tînăr. După ce şi-a terminat expunerea, ing. Nicolae Cibian a invitat pe ascultători în atelier pentru a le arăta practic ceea ce le expusese înainte în mod teo­retic. Delegaţii tuturor turnătoriilor din ţară au văzut întreaga des­făşurare, atît a procesului de formare a cojilor, cît şi a celui de turnare. Metoda de turnare în forme-coji a ridicat în faţa tînărului tehnolog care se ocupa de aplicarea ei o serie de probleme greu de rezolvat. Inginerul Vincenz Kondrat, metalurgul-şef al uzinei, care studiase procedeul, îi în­credinţase această sarcină grea la nu­mai o lună după ce venise în uzină. „Este o sarcină de mare răspunde­re, îi spusese el. Ţi-o încredinţez dumi­­taie, deoarece sînt convins că ai s-o duci la îndeplinire*. La început, inginerul N. Cibian sim­ţea un fel de teamă amestecată cu bucurie. Ii era teamă ca nu cumva să se facă de ruşine în faţa organi­zaţiei de bază şi a muncitorilor, dar simţea în acelaşi timp o bucurie pen­tru faptul că i se încredinţase o sar­cină pe care o dorea de mult timp. Să introduci un asemenea procedeu tehnologic nou, fără instalaţiile nece­sare, nu era o treabă uşoară. In lucră­­rile de specialitate se găseau numai cîteva date sumare despre turnarea în coji. Teama nu ţinuse însă mult. Se­cretarul organizaţiei de bază îl asi­gurase că va fi ajutat de către comu­niştii cei mai calificaţi Aceasta l-a făcut pe tînărul inginer să-şi recapete încrederea în reuşita sarcinii încre­dinţate. Primele lucrări s-au desfăşurat In laborator. Cele mai multe cercetări şi experienţe au fost făcute in vederea obţinerii amestecului pentru coji. Cu­­rînd insă s-au ivit unele greutăţi ine­rente oricărui început. Ajutat de labo­rantul Capony Wilhelm şi de ceilalţi laboranţi, aceste greutăţi au fost trep­tat învinse; amestecul cel mai potrivit a fost găsit. Cînd lucrările de laborator au fost terminate, iar rezultatele obţinute bune, inginerul a trecut un atelier pentru a continua lucrările pe o insta­laţie improvizată, proiectată cu aju­torul metalurgului-şef. Nici aici rezul­tatele n-au fost obţinute uşor. A tre­buit să depună o muncă grea şi înde­lungată pînă să ajungă la rezultatele dorite. Metoda de turnare în coji a fost trecută apoi ca metodă curentă în planul de producţie al turnătoriei. Cu aceasta tînărul tehnolog nu şi-a considerat însă misiunea termina­tă. Sarcina tehnologului este de a ur­mări în producţie efectele economice ale procedeului introdus, de a-l îmbu­nătăţi continuu. Aşa a făcut şi ingi­nerul Cibian. El a urmărit procesul tehnologic, a înlăturat unele deficienţe care au apărut. La un moment dat s-a constatat că capacitatea de măcinare este mică. Tehnologul a propus să se treacă la măcinarea cu ajutorul unei mori cu bile cu o capacitate mai mare. A urmărit de asemenea execuţia in­stalaţiei industriale de formare, sezi­­sînd la timp unele greşeli de cons­trucţie. Acum el caută mereu noi căi pentru perfecţionarea tehnologiei şi a instalaţiei, care să ducă la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost, ţel la care duce în­treaga muncă a tehnologilor. ★ Pe comunistul Binder Mihai îl cu­noaşte întregul colectiv al uzinei. In ultimii 7—8 ani,­ Binder a în­deplinit multe sarcini. Cînd a fost ne­voie să fie maistru a fost maistru, cînd a fost nevoie să fie trasator a fost trasator, cind a fost nevoie să înde­plinească funcţia de controlor tehnic de calitate a fost controlor. Comunistul Binder Mihai şi-a înce­put activitatea de tehnolog în anul 1950. Ca tehnolog, el a început să se afirme mai ales cu prilejul trecerii u­­zinei la fabricarea autocamioanelor. Atunci i s-a încredinţat munca la li­nia arborilor cotiţi, una din cele mai grele şi importante linii. Tehnologului Binder nu i-a fost uşor să pună la punct şi să aplice o tehnologie nouă pe maşini vechi, care numai pentru prelucrarea arborilor cotiţi nu erau construite. Dar nici în loc nu se pu­tea sta. Nu se putea aştepta pînă vor sosi maşinile care nu erau nici mă­car comandate. De aceea, tehnologul a început să studieze fiecare maşină în parte, să analizeze la ce operaţii şi la ce piese poate fi adaptată şi cu ce dispozitive să lucreze. S-a consultat cu tehnologul Hoffman, cu maistrul Nistor şi alţii. Fiecare a venit cu cîte o idee. Tehnologul a stabilit noua teh­nologie de fabricaţie a arborilor co­tiţi şi după aceea a demonstrat-o mun­citorilor. înainte, frezarea canalului axei cu came şi a arborelui cotit era executată pe maşini diferite. El a in­dicat calea pentru executarea la o sin­gură maşină a canalelor ambelor piese. Aceasta a dus la eliberarea unei maşini la care lucrau trei muncitori. Tehnologul Binder a rezolvat în ultimii doi ani probleme pe care unii le credeau că sînt de nerezolvat. El a spus totdeauna celor care cereau să se aducă maşini şi utilaje speciale pentru fabricarea autocamioanelor : „Cînd vrei să faci treabă şi eşti pă­truns de importanţa muncii pe care o faci, găseşti destule căi pentru a o face“. Şi a dovedit prin fapte acest lucru. Felul cum a ştiut să rezolve, problema rodării liniei pa­lierelor blocului motor i-a adus multă stimă şi respect din partea muncitori­lor şi tehnicienilor. înainte, din lipsa unei maşini speciale de strunjit linia palierelor blocului motor, această o­­peraţie se executa manual. Procedeul era greu şi anevoios, iar calitatea ro­dării lăsa de dorit. Muncitorii aşteptau sosirea unei mașini speciale din im­port. Modul în care se lucra însă l-a făcut pe Binder să nu aştepte pînă va sosi maşina, ci să găsească un alt procedeu pentru rodarea liniei paliere­lor — un procedeu mai bun, mai uşor, o tehnologie mai înaltă. Acest gînd l-a frămîntat cîteva zile la rînd. A în­tocmit un plan de modernizare şi de a­­daptare a unei maşini vechi pentru rodarea liniei palierelor. Prin punerea in funcţiune a maşinii s-a mărit con­siderabil productivitatea muncii, s-a îmbunătăţit calitatea rodării, s-a în­lăturat munca fizică grea şi s-a re­dus cu încă una numărul maşinilor care trebuiau importate. Comunistul Binder luptă fără înceta­re pentru a găsi noi posibilităţi de perfecţionare a maşinilor şi procedee­lor tehnologice. El este însufleţit, ca şi sutele de muncitori şi tehnicieni ai uzinei, de dorinţa de a munci­­cu toată puterea lui pentru întărirea pa­triei noastre. ★ Blocul motor a început să fie tur­nat la uzina „Steagul Roşu" la în­ceputul lunii octombrie a anului tre­cut. In dorinţa de a turna un număr cît mai mare de blocuri, echipa mais­trului Popa Nicolae a început să negli­jeze în oarecare măsură calitatea nou­lui produs. Şeful de echipă Ion Sitea şi muncitorii Constantin Bătrînu şi Ion Cristache, de pildă, acordau prea puţină atenţie fixării miezurilor în dis­pozitiv, nu ţineau cont de prescripţiile tehnologice. Din această cauză, la un moment dat, circa 40% din blocurile turnate au fost rebutate sau au nece­sitat remanieri. Această situaţie l-a pus serios pe gînduri pe tehno­logul Vasile Brătulescu. Intr-o zi a cerut maistrului ca la sfîrşitul schimbului să adune oamenii pentru a sta de vorbă cu ei. Tehnologul i-a dus în sectorul de prelucrare, unde se gă­seau zeci de blocuri. Unele erau rebu­tate, iar altele necesitau remanieri. „Acum să analizăm cauzele rebutării acestor blocuri, a spus tehnologul tur­nătorilor. Au fost studiate circa 10 blocuri. La toate s-a găsit aceeași cau­ză : proasta așezare a miezurilor în forme, nerespectarea tehnologiei“. Tehnologul a explicat apoi munci­torilor pagubele pe care le aduc uzi­nei rebuturile şi cum acestea încarcă preţul de cost al autocamioanelor. Pen­tru a-i ajuta mai concret, tehnologul a aplicat un trasaj pe dispozitiv şi a de­terminat în felul acesta în mod precis poziţia miezurilor. In acelaşi timp le-a arătat cum să lucreze pentru a aşeza cît mai corect miezurile Ajutorul teh­nologului n-a întîrziat să-şi arate e­­fectele: la numai o lună de zile au fost reduse aproape în întregime re­buturile şi remanierile provenite din cauza aşezării proaste a miezurilor. ★ Aceştia sînt doar cîţiva din marele detaşament al tehnologilor uzinei. Oa­meni ca ei, cu iniţiativă, sînt mulţi în întreprindere. Dacă astăzi colecti­vul uzinei produce un număr dublu de autocamioane faţă de anul trecut, dacă preţul de cost a scăzut mult faţă de anii trecuţi, toate acestea se dato­­resc în mare măsură muncii neobosite a tehnologilor, a acelora care prin intro­ducerea tehnicii noi şi prin perfecţio­narea celei existente au creat condi­ţiile ca să se ajungă la aceste rezul­tate pozitive. NICOLAE MOCANU Corespondentul „Scinteii“ pentru regiunea Stalin m-miEmm-mouL S­C­Î­N­T­E­I­A Un nou titlu mondial cucerit de sportivele din R. P. R. Echipa feminină de handbal a ţării noastre, campioană mondială ! Această excepţională per­formanţă, rod al străda­niei deosebite depuse de handbaliste şi antrenori, umple de bucurie inimile oamenilor muncii din R.P.R. Cu toate că a par­ticipat pentru prima dată la campionatul mondial, echipa română s-a dove­dit­ foarte valoroasă. Pu­ternicele echipe ale R. P. Polone, Austriei, Franţei au fost întrecute, pe rînd, de formaţia ţării noastre care s-a califi­cat în finală. Pe stadionul central din Frankfurt pe Main (R. F. Germană), unde a avut loc meciul deci­siv, redutabila echipă e R. F. Germane n-a putut rezista jocului impetuos al handbalistelor noastre. Cu excepția primelor mi­­nute de joc, cînd sporti­vele germane au înscris un punct, scorul a fost tot timpul favorabil echi­pei R.P.R. La fluerul fi­nal al arbitrului tabela de marcaj indica 6—5 pentru reprezentativa ţă­rii noastre. După terminarea me­ciului, d. Hans Haumann, preşedintele Federaţiei internaţionale de hand­bal, a înmînat căpitanei echipei noastre, Elena Jianu, cupa ce se atri­buie formaţiei campioane, iar componentelor echi­pei— medalii de aur. In timpul acestei festivități, cînd pe stadion răsunau acordurile imnului R.P.R., publicul german a aplau­dat îndelung strălucita victorie a handbalistelor române. Formația R. P. R., cîş­­tigătoarea campionatului mondial, a avut duminică următoarea componenţă­: Irina Nagy, Aurelia Să­­lăge­anu,­ Iozefina Ugran, Aurelia Popescu, Maria Scheip, Carolina Răceanu, Lucia Dobre, Elena Jianu, Mara Windt, Elena Pădu­­reanu, Victoria Dumitre­­scu. A mai jucat Ilean­a Colssnicov. In comentariile agenţi­ilor de presă se fac una­nime aprecieri favora­bile. Astfel comenta­torul agenţiei „Fran­ce Presse“ scrie urmă­toarele : „România a cîştigat cu 6 — 5 o victorie meritată împo­triva R. F. Germane, cu­cerind, în faţa a 35.000 de spectatori, cel de-al doilea campionat mondial feminin de handbal. Ju­cătoarele românce dato­­resc în parte victoria lor jocului acrobatic al por­tarului Irina Nagy. Ziarul „Der Neue Sport“, care apare la Frankfurt pe Main, scrie: „Echipa romina a depăşit toate aşteptările. Ea a fost superioară prin rit­mul ei rapid şi pregătire. Jucătoarele romînce au marcat întotdeauna în o­­caziile pe care le-au avut“. In continuare, cronicarul caracterizează pe rînd jucătoarele noas­tre încheind astfel : „e­­chipa R.P.R. deţine su­premaţia mondială în handbalul feminin, ca ur­mare a unei evidente su­periorităţi“. Campionatele republicane de atletism pentru juniori şi junioare Duminică 8 iulie. A doua zi de întreceri at­letice pentru campiona­tul republican de juniori şi junioare. Pe pistă, la gropile de sărituri sau în cercurile de aruncări, tinerii atleţi se întrec cu deosebit entuziasm, dor­nici să realizeze perfor­manţe cit mai bune. Printre ei sunt şi concu­renţi care cu numai o săptămînă în urmă au luat parte la finalele campionatelor atletice ale şcolarilor. Printre întrecerile deo­sebit de disputate a fost şi cea de 100 k­ m, re­zervată juniorilor de 15- 16 ani. Participanţii la această probă au fost chemaţi la start. Intre timp, la megafoane, crai­nicul îi prezintă. „Căr­ţile de vizită“ nu sînt impresionante, atleţii sînt deabia la începutul activităţii lor. Starterul a dat pleca­rea. Doi dintre concu­renţi, Ciobanu şi Jarosie­­vici, trec în fruntea plu­tonului, pe care-1 conduc cu autoritate. Se părea că învingător va fi unul dintre ei. In urma lor alerga și concurentul D. Buiac. Cu 200 m. îna­inte de linia de sosire Buiac s-a hotârît să „tra­gă“. Spre surprinderea tuturor, pe ultima sută de metri, în aplauzele spec­tatorilor, el îşi depăşeşte pe rînd adversarii şi tre­ce primul linia de sosire. Timpul realizat de el — 2 min. 39,6 sec. — con­stituie un nou record de juniori. Nu mult după ce a fost anunţat acest re­cord, la săritura în înăl­ţime juniori categ. I (17-18 ani) în concurs rămăsese doar Cornel Stănescu, care trecuse peste ştacheta ridicată la 1,75 m., apoi la 1,80 m. Recordul de juniori era de 1,84 m. Va reuşi oare C. Stănescu să stabileas­că un nou record ? Această întrebare preo­cupa pe cei prezenţi. Pri­mul care a dat un răs­puns afirmativ a fost chiar Stănescu. Sărind 1,85 m., el şi-a înscris numele pe tabela record­manilor de juniori ai ţării. Şi performanţa lui Va­­leriu Jurcă (6,45 m. la săritura în lungime) constituie un nou record de juniori categ. a II-a (15-16 ani). Dintre cîştigătorii ce­lorlalte probe s-au re­marcat Mircea Ursac (200 m. şi 400 m. — juniori 17—18 ani), Ma­nuela Bălănescu (80 m. garduri — junioare 15— 16 ani), I. Balotescu (1.500 m. — juniori 17— 18 ani), Tatiana Roşea (săritura în înălţime — junioare 15—16 ani) şi alţii. In clasamentul pe re­giuni (juniori 1?—18 ani), pe primele 3 locuri s-au situat : Cluj (259 puncte), Regiunea Au­tonomă Maghiară (250 puncte), oraş Bucureşti (238 puncte). Atleţii noştri fruntaşi s-au întrecut şi ei în­­tr-un concurs de selecţie pentru Jocurile Balcanice ce vor avea loc la Bel­grad. Printre rezultatele obţinute de aceştia se remarcă cel realizat de C. Grecescu (14 min. 26,6 sec. pe 5.000 m.) — nou record republican. ■ Echipele de fotbal Progresul­ Oradea şi Fla­mura Roşie-Arad au sus­ţinut primele meciuri din turneele ce le întreprind peste hotare. La Craco­via, fotbaliştii orădeni au terminat la egalitate (3—3) cu formaţia polo­neză C.W.R.S. O combina­tă Vörös Lobogo-Kistext­ ­n cîteva rînduri Budapesta a întrecut Fla­mura Roşie-Arad cu un scor categoric : 5—0. ■ La Timişoara a avut loc meciul internaţional de handbal dintre echipe­le selecţionate ale oraşe­lor Timişoara şi Buda­pesta. Handbaliştii ro­­mâni, deşi conduşi la­pauză, au cîştigat cu scorul de 9—7. ■ In cadrul concursu­lui internaţional de ca­notaj academic de la Grünau (R. D. Germa­nă), canotorii români s-au clasat pe primul loc în 3 probe: 8+1 (băieţi şi fete) şi 4 + 1 vîsle (fete). Nr. 3644 Comunicări prezentate In cadrul sesiunii generale a (Secf/n/e/e pe sec/// Zilele trecute s-au încheiat lucră­rile sesiunii generale ştiinţifice a Aca­demiei R.P.R. — eveniment de seamă în viaţa ştiinţifică şi culturală a ţă­rii noastre. In şedinţele plenare ale sesiunii, ca şi în şedinţele de comuni­cări pe secţii, au fost prezentate peste 200 de comunicări şi referate. Aproape nu este domeniu de activitate în ţara noastră în care cercetările colectivelor Academiei R.P.R. să nu-şi fi adus con­tribuţia şi care să nu fi înregistrat progrese în anii din urmă. Comunicări deosebit de interesante au fost prezentate în cadrul secţiei de ştiinţe tehnice : „Aspecte din evoluţia tehnicii construcţiilor în ţara noastră in ultimii 90 de ani“ (prof. A. Beleş) ; ...Sudabilitatea ca problemă ştiinţifică“ (acad. C. Mikloşi); „Profile aerodina­mice cu voleţi fluizi“ (N. Patraulea) „Asupra unei metode de rezolvare a problemei spaţiale a teoriei elasticită­ţii“ (P. P. Teodorescu) ; „Amenaja­rea canalului Sulina pentru iriga­ţie“ (Gr. Vasilescu) şi altele. In do­meniul energeticii au fost primite cu viu interes comunicările: „Aspecte ale dezvoltării energeticii romî­­neşti“ (acad. C. I. Budeanu) ; „Indici tehnico-economici pentru ter­­moficarea industrială“ (prof. C. Din­­culescu, D. Stăncescu şi Badea) ; „Maşina asincronă pentru sudură în curent alternativ“ (T. Dordea) etc In domeniul metalurgiei au fost pre­zentate 12 comunicări care dau soluţii privind fabricarea cuzineţilor din fier poros, a segmenţilor de piston etc. In secţia de ştiinţe chimice au fost prezentate 48 de lucrări, printre care: „Contribuţii la cunoaşterea caolinuri­­lor şi problema valorificării lor“ (E. Stoicovici, I. Lukacs, FI. Stoicovici) ; „Cîteva aspecte ale cercetării biochi­mice în problema stimulării seminţe­lor plantelor agricole“ (acad. E. Ma­­covschi) etc. Deosebit de interesante au fost comunicările acad. C. D. Ne­­niţescu şi acad. L Tănăsescu. Peste 70 de comunicări importante au fost prezentate în şedinţele secţiei de ştiinţe medicale. Iată cîteva titluri: „Acţiunea vitaminei H1 şi H3 asupra proliferării celulei animale“ (acad. C. I. Parhon, prof. Ana Aslan, prof. N. L. Cosmovici), „Cercetări clinice şi experimentale în domeniul nevroze­lor“ (acad. A. Kreindier) ; „Cercetări experimentale în vederea folosirii sparteniei pe cale intrapericardică în intervenţiile pe torace“ (acad. N. Hor­­tolomei şi un colectiv) etc. Printre cele aproape 60 de comuni­cări de biologie şi ştiinţe agricole, deosebit de preţioasă este contribuţia pe care o dau lucrările : „Despre flo­ra şi vegetaţia muntelui Retezat“ (acad. E. I. Nyarady) ; „Unele date fizio­logice asupra porumbului I.C.A.R. 54 cultivat în condiţii agrotehnice dife­rite“ (H. Chirilei şi E. Şerbănescu) ; Academiei R. P. R. „Caracterele morfologice şi însuşirile fiziologice ale unor linii de grîu ex­trase din soiul A. 15 (acad. Gh. Iones­­cu-Siseşti, V. Mihalca, E. Boldea)­­ „Harta vegetaţiei forestiere din R.P.R. la scara 1 :1.000.000“ etc. Din comunicările secţiei de ştiinţe economice, filozofice şi juridice au fost urmărite cu viu interes, printre altele, lucrările de economie: „Pro­bleme ale metodologiei calculării pre­ţului de cost în industrie“ (V. Tre­­bici) ; „Schimbări în structura popu­laţiei R.P.R. în lumina rezultatelor provizorii ale recensămîntului popu­laţiei din 21 februarie 1956“ (V. Ca­­tană, I. Mada, prof. Manea Mănescu şi E. Mesaroş), „Structura socială a ţărănimii intrate în diferite forme de cooperaţie de producţie în regiunea Gala­ţi“ (Gr. Vîlceanu) etc. In cadrul comunicărilor de filozofie şi psihologie s-au prezentat comunicările: „Formă şi conţinut în problema puterii de stat“ (M. Lupan) ; „Perspectivele şi limi­tele reproducerii mecanismelor creie­rului în maşinile electronice“ (I. Bă­lănescu). In domeniul ştiinţelor juri­dice : „Noţiunea suveranităţii în orga­nizarea internaţională a lumii“ (N. Daşcovici) şi altele. Subsecţia de ştiinţe istorice a dis­cutat peste 30 de comunicări de arheo­logie, istorie veche, medie, modernă şi contemporană, iar cea de geologie­­geografie numeroase lucrări de pa­leontologie, stratigrafie, geografie fi­zică etc. Secţia de ştiinţe matematice şi fizice a dezvoltat numeroase pro­bleme de specialitate, printre care ci­tăm : „O nouă metodă de studiu in­­teresînd teoria mecanismelor şi a ma­şinilor“ (D. Mangeron) „Elementele magnetismului pămîntesc la Iaşi“ (E. Ionescu, V. Tutova şi C. Păpuşoi) ; „Asupra capacităţilor interne din tu­burile electronice“ (M. Drăgănescu), „Calculatorul electronic I.F.A.“ (V. Toma) etc. In cadrul subsecţiei de ştiinţa lim­bii şi literaturii au fost prezentate numeroase referate şi comunicări, printre care: „Studierea limbii litera­re“ (acad. Alex. Graur) , „Preocupă­rile Academiei în domeniul filologiei şi al lingvisticii“ (prof. Jack Rick), „Ady Endre şi prietenia romîno-ma­­ghiară“ (prof. Jancsó Elemer-Cluj), „Părerile lui Ibrăileanu despre limba literară“ (M. Bucur) etc. In subsecţia de artă, K. H. Zambaccian a vorbit despre „Unele călătorii ale lui Repin“ şi „Păreri asupra peisajului industrial“, Andrei Tudor despre „Opera lui George Enescu şi problemele folclorului în creaţia muzicală“, Florin Tornea despre „Problemele dramaturgiei actuale“. Chiar şi simpla enumerare a titlu­rilor comunicărilor făcute în şedinţele pe secţii vorbeşte despre activitatea rodnică a sectoarelor primei instituţii ştiinţifice a ţării, din 4-5 iulie a. c.) Dezvoltarea schimbului Recent s-a înapoiat în ţară tov. Du­mitru Mărchidan, director în Ministe­rul Agriculturii, care a luat parte la cel de-al XI-lea Congres internaţional de cercetare a seminţelor ce a avut loc la Paris între 4 şi 9 iunie. La Congres, unde au participat de­legaţi a 39 de ţări, au fost discutate probleme privind legăturile Asociaţiei internaţionale de cercetare a seminţe­lor cu diferite asociaţii de ameliorare a griului, comerţul de seminţe, controlul în laborator şi în cîmp al seminţelor, experienţe privind tratarea seminţelor şi modul lor de comportare în cîmp în condiţii de producţie, probleme pri­vind starea fito-sanitară şi conservarea seminţelor etc. internaţional de seminţe Participanţi din diferite ţări, printre care Suedia, Cehoslovacia, Portugalia, U.R.S.S., Polonia, Danemarca, Franţa şi altele, şi-au exprimat dorinţa de a stabili schimburi mai active de seminţe cu ţara noastră, precum şi schimburi de comunicări asupra rezultatelor cer­cetărilor în domeniul agriculturii, în special în ameliorarea plantelor. Cu prilejul vizitării Tîrgului de mos­tre de la Bordeaux, care a avut loc între 10 şi 25 iunie, numeroşi repre­zentanţi ai diferitelor firme şi între­prinderi cu caracter agricol şi-au ex­primat dorinţa unei mai strînse cola­borări cu ţara noastră. (Agerpres) Concursul formaţiilor artistice de amatori BRAILA­ (red. ziarului „înainte“). — Duminică a avut loc în sala Teatrului de stat din oraşul Brăila continuarea etapei raionale a celui de-al IV-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori din cadrul căminelor culturale şi caselor de cultură din gospodăriile agricole colective din raion. In cadrul acestei etape a concursului s-au pre­zentat formaţii corale, formaţii de dans, solişti vocali şi instrumentali La con­curs s-au prezentat formaţiile artistice din căminele culturale şi casele de cul-­ tură din comunele Racoviţa, Baldovi­­neşti, Latinu, Pitulaţi, Corbu Nou şi Nezîru. Cu acest prilej s-au evidenţiat în interpretarea cîntecelor formaţiile corale ale căminelor culturale din co­munele Baldovineşti şi Latinu, echipele de dansuri ale căminelor culturale din Racoviţa şi Corbu Nou, precum şi ti­nerele soliste vocale Dima Chira, de l­a căminul Cultural din Pitulaţi şi Mi­roşi Maria, de la căminul cultural din Corbu Nou care au interpretat doine şi cîntece bătrineşti. Veşti despre activitatea cooperativelor din regiunea Craiova In comuna Bălceşti, raionul Olteţu, s-a deschis de curînd o expoziţie de mărfuri cu vînzare. Toate raioanele expoziţiei, amenajate într-un magazin nou, au fost bine aprovizionate cu diferite mărfuri. In expoziţie se aduc zilnic mărfuri noi. Ea a fost vizitată pînă în prezent de cîteva mii de per­soane. NICOLAE C. MARIN coresp. voluntar ★ Conducerea U.R.C.C.-Calafat (preşed. Ion Filuţă) a organizat cursuri pe­riodice cu toţi gestionarii, contabilii, casierii, achizitorii şi vicepreşedinţii tuturor cooperativelor din raza raio­nului. Cursurile s-au ţinut pe centre. Unul din aceste centre a funcţionat în comuna Poiana Mare. Aici au fost pre­date cursanţilor 8 lecţii legate de viaţa şi dezvoltarea cooperaţiei la sate, lecţii de matematică etc. La acest centru s-au prezentat la examinare 41 tovarăşi. Au dat rezul­tate bune tovarăşii Pavel Caregea de la cooperativa Tunarii Vechi, Paul Ni­­colae de la cooperativa Piscu Vechi ş a. EMIL COCORA coresp. voluntar Pentru prevenirea şi combaterea bolilor In cadrul acţiunii antiepidemice, Casa de educaţie sanitară din Capita­lă a tipărit vara aceasta peste 1 mi­lion de fructe pliante cu sfaturi de igienă şi de prevenire a bolilor molip­sitoare specifice sezonului de vară. Pentru susţinerea acestei campanii, în afară de conferinţe care se ţin cu regularitate, a fost organizată o deca­dă a filmului educativ­sanitar. Cu sprijinul unor medici şi în cola­borare cu S.R.S.C., Casa de educaţie sanitară pregăteşte pentru viitor cî­teva cicluri de conferinţe instructive cu temele: „Cancerul“, „Despre îngri­jirea copilului mic“, „Bolile de nutri­ţie’“ şi altele.

Next