Scînteia, aprilie 1957 (Anul 26, nr. 3870-3895)

1957-04-02 / nr. 3870

Nr. 3870 DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Aspecte ale muncii politice în întreprinderile din Capitală ★ ★ Agitatorii popularizează o iniţiativa preţioasă Cînd au apărut în presă primele in­formaţii în legătură cu iniţiativa co­lectivului uzinelor „I. C. Frimu“-Sî­­naia : „Fiecare produs cu un preţ de cost cit mai redus“, biroul organizaţiei de bază de la întreprinderea metalur­gică „Steaua Roşie“ a hotărît să o popularizeze pe larg. După cîteva zile agitatorii au orga­nizat în întreaga uzină discuţii şi con­vorbiri cu muncitorii. Discuţiile au fost purtate ţinîndu-se seama de spisificul fiecărei secţii în parte. Aşa, de pildă, la atelierul electric agitato­rul Titus Stănescu a arătat că mun­citorii din această secţie pot să ob­ţină reducerea consumului­ de ener­gie electrică. Din calculele prezentate de agitator a reieşit că este posibilă reducerea consumului de energie e­­lectrică cu 10 t/o, ceea ce înseamnă o economie de peste 70.000 lei. Adresîndu-se unu­i grup de tineri, frezorul H. Edelstein, agitator la sec­ţia strungărie II, spunea: „Nu numai ■economiile de materii prime şi mate­riale pot ajuta la reducerea preţu­lui de cost al fiecărui produs, ci şi organizarea mai bună a muncii, dis­ciplina în producţie, folosirea în în­tregime a timpului de lucru în­ toate schimburile“. In continuare, agitatorul s-a ocupat de faptul că schimbul de noapte lucrează cu o productivitate mai mică decit schimbul­ de zi, arătînd că aceasta duce la încărcarea preţului de cost al produselor. El a dat ca exemplu pozitiv pe tinerii strun­gari Ene Jugănaru, Gheorghe Ma­­nolache şi alţii care atunci cînd lu­crează în schimbul de noapte obţin aceleaşi rezultate în producţie ca şi în schimbul de zi, şi a criticat pe strungarii Constantin Neagu şi Ion Vlad, care, de multe­­ ori, dorm în timpul orelor de producţie. Deşi a trecut puţin timp de la a­­plicarea iniţiativei la întreprinderea „Steaua Roşie“, unele rezultate au şi fost obţinute. In mai puţin de o lună consumul de burghie s-a redus cu 100 bucăți, timpul de lucru la re­paraţia capitală a unui strung a fost redus cu 30°/« și altele. Să fie îmbunătăţită munca culturală de masaj La uzinele „Vasile Roaita" activita­tea pupural-educativă a fost o bună perioadă foarte slabă. Abia în ultimele 2—3 luni, cînd la cere­rea comitetului raional de partid biroul organizaţiei de bază a în­ceput să se intereseze mai îndea­proape de această problemă, munca s-a mai înviorat. S-a înjghebat, de pildă, o echipă de teatru care pregă­tește un spectacol. Se depun eforturi pentru organizarea unui cor. Prin gri­ja comitetului de întreprindere, mun­citorii primesc acum mai multe bi­lete de teatru. Cam la acestea se re­duce însă activitatea cultural-educa­­tivă la uzinele „Vasile Roaită“. A­­ceasta este extrem de puţin. Unul din obiectivele­­ centrale ale activităţii culturale de masă în uzi­nă este ridicarea nivelului de cultură tehnică al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Din păcate însă, în a­­cest domeniu nu s-a făcut mai nimic. Conferinţe tehnice, de specialitate, în care să se pună problema atragerii întregului colectiv la rezolvarea unor probleme tehnice sau de organizare a muncii care stau în faţa uzinei nu s-au ţinut de foarte multă vreme, deşi în uzină există un colectiv de ingi­neri — tineri şi vîrstnici — care ar putea să desfăşoare o propagandă tehnică interesantă. Şi acum se face încă prea puţin pentru desfăşurarea unei activităţi cultural-artistice mai bogate. Clubul are o activitate slabă, puţin atractivă. In uzină nu există o brigadă artis­tică de agitaţie, nu exista o echipă de dansuri. Recent, biroul organizaţiei de bază a analizat munca culturală a co­mitetului de întreprindere şi a luat o serie de hotărîri pe baza cărora comitetul de întreprindere şi-a întoc­mit un plan de activitate în vederea îmbunătățirii muncii culturale de masă în uzină. Agitaţie vizuală concretă şi operativă ! Organizaţia de bază a uzinelor tex­tile „7 Noiembrie“ din Capitală a­­cordă o mare atenţie agitaţiei vizuale. De cum intri în sectorul ţesătorie, privirile îţi sunt atrase de un număr de panouri. In dreptul unei maşini de ţesut, pe un panou se poate citi: „In cinstea Festivalului Mondial al Tine­retului, utemista Steliana Călugăru şi-a luat angajamentul să depăşească norma, cu 4 metri ţesături pe zi. In­tre 1 şi 20 martie, angajamentul a fost realizat Î00°­ o. Asemenea panouri sunt şi în dreptul maşinilor la care lu­crează tovarăşele, Ştefania Ene, Eîi­­sabeta Pavel, Gherghina Dobrin. Trecem în sectorul filatură. La ins­trarea principală privirile sunt atrase de o vitrină în care sînt expuse de­­şeurile „realizate“ într-o singură zi şi numele celor care le-au făcut: Gherghina Vîlcu şi Aneta Vîrlan. Cu ajutorul agitaţiei vizuale, orga­nizaţia de bază urmăreşte atragerea unui număr cit mai mare de tineri muncitori la concursul „Iubiţi cartea“. Iintr-un atelier, un colectiv de mun­citori lucrează la confecţionarea unui panou îin care vor fi expuse fotogra­fiile fruntaşilor uzinei cu prilejul zilei de 1 Mai. Ce e bun, e bun. Trebuie spus însă că în organizarea agitaţiei vizuale din întreprinderea „7 Noiembrie“ e­­xistă încă lipsuri. Cum poate fi explicat faptul că în toată în­treprinderea nu există nici o lozincă în care să se vorbească despre impor­tanţa creşterii productivităţii muncii, despre reducerea preţului de cost, sau despre calitatea producţiei? în uzină nu există panouri comparative în care să-­ se arate salariul obţinut de un muncitor fruntaş şi altul care nu-şi realizează sarcinile de plan. In întrea­ga uzină nu există nici o caricatură care să­­satirizeze unele lipsuri din fabrică. TELEGRAME EXTERNE Mesajul adresat de N. A. .* premierului danez H. MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite : Ziarele din Moscova publi­că mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., lui H. C. Hansen, prictiul mi­nistru al Danemarcei. Reamintind de întilnirea de anul tre­cut cu conducătorii danezi, şeful gu­vernului sovietic scrie despre încercările puterilor N.A.T.O. de a complica situa­ţia internaţională şi de a împinge po­poarele pe o cale care duce la creşte­rea primejdiei unui nou război. El a menţionat cursa înarmărilor fără pre­cedent prin proporţiile ei şi continua propagandă de război. Dacă vom privi lucrurile în mod obiectiv, declară N. A. Bulganin, tre­buie să recunoaştem că aceste pregătiri militare sunt periculoase nu numai pen­tru ţările împotriva cărora sunt îndrep­tate ci şi, intr-o măsură nu mai mică, pentru participanţii la aceste pregătiri, mai ales pentru acele ţări cărora li s-a acordat rolul de cap de pod şi bază avansată pentru agresiune cum este, de pildă, cazul cu statele europene membre ale N.A.T.O. In lumina acestor pregătiri militare ale blocului Atlanti­cului de Nord, poziţia Danemarcei nu poate să nu atragă atenţia guvernului sovietic. Bulganin subliniază că o parte uria­şă a teritoriului danez — Groenlanda, a fost de mult transformată într-o bază militară a Statelor Unite şi a ajuns de fapt în afara controlului Danemarcei. Partea europeană a teritoriului Dane­marcei este acoperită cu o reţea de ae­rodromuri militare şi baze militare ma­ritime, construite în baza planurilor comandamentului N.A.T.O. La bazele militare şi în cadrul forţelor armate ale Danemarcei se află instructori a­­mericani şi englezi. In aceste condiţii nu pot exista ga­ranţii că forţele armate străine, la sem­nalul comandamentului N.A.T.O., nu vor ocupa în cîteva ore bazele militare construite în Danemarca. Situaţia, fi­reşte, s-ar înrăutăţi şi mai mult dacă în privinţa Danemarcei ar fi fost în­făptuite planurile de plasare a unităţi­lor americane de destinaţie specială, echipate cu arma atomică. Bulgarin declară că Danemarca per­­miţînd să fie atrasă în pregătirile mi­litare ale unor state, îşi asumă un risc extrem de grav şi nejustificat. Gu­vernul sovietic nu şi-ar îndeplini da­toria faţă de popoarele Uniunii Sovie­tice dacă, ca răspuns la agresiune, nu ar lua măsuri imediate pentru a da o lovitură nimicitoare agresorului şi în­tregii sale reţele de puncte de sprijin şi baze, create în vederea unui atac împotriva U.R.S.S. Forţa distrugătoare a armei moderne este de aşa natură. Incit, pentru ţări cu un teritoriu de proporţiile Danemarcei, în cazul izbuc­nirii unui război atomic, acordarea de baze unor state străine ar echivala cu o sinucidere. In mesaj se spune In continuare că teritoriul Danemarcei interesează pe conducătorii blocului Atlanticului de Nord mai ales pentru poziţia ei, care ar permite comandamentului N.A.T.O. să controleze intrarea şi ieşirea din Ma­rea Baltică. Danemarca ar putea căuta rezolva­rea problemei securităţii ei, de pildă, în domeniul garanţiilor internaţionale care să-i asigure independenţa şi inte­gritatea teritorială chiar înainte ca in Europa să fi fost creat un sistem efica­ce de securitate colectivă. Bulganin îşi exprimă speranţa că guvernul Danemarcei va acorda aten­ţia cuvenită propunerilor Uniunii So­vietice cu privire la securitatea colec­­tivă în Europa şi, la rîndul ei, va adu­ce o contribuţie la găsirea soluţiilor concrete, acceptabile pentru toate păr­ţile interesate. • Popoarele nu ar ierta guvernelor lor, declară Bulganin, dacă acestea, în faţa consecinţelor îngrozitoare pe care un nou război le poate aduce, în special maselor largi de oameni ai muncii, nu BULGANII Hansen vor întreprinde toate măsurile necesare pentru înlăturarea primejdiei războiu­lui. Poporul sovietic, care înfăptuieşte un măreţ program al construcţiei paş­nice în ţara sa, doreşte mai mult decât orice ca lui, ca şi popoarelor altor ţări, să-i fie asigurată posibilitatea de a-şi consacra întreaga sa energie exclusiv în scopuri constructive. Bulgarin arată în continuare că gu­vernul U.R.S.S. şi poporul sovietic urează din toată inima poporului danez o viaţă paşnică fericită şi prosperitate. Puţine ţări se pot bizui în dezvoltarea relaţiilor lor pe tradiţii multiseculare atît de trainice de prietenie, ca Dane­marca şi Rusia. Oamenii sovietici cu­nosc şi acordă o înaltă preţuire po­porului danez iubitor de pace, popor al unei înalte culturi, popor a cărui contribuţie la dezvoltarea ştiinţei şi artei mondiale este cunoscută tuturor, ca şi succesele sale remarcabile în do­meniul dezvoltării economice a ţării sale. In Uniunea Sovietică se acordă o mare importanţă dezvoltării legături­lor cu Danemarca. Întilnirea care a avut loc anul trecut între conducăto­rii guvernului sovietic şi guvernului Danemarcei a deschis noi perspective pentru extinderea colaborării dintre popoarele celor două ţări. In încheiere, şeful guvernului sovie­tic scrie : Oricît de îmbucurătoare sînt progre­sele în lărgirea legăturilor sovieto-da­­neze, totuşi, după părerea noastră, po­sibilităţile de dezvoltare a acestor le­gături nu sînt folosite nici pe departe în întregime. Nu încape îndoială că, în condiţiile întăririi încrederii şi colabo­rării între ţările noastre, se poate ob­ţine dezvoltarea continuă a legăturilor comerciale şi culturale, reciproc avan­tajoase, precum şi a schimbului expe­rienţei ştiinţifice şi tehnice acumulate în ţările noastre. După părerea noastră, acest lucru ar fi de mare folos pentru popoarele U.R.S.S. şi Danemarcei. Calea pregătirii unui război atomic este calea spre o catastrofă pentru toţi cei ce încearcă să impună un asemenea război altora Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. cu privire la rezultatele întrevederilor americano-engleze din Bermude MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS transmite : Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a dat publicităţii o­ declara­­ţie cu privire la rezultatele întreve­derilor dintre preşedintele S.U.A., Ei­senhower, şi primul ministru al Marii Britanii, MacMillan. Conferinţa de la Bermude, se spune in declaraţie, a demonstrat că guvernele S.U.A. şi Marii Britanii intenţionează să pro­moveze şi în viitor o orientare agre­sivă în politica lor externă. La a­­ceastă conferinţă au fost adoptate ho­­tărîri care intensifică încordarea in­ternaţională şi sporesc primejdia unui nou război. Guvernele S.U.A. şi, Marii Britanii se orientează spre pre­gătirea făţişă a unui război atomic. Guvernul sovietic nu poate să nu se pronunţe în modul cel mai catego­ric asupra consecinţelor primejdioase ale unei astfel de orientări şi asupra răspunderii grave ce revine S.U.A. şi Marii Britanii, care au proclamat in­tenţia lor de a face din această orien­tare piatra unghiulară a politicii lor externe. In declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. se spune că afir­maţia cuprinsă in comunicatul confe­­rin­ţei de la Bermude că S.U.A. şi Ma­rea Britanie vor da dovadă de pru­denţă în efectuarea experienţelor cu arma atomică, că ele sunt gata să in­formeze în prealabil O.N.U. despre e­­fectuarea unor asemenea experienţe, nu contribuie în nici o măsură la re­zolvarea problemei încetării experi­mentării acestor tipuri de arme. In realitate, se subliniază în declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., o asemenea afirmaţie în­seamnă o încercare de a înlocui în­cetarea imediată a acestor experienţe printr-o supraveghere a lor şi prin a­­ceasta de a legaliza în fond cursa în­armărilor atomice. Guvernul sovietic, se spune in de­claraţia Ministerului Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., a considerat şi con­tiguă să considere că atunci cînd este vorba de luarea unor măsuri pentru preîntîmpinarea primejdiei unui război atomic, nu trebuie să existe manevre diplomatice. U.R.S.S. se pronunţă cu toată hotărîrea pentru realizarea ne­­întîrziată a unui acord între puteri cu privire la interzicerea armelor a­­tomică şi cu hidrogen arme de ex­terminare în masă, care reprezintă o gravă primejdie pentru populaţia ci­vilă şi în primul rînd pentru statele cu populaţia cea mai concentrată, pre­cum şi pentru valorile materiale şi culturale aflate pe teritorii relativ re­strânse. In declaraţia Ministerului Afaceri­lor Externe al U.R.S.S. se aminteşte că guvernul U.R.S.S. este gata să în­cheie ca primă măsură un acord cu privire, la Încetarea temporară a expe­rimentării armei nucleare pe un anu­mit termen. Guvernul sovietic consideră de da­toria sa să atragă atenţia guvernelor S.U.A. şi Marii­ Britanii asupra fap­tului că calea pregătirii unui război atomic, pe care ele păşesc tot mai fă­ţiş, este calea spre o catastrofă pentru toţi cei care încearcă să impună un a­­semenea război altora. în declaraţia Ministerului Afaceri­lor Externe se relevă că S.U.A., spri­jinite de Marea Britanie, intenţi­onează să continue în Europa vechea politică de scindare a acestui conti­nent în grupări militare opuse una celeilalte, ocuparea efectivă a terito­riilor statelor vest-europene de către trupe americane, subordonarea aces­tor state planurilor strategice ale blocului Atlanticului de nord. În declaraţia Ministerului Aface­rilor Externe al U.R.S.S. se subliniază că politica agesivă a blocului Atlantic a dus la ruperea tradiţionalelor rela­ţii economice şi comerciale ale state­lor europene, la slăbirea rolului sta­telor vest-europene în rezolvarea ches­tiunilor internaţionale, la intensifi­carea duşmăniei şi neîncrederii în re­laţiile dintre state.­in declaraţia Ministerului Afaceri­lor Externe al U.R.S.S. se constată că Statele Unite devin participante ale blocului de la Bagdad, bloc colonia­list şi agresiv prin natura sa, creat în vederea înrobirii popoarelor din o­­rient. Aceasta este o dovadă în plus a caracterului agresiv al politicii ex­terne a S.U.A. in Orientul Apropiat şi Mijlociu­, exprimată in aşa-numita „doctrină Eisenhower“. In prezent, legenda despre „anti­colonialismul“ S.U.A., pe care a răspîndit-o cu zel propaganda ameri­cană, la sfîrşit. Masca a fost lepădată şi de acum Înainte S.U.A. acţionează făţiş în front unit cu vechile puteri colonialiste — Marea Britanie şi Franţa — în încercările lor de a resta­bili rînduielile colonialiste în ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu. De aceea, nu este greu să se înţe­leagă, se subliniază în declaraţia Mi­nisterului Afacerilor Externe al U.R.S.S., de ce guvernele puterilor occidentale au adoptat o poziţie ne­gativă faţă de propunerile guvernului sovietic de a se adopta o declaraţie cu privire la principiile după care tre­buie să se conducă marile puteri în relaţiile lor cu ţările Orientului A­­propiat și Mijlociu. ­3iMii.iuttBiMiiiioiiiiniii›iuuuuiUiBiii)nBii::p”hHiWînjuiiiiiimiHiniiiiiiuiwiiHiiuiumuniiiiiiiiwHiiHiupi­iiiiniiiuiiUBniu­ibniiiHiii­iiiiRNRimwiiimniiiHuiniHiHiiHimiliiiiid›!RttUiiuniuii­MioithiiiHihì n... Iluziile Departamentului de Stat Pe diferite continente, în apele înspumate ale oceanelor lumii, se fac experienţe spectaculoase, ne­­mainu­m­ite, vreodată pe planeta noastră. Nu e vorba nici de sateli­ţii artificiali, nici de avioane su­personice sau de rachete pe distan­ţa pămînt-lună, care conferă va­loarea de poezie ştiinţei contempo­rane. Cea mai uluitoare descoperi­re a inteligenţei umane, energia atomică, condensată în bombe mici şi bombe mari, în bombe A, B, C sau­ H, în proiectile teleghidate, arme atomice tactice, e pusă la în­cercare de cavalerii războiului rece pentru a se vedea, dacă iz­buteşte să extermine dintr-o lovi­tură sute de mii sau milioane de oameni, un cartier sau o metropo- ■ lă, cîteva divizii sau­ o armată. Locuitori ai Marii Britanii de­clară că vor pleca împreună cu so­ţiile şi copiii, lor pe insula Christ­mas pentru a împiedica prin ges­tul lor declanşarea pe aceasta insulă a exploziei armei nucleare engleze. Guvernul Japoniei trimite 4 note oficiale de protest guvernu­lui Angliei împotriva aceleiaşi pri­mejdioase experienţe. Uniunea Sovietică, conştientă de primejdia care ameninţă omenirea, propune interzicerea definitivă sau suspendarea temporară a oricăror experienţe atomice. Revolta opiniei publice mondiale nu zguduie însă conştiinţa oame­nilor de afaceri, a generalilor şi conducătorilor politici din Occi­dent. Cu un calm, care a încetat de a mai fi caracteristic chibzuin­­ţei britanice, sir Harold Mac­Mil­lan respinge toate protestele, toate avertismente, şi anunţă că expe­rienţa din Pacific va avea totuşi loc. Iar La conferinţa din Ber­mude, conducătorii S.C.­A. şi Marii Britanii decla­ră, încă o dată că sînt­­hotărîţi să continue experienţele nucleare. Supremul argument invocat:­­S.U.A. şi Anglia nu pot renunţa la arma nucleară din motive de secu­ritate I •­I In traducere corectă asta în­seamnă că, indiferent de motivele, de explicaţiile tehnice pe care le dau, oamenii de stat americani şi englezi nu doresc interzicerea ar­mei atomice şi mici a experimen­tării ei. Iţtgăpătinarea, rigiditatea de a­­cum a diplomaţiei occidentale a­­minteşte de lungile şi obositoarele discuţii despre dezarmare purtate tre ani de zile la O.N.U. Cînd Uniunea Sovietică propu­nea interzicerea armei atomice, pu­terile occidentale cereau mai intii reducerea armamentelor clasice. Cînd reprezentantul sovietic admit­­ea punctul de vedere occidental, oamenii politici de peste ocean în­cepeau să vorbească despre supe­rioritatea atomică sovietică. Cînd diplomaţii sovietici erau de acord ca dezarmarea să privească şi ar­mele atomice, împuterniciţii dom­nului Dulles îşi aminteau că mai întîi trebuie stabilite mijloace eficace de control al dezarmării. Cînd Uniunea Sovietică se arăta dispusă să primească reprezen­tanţi ai organismului de control în uzinele sale atomice şi cînd pro­punea instalarea unor pichete de control internaţional pe aerodro­muri şi în centrele vitale de comu­nicaţii, S.U.A. puneau condiţia unor zboruri reciproce de agrement fo­tografic ale avioanelor de bombar­dament, care ar fi provocat desi­gur mare plăcere locuitorilor New York-ului şi Moscovei şi le-ar fi întărit mai ales sentimentul de securitate personală. Cînd, în sfîr­­şit, conducătorii Uniunii Sovietice s-au arătat dispuşi a adopta şi a­­ceastă ultimă propunere america­nă pe o zonă limitată in Europa, de o parte şi de alta a Rinului, pu­terile occidentale au declarat că nu mai vor dezarmare pînă cînd nu vor fi reglementate divergen­țele politice. Există oare motive care să ex­plice o asemenea atitudine ? Nu vom aminti de niscaiva miliarde de dolari beneficii ale unui apostol al păcii cum este, de pildă, Dup­ont de Nemours, care, bineînţeles n-are nici o influenţă asupra De­partamentului de Stat, după cum nu ne vom permite îndrăzneala să susţinem că forţa militară a SU­A este un instrument „democratic", menit să-i asigure dominaţia în lumea „liberă şi egală" a unor ţări ca Guatemala, Portugalia,, Cuba, Anglia şi Franţa. Precum se ştie, asemenea argumente­­nu sînt alt­ceva decit... simplă propagandă co­munistă Iluzia a început să joace un rol important în diplomaţia şi strate­gia S.U.A. Departamentul de Stat îşi închipuie că popoarele Europei occidentale vor înghiţi pilula a­­mară a bazelor atomice americane. Pe continentul nostru există însă nişte oraşe numite Oradour, Li­dice, Coventry, Stalingrad, în multe familii europene lipseşte cîte un soţ, o soţie, o mamă, un copil, iar teleghidatele conduse de Speidel amintesc prea dureros mi­lioanele de cadavre din camerele de gazare. Profitorii cursei înar­mărilor îşi fac iluzia că vor izbuti să sugestioneze poporul american asupra invulnerabilităţii zgîrie-no­­rilor din New-York care ar fi mai feriţi de teleghidate decit clădirile Londrei. „O, Americă simplă,­­ eu nu-ţi spun nimic altceva , decit adevărul zilelor noastre; / lumea e mică, / amăgire şi fum sînt distanţele, / amăgire şi fum­­ îngust e oceanul ce ne desparte / ca uliţa asta — pietruită cu lespezi albite de lună — ce trece-ntre două şiruri de case. / Să nu-nceapă furtuna. / Să nu cadă, trăsnetul. / Aceeaşi flacără / sub care-ar trosni înnegrite / şi s-ar surpa / grinzile acoperişului meu, / ar linge scările şi ferestrele tale, / ar trece prin storurile lăsate / şi ele-ar cădea prefăcute în scrum, / mai uşor ca două aripi de fluturi. /" Chemarea răscolitoare a Măriei Banuş din „Ţie-ţi vorbesc Ameri­că !" , a conştiinţei întregii lumi, inclusiv a poporului american. La Bermude sau în altă parte a lumii se semnează declaraţii, pac­te, alianţe, se fabrică pretexte a­­bile, se lansează nori care trebuie să întunece cerul senin al ome­nirii. Conştiinţa sutelor de milioane de oameni de pe întinsul pămîntului veghează. Memoria veşnic vie a popoare­lor înregistrează cine este pentru şi cine este împotriva interzicerii experienţelor nucleare, cine se pronunţă pentru distrugerea arme­lor atomice şi cine împotrivă, cine doreşte dezarmarea şi cine o îm­piedică, cine luptă pentru pace şi cine pentru război. Nimic nu-i poate opri pe urmaşii lui Forrestal să-şi capete binecuvântata cămaşă de forţă. ION MIHAILEANU SCÎNTEIA „S.U.A. vor să ne distrugă, U. R. S. S. doreşte să ne ajute“ — a declarat preşedintele Egiptului NEW YORK 31 (Agerpres).­­ Toate ziarele publică la loc de frunte ştiri din Cairo despre conferinţa de presă a preşedintelui Nasser, la care au asistat 30 de redactori şi corespondenţi ameri­cani. In cadrul conferinţei de presă, preşedintele Nasser a declarat că „S.U.A. vor să ne distrugă, in timp ce Uniunea Sovietică doreşte să ne ajute“. După cum anunţă corespondentul a­­genţiei International News Service, Nasser a calificat drept o „insultă la a­­dresa Egiptului“ hotărîrea S.U.A. pri­vitoare la barajul de la Assuan şi a spus că „atunci cînd ne-a ameninţat foametea, S.U.A. au refuzat să ne livre­ze petrol şi grîu, in timp ce ruşii sînt gata să ne livreze alimente, medica­mente şi alte mărfuri“. O publicaţie austriacă despre o importantă realizare a unor ingineri români Publicaţia austriacă „Neuheiten- Pressedienst“, care apare la Viena, a relatat recent despre remarcabi­lul succes al inginerilor români D. Popescu şi Stelian Lungu de la Institutul de Cercetări pentru mate­riale de construcţii din Bucureşti, care au pus la punct „pentru prima dată d in lume procedeul de fabricare a porţelanului din sticlă, înfăptuind astfel un vis secular al ceramicilor din întreaga lume". „Datorită, acestei descoperiri, pa­tentate nu de mult în toate ţările europene, — se arată în continuare, — se deschid noi posibilităţi pentru industria de ceramică fină“. Arătînd că acest procedeu­­ per­mite fabricarea de obiecte de por­ţelan de toate culorile şi nuanţele, — buletinul subliniază că încă în cursul acestui an fabricile de sticlă din România Vor începe pro­ducția acestui porţelan nou“. Pae. 3 Congresul P. C. din Austria s-a încheiat prin adoptarea unor importante hotărîri VIENA 31 (Agerpres). — In seara de 30 martie s-au înche­iat discuţiile pe marginea rapoartelor lui J. Koplenig şi F. Fi­rnberg. Delegaţii au adoptat în unanimitate o hotărîre în legătură cu apropiatele alegeri prezidenţiale din Austria Congresul cheamă pe membrii şi sim­patizanţii P. C. din Austria să vote­ze în alegeri pentru candidatul par­tidului socialist. La sfîrşitul şedinţei a fost adopta­tă în unanimitate o rezoluţie pe mar­ginea raportului lui J. Koplenig, în care este aprobată politica C. C. al P.C. din Austria, precum şi o rezo­luţie pe marginea raportului lu. F. Fi­rnberg, în care Congresul aprobă „Tezele fundamentale cu privire la calea Austriei spre socialism“ drept bază pentru elaborarea documentului program în această problemă.­­ VIENA­­ (Agerpres). — In dimi­neaţa zilei de 31 martie cel de-al XVII-lea Congres al Partidului Co­munist din Austria şi-a continuat lu­crările. Congresul a fost salutat de reprezentanţii partidelor comuniste din Belgia, Suedia, Finlanda, Dane­marca, Norvegia, Triest şi Luxem­burg. După aceea a avut loc alegerea Comitetului Central, Comisiei Cen­trale de revizie şi Comisiei centrale de partid a P.C.A. După adoptarea cîtorva amendamente şi propuneri Congresul a adoptat rezoluţiile : „Cu privire la relaţiile dintre partidele co­muniste“, „Cu privire la primejdia de război şi neutralitate“, „Cu privire la lupta economică în Austria“, „Cu pri­vire la activitatea în rîndurile tinere­tului“, „Cu privire la dezvoltarea pe viitor a democraţiei interne de partid“, „Cu privire la modificările în statutul P.C.A." etc. După aprobarea raportului Comisiei controlului de partid, delegaţii au aprobat comunicarea Comisiei pentru numărătoarea voturilor cu privire la rezultatele alegerii organelor centrale ale P.C.A. Franz Horner, care prezida şedin­ţa, a rostit o cuvîntare în care a făcut bilanţul lucrărilor celui de al XVIl-lea Congres al P.C.A. subliniind că hotă­­rîrile adoptate vor avea o influenţă rodnică asupra activităţii viitoare a Partidului Comunist din Austria. ,Horner a asigurat pe delegaţii parti­delor comuniste frăţeşti ca P.C.A. a fost şi rămrite un membru de nădejde al marii familii a partidelor comunis­te şi muncitoreşti. Nu există forţă în lume care să poată împiedica victo­ria socialismului în întreaga lume, a subliniat vorbitorul.­­ VIENA­­ (Agerpres). d­in rezolu­ţia „Cu privire la relaţiile dintre par­tidele comuniste“ adoptată de cel de al XVII-lea Congres al partidului Co­munist din Austria se spune printre altele : „O mare importanţă pentru construirea socialismului în fiecare ţară o are experienţa primului stat socialist. Construirea socialismului tre­buie să corespundă condiţiilor specia­le, premizelor şi particularităţilor na­ţionale ale ţării... Dar negarea princi­­piilor generale ale marxism-leninis­­mului şi subaprecierea luptei de clasă prin invocarea particularităţilor naţio­nale constituie o uriaşă primejdie îm­potriva căreia trebuie sa lupte parti­dele comuniste. Principiile fundamen­tale şi formele principale ale construi­rii socialismului sînt identice în toate ţările, de aceea experienţa primului stat socialist are o însemnătate co­mună pentru toate ţările în care exis­tă puterea populară“. Considerăm, se spune în rezoluţie, că pentru noi una din sarcinile principale este întărirea în rîndurile oamenilor nume­i austrieci a prieteniei tradiţionale cu Uniunea Sovietică, primul stat muncitoresc din lume şi bastionul cel mai important al păcii în întreaga lume“. In partea finală a rezoluţiei se sub­liniază fidelitatea Partidului Comunist din Austria faţă de principiul inter­naţionalismului proletar. In rezoluţia „Cu privire la primej­dia de război şi la neutralitate“ sînt citate o serie de acţiuni ale guvernului Austriei care au constituit o încălcare a neutralităţii ca de exemplu poziţia gu­vernului în perioada evenimentelor din Ungaria, interzicerea activităţii secre­tariatului Consiliului Mondial al Păcii pe teritoriul Austriei etc. „Datoria guvernului, se subliniază în partea finală a rezoluţiei, este de a nu se abate în nici o împrejurare de la politica neutralităţii. De aceea ce­rem guvernului neutralitate deplină, strictă, care să nu dea naştere la în­doieli. Recunoaşterea independenţei şi neutralităţii ţării noastre şi hotărîrea de a le apăra trebuie să devină o ac­ţiune comună a tuturor austriecilor, indiferent de apartenența lor de partid“. Conferinţa de la Kremlin a lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS La 29 şi 30 martie, în marele Pa­lat al Kremlinului a avut loc confe­rinţa lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom. La con­ferinţă au participat reprezentanţi din nouă mari regiuni ale Uniunii Sovie­tice care s-au întrunit pentru a-şi îm­părtăşi experienţa şi a discuta măsu­rile pentru sporirea continuă a pro­ducţiei animaliere. La conferinţă au asistat conducă­tori ai partidului comunist şi ai gu­vernului sovietic. In încheierea con­ferinţei N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., a rostit o amplă cuvîntare în care s-a oprit asupra sar­cinilor importante ale lucrătorilor din agricultură. Conferinţa a trasat căile sporirii producţiei de furaje şi îmbunătăţire a fertilităţii solurilor sărace în humus care formează în această zonă supra­feţe considerabile. Conferinţa a examinat de asemenea problemele privind ridicarea continuă a bunei stări a ţăranilor sovietici, dez­voltarea construcţiei de locuinţe şi instituţii culturale la sate. DELEGAŢIA GUVERNAMENTALĂ UNGARĂ S-A ÎNAPOIAT LA BUDAPESTA BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ La 31 martie s-a înapoiat la Budapesta, venind din Uniunea Sovietică, delega­ţi­a guvernamentală şi de partid a Re­­publicii Populare Ungare condusă de János Kádár, preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc un­gar şi preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Un­gar. Pe aeroport delegaţia a fost întîm­­pinată de mii de oameni ai muncii din capitalii Ungariei. Printre cei care au întîmpinat delegaţia au fost Ferenc Münnich, prim-locţiitor al preşedintelui guvernului, Sándor Rónai, preşedintele Adunării de stat, György Marosan, mi­nistru de stat şi secretar al C.C. al P.M S.U., V. V. Astafiev, însărcinat cu afaceri ad-interim al U.R.S.S., în Un­garia, şi de alţi reprezentanţi ai cor­pului diplomatic. Ferenc Münnich a adresat membri­lor delegaţiei o cuvîntare de salut. János Kádár, primit­ cu căldură de asistenţă, a rostit o amplă cuvîntare consacrată rezultatelor tratativelor un­­garo-sovietice de la Moscova. Cuvân­tarea lui János Kádár a fost subliniată în repetate rînduri de aplauze furtu­noase şi ovaţii în cinstea Uniunii So­vietice şi a prieteniei ungaro-sovieti­­ce, în cinstea partidului şi a guvernu­lui Republicii Populare Ungare. =-----■ 1.1 . !'aa ---Sg’ PHENIAN. La invitaţia guvernu­lui R. P. D. Coreene, la 1 aprilie a so­sit în ţară intr-o vizită de prietenie delegaţia guvernamentală a R. Ce­hoslovace condusă de V. Sîroky. Pe aerodrom delegaţia a fost întîmpinată de Kim Ir Sen. MOSCOVA. Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a dat publicităţii comunicatul cu privire la schimbul de note între Japonia şi U.R.S.S. în pro­blema experienţelor nucleare. PEKIN. La Pekin a avut loc cea de a 54-a şedinţă lărgită a Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţi­lor Populari din întreaga Chină, în ca­drul căreia a fost ascultat raportul „Cu privire la vizita delegaţiei Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină în Uniunea Sovietică, Ceho­slovacia, Romînia, Bulgaria, Albania şi Iugoslavia“, prezentat de Pin Cijen, conducătorul delegaţiei care a vizitat aceste ţări. După ce a aprobat rezul­tatele vizitei delegaţiei şedinţa lărgită a Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga­­Chină a subliniat însemnătatea acestei vizite pentru adîncirea înţelegerii reci­proce, întărirea prieteniei sincere şi a unităţii între ţările frăţeşti. BELGRAD. Agenţia Tarvlug anunţă că la 30 martie la Belgrad, şi-a în­cheiat lucrările conferinţa internaţio­nală a ţărilor din Europa de sud-est pentru combaterea malariei. La lucră­rile conferinţei au participat reprezen­tanţii Albaniei, Bulgariei, Greciei, Ro­­mîniei, U.R.S.S., Turciei, Iugoslaviei. Participanţii la conferinţă au hotărît ca la următoarea conferinţă să elabo­reze un plan comun pentru combaterea malariei. ROMA. In cadrul bibliotecii comu­nale din Milano, Palatul Sormani, pro­fesoara Rosetta del Conte de la Unii­versitatea din Milano a ţinut recent o conferinţă cu tema „Aspecte din folclo­rul românesc“. Conferinţa a fost ilus­­trată de proiecţii. LONDRA. La 1 aprilie a avut loc la Londra o nouă şedinţă a subcomi­tetului comisiei O.N.U. pentru dezari­mare, LONDRA. În după amiaza de 1 aprilie au început în Camera Comu­nelor dezbateri în legătură cu rezul­tatele întrevederilor anglo-americane din insulele Bermude şi cu politica generală a guvernului MacMillan. ROMA. La 30 martie s-a deschis la Roma sesiunea Consiliului naţional al Asociaţiei „Italia-U R.S.S.". La lucră­rile sesiunii participă reprezentanţi de seamă ai vieţii politice, sociale şi cul­turale, printre care F. Parri, fost pre­şedinte al Consiliului de Miniştri, de­putaţi, scriitori etc. ROMA. Zilele trecute, a sosit la Roma acad. prof. Simion Stoillor, pentru a ţine un ciclu de prelegeri în cadrul Institutului de Matematici Su­perioare. BANGKOK, l­a 30 martie a fost constituit noul guvern tailandez sub preşedinţia mareşalului Pibut Song­­gram. Noul guvern are o compoziţie marte asemănătoare cu trecutul cabi­net.

Next