Scînteia, aprilie 1957 (Anul 26, nr. 3870-3895)
1957-04-02 / nr. 3870
Nr. 3870 DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Aspecte ale muncii politice în întreprinderile din Capitală ★ ★ Agitatorii popularizează o iniţiativa preţioasă Cînd au apărut în presă primele informaţii în legătură cu iniţiativa colectivului uzinelor „I. C. Frimu“-Sînaia : „Fiecare produs cu un preţ de cost cit mai redus“, biroul organizaţiei de bază de la întreprinderea metalurgică „Steaua Roşie“ a hotărît să o popularizeze pe larg. După cîteva zile agitatorii au organizat în întreaga uzină discuţii şi convorbiri cu muncitorii. Discuţiile au fost purtate ţinîndu-se seama de spisificul fiecărei secţii în parte. Aşa, de pildă, la atelierul electric agitatorul Titus Stănescu a arătat că muncitorii din această secţie pot să obţină reducerea consumului de energie electrică. Din calculele prezentate de agitator a reieşit că este posibilă reducerea consumului de energie electrică cu 10 t/o, ceea ce înseamnă o economie de peste 70.000 lei. Adresîndu-se unui grup de tineri, frezorul H. Edelstein, agitator la secţia strungărie II, spunea: „Nu numai ■economiile de materii prime şi materiale pot ajuta la reducerea preţului de cost al fiecărui produs, ci şi organizarea mai bună a muncii, disciplina în producţie, folosirea în întregime a timpului de lucru în toate schimburile“. In continuare, agitatorul s-a ocupat de faptul că schimbul de noapte lucrează cu o productivitate mai mică decit schimbul de zi, arătînd că aceasta duce la încărcarea preţului de cost al produselor. El a dat ca exemplu pozitiv pe tinerii strungari Ene Jugănaru, Gheorghe Manolache şi alţii care atunci cînd lucrează în schimbul de noapte obţin aceleaşi rezultate în producţie ca şi în schimbul de zi, şi a criticat pe strungarii Constantin Neagu şi Ion Vlad, care, de multe ori, dorm în timpul orelor de producţie. Deşi a trecut puţin timp de la aplicarea iniţiativei la întreprinderea „Steaua Roşie“, unele rezultate au şi fost obţinute. In mai puţin de o lună consumul de burghie s-a redus cu 100 bucăți, timpul de lucru la reparaţia capitală a unui strung a fost redus cu 30°/« și altele. Să fie îmbunătăţită munca culturală de masaj La uzinele „Vasile Roaita" activitatea pupural-educativă a fost o bună perioadă foarte slabă. Abia în ultimele 2—3 luni, cînd la cererea comitetului raional de partid biroul organizaţiei de bază a început să se intereseze mai îndeaproape de această problemă, munca s-a mai înviorat. S-a înjghebat, de pildă, o echipă de teatru care pregătește un spectacol. Se depun eforturi pentru organizarea unui cor. Prin grija comitetului de întreprindere, muncitorii primesc acum mai multe bilete de teatru. Cam la acestea se reduce însă activitatea cultural-educativă la uzinele „Vasile Roaită“. Aceasta este extrem de puţin. Unul din obiectivele centrale ale activităţii culturale de masă în uzină este ridicarea nivelului de cultură tehnică al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Din păcate însă, în acest domeniu nu s-a făcut mai nimic. Conferinţe tehnice, de specialitate, în care să se pună problema atragerii întregului colectiv la rezolvarea unor probleme tehnice sau de organizare a muncii care stau în faţa uzinei nu s-au ţinut de foarte multă vreme, deşi în uzină există un colectiv de ingineri — tineri şi vîrstnici — care ar putea să desfăşoare o propagandă tehnică interesantă. Şi acum se face încă prea puţin pentru desfăşurarea unei activităţi cultural-artistice mai bogate. Clubul are o activitate slabă, puţin atractivă. In uzină nu există o brigadă artistică de agitaţie, nu exista o echipă de dansuri. Recent, biroul organizaţiei de bază a analizat munca culturală a comitetului de întreprindere şi a luat o serie de hotărîri pe baza cărora comitetul de întreprindere şi-a întocmit un plan de activitate în vederea îmbunătățirii muncii culturale de masă în uzină. Agitaţie vizuală concretă şi operativă ! Organizaţia de bază a uzinelor textile „7 Noiembrie“ din Capitală acordă o mare atenţie agitaţiei vizuale. De cum intri în sectorul ţesătorie, privirile îţi sunt atrase de un număr de panouri. In dreptul unei maşini de ţesut, pe un panou se poate citi: „In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului, utemista Steliana Călugăru şi-a luat angajamentul să depăşească norma, cu 4 metri ţesături pe zi. Intre 1 şi 20 martie, angajamentul a fost realizat Î00° o. Asemenea panouri sunt şi în dreptul maşinilor la care lucrează tovarăşele, Ştefania Ene, Eîisabeta Pavel, Gherghina Dobrin. Trecem în sectorul filatură. La instrarea principală privirile sunt atrase de o vitrină în care sînt expuse deşeurile „realizate“ într-o singură zi şi numele celor care le-au făcut: Gherghina Vîlcu şi Aneta Vîrlan. Cu ajutorul agitaţiei vizuale, organizaţia de bază urmăreşte atragerea unui număr cit mai mare de tineri muncitori la concursul „Iubiţi cartea“. Iintr-un atelier, un colectiv de muncitori lucrează la confecţionarea unui panou îin care vor fi expuse fotografiile fruntaşilor uzinei cu prilejul zilei de 1 Mai. Ce e bun, e bun. Trebuie spus însă că în organizarea agitaţiei vizuale din întreprinderea „7 Noiembrie“ există încă lipsuri. Cum poate fi explicat faptul că în toată întreprinderea nu există nici o lozincă în care să se vorbească despre importanţa creşterii productivităţii muncii, despre reducerea preţului de cost, sau despre calitatea producţiei? în uzină nu există panouri comparative în care să- se arate salariul obţinut de un muncitor fruntaş şi altul care nu-şi realizează sarcinile de plan. In întreaga uzină nu există nici o caricatură care săsatirizeze unele lipsuri din fabrică. TELEGRAME EXTERNE Mesajul adresat de N. A. .* premierului danez H. MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite : Ziarele din Moscova publică mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., lui H. C. Hansen, prictiul ministru al Danemarcei. Reamintind de întilnirea de anul trecut cu conducătorii danezi, şeful guvernului sovietic scrie despre încercările puterilor N.A.T.O. de a complica situaţia internaţională şi de a împinge popoarele pe o cale care duce la creşterea primejdiei unui nou război. El a menţionat cursa înarmărilor fără precedent prin proporţiile ei şi continua propagandă de război. Dacă vom privi lucrurile în mod obiectiv, declară N. A. Bulganin, trebuie să recunoaştem că aceste pregătiri militare sunt periculoase nu numai pentru ţările împotriva cărora sunt îndreptate ci şi, intr-o măsură nu mai mică, pentru participanţii la aceste pregătiri, mai ales pentru acele ţări cărora li s-a acordat rolul de cap de pod şi bază avansată pentru agresiune cum este, de pildă, cazul cu statele europene membre ale N.A.T.O. In lumina acestor pregătiri militare ale blocului Atlanticului de Nord, poziţia Danemarcei nu poate să nu atragă atenţia guvernului sovietic. Bulganin subliniază că o parte uriaşă a teritoriului danez — Groenlanda, a fost de mult transformată într-o bază militară a Statelor Unite şi a ajuns de fapt în afara controlului Danemarcei. Partea europeană a teritoriului Danemarcei este acoperită cu o reţea de aerodromuri militare şi baze militare maritime, construite în baza planurilor comandamentului N.A.T.O. La bazele militare şi în cadrul forţelor armate ale Danemarcei se află instructori americani şi englezi. In aceste condiţii nu pot exista garanţii că forţele armate străine, la semnalul comandamentului N.A.T.O., nu vor ocupa în cîteva ore bazele militare construite în Danemarca. Situaţia, fireşte, s-ar înrăutăţi şi mai mult dacă în privinţa Danemarcei ar fi fost înfăptuite planurile de plasare a unităţilor americane de destinaţie specială, echipate cu arma atomică. Bulgarin declară că Danemarca permiţînd să fie atrasă în pregătirile militare ale unor state, îşi asumă un risc extrem de grav şi nejustificat. Guvernul sovietic nu şi-ar îndeplini datoria faţă de popoarele Uniunii Sovietice dacă, ca răspuns la agresiune, nu ar lua măsuri imediate pentru a da o lovitură nimicitoare agresorului şi întregii sale reţele de puncte de sprijin şi baze, create în vederea unui atac împotriva U.R.S.S. Forţa distrugătoare a armei moderne este de aşa natură. Incit, pentru ţări cu un teritoriu de proporţiile Danemarcei, în cazul izbucnirii unui război atomic, acordarea de baze unor state străine ar echivala cu o sinucidere. In mesaj se spune In continuare că teritoriul Danemarcei interesează pe conducătorii blocului Atlanticului de Nord mai ales pentru poziţia ei, care ar permite comandamentului N.A.T.O. să controleze intrarea şi ieşirea din Marea Baltică. Danemarca ar putea căuta rezolvarea problemei securităţii ei, de pildă, în domeniul garanţiilor internaţionale care să-i asigure independenţa şi integritatea teritorială chiar înainte ca in Europa să fi fost creat un sistem eficace de securitate colectivă. Bulganin îşi exprimă speranţa că guvernul Danemarcei va acorda atenţia cuvenită propunerilor Uniunii Sovietice cu privire la securitatea colectivă în Europa şi, la rîndul ei, va aduce o contribuţie la găsirea soluţiilor concrete, acceptabile pentru toate părţile interesate. • Popoarele nu ar ierta guvernelor lor, declară Bulganin, dacă acestea, în faţa consecinţelor îngrozitoare pe care un nou război le poate aduce, în special maselor largi de oameni ai muncii, nu BULGANII Hansen vor întreprinde toate măsurile necesare pentru înlăturarea primejdiei războiului. Poporul sovietic, care înfăptuieşte un măreţ program al construcţiei paşnice în ţara sa, doreşte mai mult decât orice ca lui, ca şi popoarelor altor ţări, să-i fie asigurată posibilitatea de a-şi consacra întreaga sa energie exclusiv în scopuri constructive. Bulgarin arată în continuare că guvernul U.R.S.S. şi poporul sovietic urează din toată inima poporului danez o viaţă paşnică fericită şi prosperitate. Puţine ţări se pot bizui în dezvoltarea relaţiilor lor pe tradiţii multiseculare atît de trainice de prietenie, ca Danemarca şi Rusia. Oamenii sovietici cunosc şi acordă o înaltă preţuire poporului danez iubitor de pace, popor al unei înalte culturi, popor a cărui contribuţie la dezvoltarea ştiinţei şi artei mondiale este cunoscută tuturor, ca şi succesele sale remarcabile în domeniul dezvoltării economice a ţării sale. In Uniunea Sovietică se acordă o mare importanţă dezvoltării legăturilor cu Danemarca. Întilnirea care a avut loc anul trecut între conducătorii guvernului sovietic şi guvernului Danemarcei a deschis noi perspective pentru extinderea colaborării dintre popoarele celor două ţări. In încheiere, şeful guvernului sovietic scrie : Oricît de îmbucurătoare sînt progresele în lărgirea legăturilor sovieto-daneze, totuşi, după părerea noastră, posibilităţile de dezvoltare a acestor legături nu sînt folosite nici pe departe în întregime. Nu încape îndoială că, în condiţiile întăririi încrederii şi colaborării între ţările noastre, se poate obţine dezvoltarea continuă a legăturilor comerciale şi culturale, reciproc avantajoase, precum şi a schimbului experienţei ştiinţifice şi tehnice acumulate în ţările noastre. După părerea noastră, acest lucru ar fi de mare folos pentru popoarele U.R.S.S. şi Danemarcei. Calea pregătirii unui război atomic este calea spre o catastrofă pentru toţi cei ce încearcă să impună un asemenea război altora Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. cu privire la rezultatele întrevederilor americano-engleze din Bermude MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite : Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a dat publicităţii o declaraţie cu privire la rezultatele întrevederilor dintre preşedintele S.U.A., Eisenhower, şi primul ministru al Marii Britanii, MacMillan. Conferinţa de la Bermude, se spune in declaraţie, a demonstrat că guvernele S.U.A. şi Marii Britanii intenţionează să promoveze şi în viitor o orientare agresivă în politica lor externă. La această conferinţă au fost adoptate hotărîri care intensifică încordarea internaţională şi sporesc primejdia unui nou război. Guvernele S.U.A. şi, Marii Britanii se orientează spre pregătirea făţişă a unui război atomic. Guvernul sovietic nu poate să nu se pronunţe în modul cel mai categoric asupra consecinţelor primejdioase ale unei astfel de orientări şi asupra răspunderii grave ce revine S.U.A. şi Marii Britanii, care au proclamat intenţia lor de a face din această orientare piatra unghiulară a politicii lor externe. In declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. se spune că afirmaţia cuprinsă in comunicatul conferinţei de la Bermude că S.U.A. şi Marea Britanie vor da dovadă de prudenţă în efectuarea experienţelor cu arma atomică, că ele sunt gata să informeze în prealabil O.N.U. despre efectuarea unor asemenea experienţe, nu contribuie în nici o măsură la rezolvarea problemei încetării experimentării acestor tipuri de arme. In realitate, se subliniază în declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., o asemenea afirmaţie înseamnă o încercare de a înlocui încetarea imediată a acestor experienţe printr-o supraveghere a lor şi prin aceasta de a legaliza în fond cursa înarmărilor atomice. Guvernul sovietic, se spune in declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., a considerat şi contiguă să considere că atunci cînd este vorba de luarea unor măsuri pentru preîntîmpinarea primejdiei unui război atomic, nu trebuie să existe manevre diplomatice. U.R.S.S. se pronunţă cu toată hotărîrea pentru realizarea neîntîrziată a unui acord între puteri cu privire la interzicerea armelor atomică şi cu hidrogen arme de exterminare în masă, care reprezintă o gravă primejdie pentru populaţia civilă şi în primul rînd pentru statele cu populaţia cea mai concentrată, precum şi pentru valorile materiale şi culturale aflate pe teritorii relativ restrânse. In declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. se aminteşte că guvernul U.R.S.S. este gata să încheie ca primă măsură un acord cu privire, la Încetarea temporară a experimentării armei nucleare pe un anumit termen. Guvernul sovietic consideră de datoria sa să atragă atenţia guvernelor S.U.A. şi Marii Britanii asupra faptului că calea pregătirii unui război atomic, pe care ele păşesc tot mai făţiş, este calea spre o catastrofă pentru toţi cei care încearcă să impună un asemenea război altora. în declaraţia Ministerului Afacerilor Externe se relevă că S.U.A., sprijinite de Marea Britanie, intenţionează să continue în Europa vechea politică de scindare a acestui continent în grupări militare opuse una celeilalte, ocuparea efectivă a teritoriilor statelor vest-europene de către trupe americane, subordonarea acestor state planurilor strategice ale blocului Atlanticului de nord. În declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. se subliniază că politica agesivă a blocului Atlantic a dus la ruperea tradiţionalelor relaţii economice şi comerciale ale statelor europene, la slăbirea rolului statelor vest-europene în rezolvarea chestiunilor internaţionale, la intensificarea duşmăniei şi neîncrederii în relaţiile dintre state.in declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. se constată că Statele Unite devin participante ale blocului de la Bagdad, bloc colonialist şi agresiv prin natura sa, creat în vederea înrobirii popoarelor din orient. Aceasta este o dovadă în plus a caracterului agresiv al politicii externe a S.U.A. in Orientul Apropiat şi Mijlociu, exprimată in aşa-numita „doctrină Eisenhower“. In prezent, legenda despre „anticolonialismul“ S.U.A., pe care a răspîndit-o cu zel propaganda americană, la sfîrşit. Masca a fost lepădată şi de acum Înainte S.U.A. acţionează făţiş în front unit cu vechile puteri colonialiste — Marea Britanie şi Franţa — în încercările lor de a restabili rînduielile colonialiste în ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu. De aceea, nu este greu să se înţeleagă, se subliniază în declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., de ce guvernele puterilor occidentale au adoptat o poziţie negativă faţă de propunerile guvernului sovietic de a se adopta o declaraţie cu privire la principiile după care trebuie să se conducă marile puteri în relaţiile lor cu ţările Orientului Apropiat și Mijlociu. 3iMii.iuttBiMiiiioiiiiniii›iuuuuiUiBiii)nBii::p”hHiWînjuiiiiiimiHiniiiiiiuiwiiHiiuiumuniiiiiiiiwHiiHiupiiiiiniiiuiiUBniuibniiiHiiiiiiiRNRimwiiimniiiHuiniHiHiiHimiliiiiid›!RttUiiuniuiiMioithiiiHihì n... Iluziile Departamentului de Stat Pe diferite continente, în apele înspumate ale oceanelor lumii, se fac experienţe spectaculoase, nemainumite, vreodată pe planeta noastră. Nu e vorba nici de sateliţii artificiali, nici de avioane supersonice sau de rachete pe distanţa pămînt-lună, care conferă valoarea de poezie ştiinţei contemporane. Cea mai uluitoare descoperire a inteligenţei umane, energia atomică, condensată în bombe mici şi bombe mari, în bombe A, B, C sau H, în proiectile teleghidate, arme atomice tactice, e pusă la încercare de cavalerii războiului rece pentru a se vedea, dacă izbuteşte să extermine dintr-o lovitură sute de mii sau milioane de oameni, un cartier sau o metropo- ■ lă, cîteva divizii sau o armată. Locuitori ai Marii Britanii declară că vor pleca împreună cu soţiile şi copiii, lor pe insula Christmas pentru a împiedica prin gestul lor declanşarea pe aceasta insulă a exploziei armei nucleare engleze. Guvernul Japoniei trimite 4 note oficiale de protest guvernului Angliei împotriva aceleiaşi primejdioase experienţe. Uniunea Sovietică, conştientă de primejdia care ameninţă omenirea, propune interzicerea definitivă sau suspendarea temporară a oricăror experienţe atomice. Revolta opiniei publice mondiale nu zguduie însă conştiinţa oamenilor de afaceri, a generalilor şi conducătorilor politici din Occident. Cu un calm, care a încetat de a mai fi caracteristic chibzuinţei britanice, sir Harold MacMillan respinge toate protestele, toate avertismente, şi anunţă că experienţa din Pacific va avea totuşi loc. Iar La conferinţa din Bermude, conducătorii S.C.A. şi Marii Britanii declară, încă o dată că sînthotărîţi să continue experienţele nucleare. Supremul argument invocat:S.U.A. şi Anglia nu pot renunţa la arma nucleară din motive de securitate I •I In traducere corectă asta înseamnă că, indiferent de motivele, de explicaţiile tehnice pe care le dau, oamenii de stat americani şi englezi nu doresc interzicerea armei atomice şi mici a experimentării ei. Iţtgăpătinarea, rigiditatea de acum a diplomaţiei occidentale aminteşte de lungile şi obositoarele discuţii despre dezarmare purtate tre ani de zile la O.N.U. Cînd Uniunea Sovietică propunea interzicerea armei atomice, puterile occidentale cereau mai intii reducerea armamentelor clasice. Cînd reprezentantul sovietic admitea punctul de vedere occidental, oamenii politici de peste ocean începeau să vorbească despre superioritatea atomică sovietică. Cînd diplomaţii sovietici erau de acord ca dezarmarea să privească şi armele atomice, împuterniciţii domnului Dulles îşi aminteau că mai întîi trebuie stabilite mijloace eficace de control al dezarmării. Cînd Uniunea Sovietică se arăta dispusă să primească reprezentanţi ai organismului de control în uzinele sale atomice şi cînd propunea instalarea unor pichete de control internaţional pe aerodromuri şi în centrele vitale de comunicaţii, S.U.A. puneau condiţia unor zboruri reciproce de agrement fotografic ale avioanelor de bombardament, care ar fi provocat desigur mare plăcere locuitorilor New York-ului şi Moscovei şi le-ar fi întărit mai ales sentimentul de securitate personală. Cînd, în sfîrşit, conducătorii Uniunii Sovietice s-au arătat dispuşi a adopta şi această ultimă propunere americană pe o zonă limitată in Europa, de o parte şi de alta a Rinului, puterile occidentale au declarat că nu mai vor dezarmare pînă cînd nu vor fi reglementate divergențele politice. Există oare motive care să explice o asemenea atitudine ? Nu vom aminti de niscaiva miliarde de dolari beneficii ale unui apostol al păcii cum este, de pildă, Dupont de Nemours, care, bineînţeles n-are nici o influenţă asupra Departamentului de Stat, după cum nu ne vom permite îndrăzneala să susţinem că forţa militară a SUA este un instrument „democratic", menit să-i asigure dominaţia în lumea „liberă şi egală" a unor ţări ca Guatemala, Portugalia,, Cuba, Anglia şi Franţa. Precum se ştie, asemenea argumentenu sînt altceva decit... simplă propagandă comunistă Iluzia a început să joace un rol important în diplomaţia şi strategia S.U.A. Departamentul de Stat îşi închipuie că popoarele Europei occidentale vor înghiţi pilula amară a bazelor atomice americane. Pe continentul nostru există însă nişte oraşe numite Oradour, Lidice, Coventry, Stalingrad, în multe familii europene lipseşte cîte un soţ, o soţie, o mamă, un copil, iar teleghidatele conduse de Speidel amintesc prea dureros milioanele de cadavre din camerele de gazare. Profitorii cursei înarmărilor îşi fac iluzia că vor izbuti să sugestioneze poporul american asupra invulnerabilităţii zgîrie-norilor din New-York care ar fi mai feriţi de teleghidate decit clădirile Londrei. „O, Americă simplă, eu nu-ţi spun nimic altceva , decit adevărul zilelor noastre; / lumea e mică, / amăgire şi fum sînt distanţele, / amăgire şi fum îngust e oceanul ce ne desparte / ca uliţa asta — pietruită cu lespezi albite de lună — ce trece-ntre două şiruri de case. / Să nu-nceapă furtuna. / Să nu cadă, trăsnetul. / Aceeaşi flacără / sub care-ar trosni înnegrite / şi s-ar surpa / grinzile acoperişului meu, / ar linge scările şi ferestrele tale, / ar trece prin storurile lăsate / şi ele-ar cădea prefăcute în scrum, / mai uşor ca două aripi de fluturi. /" Chemarea răscolitoare a Măriei Banuş din „Ţie-ţi vorbesc Americă !" , a conştiinţei întregii lumi, inclusiv a poporului american. La Bermude sau în altă parte a lumii se semnează declaraţii, pacte, alianţe, se fabrică pretexte abile, se lansează nori care trebuie să întunece cerul senin al omenirii. Conştiinţa sutelor de milioane de oameni de pe întinsul pămîntului veghează. Memoria veşnic vie a popoarelor înregistrează cine este pentru şi cine este împotriva interzicerii experienţelor nucleare, cine se pronunţă pentru distrugerea armelor atomice şi cine împotrivă, cine doreşte dezarmarea şi cine o împiedică, cine luptă pentru pace şi cine pentru război. Nimic nu-i poate opri pe urmaşii lui Forrestal să-şi capete binecuvântata cămaşă de forţă. ION MIHAILEANU SCÎNTEIA „S.U.A. vor să ne distrugă, U. R. S. S. doreşte să ne ajute“ — a declarat preşedintele Egiptului NEW YORK 31 (Agerpres). Toate ziarele publică la loc de frunte ştiri din Cairo despre conferinţa de presă a preşedintelui Nasser, la care au asistat 30 de redactori şi corespondenţi americani. In cadrul conferinţei de presă, preşedintele Nasser a declarat că „S.U.A. vor să ne distrugă, in timp ce Uniunea Sovietică doreşte să ne ajute“. După cum anunţă corespondentul agenţiei International News Service, Nasser a calificat drept o „insultă la adresa Egiptului“ hotărîrea S.U.A. privitoare la barajul de la Assuan şi a spus că „atunci cînd ne-a ameninţat foametea, S.U.A. au refuzat să ne livreze petrol şi grîu, in timp ce ruşii sînt gata să ne livreze alimente, medicamente şi alte mărfuri“. O publicaţie austriacă despre o importantă realizare a unor ingineri români Publicaţia austriacă „Neuheiten- Pressedienst“, care apare la Viena, a relatat recent despre remarcabilul succes al inginerilor români D. Popescu şi Stelian Lungu de la Institutul de Cercetări pentru materiale de construcţii din Bucureşti, care au pus la punct „pentru prima dată d in lume procedeul de fabricare a porţelanului din sticlă, înfăptuind astfel un vis secular al ceramicilor din întreaga lume". „Datorită, acestei descoperiri, patentate nu de mult în toate ţările europene, — se arată în continuare, — se deschid noi posibilităţi pentru industria de ceramică fină“. Arătînd că acest procedeu permite fabricarea de obiecte de porţelan de toate culorile şi nuanţele, — buletinul subliniază că încă în cursul acestui an fabricile de sticlă din România Vor începe producția acestui porţelan nou“. Pae. 3 Congresul P. C. din Austria s-a încheiat prin adoptarea unor importante hotărîri VIENA 31 (Agerpres). — In seara de 30 martie s-au încheiat discuţiile pe marginea rapoartelor lui J. Koplenig şi F. Firnberg. Delegaţii au adoptat în unanimitate o hotărîre în legătură cu apropiatele alegeri prezidenţiale din Austria Congresul cheamă pe membrii şi simpatizanţii P. C. din Austria să voteze în alegeri pentru candidatul partidului socialist. La sfîrşitul şedinţei a fost adoptată în unanimitate o rezoluţie pe marginea raportului lui J. Koplenig, în care este aprobată politica C. C. al P.C. din Austria, precum şi o rezoluţie pe marginea raportului lu. F. Firnberg, în care Congresul aprobă „Tezele fundamentale cu privire la calea Austriei spre socialism“ drept bază pentru elaborarea documentului program în această problemă. VIENA (Agerpres). — In dimineaţa zilei de 31 martie cel de-al XVII-lea Congres al Partidului Comunist din Austria şi-a continuat lucrările. Congresul a fost salutat de reprezentanţii partidelor comuniste din Belgia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Triest şi Luxemburg. După aceea a avut loc alegerea Comitetului Central, Comisiei Centrale de revizie şi Comisiei centrale de partid a P.C.A. După adoptarea cîtorva amendamente şi propuneri Congresul a adoptat rezoluţiile : „Cu privire la relaţiile dintre partidele comuniste“, „Cu privire la primejdia de război şi neutralitate“, „Cu privire la lupta economică în Austria“, „Cu privire la activitatea în rîndurile tineretului“, „Cu privire la dezvoltarea pe viitor a democraţiei interne de partid“, „Cu privire la modificările în statutul P.C.A." etc. După aprobarea raportului Comisiei controlului de partid, delegaţii au aprobat comunicarea Comisiei pentru numărătoarea voturilor cu privire la rezultatele alegerii organelor centrale ale P.C.A. Franz Horner, care prezida şedinţa, a rostit o cuvîntare în care a făcut bilanţul lucrărilor celui de al XVIl-lea Congres al P.C.A. subliniind că hotărîrile adoptate vor avea o influenţă rodnică asupra activităţii viitoare a Partidului Comunist din Austria. ,Horner a asigurat pe delegaţii partidelor comuniste frăţeşti ca P.C.A. a fost şi rămrite un membru de nădejde al marii familii a partidelor comuniste şi muncitoreşti. Nu există forţă în lume care să poată împiedica victoria socialismului în întreaga lume, a subliniat vorbitorul. VIENA (Agerpres). din rezoluţia „Cu privire la relaţiile dintre partidele comuniste“ adoptată de cel de al XVII-lea Congres al partidului Comunist din Austria se spune printre altele : „O mare importanţă pentru construirea socialismului în fiecare ţară o are experienţa primului stat socialist. Construirea socialismului trebuie să corespundă condiţiilor speciale, premizelor şi particularităţilor naţionale ale ţării... Dar negarea principiilor generale ale marxism-leninismului şi subaprecierea luptei de clasă prin invocarea particularităţilor naţionale constituie o uriaşă primejdie împotriva căreia trebuie sa lupte partidele comuniste. Principiile fundamentale şi formele principale ale construirii socialismului sînt identice în toate ţările, de aceea experienţa primului stat socialist are o însemnătate comună pentru toate ţările în care există puterea populară“. Considerăm, se spune în rezoluţie, că pentru noi una din sarcinile principale este întărirea în rîndurile oamenilor numei austrieci a prieteniei tradiţionale cu Uniunea Sovietică, primul stat muncitoresc din lume şi bastionul cel mai important al păcii în întreaga lume“. In partea finală a rezoluţiei se subliniază fidelitatea Partidului Comunist din Austria faţă de principiul internaţionalismului proletar. In rezoluţia „Cu privire la primejdia de război şi la neutralitate“ sînt citate o serie de acţiuni ale guvernului Austriei care au constituit o încălcare a neutralităţii ca de exemplu poziţia guvernului în perioada evenimentelor din Ungaria, interzicerea activităţii secretariatului Consiliului Mondial al Păcii pe teritoriul Austriei etc. „Datoria guvernului, se subliniază în partea finală a rezoluţiei, este de a nu se abate în nici o împrejurare de la politica neutralităţii. De aceea cerem guvernului neutralitate deplină, strictă, care să nu dea naştere la îndoieli. Recunoaşterea independenţei şi neutralităţii ţării noastre şi hotărîrea de a le apăra trebuie să devină o acţiune comună a tuturor austriecilor, indiferent de apartenența lor de partid“. Conferinţa de la Kremlin a lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom MOSCOVA (Agerpres). — TASS La 29 şi 30 martie, în marele Palat al Kremlinului a avut loc conferinţa lucrătorilor din agricultură din zona centrală fără cernoziom. La conferinţă au participat reprezentanţi din nouă mari regiuni ale Uniunii Sovietice care s-au întrunit pentru a-şi împărtăşi experienţa şi a discuta măsurile pentru sporirea continuă a producţiei animaliere. La conferinţă au asistat conducători ai partidului comunist şi ai guvernului sovietic. In încheierea conferinţei N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., a rostit o amplă cuvîntare în care s-a oprit asupra sarcinilor importante ale lucrătorilor din agricultură. Conferinţa a trasat căile sporirii producţiei de furaje şi îmbunătăţire a fertilităţii solurilor sărace în humus care formează în această zonă suprafeţe considerabile. Conferinţa a examinat de asemenea problemele privind ridicarea continuă a bunei stări a ţăranilor sovietici, dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi instituţii culturale la sate. DELEGAŢIA GUVERNAMENTALĂ UNGARĂ S-A ÎNAPOIAT LA BUDAPESTA BUDAPESTA 31 (Agerpres). La 31 martie s-a înapoiat la Budapesta, venind din Uniunea Sovietică, delegaţia guvernamentală şi de partid a Republicii Populare Ungare condusă de János Kádár, preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc ungar şi preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Pe aeroport delegaţia a fost întîmpinată de mii de oameni ai muncii din capitalii Ungariei. Printre cei care au întîmpinat delegaţia au fost Ferenc Münnich, prim-locţiitor al preşedintelui guvernului, Sándor Rónai, preşedintele Adunării de stat, György Marosan, ministru de stat şi secretar al C.C. al P.M S.U., V. V. Astafiev, însărcinat cu afaceri ad-interim al U.R.S.S., în Ungaria, şi de alţi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Ferenc Münnich a adresat membrilor delegaţiei o cuvîntare de salut. János Kádár, primit cu căldură de asistenţă, a rostit o amplă cuvîntare consacrată rezultatelor tratativelor ungaro-sovietice de la Moscova. Cuvântarea lui János Kádár a fost subliniată în repetate rînduri de aplauze furtunoase şi ovaţii în cinstea Uniunii Sovietice şi a prieteniei ungaro-sovietice, în cinstea partidului şi a guvernului Republicii Populare Ungare. =-----■ 1.1 . !'aa ---Sg’ PHENIAN. La invitaţia guvernului R. P. D. Coreene, la 1 aprilie a sosit în ţară intr-o vizită de prietenie delegaţia guvernamentală a R. Cehoslovace condusă de V. Sîroky. Pe aerodrom delegaţia a fost întîmpinată de Kim Ir Sen. MOSCOVA. Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a dat publicităţii comunicatul cu privire la schimbul de note între Japonia şi U.R.S.S. în problema experienţelor nucleare. PEKIN. La Pekin a avut loc cea de a 54-a şedinţă lărgită a Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, în cadrul căreia a fost ascultat raportul „Cu privire la vizita delegaţiei Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină în Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, Romînia, Bulgaria, Albania şi Iugoslavia“, prezentat de Pin Cijen, conducătorul delegaţiei care a vizitat aceste ţări. După ce a aprobat rezultatele vizitei delegaţiei şedinţa lărgită a Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreagaChină a subliniat însemnătatea acestei vizite pentru adîncirea înţelegerii reciproce, întărirea prieteniei sincere şi a unităţii între ţările frăţeşti. BELGRAD. Agenţia Tarvlug anunţă că la 30 martie la Belgrad, şi-a încheiat lucrările conferinţa internaţională a ţărilor din Europa de sud-est pentru combaterea malariei. La lucrările conferinţei au participat reprezentanţii Albaniei, Bulgariei, Greciei, Romîniei, U.R.S.S., Turciei, Iugoslaviei. Participanţii la conferinţă au hotărît ca la următoarea conferinţă să elaboreze un plan comun pentru combaterea malariei. ROMA. In cadrul bibliotecii comunale din Milano, Palatul Sormani, profesoara Rosetta del Conte de la Uniiversitatea din Milano a ţinut recent o conferinţă cu tema „Aspecte din folclorul românesc“. Conferinţa a fost ilustrată de proiecţii. LONDRA. La 1 aprilie a avut loc la Londra o nouă şedinţă a subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarimare, LONDRA. În după amiaza de 1 aprilie au început în Camera Comunelor dezbateri în legătură cu rezultatele întrevederilor anglo-americane din insulele Bermude şi cu politica generală a guvernului MacMillan. ROMA. La 30 martie s-a deschis la Roma sesiunea Consiliului naţional al Asociaţiei „Italia-U R.S.S.". La lucrările sesiunii participă reprezentanţi de seamă ai vieţii politice, sociale şi culturale, printre care F. Parri, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, deputaţi, scriitori etc. ROMA. Zilele trecute, a sosit la Roma acad. prof. Simion Stoillor, pentru a ţine un ciclu de prelegeri în cadrul Institutului de Matematici Superioare. BANGKOK, la 30 martie a fost constituit noul guvern tailandez sub preşedinţia mareşalului Pibut Songgram. Noul guvern are o compoziţie marte asemănătoare cu trecutul cabinet.