Scînteia, iulie 1957 (Anul 26, nr. 3947-3972)
1957-07-02 / nr. 3947
Nr. 3947 (Urmare din pag. latură fizică şi sport se datoresc în primul rînd sistemului depăşit de organizare, în care se constată un paralelism de organe conducătoare de sus şi pînă jos, ceea ce a dus la o conducere birocratică şi greoaie şi a lipsit mişcarea sportivă ,de o conducere unitară. C.C.F.S., care avea sarcina conducerii şi îndrumării activităţii sportive, a neglijat aspectul de masă al educaţiei fizice, preocupîndu-se în special de activitatea sportivă de performanţă Aceasta s-a reflectat şi în munca asociaţiilor şi colectivelor sportive, care au pus la fel în centrul preocupărilor lor activitatea sportivă de performanţă. Centralismul excesiv şi metodele de muncă folosite de C.C.F.S. au creat de fapt o situaţie în care cadrele obşteşti din diferite comisii sportive au fost puse în situaţia de a nu putea rezolva problemele tehnice ale disciplinei sportive respective. Aceasta a dus la îndepărtarea multor cadre obşteşti de la preocupările mişcării sportive. Practica din ultimii ani a dovedit că existenţa mai multor asociaţii sport. Crearea unei largi organizaţii obşteşti pe principiul centralismului democratic, Uniunea de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Romînă (U.C.F.S.), ca organ unic de conducere, îndrumare şi organizare a activităţii de cultură fizică şi sport din R. P. Romînă. Comitetul pentru cultură fizică şi sport (organul central şi organele locale) şi asociaţiile sportive îşi încetează activitatea în mod treptat pe măsura organizării Uniunii de cultură fizică şi sport. Uniunea de cultură fizică şi sport îşi va desfăşura activitatea sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Pentru asigurarea coordonării activităţii de cultură fizică cu cea economică şi de sănătate, Uniunea de cultură fizică şi sport va întocmi planurile de dezvoltare, de investiţii şi financiare ale mişcării de cultură fizică în conformitate cu directivele Consiliului de MiiiiŞtri. U.C.F.S. elaborează obiectivele mişcării sportive din R. P. Romînă, calendarul sportiv intern şi Internaţional, se ocupă de propaganda sportivă internă şi internaţională, organizează marile competiţii de masă, se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare mişcării sportive, orientează şi sprijină activitatea de cercetări ştiinţifice în domeniul culturii fizice, dirijează toate fondurile alocate mişcării sportive, investiţiile şi construcţiile în domeniul sportiv, subvenţionează federaţiile sportive. Una dintre sarcinile principale ale U.C.F.S. va fi dezvoltarea mişcării sportive în mediul sătesc. U.C.F.S. va avea consilii regionale, orăşeneşti şi raionale. Uniunea de cultură fizică şi sport va conduce şi îndruma colectivele, cluburile (inclusiv cele militare) şi federaţiile sportive. Uniunea de cultură fizică şi sport va îndruma activitatea Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi. Membrii actualelor asociaţii sportive vor deveni membri ai Uniunii de cultură fizică şi sport. 2. Colectivele sportive vor fi baza organizatorică a activităţii de cultură fizică şi sport a maselor. Ele vor fi organizate şi în viitor pe principiul locului de producţie, pe întreprinderi. cire constituie o frînă în atragerea maselor largi la activitatea de cultură fizică şi sport. Sindicatele, U.T.M., sfaturile populare, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Centrocoop şi celelalte organe şi organizaţii interesate nu au acordat atenţia cuvenită dezvoltării culturii fizice. Lipsurile existente se datoresc şi slabei preocupări a organelor şi organizaţiilor de partid faţă de problemele dezvoltării continue a culturii fizice. Neglijînd problema principală a educaţiei fizice a oamenilor muncii, caracterul de masă al acesteia, unele organe şi organizaţii de partid s-au ocupat mai mult de soluţionarea unor probleme locale de mică importanţă ale activităţii sportive competiţionale. In vederea creării condiţiilor necesare dezvoltării culturii fizice şi sportului în concordanţă cu dezvoltarea economică şi politică a Republicii Populare Romíne, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române instituţii, cooperative meşteşugăreşti, şcoli, O.M.T., G.A.S. şi cămine culturale. Colectivele sportive de pe lîngă casele de ofiţeri se vor organiza şi vor funcţiona ca şi celelalte colective sportive. In ceea ce priveşte educaţia fizică a ostaşilor din unităţile militare, M.F.A. şi M.A.I. vor elabora programele de educaţie fizică, cu sprijinul U.C.F.S. Colectivele sportive vor pune în centru activităţii lor introducerea gimnasticii de producţie, atragerea oamenilor muncii în trecerea normelor M.M.A., participarea la spartachiade, manifestaţii cultural-sportive, precum şi alte forme atractive şi recreative ale sportului de masă. In cadrul colectivelor sportive vor funcţiona secţii pe ramuri de sport, care vor putea participa în competiţiile cu caracter intern, orăşenesc, regional sau republican. Colectivul sportiv este condus de un consiliu ales de adunarea generală a membrilor săi. 3. înfiinţarea de cluburi sportive — persoane juridice — avînd sarcina de a se ocupa de activitatea sportivă de performanţă. Vor putea fi organizate cluburi sportive sindicale, studenţeşti, militare, cooperatiste, săteşti etc. Cluburile sportive se vor organiza pe principiul teritorial sau pe lîngă întreprinderi mari. Cluburile sportive militare se vor organiza şi vor funcţiona pe acelaşi principiu ca şi celelalte cluburi. Cluburile vor fi încadrate cu personal tehnic şi administrativ de specialitate. Ele vor avea la dispoziţie baze sportive corespunzătoare. 4. Activitatea sportivă extraşcolară a elevilor se va desfăşura în cercurile şi colectivele sportive de pe lîngă şcoli şi în cadrul şcolilor sportive de elevi, sub conducerea U.T.M. şi profesorilor de educaţie fizică. Participarea elevilor în cluburile sportive se va reglementa prin instrucţiuni speciale. Activitatea sportivă competiţională a elevilor o vor forma campionatele şcolare, campionatele republicane de juniori şi spartachiada tineretului. Activitatea sportivă a copiilor şi pionierilor va fi organizată de organizaţiile de pionieri în cadrul şcolilor, palatelor şi caselor de pionieri pe baza programelor elaborate de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, U.T.M. şi U.C.F.S. 5. Transformarea actualelor comisii centrale pe ramuri de sport în federaţii sportive. Federaţia sportivă este persoană juridică, fiind forul tehnic superior al ramurii de sport respective. Federaţiile îşi vor baza activitatea pe munca unui număr mare de cadre voluntare care vor activa în cadrul colegiilor şi comisiilor lor, avînd un număr restrîns de salariaţi. Federaţiile vor fi conduse de către un comitet executiv ales în adunări generale sau conferinţe. Ca organe locale federaţiile vor avea comisii locale (regionale, orăşeneşti sau raionale) pe ramuri de sport, care vor funcţiona pe lîngă consiliile U.C.F.S. respective. 6. Comitetul Olimpic Român va continua să funcţioneze şi în viitor în aceleaşi condiţii ca şi pînă în prezent. 7. In vederea unei mai largi dezvoltări a activităţii de turism Şi excursii se va înfiinţa Asociaţia „Turismul popular", care va activa sub îndrumarea U.C.F.S. Asociaţia va funcţiona pe principiul centralismului democratic şi va avea un consiliu central, consilii locale şi cercuri de turism în întreprinderi. Cheltuielile necesare funcţionării acestei asociaţii vor fi asigurate din veniturile proprii. 8. Ziarele „Sportul popular“, „Uj sport“, precum şi revistele „Cultură fizică şi sport“ şi „Stadion“ vor deveni publicaţii ale U.C.F.S. Celelalte publicaţii tehnice, „Fotbal“, „Şah“ etc., vor trece la federaţiile respective. Activitatea sportivă competiţională care se practică în cadrul A.V.S.A.P., cu excepția sporturilor aviatice, va trece în preocuparea colectivelor şi cluburilor sportive şi a federaţiei respective. A.V.S.A.P. urmează sa se ocupe numai de aspectul aplicativ al unor sporturi: tir, moto etc. 10. Ministerul Finanţelor şi Comitetul de stat pentru preţuri, în colaborare cu U.C.F.S., ministerele producătoare şi Ministerul Comerţului vor reexamina preţul de vînzare al materialelor şi echipamentului sportiv în sensul micşorării preţului acestora. De asemenea se vor crea condiţii avantajoase U.C.F.S. la importul materialelor sportive. Ministerul Finanţelor va lua măsuri de reducere a impozitului pe spectacole ce se percepe la manifestaţiile sportive organizate de U.C.F.S. sau organele sale. Consiliul Central al Sindicatelor împreună cu Ministerul Finanţelor şi cu U.C.F.S. vor elabora instrucţiuni în vederea stabilirii contribuţiei din fondul întreprinderii pentru dezvoltarea educaţiei fizice din întreprinderi şi instituţii. De asemenea ministerele vor elabora instrucţiuni pentru organele lor în subordine privind obligaţia acestora în sprijinirea materială şi morală a acestei activităţi. Cheltuielile necesare pentru organizarea şi funcţionarea cluburilor vor fi asigurate din contribuţia colectivelor sportive, încasări de la manifestaţii sportive etc. Pronosportul, întreprinderea de exploatare a bazelor sportive şi întreprinderea de difuzare a materialelor sportive cu întreaga reţea de desfacere vor trece la Uniunea de cultură fizică şi sport. In vederea asigurării materialelor sportive de calitate şi cu preţuri convenabile şi pentru a reduce importul unor produse de acest fel, unele întreprinderi şi ateliere care au produs şi produc materiale sportive vor trece sub conducerea U.C.F.S. Organele de partid regionale, raionale şi orăşeneşti, precum şi din instituţii şi întreprinderi vor trebui să sprijine efectiv alegerea, constituirea şi funcţionarea noilor organe ale mişcării sportive, astfel încît U.C.F.S. să devină o organizaţie puternică, capabilă să mobilizeze masele largi de oameni ai muncii în practicarea educaţiei fizice Organele die partid vor răspunde la activitatea desfăşurată de U.C.F.S. Ele vor veghea ca în U.C.F.S. să fie alese elemente cinstite, capabile să conducă cu succes mişcarea de cultură fizică Se recomandă sindicatelor să se ocupe de problema culturii fizice ca de o parte integrantă a activităţii sindicale, ca un mijloc important în realizarea unei munci de înaltă productivitate, de întărire a sănătăţii oamenilor muncii, de folosire plăcută şi utilă a timpului lor liber. Principala atenţie va trebui să fie acordată atragerii membrilor de sindicat şi a familiilor acestora în practicarea educaţiei fizice şi asigurării mijloacelor materiale necesare dezvoltării acestei activităţi. U.T.M. va trebui să devină principalul factor de mobilizare a maselor de tineri de la oraşe şi sate în practicarea educaţiei fizice. Fiecare utemist trebuie să devină un purtător al insignei G.M.A. In întreprinderi utemiştii trebuie să devină membri de frunte ai colectivului sportiv. De asemenea U.T.M. trebuie să organizeze activitatea cultural sportivă în parcurile de cultură şi odihnă. U.T.M. va organiza concursuri sportive locale şi va mobiliza tineretul în acţiunea de amenajare şi întreţinere a bazelor sportive. O sarcină importantă revine organizaţiilor de U.T.M. de a se ocupa de educaţia moral-politică a tinerilor sportivi. Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale va lua măsuri pentru o mai bună organizare a controlului medical al celor care practică educaţia fizică şi sportul. De asemenea va lua măsuri pentru a extinde practicarea culturii fizice medicale în unităţile sanitare şi va sprijini introducerea ei în întreprinderi. Sfaturile populare trebuie să asigure posibilităţi cît mai largi de dezvoltare a culturii fizice şi sportului. In acest scop se vor construi şi amenaja baze sportive folosind şi fonduri din autoimpunere şi mobilizînd cetăţenii la muncă voluntară. Măsurile privind reorganizarea activităţii de cultură fizică urmează a fi luate în mod treptat, în aşa fel încît să nu dăuneze bunei desfăşurări a activităţii sportive în curs. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri îşi exprimă convingerea că măsurile cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport, avînd sprijinul miilor de cadre obşteşti, vor determina un nou avînt în dezvoltarea culturii fizice şi sportului în Republica Populară Romînă. HOTARIREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport din Republica Populară Romînă Hotărăsc: Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, GH. GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, CHIVU STOICA iMne ?i comentarii! Mai avefi ceva de adăugat? ficare a cunoştinţelor, ci nivelului de conştiinţă şi ,, şi de îmbogăţire a lor, de combativitate. • de orientare a cursanţilor Credeam că de acest lu- ' ’ asupra problemelor im- cru ştia şi biroul organiportante ale construcţiei zaţiei de bază de la „Arsocialiste, de ridicare a mătura“... Să vină un delegat! Seminar recapitulativ la cursul seral de partid de la fabrica „Armătura" din Capitală. Cursanţii iau cuvîntul. Propagandista Dumitru Constantinescu conduce. Frapează de la început faptul că tovarăşii cursanţi îşi citesc pur şi simplu însemnările bătute la maşină pe nişte foi de hîrtie. Propagandista care conduce seminarul nu pare deosebit de surprinsă. Are o singură observaţie . — Ţine hîrtia mai aproape de ochi, tovarăşe. Să poţi citi mai bine. Se obişnuieşte la seminariile recapitulative, după ce se termină expunerea unui cursant, să se vină cu complectări şi precizări. Propagandista pune şi ea, invariabil, întrebarea: — Mai aveţi ceva de adăugat ? Dacă nu, trecem la problema următoare... Propagandista a apreciat astfel seminarul şi contribuţia cursanţilor: — Seminarul s-a desfăşurat mulţumitor. Aş putea spune chiar bine. Fiecare a vorbit în limita posibilităţilor lui. Dacă ar fi urmat iarăşi întrebarea : —* Mai aveţi ceva de adăugat ? —— am fi răspuns . Am mai avea de adăugat că ne îndoim de caracterul „mulţumitor“ al seminarului. Am mai avea de adăugat că nu sîntem de acord cu aprecierea dată de propagandistă: „Fiecare a vorbit în limita posibilităţilor lui“. Fiecare a vorbit sub posibilităţile lui, în limita nu a posibilităţilor ci a nivelului destul de scăzut al discuţiilor cu care s-a mulţumit propagandista şi, desigur, şi biroul organizaţiei de bază care n-a vegheat pentru a asigura un nivel mai înalt al seminarului. Am mai avea de adăugat că aceste seminarii recapitulative nu sunt nu dmai un prilej de veri-Tovarăşul Surlaşu, directorul Trustului postat Timişoara, a fost învinuit de nepăsare. Cu ce a greşit el ? La toate insistenţele Departamentului GOSTAT din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii nu a trimis decît la sfîrşitul lunii mai un delegat la Bucureşti pentru a ridica broşurile în legătură cu măsurile pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare. — Bine, bine, dar de ce era nevoie să vină delegaţi la Bucureşti ? Nu există poştă, tren ? se va întreba cititorul. Ce te faci însă dacă unii funcţionari din Departamentul GOSTAT sunt de altă părere. — Trebuia să vină un delegat ca să... încarce pachetele în tren — zic ei. Straşnică idee — veţi spune şi unde mai pui că aceasta este o practică permanentă. Birocraţii dau o notă telefonică şi îndată pornesc pe drumuri zeci de oameni cu patalama de delegaţi. La Bucureşti au sosit 15 delegaţi. Broşurile, cu sau fără delegaţi, au ajuns la destinaţie tot cu trenul, la regiuni altă poveste : sosesc la rîndul lor 400 delegaţi din gospodăriile de stat. Cheltuieli de tren, deplasare, vreme pierdută, într-atîta a prins rădăcini practica chemării şi trimiterii de delegaţi încît n-ar fi de mirare dac-am afla că la Departamentul GOSTAT s-a cerut trusturilor să trimită delegaţi la Bucureşti spre a duce ei la poşta centrală adresele trimise trusturilor. Ce părere are conducerea ministerului ? sCÎNTEIA Comemorarea victimelor pogromului de la Iaşi La cimitirul evreiesc din Iaşi a avut loc duminică dimineaţa cea de-a 16-a comemorare a victimelor pogromului din 29 iunie 1941 dezlănţuit din ordinul bandelor fascisto-antonesciene asupra populaţiei paşnice evreieşti. INFORMAŢII • In cadrul schimburilor culturale dintre ţara noastră şi R. P. Chineză, luni la amiază a sosit în Capitală o delegaţie de arhitecţi chinezi care vor face un schimb de experienţă cu membrii Uniunii Arhitecţilor şi se vor documenta asupra arhitecturii din R.P.R. ■ In sala de consiliu a C.C. al U.Ţ.M. a avut loc luni dimineaţa festivitatea înmînării premiilor participanţilor la Concursul naţional de creaţie muzicală iniţiat de C.C. al U.Ţ.M., în colaborare cu Uniunea Compozitorilor şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Romînă în cinstea Festivalului de la Moscova. Unele din lucrările premiate vor fi trimise juriului Concursului internaţional muzical organizat la Moscova cu prilejul Festivalului. ■ La invitaţia Tineretului Popular din Iugoslavia zilele acestea a părăsit Capitala o delegaţie a U.T.M. pentru a participa la Seminarul internaţional „Tineretul şi dezvoltarea modernă industrială“, organizat la Dubrovnik între 1 — 10 iulie. II La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS, din 30 iunie 1957, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : NZN; FWL; UFG; CYU: AFiP: IRR ; FCW; YVZ. (Agerpres) Cursa prieteniei „Bucureşti — Sofia" Prima etapă dominată de ciclişti români BRĂILA (trimisul „Scînteii“). — Etapa Bucureşti-Brăila a cursei „Bucureşti-Sofia“, cu un traseu plat, a fost totuşi deosebit de dificilă prin lungimea ei (28 km) Şi prin ploaia torenţială care în cîteva rînduri i-a însoţit pe concurenţi. Chiar de la plecare, bulgarul Slavcev are o pană şi nu va mai putea reintra în pluton. La Afumaţi, după numai 5 km. de la plecare, brăneanul Ion Vasile iniţiază o evadare la care se alătură Şelaru, Poreceanu, Tudose Calcişcă, Folbert, Klein şi bulgarii A. Asenov şi N. Filipov. Aceştia au rulat foarte susţinut şi, trecînd pe rînd la „trenă“, şi-au creat pînă la jumătatea traseului un avans de circa 7 minute. La un moment dat, Nencio Hristov abandonează. Se pare că cunoscutul alergător bulgar e prea obosit după eforturile depuse în „Cursa păcii“ şi recent în „Turul Bulgariei“, pe care după cuib se ştie le-a cîştigat. Brăila. Pe strada principală primul intră A. Şelaru, care trece linia de sosire în aplauzele entuziaste ale brăilenilor. După 21 secunde sosesc apoi Poreceanu, Calcişcă, Filipov şi ceilalţi ciclişti din primul pluton. Următorii sosesc după 10’22”. Dintre primii 21 ciclişti sosiţi la Brăila 18 sunt români şi 3 bulgari. Azi, etapa a 2-a Brăila-Galaţi-Brăila-Buzău (168 km.). Plecarea corului popular din Omsk Luni seara a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre patrie. Corul popular rus din Omsk care a făcut un turneu în ţara noastră la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S. La plecare, în Gara de Nord, solii artei populare sovietice au fost conduşi de reprezentanţi ai Consiliului General A.R-L.U.S., ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, de oameni de artă şi cultură, conducători şi membri ai marilor ansambluri artistice din Capitală, ai formaţiilor artistice de amatori din întreprinderi şi instituţii, echipe de dansuri populare, activişti ai A.R.L.U.S.-ului, care au oferit oaspeţilor buchete de flori. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. (Agerpres) „FIACARA" apare sâptâmînal Incepînd cu ultimul său număr, 13 (110) din 29 iunie, revista social-politică și literar-artistică „Flacăra“ a început să apară săptămînal. Numerele săptămînale vor cuprinde reportaje din diferite ţări, fotografii transmise prin radio şi telefoto, rubrici speciale, cum ar fi rubrica critică „Te văd, te văd“, fotoghicitori, concursuri, rubrica de curiozităţi „In jurul globului“, planşe în culori, reproduceri de artă. Cetăţenii patriei noastre îşi vor consacra toate eforturile apărării cauzei păcii — Marea adunare publică de la Arenele Libertăţii convocată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii — Luni după-amiază a avut loc la Arenele Libertăţii o mare adunare publică convocată de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă. In cadrul adunării au luat cuvîntul membri ai delegaţiei poporului nostru care au participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, dintre 10—16 iunie 1957. In prezidiul adunării au luat loc: acad. Mihail Ralea, membru în Consiliul Mondial al Păcii, acad. dr. V. Mârza prof. Florica Mezincescu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, acad. Geo Bogza, prof. Gr. Geamănu, Sanda Rangheţ, episcopul Teoctist Botoşăneanul, scriitorul Marcel Breslaşu, sculptorul Ştefan Csomssy, distins cu medalia de aur a păcii, Maria Moraru, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Lungu, C. Paraschivescu-Bălăceanu, general locotenent în rezervă Ilie Creţulescu, prof. univ. Jean Livescu, E. Robotoş, dr. Elefia Vîjcoci, secretară a C.F.D.R., Petre Gheorghe, secretar al C.C. al U.T.M., I. Moldoveanu, muncitor fruntaş la uzinele „Timpuri Noi“, şi Valeria Matei, ţesătoare fruntaşă la F.R.B. Adunarea a fost deschisă de acad. M. RADEA, membru în Consiliul Mondial al Păcii, vicepreşedinte al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă. Vorbitorul a subliniat că recenta sesiune a Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo a chemat popoarele să lupte cu energie mereu sporită pentru a obţine rezolvarea celei mai arzătoare probleme a zilelor noastre — problema înlăturării primejdiei unui război atomic, şi, ca o primă măsură pentru atingerea acestui ţel, încetarea imedată a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen, care de pe acum ameninţă sănătatea şi viaţa a milioane de oameni. Stă în puterea popoarelor să se pună capăt acestor primejdii — iată ce au arătat la Colombo cu toată convingerea solii sutelor de milioane de partizani ai păcii de pe toate continentele. A luat apoi cuvîntul acad. dr. VASILE MIRZA, membru în Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă, conducătorul delegaţiei poporului nostru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo. Vorbitorul a arătat că sesiunea de la Colombo a fost una dintre adunările internaţionale cele mai reprezentative şi mai importante consacrată problemelor păcii şi slăbirii încordării internaţionale care s-a ţinut în ultimii ani. Cu o mare atenţie şi interes , a subliniat vorbitorul — a fost ascultat cuvîntul lui Aleksandr Korneiciuk, delegatul sovietic. El a arătat că dintre cele trei mari puteri care deţin în prezent arme nucleare — S.U.A., Anglia şi U.R.S.S. —numai Uniunea Sovietică s-a declarat gata să încheie un acord în vederea încetării experienţelor nucleare, Guvernele S.U.A. şi Angliei n-au dat însă pînă în prezent dovadă de bunăvoinţă faţă de propunerile Uniunii Sovietice, ele căutînd pe toate căile să tărăgăneze rezolvarea acestei probleme vitale. In încheiere, vorbitorul a subliniat contribuţia activă pe care delegaţia poporului nostru a adus-o la lucrările sesiunii de la Colombo, atît în şedinţele plenare cît şi în cadrul lucrărilor pe comisii. A luat apoi cuvîntul acad. GEO BOGZA, membru al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, care a împărtăşit din impresiile culese cu prilejul călătoriei în Ceylon. Această insulă — a spus printre altele vorbitorul — care întrunea în conturul ei geografic şi forma unei inimi omeneşti şi forma unei lacrimi, plînsă parcă de un întreg continent şi pe al cărei teritoriu — fierbinte, vibrant, evocator şi patetic — aveau să se adune fii şi fiice ale tuturor popoarelor pentru a se ridica în apărarea unei cauze sfinte, s-a aşezat în mintea mea din primul ceas într-o lumină deosebită. In continuare, vorbitorul a evocat pagini din istoria Ceylonului şi a vorbit despre însemnătatea sesiunii de la Colombo. Tov. Florica Mezincescu, vicepreşedinte al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a dat citire moţiunii adresată de cetăţenii Capitalei Consiliului mondial al păcii. Sîntem convinşi — se spune între altele în moţiune — că sutele de milioane de oameni iubitori de pace de pe toate continentele, sprijinind hotărîrile sesiunii de la Colombo, desfăşurînd cu o energie mereu sporită campania pentru interzicerea experienţelor cu arme nucleare, vor traduce în viaţă acest deziderat scump al întregii lumi. Asigurăm Consiliul mondial al păcii că fiecare cetăţean al ţării noastre, „conştient de răspunderea ce-i revine pentru viitorul său şi al familiei sale, pentru viitorul întregii umanităţi, îşi va consacra şi de aici înainte toate eforturile apărării măreţei cauze a păcii şi prieteniei între popoare. Scriitorul Marcel Breslaşu, membru în Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a dat citire telegramei adresate de participanţii la adunare subcomitetului comisiei Q.PilL pentru dezarmare. Susţinem din toată inima propunerile Uniunii Sovietice în vederea încheierii unui acord imediat pentru încetarea sau suspendarea pe timp de 2—3 ani a acestor experienţe — se spune în telegramă. Cerem ca guvernele Statelor Unite şi Angliei să dea ascultare cerinţei arzătoare a opiniei publice mondiale şi să colaboreze în mod practic in vederea sistării cursei înarmărilor şi a înlăturării primejdiei unui război atomic. Textele moţiunii şi telegramei au fost subliniate prin puternice aplauze. Cei prezenţi au manifestat îndelung pentru pace şi colaborare rodnică între toate ţările lumii, pentru interzicerea folosirii armelor nucleare şi a experimentărilor lor. (Agerpres) TELEGRAME EXTERN Sărbătorirea Zilei flotei aeriene a U. R. Sere MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 iunie la Palatul sporturilor de pe stadionul central „Lenin“ din Moscova a avut loc o şedinţă festivă consacrată Zilei flotei aeriene a U.R.S.S., la care au participat peste 10.000 de persoane. In prezidiu se aflau mareşalul Jukov, ministrul Apărării al U.R.S.S., mareşalii Konev, Rokossovski, Budionnîi,ligariov, prim-mareşal de aviaţie, şi alţi comandanţi superiori ai armatei sovietice. Şedinţa festivă a fost deschisă de mareşalul de aviaţie Verşinin, comandantul şef al forţelor militare aeriene ale armatei sovietice, care în cuvîntul său introductiv a vorbit despre istoria flotei militare aeriene, despre meritele ei în faţa ţării. Verşinin a arătat că în anii de după război forţele militare aeriene ale U.R.S.S. au devenit şi mai puternice. Ele sunt înzestrate cu tehnică aeronautică de prim rang şi sunt capabile ca, alături de celelalte genuri de trupe, să apere oricînd cuceririle Revoluţiei din Octombrie. Apoi ostaşii aviatori şi lucrătorii industriei de avioane au fost salutaţi de reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti din Moscova. Cele mai noi avioane sovietice cu reacţie au sburat la 1 Mai 1957 pe deasupra Pieţei Roşii din Moscova Generalul de armată I. Gosniak despre vizita sa în U. R. S. S. BELGRAD 30 (Agerpres). — Generalul de armată Ivan Gosniak, secretar de stat pentru problemele apărării naţionale a R. P. F. Iugoslavia, care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a declarat unui redactor al ziarului „Narodna Armia“ următoarele : In Uniunea Sovietică am fost primiţi cu deosebită căldură şi prietenie, am fost înconjuraţi de malt respect şi ni s-au făcut onoruri militare. Pretutindeni am fost intimpinaţi cu cordialitate şi prietenie. Ni s-a dat posibilitate sa vizităm o serie de Academii militare. Am vizitat de asemenea unele unităţi ale armatei sovietice, flotei şi forţelor militare aeriene. Tot ce am văzut acolo ne-a impresionat foarte puternic. Se poate trage concluzia că armata sovietică este o armată modernă, ajunsă la perfecţiune, că efectivul ei are o mare experienţă militară şi îşi perfecţionează neîncetat cunoştinţele. Sunt convins că contactele pe care le-am stabilit cu conducătorii armatei sovietice sunt foarte utile şi că vizitarea Uniunii Sovietice şi a forţelor sale armate va contribui fără îndoială la întărirea continuă a relațiilor între țările noastre. Pag. 3 Intîmplări din lumea întreagă SUNAKAWA SPUNE NU ! AMERICANILOR TOKIO 30 (Agerpres). — TASS. — La 29 iunie au plecat din Tokio spre Sunakawa, unde comandamentul forţelor armate ale S.U A. intenţionează să creeze o bază atomică, mulţi locuitori ai capitalei — studenţi, muncitori, reprezentanţi ai multor organizaţii obşteşti, deputaţi ai parlamentului — pentru a declara încă odată că sînt hotărîţi să lupte pentru lichidarea bazelor americane pe pămîntul japonez. La mitingul care a avut loc la Sunakawa s-a hotărît ca atunci cind vor începe lucrările de recunoaştere a terenului, să se trimită zilnic la Sunakawa 2.000 de muncitori şi studenţi pentru a împiedica aceste lucrări. ÎNCĂ O VICTIMA LA HIROŞIMA HIROŞIMA 30 (Agerpres). — Agenţia United Press relatează că Taiko Nimoto, o femeie japoneză în vîrstă de 30 de ani, a murit de leucemie cronică, boală contractată de pe urma bombardamentului atomic efectuat asupra acestui oraş de către americani în cursul celui de-al doilea război mondial. CE LEGI VOTEAZĂ BUNDESTAGUL DE LA BONN BONNI (Agerpres). — După cum anunţă agenţia vest-germană D. P. A., la 28 iunie Bundestagul de la Bonn a adoptat, împotriva voturilor social-democraţilor, un proiect de lege care permite purtarea vechilor decoraţii, inclusiv a distincţiilor acordate in cursul războiului Hitlerist de agresiune. Cind ministrul de Interne, Schroeder, a luat cuvîntul în şedinţa Bundestagului pentru a apăra acest proiect de lege, de pe băncile social-democraţilor s-au auzit strigăte de „nazist", (Schroeder este un fost conducător ş.A.) şi „ruşine“, BONN 30 (Agerpres). Ministerul de Război de la Bonn a anunţat oficial că primele unităţi ale armatei vest-germane vor fi trecute în mod oficial sub comanda N.A.T.O. la data de 1 iulie NEBUNIE AJUNSA LA PAROXISM Ziarul „Fibre Belgium»“ a publicat o notă pe care o redăm mai jos . Aflîndu-se într-o cafenea Janine Hendrick, in vîrstă de 23 ani, a început să danseze rock’n roll, in viitoarea dansului ea a căzut și și-a fracturat coloana vertebrală Transportată la spital, cu toate îngrijirile primite, J. Hendrick a încetat din viață.