Scînteia, iulie 1957 (Anul 26, nr. 3947-3972)

1957-07-02 / nr. 3947

Nr. 3947 (Urmare din pag. l­a­­tură fizică şi sport se datoresc în primul rînd sistemului depăşit de organizare, în care se constată un paralelism de organe conducătoare de sus şi pînă jos, ceea ce a dus la o conducere biro­cratică şi greoaie şi a lipsit mişcarea sportivă ,de o conducere unitară. C.C.F.S., care avea sarcina condu­cerii şi îndrumării activităţii sportive, a neglijat aspectul de masă al educa­­ţiei fizice, preocupîndu-se în special de activitatea sportivă de performanţă Aceasta s-a reflectat şi în munca aso­ciaţiilor şi colectivelor sportive, care au pus la fel în centrul preocupărilor lor activitatea sportivă de performanţă. Centralismul excesiv şi metodele de muncă folosite de C.C.F.S. au creat de fapt o situaţie în care cadrele ob­şteşti din diferite comisii sportive au fost puse în situaţia de a nu putea re­zolva problemele tehnice ale disciplinei sportive respective. Aceasta a dus la îndepărtarea multor cadre obşteşti de la preocupările mişcării sportive. Practica din ultimii ani a dovedit că existenţa mai multor asociaţii spor­t. Crearea unei largi organizaţii ob­şteşti pe principiul centralismului de­mocratic, Uniunea de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Romînă (U.C.F.S.), ca organ unic de conducere, îndru­mare şi organizare a activităţii de cul­tură fizică şi sport din R. P. Romînă. Comitetul pentru cultură fizică şi sport (organul central şi organele lo­cale) şi asociaţiile sportive îşi înce­tează activitatea în mod treptat pe măsura organizării Uniunii de cultură fizică şi sport. Uniunea de cultură fizică şi sport îşi va desfăşura activitatea sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Român. Pentru asigurarea coordonării activi­tăţii de cultură fizică cu cea economică şi de sănătate, Uniunea de cultură fi­zică şi sport va întocmi planurile de dezvoltare, de investiţii şi financiare ale mişcării de cultură fizică în confor­mitate cu directivele Consiliului de Mi­­iiiŞtri. U.C.F.S. elaborează obiectivele miş­cării sportive din R. P. Romînă, calen­darul sportiv intern şi Internaţional, se ocupă de propaganda sportivă in­ternă şi internaţională, organizează marile competiţii de masă, se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea cadre­lor necesare mişcării sportive, orien­tează şi sprijină activitatea de cerce­tări ştiinţifice în domeniul culturii fi­zice, dirijează toate fondurile alocate mişcării sportive, investiţiile şi cons­trucţiile în domeniul sportiv, sub­venţionează federaţiile sportive. Una dintre sarcinile principale ale U.C.F.S. va fi dezvoltarea mişcării sportive în mediul sătesc. U.C.F.S. va avea consilii regionale, orăşeneşti şi raionale. Uniunea de cultură fizică şi sport va conduce şi îndruma colectivele, clubu­rile (inclusiv cele militare) şi federa­ţiile sportive. Uniunea de cultură fizică şi sport va îndruma activitatea Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi. Membrii actualelor asociaţii sportive vor deveni membri ai Uniunii de cul­tură fizică şi sport. 2. Colectivele sportive vor fi baza organizatorică a activităţii de cultură fizică şi sport a maselor. Ele vor fi organizate şi în viitor pe principiul locului de producţie, pe întreprinderi. cire constituie o frînă în atragerea ma­selor largi la activitatea de cultură fi­zică şi sport. Sindicatele, U.T.M., sfaturile popu­lare, Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii, Ministerul Sănătăţii şi Prevede­rilor Sociale, Centrocoop şi celelalte organe şi organizaţii interesate nu au acordat atenţia cuvenită dezvoltării culturii fizice. Lipsurile existente se datoresc şi slabei preocupări a organelor şi orga­nizaţiilor de partid faţă de problemele dezvoltării continue a culturii fizice. Neglijînd problema principală a­ edu­caţiei fizice a oamenilor muncii, carac­terul de masă al acesteia, unele orga­ne şi organizaţii de partid s-au ocupat mai mult de soluţionarea unor proble­me locale de mică importanţă ale ac­tivităţii sportive competiţionale. In vederea creării condiţiilor nece­sare dezvoltării culturii fizice şi spor­tului în concordanţă cu dezvoltarea economică şi politică a Republicii Populare Romíne, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române instituţii, cooperative meşteşugăreşti, şcoli, O.M.T., G.A.S. şi cămine cultu­rale. Colectivele sportive de pe lîngă ca­sele de ofiţeri se vor organiza şi vor funcţiona ca şi celelalte colective spor­tive. In ceea ce priveşte educaţia fizi­că a ostaşilor din unităţile militare, M.F.A. şi M.A.I. vor elabora progra­mele de educaţie fizică, cu sprijinul U.C.F.S. Colectivele sportive vor pune în cen­tru­ activităţii lor introducerea gim­nasticii d­e producţie, atragerea oame­nilor muncii în trecerea normelor M.M.A., participarea la spartachiade, manifestaţii cultural-sportive, precum şi alte forme atractive şi recreative ale sportului de masă. In cadrul colectivelor sportive vor funcţiona secţii pe ramuri de sport, care vor putea participa în competiţiile cu caracter intern, orăşenesc, regional sau republican. Colectivul sportiv este condus de un consiliu ales de adunarea generală a membrilor săi. 3. înfiinţarea de cluburi sportive — persoane juridice — avînd sarcina de a se ocupa de activitatea sportivă de performanţă. Vor putea fi organizate cluburi sportive sindicale, studenţeşti, militare, cooperatiste, săteşti etc. Cluburile sportive se vor organiza pe principiul teritorial sau pe lîngă în­treprinderi mari. Cluburile sportive militare se vor or­ganiza şi vor funcţiona pe acelaşi prin­cipiu ca şi celelalte cluburi. Cluburile vor fi încadrate cu perso­nal tehnic şi administrativ de specia­litate. Ele vor avea la dispoziţie baze sportive corespunzătoare. 4. Activitatea sportivă extraşcolară a elevilor se va desfăşura în cercurile şi colectivele sportive de pe lîngă şcoli şi în cadrul şcolilor spor­tive de elevi, sub conducerea U.T.M. şi profesorilor de educaţie fizică. Participarea elevilor în cluburile spor­tive se va reglementa prin instruc­ţiuni speciale. Activitatea sportivă competiţională a elevilor o vor forma campionatele şcolare, campionatele re­publicane de juniori şi spartachiada tineretului. Activitatea sportivă a copiilor şi pio­nierilor va fi organizată de organiza­ţiile de pionieri în cadrul şcolilor, pa­­­latelor şi caselor de pionieri pe baza programelor elaborate de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, U.T.M. şi U.C.F.S. 5. Transformarea actualelor comisii centrale pe ramuri de sport în federa­ţii sportive. Federaţia sportivă este persoană ju­ridică, fiind forul tehnic superior al ramurii de sport respective. Federaţiile îşi vor baza activitatea pe munca unui număr mare de cadre voluntare care vor activa în cadrul co­­legiilor şi comisiilor lor, avînd un nu­măr restrîns de salariaţi. Federaţiile vor fi conduse de către un comitet executiv ales în adunări generale sau conferinţe. Ca organe locale federaţiile vor avea comisii locale (regionale, orăşeneşti sau raionale) pe ramuri de sport, care vor funcţiona pe lîngă consiliile U.C.F.S. respective. 6. Comitetul Olimpic Român va continua să funcţioneze şi în viitor în aceleaşi condiţii ca şi pînă în prezent. 7. In vederea unei mai largi dezvol­tări a activităţii de turism Şi excursii se va înfiinţa Asociaţia „Turismul popular", care va activa sub îndruma­rea U.C.F.S. Asociaţia va funcţiona pe principiul centralismului democratic şi va avea un consiliu central, consilii locale şi cercuri de turism în întreprinderi. Cheltuielile necesare funcţionării aces­tei asociaţii vor fi asigurate din veni­turile proprii. 8. Ziarele „Sportul popular“, „Uj sport“, precum şi revistele „Cultură fizică şi sport“ şi „Stadion“ vor de­veni publicaţii ale U.C.F.S. Celelalte publicaţii tehnice, „Fotbal“, „Şah“ etc., vor trece la federaţiile respective. Activitatea sportivă competiţio­nală care se practică în cadrul A.V.S.A.P., cu excepția sporturilor a­­viatice, va trece în preocuparea colec­tivelor şi cluburilor sportive şi a fede­raţiei respective. A.V.S.A.P. urmează sa se ocupe numai de aspectul apli­cativ al unor sporturi: tir, moto etc. 10. Ministerul Finanţelor şi Comite­tul de stat pentru preţuri, în colabo­rare cu U.C.F.S., ministerele producă­toare şi Ministerul Comerţului vor reexamina preţul de vînzare al mate­rialelor şi echipamentului sportiv în sensul micşorării preţului acestora. De asemenea se vor crea condiţii avantajoase U.C.F.S. la importul ma­terialelor sportive. Ministerul Finanţelor va lua măsuri de reducere a impozitului pe specta­cole ce se percepe la manifestaţiile sportive organizate de U.C.F.S. sau organele sale. Consiliul Central al Sindicatelor îm­preună cu Ministerul Finanţelor şi cu U.C.F.S. vor elabora instrucţiuni în vederea stabilirii contribuţiei din fon­dul întreprinderii pentru dezvoltarea educaţiei fizice din întreprinderi şi in­stituţii. De asemenea ministerele vor elabora instrucţiuni pentru organele lor în subordine privind obligaţia acestora în sprijinirea materială şi morală a aces­tei activităţi. Cheltuielile necesare pentru organi­zarea şi funcţionarea cluburilor vor fi asigurate din contribuţia colectivelor sportive, încasări de la manifestaţii sportive etc. Pronosportul, întreprinderea de ex­ploatare a bazelor sportive şi între­prinderea de difuzare a materialelor sportive cu întreaga reţea de desfacere vor trece la Uniunea de cultură fizică şi sport. In vederea asigurării materialelor sportive de calitate şi cu preţuri conve­nabile şi pentru a reduce importul unor produse de acest fel, unele întreprin­­deri şi ateliere care au produs şi pro­duc materiale sportive vor trece sub conducerea U.C.F.S. Organele de partid regionale, raio­nale şi orăşeneşti, precum şi din insti­tuţii şi întreprinderi vor trebui să spri­jine efectiv alegerea, constituirea şi funcţionarea noilor organe ale mişcării sportive, astfel încît U.C.F.S. să devi­nă o organizaţie puternică, capabilă să mobilizeze masele largi de oameni ai muncii în practicarea educaţiei fizice Organele die partid vor răspunde la activitatea desfăşurată de U.C.F.S. Ele vor veghea ca în U.C.F.S. să fie alese elemente cinstite, capabile să conducă cu succes mişcarea de cultură fizică Se recomandă sindicatelor să se ocu­pe de problema culturii fizice ca de o parte integrantă a activităţii sindicale, ca un mijloc important în realizarea unei munci de înaltă productivitate, de întărire a sănătăţii oamenilor mun­cii, de folosire plăcută şi utilă a timpului lor liber. Principala atenţie va trebui să fie a­­cordată atragerii membrilor de sindi­cat şi a familiilor acestora în practi­carea educaţiei fizice şi asigurării mij­loacelor m­ateriale necesare dezvoltării acestei activităţi. U.T.M. va trebui să devină principa­lul factor de mobilizare a maselor de tineri de la oraşe şi sate în practicarea educaţiei fizice. Fiecare utemist tre­buie să devină un purtător al insignei G.M.A. In întreprinderi utemiştii trebuie să devină membri de frunte ai colectivu­lui sportiv. De asemenea U.T.M. tre­buie să organizeze activitatea cultural sportivă în parcurile de cultură şi odihnă. U.T.M. va organiza concursuri spor­tive locale şi va mobiliza tineretul în acţiunea de amenajare şi întreţinere a bazelor sportive. O sarcină importantă revine organi­zaţiilor de U.T.M. de a se ocupa de educaţia moral-politică a tinerilor sportivi. Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale va lua măsuri pentru o mai bună organizare a controlului medical al celor care practică educaţia fizică şi sportul. De asemenea va lua măsuri pentru a extinde practicarea culturii fizice medicale în unităţile sanitare şi va sprijini introducerea ei în întreprin­deri. Sfaturile populare trebuie să asi­gure posibilităţi cît mai largi de dez­voltare a culturii fizice şi sportului. In acest scop se vor construi şi amenaja baze sportive folosind şi fonduri din autoimpunere şi mobilizînd cetăţenii la muncă voluntară. Măsurile privind reorganizarea acti­vităţii de cultură fizică urmează a fi luate în mod treptat, în aşa fel încît să nu dăuneze bunei desfăşurări a ac­tivităţii sportive în curs. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Mi­niştri îşi exprimă convingerea că mă­surile cu privire la reorganizarea miş­cării de cultură fizică şi sport, avînd sprijinul miilor de cadre obşteşti, vor determina un nou avînt în dezvoltarea culturii fizice şi sportului în Republi­ca Populară Romînă. HOTARIREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport din Republica Populară Romînă Hotărăsc: Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, GH. GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, CHIVU STOICA iMn­e ?i comentarii! Mai avefi ceva de adăugat? ficare a cunoştinţelor, ci nivelului de conştiinţă şi ,, şi de îmbogăţire a lor, de combativitate. •­ de orientare a cursanţilor Credeam că de acest lu- ' ’ asupra problemelor im- cru ştia şi biroul orga­ni­­portante ale construcţiei zaţiei de bază de la „Ar­­socialiste, de ridicare a mătura“... Să vină un delegat! Seminar recapitulativ la cursul seral de partid de la fabrica „Armătura" din Capitală. Cursanţii iau cuvîntul. Propagan­dista Dumitru Constanti­­nescu conduce. Frapează de la început faptul că tovarăşii cursanţi îşi ci­tesc pur şi simplu însem­nările bătute la maşină pe nişte foi de hîrtie. Propa­gandista care conduce se­minarul nu pare deose­bit de surprinsă. Are o singură observaţie . — Ţine hîrtia mai a­­proape de ochi, tovarăşe. Să poţi citi mai bine. Se obişnuieşte la se­­minariile recapitulative, după ce se termină expu­nerea unui cursant, să se vină cu complectări şi precizări. Propagandista pune şi ea, invariabil, întrebarea: — Mai aveţi ceva de adăugat ? Dacă nu, tre­cem la problema urmă­toare... Propagandista a apre­ciat astfel seminarul şi contribuţia cursanţilor: — Seminarul s-a desfă­şurat mulţumitor. Aş pu­tea spune chiar bine. Fie­care a vorbit în limita posibilităţilor lui. Dacă ar fi urmat iarăşi întrebarea : —* Mai aveţi ceva de adăugat ? —— am fi răs­puns . Am mai avea de adău­gat că ne îndoim de ca­racterul „mulţumitor“ al seminarului. Am mai avea de adău­gat că nu sîntem de acord cu aprecierea dată de propagandistă: „Fiecare a vorbit în limita posibi­lităţilor lui“. Fiecare a vorbit sub posibilităţile lui, în limita nu a posibi­lităţilor ci a nivelului des­tul de scăzut al discuţii­lor cu care s-a mulţumit propagandista şi, desigur, şi biroul organizaţiei de bază care n-a vegheat pentru a asigura un ni­vel mai înalt al semina­rului. Am mai avea de a­­dăugat că aceste semina­­rii recapitulative nu sunt nu dmai un prilej de veri-Tovarăşul Surlaşu, di­rectorul Trustului postat Timişoara, a fost învinuit de nepăsare. Cu ce a greşit el ? La toate insistenţele Depar­tamentului GOSTAT din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii nu a trimis decît la sfîrşitul lunii mai un delegat la Bucureşti pentru a ridica broşurile în legătură cu măsurile pentru îmbunătăţirea sis­temului de salarizare. — Bine, bine, dar de ce era nevoie să vină de­legaţi la Bucureşti ? Nu există poştă, tren ? se va întreba cititorul. Ce te faci însă dacă unii funcţionari din De­partamentul GOSTAT sunt de altă părere. — Trebuia să vină un delegat ca să... încarce pachetele în tren — zic ei. Straşnică idee — veţi spune­ şi unde mai pui că aceasta este o prac­tică permanentă. Biro­craţii dau o notă telefo­nică şi îndată pornesc pe drumuri zeci de oameni cu patalama de delegaţi. La Bucureşti au sosit 15 delegaţi. Broşurile, cu sau fără delegaţi, au a­­juns la destinaţie tot cu trenul, la regiuni altă poveste : sosesc la rîndul lor 400 delegaţi din gos­podăriile de stat. Chel­tuieli de tren, deplasare, vreme pierdută, într-atîta a prins rădăcini practica chemării şi trimiterii de delegaţi încît n-ar fi de mirare dac-am afla că la Departamentul GOSTAT s-a cerut trusturilor să trimită delegaţi la Bucu­reşti spre a duce ei la poşta centrală adresele trimise trusturilor. Ce părere are condu­cerea ministerului ? s­C­Î­N­T­E­I­A Comemorarea victimelor pogromului de la Iaşi La cimitirul evreiesc din Iaşi a a­­vut loc duminică dimineaţa cea de-a 16-a comemorare a victimelor pogro­mului din 29 iunie 1941 dezlănţuit din ordinul bandelor fascisto-antones­­ciene asupra populaţiei paşnice e­­vreieşti. INFORMAŢII • In cadrul schimburilor culturale dintre ţara noastră şi R. P. Chineză, luni la amiază a sosit în Capitală o delegaţie de arhitecţi chinezi care vor face un schimb de experienţă cu mem­brii Uniunii Arhitecţilor şi se vor do­cumenta asupra arhitecturii din R.P.R. ■ In sala de consiliu a C.C. al U.Ţ.M. a avut loc luni dimineaţa fes­tivitatea înmînării premiilor participan­ţilor la Concursul naţional de creaţie muzicală iniţiat de C.C. al U.Ţ.M., în colaborare cu Uniunea Compozitorilor şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Ro­mînă în cinstea Festivalului de la Mos­cova. Unele din lucrările premiate vor fi trimise juriului Concursului internaţio­nal muzical organizat la Moscova cu prilejul Festivalului. ■ La invitaţia Tineretului Popular din Iugoslavia zilele acestea a pără­sit Capitala o delegaţie a U.T.M. pen­tru a participa la Seminarul interna­ţional „Tineretul şi dezvoltarea mo­dernă industrială“, organizat la Du­brovnik între 1 — 10 iulie. II La tragerea de amortizare a asi­gurărilor de viaţă ADAS, din 30 iunie 1957, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : NZN; FWL; UFG; CYU: AFiP: IRR ; FCW; YVZ. (Agerpres) Cursa prieteniei „Bucureşti — Sofia" Prima etapă dominată de ciclişti români BRĂILA (trimisul „Scînteii“). — Etapa Bucureşti-Brăila a cursei „Bucu­­reşti-Sofia“, cu un traseu plat, a fost totuşi deosebit de dificilă prin lungi­mea ei (2­8 km) Şi prin ploaia toren­ţială care în cîteva rînduri i-a înso­ţit pe concurenţi. Chiar de la plecare, bulgarul Slavcev are o pană şi nu va mai putea reintra în pluton. La Afumaţi, după numai 5 km. de la ple­care, brăn­eanul Ion Vasile iniţiază o evadare la care se alătură Şelaru, Poreceanu, Tudose Calcişcă, Folbert, Klein şi bulgarii A. Asenov şi N. Fi­­lipov. Aceştia au rulat foarte susţi­nut şi, trecînd pe rînd la „tre­nă“, şi-au creat pînă la jumătatea tra­seului un avans de circa 7 minute. La un moment dat, Nencio Hri­­stov abandonează. Se pare că cu­noscutul alergător bulgar e prea obo­sit după eforturile depuse în „Cursa păcii“ şi recent în „Turul Bulgariei“, pe care după cuib se­ ştie le-a cîşti­­gat. Brăila. Pe strada principală primul intră A. Şelaru, care trece linia de so­sire în aplauzele entuziaste ale brăile­­nilor. După 21 secunde sosesc apoi Po­receanu, Calcişcă, Filipov şi ceilalţi ciclişti din primul pluton. Următorii sosesc după 10’22”. Dintre primii 21 ciclişti sosiţi la Brăila 18 sunt români şi 3 bulgari. Azi, etapa a 2-a Brăila-Galaţi-Brăi­­la-Buzău (168 km.). Plecarea corului popular din Omsk Luni seara a părăsit Capitala în­­dreptîndu-se spre patrie. Corul popular rus din Omsk care a făcut un turneu în ţara noastră la invitaţia Consiliu­lui General A.R.L.U.S. La plecare, în Gara de Nord, solii artei populare sovietice au fost con­­duşi de reprezentanţi ai Consiliului General A.R-L.U.S., ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, de oameni de artă şi cultură, conducători şi mem­bri ai marilor ansambluri artistice din Capitală, ai formaţiilor artistice de amatori din întreprinderi şi instituţii, echipe de dansuri populare, activişti ai A.R.L.U.S.-ului, care au oferit oaspe­ţilor buchete de flori. Au fost de faţă reprezentanţi ai am­basadei Uniunii Sovietice la Bucu­reşti. (Agerpres) „FI­ACARA" apare sâptâmînal Incepînd cu ultimul său număr, 13 (110) din 29 iunie, revista social-po­­litică și literar-artistică „Flacăra“ a început să apară săptămînal. Nume­rele săptămînale vor cuprinde repor­taje din diferite ţări, fotografii trans­mise prin radio şi telefoto, rubrici speciale, cum ar fi rubrica critică „Te văd, te văd“, fotoghicitori, concursuri, rubrica de curiozităţi „In jurul glo­bului“, planşe în culori, reproduceri de artă. Cetăţenii patriei noastre îşi vor consacra toate eforturile apărării cauzei păcii — Marea adunare publică de la Arenele Libertăţii convocată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii — Luni după-amiază a avut loc la Arenele Libertăţii o mare adunare pu­blică convocată de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Ro­mînă. In cadrul adunării au luat cu­­vîntul membri ai delegaţiei poporului nostru care au participat la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo, dintre 10—16 iunie 1957. In prezidiul adunării au luat loc: acad. Mihail Ralea, membru în Con­siliul Mondial al Păcii, acad. dr. V. Mârza prof. Florica Mezincescu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, acad. Geo Bogza, prof. Gr. Geamănu, Sanda Rangheţ, episcopul Teoctist Bo­­toşăneanul, scriitorul Marcel Breslaşu, sculptorul Ştefan Csomssy, distins cu medalia de aur a păcii, Maria Moraru, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Lungu, C. Paraschivescu-Bălăceanu, general locotenent în rezervă Ilie Creţulescu, prof. univ. Jean Livescu, E. Robotoş, dr. Elefia Vîjcoci, secretară a C.F.D.R., Petre Gheorghe, secretar al C.C. al U.T.M., I. Moldoveanu, muncitor frun­taş la uzinele „Timpuri Noi“, şi Va­leria Matei, ţesătoare fruntaşă la F.R.B. Adunarea a fost deschisă de acad. M. RADEA, membru în Consiliul Mon­dial al Păcii, vicepreşedinte al Comi­tetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă. Vorbitorul a subli­niat că recenta sesiune a Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo a chemat popoarele să lupte cu e­­nergie mereu sporită pentru a ob­ţine rezolvarea celei mai arză­toare probleme a zilelor noastre — problema înlăturării primejdiei unui război atomic, şi, ca o primă măsură pentru atingerea acestui ţel, încetarea imedată a experienţelor cu armele ato­mice şi cu hidrogen, care de pe acum ameninţă sănătatea şi viaţa a milioane de oameni. Stă în puterea popoarelor să se pună capăt acestor primejdii — iată ce au arătat la Colombo cu toată convingerea solii sutelor de milioane de partizani ai păcii de pe toate con­tinentele. A luat apoi cuvîntul acad. dr. VA­SILE MIRZA, membru în Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă, conducătorul delegaţiei po­porului nostru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Colombo. Vor­bitorul a arătat că sesiunea de la Co­lombo a fost una dintre adunările in­ternaţionale cele mai reprezentative şi mai importante consacrată probleme­lor păcii şi slăbirii încordării interna­ţionale care s-a ţinut în ultimii ani. Cu o mare atenţie şi interes , a subliniat vorbitorul — a fost ascultat cuvîntul lui Aleksandr Korneiciuk, de­legatul sovietic. El a arătat că dintre cele trei mari puteri care deţin în pre­zent arme nucleare — S.U.A., An­glia şi U.R.S.S. —numai Uniunea So­vietică s-a declarat gata să încheie un acord în vederea încetării experien­ţelor nucleare, Guvernele S.U.A. şi Angliei n-au dat însă pînă în prezent dovadă de bunăvoinţă faţă de propu­nerile Uniunii Sovietice, ele căutînd pe toate căile să tărăgăneze rezolva­rea acestei probleme vitale. In încheiere, vorbitorul a subliniat contribuţia activă pe care delegaţia poporului nostru a adus-o la lucrările sesiunii de la Colombo, atît în şedin­ţele plenare cît şi în cadrul lucrărilor pe comisii. A luat apoi cuvîntul acad. GEO BOG­ZA, membru al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, care a împăr­tăşit din impresiile culese cu prilejul călătoriei în Ceylon. Această insulă — a spus printre al­tele vorbitorul — care întrunea în conturul ei geografic şi forma unei inimi omeneşti şi forma unei lacrimi, plînsă parcă de un întreg continent şi pe al cărei teritoriu — fierbinte, vibrant, evocator şi patetic — aveau să se adune fii şi fiice ale tuturor po­poarelor pentru a se ridica în apăra­rea unei cauze sfinte, s-a aşezat în mintea mea din primul ceas într-o lu­mină deosebită. In continuare, vorbi­torul a evocat pagini din isto­ria Ceylonului şi a vorbit despre însemnătatea sesiunii de la Colombo. Tov. Florica Mezincescu, vicepreşe­dinte al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a dat citire moţiunii adresată de cetă­ţenii Capitalei Consiliului mondial al păcii. Sîntem convinşi — se spune între altele în moţiune — că sutele de mi­lioane de oameni iubitori de pace de pe toate continentele, sprijinind ho­­tărîrile sesiunii de la Colombo, des­­făşurînd cu o energie mereu sporită campania pentru interzicerea expe­rienţelor cu arme nucleare, vor tra­duce în viaţă acest deziderat scump al întregii lumi. Asigurăm Consiliul mondial al păcii că fiecare cetăţean al ţării noastre, „conştient de răspunderea ce-i revine pentru viitorul său şi al familiei sale, pentru viitorul întregii umanităţi, îşi va consacra şi de aici înainte toate eforturile apărării măreţei cauze a păcii şi prieteniei între popoare. Scriitorul Marcel Breslaşu, membru în Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a dat citire telegramei adresate de participanţii la adunare subcomitetului comisiei Q.Pi­lL pentru dezarmare. Susţinem din toată inima propune­rile Uniunii Sovietice în vederea în­cheierii unui acord imediat pentru în­cetarea sau suspendarea pe tim­p de 2—3 ani a acestor experienţe — se spune în telegramă. Cerem ca guvernele Statelor Unite şi Angliei să dea ascultare cerinţei arzătoare a opiniei publice mondiale şi să colaboreze în mod practic in vederea sistării cursei înarmărilor şi a înlăturării primejdiei unui război atomic. Textele moţiunii şi telegramei au fost subliniate prin puternice aplauze. Cei prezenţi au manifestat îndelung pentru pace şi colaborare rodnică în­tre toate ţările lumii, pentru interzice­rea folosirii armelor nucleare şi a ex­perimentărilor lor. (Agerpres) T­ELEGRAME EXTERN Sărbătorirea Zilei flotei aeriene a U. R. Se­re MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 iunie la Palatul sporturilor de pe stadionul central „Le­nin“ din Moscova a avut loc o şedinţă festivă consacrată Zilei flotei aeriene a U.R.S.S., la care au participat peste 10.000 de persoane. In prezidiu se aflau mareşalul Jukov, ministrul Apărării al U.R.S.S., mare­şalii Konev, Rokossovski, Budionnîi,­ligariov, prim-mareşal de aviaţie, şi alţi comandanţi superiori ai armatei sovie­tice. Şedinţa festivă a fost deschisă de mareşalul de aviaţie Verşinin, coman­dantul şef al forţelor militare aeriene ale armatei sovietice, care în cuvîntul său introductiv a vorbit despre istoria flotei militare aeriene, despre meritele ei în faţa ţării. Verşinin a arătat că în anii de după război forţele militare aeriene ale U.R.S.S. au devenit şi mai puternice. Ele sunt înzestrate cu tehnică aeronautică de prim rang şi sunt capa­bile ca, alături de celelalte genuri de trupe, să apere oricînd cuceririle Re­voluţiei din Octombrie. Apoi ostaşii aviatori şi lucrătorii in­dustriei de avioane au fost salutaţi de reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti din Moscova. Cele mai noi avioane sovietice cu reacţie au sburat la 1 Mai 1957 pe deasupra Pieţei Roşii din Moscova Generalul de armată I. Gosniak despre vizita sa în U. R. S. S. BELGRAD 30 (Agerpres). — Genera­lul de armată Ivan Gosniak, secretar de stat pentru problemele apărării na­ţionale a­ R. P. F. Iugoslavia, care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a de­clarat unui redactor al ziarului „Na­­rodna Armia“ următoarele : In Uniunea Sovietică am fost pri­miţi cu deosebită căldură şi prietenie, am fost înconjuraţi de malt respect şi ni s-au făcut onoruri militare. Pretu­tindeni am fost intimpinaţi cu cordia­litate şi prietenie. Ni s-a dat posibili­tate sa vizităm o serie de Academii militare. Am vizitat de asemenea unele unităţi ale armatei sovietice, flotei şi forţelor militare aeriene. Tot ce am văzut acolo ne-a impresionat foarte puternic. Se poate trage concluzia că armata sovietică este o armată modernă, a­­junsă la perfecţiune, că efectivul ei are o mare experienţă militară şi îşi perfecţionează neîncetat cunoştin­ţele. Sunt convins că contactele pe care le-am stabilit cu conducătorii armatei sovietice sunt foarte utile şi că vizi­tarea Uniunii Sovietice şi a forţelor sale armate va contribui fără îndoială la întărirea continuă a relațiilor între țările noastre. Pag. 3 Intîmplări din lumea întreagă SUNAKAWA SPUNE NU ! AMERICANILOR TOKIO 30 (Agerpres). — TASS. — La 29 iunie au plecat din Tokio spre Sunakawa, unde comandamentul for­ţelor armate ale S.U­ A. intenţionează să creeze o bază atomică, mulţi locui­tori ai capitalei — studenţi, muncitori, reprezentanţi ai multor organizaţii ob­şteşti, deputaţi ai parlamentului — pen­tru a declara încă odată că sînt hotă­­rîţi să lupte pentru lichidarea bazelor americane pe pămîntul japonez. La mitingul care a avut loc la Su­nakawa s-a hotărît ca atunci cind vor începe lucrările de recunoaştere a terenului, să se trimită zilnic la Su­nakawa 2.000 de muncitori şi studenţi pentru a împiedica aceste lucrări. ÎNCĂ O VICTIMA LA HIROŞIMA HIROŞIMA 30 (Agerpres). — A­­genţia United Press relatează că Tai­­ko Nimoto, o femeie japoneză în vîrstă de 30 de ani, a murit de leucemie cro­nică, boală contractată de pe urma bombardamentului atomic efectuat a­­supra acestui oraş de către americani în cursul celui de-al doilea război mondial. CE LEGI VOTEAZĂ BUNDESTAGUL DE LA BONN BONN­I (Agerpres). — După cum anunţă agenţia vest-germană D. P. A., la 28 iunie Bundestagul de la Bonn a adoptat, împotriva voturilor social-de­­mocraţilor, un proiect de lege care permite purtarea vechilor decoraţii, in­clusiv a distincţiilor acordate in cursul războiului Hitlerist de agre­siune. Cind ministrul de Interne, Schroe­­der, a luat cuvîntul în şedinţa Bun­­destagului pentru a apăra acest pro­iect de lege, de pe băncile social-de­­mocraţilor s-au auzit strigăte de „na­zist", (Schroeder este un fost conducă­tor ş.A.) şi „ruşine“, BONN 30 (Agerpres).­­ Ministerul de Război de la Bonn a anunţat ofi­cial că primele unităţi ale armatei vest-german­e vor fi trecute în mod oficial sub comanda N.A.T.O. la data de 1 iulie NEBUNIE AJUNSA LA PAROXISM Ziarul „Fibre Belgium»“ a publicat o notă pe care o redăm mai jos . Aflîndu­-se într-o cafenea Janine Hendrick, in vîrstă de 23 ani, a în­ceput să danseze rock’n roll, in vii­toarea dansului ea a căzut și și-a fracturat coloana vertebrală Trans­portată la spital, cu toate îngrijirile primite, J. Hendrick a încetat din viață.

Next