Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)
1958-06-12 / nr. 4239
Pa«. 2 O sarcină urgentă Terminarea pregătirilor pentru recoltare In unele locuri din ţară, •*- tn raioanele din sudul regiunii Craiova, de pildă — orzul şi griul sínt aproape bune de secerat. Se pune însă întrebarea: gospodăriile de stat şi S.M.T.-urile sínt pregătite pentru ca strîngerea recoltei să se facă în timpul cel mai scurt şi fără pierderi ? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, corespondenţii „Scînteii" din regiunile Craiova, Timişoara şi Galaţi au vizitat zilele acestea cîteva S.M.T.-uri şi gospodării de stat şi unele baze de aprovizionare cu piese de schimb şi materiale ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Iată, pe scurt, constatările lor. Gata pentru secerat Conducătorii şi mecanizatorii G. A. S. Breasta-Craiova n-au de ce să fie îngrijoraţi. Cele 8 secerători-legători, 7 combine şi alte maşini agricole sunt reparate, în orice moment pot începe lucrul. De asemenea, mecanizatorii de la S.M.T. Aradu Nou, regiunea Timişoara, au reuşit să repare toate combinele, secerătorile-legători, desmiriştitoarele. Organizîndu-şi munca pe ansamble şi făcînd lucrări de calitate, mecanizatorii de la S.M.T. Năneşti-Galaţi au terminat deja de reparat toate cele 41 batoze, 30 desmiriştitoare; sunt aproape gata reparate tractoarele şi combinele. Folosindu-se piese recondiţionate, s-au realizat însemnate economii. Rezultate bune s-au obţinut şi în G.A.S. Lacu Sărat şi în S.M.T.-urile Jirlău, Traian-sat şi Ianca, regiunea Galaţi. Lipsă de piese sau proastă gospodărire ? Pentru multe din unităţile agricole vizitate ar trebui să se inventeze ceva cu care să se poată opri griul din dezvoltare, să fie gata de secerat abia peste săptămîni de zile, pînă cînd în aceste unităţi se va termina reparatul maşinilor de recoltat. Dar lucrul acesta nu e posibil şi nici de dorit. Cerealele se coc fără să ţină seama că la S.M.T. Viziru, regiunea Galaţi, mai sînt de reparat 24 batoze, 16 secerători-legători, un mare număr de combine şi că tractoarele n-au fost revizuite decît pe jumătate. La 9 iunie, ziua cînd a început recoltatul orzului, la G.A.S. Afumaţi-Craiova mai erau de reparat unele maşini agricole. La fel la G.A.S. Şopîrliţa-Craiova. S.M.T.-urile din regiunea Timişoara mai au de reparat 433 batoze iar gospodăriile de stat 55 batoze, un mare număr de combine şi secerători-legători. în toate cele 3 regiuni sunt de reparat un mare număr de maşini agricole. ■Peste tot se face vîlvă în jurul problemei pieselor de schimb. Desigur, fără ele nu se pot pune la punct tractoarele şi maşinile agricole. Dar dacă, într-adevăr, unele repere lipsesc, altele există în cantităţi suficiente dar zac în magazii şi depozite. Iată, de exemplu, situaţia din regiunea Craiova. „Nu avem rulmenţi“ — spun cei de la S.M.T.Cîrcea sau Bîrca. „N-avem bucşe şi garnituri“ — spun cei de la S.M.T.Zănoaga şi alţii. „De vină este baza de aprovizionare din Craiova“. Nu pot fi, într-adevăr, trecute cu vederea lipsurile mari care există la baza de aprovizionare Craiova, mai ales în ceea ce priveşte ritmicitatea aprovizionării cu piese de schimb. Totuşi, trebuie spus că cei din S.M.T.-uri se plîng şi cînd au şi cînd nu au dreptate. Şi de cele mai multe ori nu prea au dreptate. La data de 9 iunie serviciul regional S.M.T. înaintează bazei de aprovizionare o situaţie în care arată că din lipsa unui număr de peste 230 de repere pe care nu le-au găsit la bază, o serie de staţiuni nu au putut termina reparaţiile. în realitate, însă, peste 50 la sută din reperele amintite se găsesc în depozitele bazei. Aşa, de exemplu, în situaţia amintită se arată că S.M.T.-urile duc lipsă de 48 bucăţi segmenţi de compresie, iar baza are un stoc de cîteva sute de asemenea piese. Baza de aprovizionare are de asemenea în depozit peste 70 garnituri ambrelaj tractor K.D., în vreme ce serviciul regional S.M.T. se plînge că-i lipsesc 15 garnituri. De aici rezultă că între serviciul regional S.M.T., trustul regional Gostat şi baza de aprovizionare nu prea există o strînsă legătură şi că de cele mai multe ori o serie de probleme se rezolvă în mod birocratic. Şi acum să vedem cum stau lucrurile în regiunea Timişoara, în ziua de 9 iunie au fost solicitate de către trustul Gostat direct de la centru o serie de piese şi materiale pentru combinele C-1, cu ghidaje de cuţit, curele trapezoidale, diferiţi rulmenţi, iar pentru combina S-4, bobine de inducţie, acumulatori, anvelope cu camere, lulele distribuitor şi altele. Asemenea piese şi materiale nu trebuiau însă căutate la București la minister, ci ceva mai aproape, la baza de aprovizionare nr. 3 care se află în regiune. La 15 aprilie serviciul regional S.M.T. a solicitat bazei 150 coroane dințate pentru secerători-legători. Fără să primească vreo piesă, cu 15 zile mai tîrziu, printr-o altă adresă, se cereau numai 60 bucăţi, iar în a treia adresă, din 5 iunie, erau considerate ca necesare doar 40 bucăţi. Pe baza acestor adrese, pe cît se vede, întocmite fără pic de răspundere, baza de aprovizionare, procedînd şi ea la rîndul ei la fel, a cerut Ministerului Agriculturii şi Silviculturii 300 bucăţi coroane dinţate pentru secerători-legători. In cazul că această cerere, ce depăşeşte cu mult necesarul, va fi satisfăcută, nu vor sta oare stocate la Timişoara asemenea piese care ar fi necesare în alte regiuni ? Din cele relatate mai sus rezultă că repararea maşinilor care vor lucra in campania de recoltare şi treieriş este mult întîrziată datorită, în mare măsură, slabei organizări a muncii în unele gospodării de stat şi S.M.T.uri, proastei gospodăriri a pieselor şi materialelor. Trusturile regionale Ge stat şi serviciile regionale S.M.T. din regiunile amintite au dat dovadă de lipsă de răspundere şi necunoaştere a realităţii cînd au întocmit planul de aprovizionare cu piese. In multe baze de aprovizionare se găsesc piese suficiente însă nu se cunoaşte existenţa lor. E necesar să se identifice toate stocurile de piese şi să fie distribuite urgent unităţilor care au nevoie de ele, astfel ca repararea maşinilor care vor lucra în campania de recoltare să fie terminată în timpul cel mai scurt. Noul carnet Recent, printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a fost introdus un nou carnet de muncă. Noul carnet de muncă devine actul unic pe baza căruia se dovedeşte întreaga activitate depusă în muncă, pentru stabilirea tuturor drepturilor ce decurg din aceasta, inclusiv dreptul la pensie. Introducerea noului carnet de muncă a fost necesară pentru a da oamenilor muncii un document de muncă complect şi util, care să cuprindă toate datele cu privire la activitatea lor în producţie. Ca urmare a dezvoltării tuturor ramurilor economiei naţionale în anii regimului nostru democratpopular, a măsurilor luate de partid şi guvern de îmbunătăţire continuă a condiţiilor materiale ale celor ce muncesc, vechiul carnet de muncă nu mai corespundea cerinţelor, necuprinzînd elementele necesare stabilirii tuturor drepturilor salariaţilor decurgînd din activitatea depusă în muncă. Carnetul de muncă cuprinde date privitoare la starea civilă a titularului, activitatea depusă în muncă, schimbările intervenite în calificarea profesională şi pregătirea şcolară, salariul tarifar şi cîştigul mediu, distincţii etc., — constituind o evidenţă precisă a întregii activităţi a salariaţilor. Cuprinderea tuturor datelor de activitate în muncă într-un singur document oficial — acestea fiind înscrise la data producerii lor — face posibilă stabilirea cu uşurinţă şi în termene foarte scurte a drepturilor ce decurg din vechimea în muncă, asigurîndu-se astfel respectarea integrală a acestora, atît în interesul salariaţilor cît şi al statului. Astfel, dacă pînă în prezent stabilirea dreptului la pensie se făcea într-un termen relativ îndelungat, fiind necesară procurarea dovezilor de vechime în muncă de la unităţile la care au lucrat cei în cauză, noul carnet, care cuprinde întreaga activitate a salariaţilor, reduce timpul de stabilire a acestui drept la cîteva ore. De asemenea şi celelalte drepturi FARCAŞ FLORIAN Director general al Direcţiei generale a recrutării şi repartizării forţelor de muncă ale salariaţilor, cum sunt drepturile la concediu, alocaţia de stat pentru copii, ajutoarele de boală etc. se pot stabili imediat, oride cîte ori este nevoie, pe baza datelor înscrise în carnetul de muncă, în noul carnet de muncă toate datele se înscriu numai pe bază de acte oficiale. O prevedere importantă, înscrisă în Decretul cu privire la carnetul de muncă, este aceea privitoare la posibilitatea ce se acordă salariaţilor de a-şi reconstitui actele de vechime în muncă prin justiţie, pentru acele perioade pentru care nu posedă astfel de acte, sau nu pot fi produse din cauză de forţă majoră, adresîndu-se instanţelor judecătoreşti în termen de un an de la data apariţiei decretului. Prin această măsură, fiecare om al muncii, în termen de un an şi cu scutire de taxe, poate să-şi clarifice situaţia cu privire la munca depusă în trecut, în vederea stabilirii drepturilor ce decurg din vechimea în producţie. Carnetele de muncă aile salariaţilor se păstrează la întreprinderi, cu excepţia celor din sectorul particular, ale căror carnete se păstrează la secţiile raionale ale recrutării şi repartizării forţelor de muncă, pe tot timpul cît aceştia sînt în muncă. La încetarea angajării, carnetul de muncă se înmînează titularului, care este obligat să-l prezinte atunci cînd se încadrează din nou în producţie, întreprinderile, instituţiile şi organele Direcţiei generale a recrutării şi repartizării forţelor de muncă nu pot elibera decît un singur carnet de muncă pentru acelaşi titular, care la sfîrşitul activităţii rămîne la dosarul de pensie al acestuia. In caz de pierdere a carnetului de muncă, unitatea la care titularul acestuia a lucrat în ultima perioadăîi va elibera, la cerere, un duplicat, pe baza actelor oficiale. Decretul prevede sancţiuni severe pentru cei care vor falsifica datele înscrise în carnetul de muncă, pentru cei care cu bună ştiinţă vor înregistra date false, cei care se vor folosi de acte false pentru înregistrarea de date sau de un carnet care conţine date false. Avînd în vedere importanţa noului carnet de muncă, atît în ceea ce priveşte interesele salariaţilor cît şi cele ale producţiei, întreprinderilor şi instituţiilor le revin sarcini însemnate cu privire la complectarea şi păstrarea în cele mai bune condiţii a acestui document. Pentru aceasta este necesar ca unităţile să selecţioneze cadrele cele mai corespunzătoare, care să muncească pe linia introducerii şi complectării carnetului de muncă, să ajute salariaţii în procurarea diferitelor acte în termenul cel mai scurt. De asemenea, organele Direcţiei generale a recrutării şi repartizării forţelor de muncă au datoria să ajute şi să îndrume în permanenţă întreprinderile în introducerea şi complectarea acestui important document de muncă. Salariaţii din toate sectoarele de activitate au datoria să-şi procure din timp actele necesare stabilirii vechimii în muncă, să ceară unităţilor complectarea carnetelor lor în termen, să verifice datele înscrise, să ceară carnetele de muncă la plecarea din întreprindere şi să le păstreze în cele mai bune condiţii pînă la o nouă angajare. Apariţia Decretului cu privire la carnetul de muncă constituie o nouă dovadă a grijii statului nostru democrat-popular pentru oamenii muncii, cărora li se dă posibilitatea stabilirii vechimii în muncă printr-un act unic, în vederea calculării drepturilor la pensie şi a altor avantaje ce decurg din aceasta. Totodată, introducerea noului carnet de muncă va determina o şi mai mare stabilitate în producţie a salariaţilor şi va contribui la întărirea disciplinei socialiste a muncii. CITITORII ne seziseaza LIPSĂ DE RESPECT FAŢA DE CUMPĂRĂTORI Vînzătoarele Maria Constantin şi Florica Vidu de la unitatea nr. 10 „Alimentara“, din strada Halelor nr. 7, raionul Tudor Vladimirescu, au atitudini necuviincioase faţă de cumpărători. In ziua de 4 iunie, ora 9 dimineaţa, acestea şi-au permis să insulte grosolan, in prezenţa a circa 40 de persoane, pe nişte cetăţeni care veniseră să facă cumpărături. Pentru ce ? Pentru că oamenii le atrăseseră atenţia să nu mai stea de vorbă în timpul serviciului, lăsîndu-i să aştepte. Oamenii le-au vorbit frumos, cuviincios, dar ele le-au răspuns cu fel de fel de injurii, lucru care i-a indignat pe toţi cei de faţă. Dacă bunul simţ nu le îndeamnă să-i respecte pe cumpărători, o sancţiune mai drastică ar putea avea urmări bune asupra lor. VASILE BARBU muncitor VERMORELE FĂRĂ PULVERIZATOARE Odată cu avizul nr. 4852 al uzinei metalurgice „Victoria" Bucureşti, au sosit la U.R.C.C. Sighişoara şase vermorele pentru stropit. Lucrătorii de la U.R.C.C. Sighişoara nu le-au pus însă în vînzare. De ce ? Vermorelele au sosit fără furtunurile-lance, fără pulverizatoare. U.R.C.C. Sighişoara a trimis, la 27 ianuarie, uzinei „Victoria“ prima adresă, cerînd piesele lipsă. Nici un răspuns. La 23 februarie — a doua adresă. Nici un răspuns. La 10 martie — a treia adresă. Uzina „Victoria“ şi-a menţinut şi de astă dată punctul de vedere , nici un răspuns. între timp, a sosit sezonul cînd se stropesc pomii, viile. Cele şase vermorele zac şi acum în depozitul U.R.C.C. la Sighişoara, fără furtunuri şi fără pulverizatoare. I. MOLDOVAN U.R.C.C. — Sighişoara SCENTEIA în cursul acestei săptămîni pe ecranele cinematografelor Central şi Lumina din Capitală va rula comedia „Bunicul automobil", un film despre evoluţia automobilului, producţie a studiourilor cehoslovace. In clişeu, scenă din film. opo- InaSirea Conferinţei naţionale de farmacie Pregătirile pentru Conferinţa naţională de farmacie din R. P. Romînă, ale cărei lucrări se vor desfăşura la Bucureşti între 29 iunie-2 iulie, se apropie de sfîrşit. In momentul de faţă se editează materialul ştiinţific care va fi prezentat în cadrul lucrărilor şi se fac ultimele pregătiri pentru expoziţia medicamentului romînesc. în cadrul Conferinţei vor fi prezentate lucrări de sinteză ale specialiştilor romîni şi numeroase comunicări ştiinţifice ale unor savanţi şi cercetători cunoscuţi. Un mare număr de savanţi şi specialişti în domeniul farmaciei de peste hotare — din U.R.S.S., Belgia, Franţa, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria, S.U.A., Grecia, R. D. Germană, R. F. Germană etc. — şi-au anunţat participarea la lucrări şi titlurile comunicărilor lor. (Agerpres) Coro Conserv® din noua recolta OLTENIŢA (coresp. „Scînteii“). Fabrica de conserve din comuna Valea Roşie a început să producă conserve de mazăre şi dulceaţă din noua recoltă. Gospodăriile colective din Radovanu, Hotarele, Valea Roşie, Şoldanu au şi trimis fabricii cantităţi importante de mazăre timpurie, iar întovărăşirile agricole din Hotarele, Crivăţu, Scărişoara ş. a . căpşuni. Colectivul fabricii realizează zilnic 18—19 tone de conserve de mazăre, în loc de 12 tone cît are planificat — şi 8 tone dulceaţă şi jem de căpşuni, în loc de 6 tone. Muncitoarele Maria Rîcu, Maria Pălălău, Niculina Ciobanu, Floarea Popa, Floarea Ciubuc sunt fruntaşe în producţie, în curînd fabrica va începe să producă noi sortimente : dulceaţă de trandafiri, mazăre cu costiţă şi altele. Anul acesta, fabrica de conserve din Valea Roşie îşi va mări capacitatea prin instalarea unor noi utilaje moderne, fabricate în țară, care au sosit de curînd în întreprindere. La băile Victoria Să ajungi din Oradea la băile Victoria nu-i deloc greu: jumătate de oră de mers cu autobusul I.C.O. şi ai sosit. Aici, în contrast cu zăduful din oraş sau cu cîmpia monotonă rămasă în urmă, copaci bătrîni cu umbra deasă oferă un peisaj plăcut, odihnitor ochiului. Iar după ce străbaţi aleile străjuite de tei, brazi etc., după ce te tolăneşti un pic pe pajiştea verde, la umbra unui stejar, fag, sau castan stufos, după ce faci o baie în bazin, eşti „alt“ om. Nu întîmplător băile Victoria sunt locul de odihnă preferat de 15—20.000 de orădeni în duminicile călduroase de iunie, iulie sau august. Victoria nu este doar un loc de odihnă. încă în timpuri străvechi «* hrisoavele amintesc de începutul secolului al Xllî-lea — această localitate cu izvoarele ei termale a fost căutată de cei bolnavi de reumatism. Cu atît mai mult, în zilele noastre. Vechile pavilioane, cele trei sanatorii noi construite aici de diferite DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI departamente, vilele întreprinderilor şi instituţiilor orădene, adăpostesc anual mii de oameni ai muncii. Anul trecut, de pildă, aproximativ 13.000 de suferinzi — în afară de orădenii care fac tratament ambulatoriu — au urmat cura la băile Victoria. Aici parcă şi natura şi medicii şi-au dat mîna pentru ca împreună să-i facă zdraveni pe ce bolnavi. Într-adevăr, la Victoria natura a fost darnică. Apa ce iese din străfundul pămîntului are calităţi deosebite : 47—48 grade temperatură la izvor, conţinut bogat şi variat în săruri minerale, proprietăţi radioactive etc. Nămolul are însuşiri asemănătoare. Temperatura moderată a aerului, atît vara cît şi iarna, vînturile slabe, vegetaţia bogată — aproape mediteraneană — iată ambianţa climatului de aici, propice pentru liniştirea şi odihnirea organismului. La acestea, adăugaţi contribuţia regimului nostru — îmi spune tov. dr. Ionescu Tudorel, directorul staţiunii, îngrijirea atentă a bolnavilor din partea personalului medical, tratamentul ştiinţific ce se aplică, în special din 1949 încoace. A crescut considerabil numărul cadrelor medicale. A fost pusă la punct policlinica staţiunii în care funcţionează astăzi secţiile de radiologie, stomatologie, cultură fizică medicală, electroterapie, farmacie şi un cabinet medical pentru consultaţiile ambulatorii. Toate acestea au contribuit în bună măsură la rezultatul obţinut: aproximativ 95 la sută din numărul bolnavilor internaţi pleacă acasă cu reumatismul ameliorat. Acestea sunt datele directorului staţiunii, văzute, să le zicem, din punct de vedere pur medical. Nu mai puţin semnificative sunt datele pe care ni le oferă registrele sanatoriale unde sunt trecuţi cei care vin aici la cură. Iată doar pe cîţiva: Florea Ghiţă, mecanic la I.T.B., din Capitală, Csőrös Ana, muncitoare la „Partizanul Roşu", Jals Iosif, brigadier la G.A.S. Giarmata, Cuc Florian, mecanic la „Mătasea Populară“-Bucureşti, Lungu Valeria, fochist la Depoul C.F.R.-Craiova. Comentariile sunt inutile. Ar putea să le facă cel mult acei care se tratează acolo, făcînd comparaţie cu posibilităţile lor nule în trecut de a ajunge într-o staţiune balneară. R. ATANASESCU coresp. „Scînteii“ 090- Repopularea apelor de munte cu păstrăvi CLUJ (coresp. „Scînteii“). Apele de munte din cuprinsul regiunii Cluj atrag numeroşi turişti şi pescari amatori, care au îndrăgit pescuitul păstrăvilor cu undiţa. In apele Someşului Mare şi Someşului Rece, ale Ierii şi altor ape care au fost repopulate în ultimii ani cu milioane de păstrăvi au fost deversaţi în cursul lunii mai 500.000 bucăţi puiet de păstrăv produs în păstrăvăriile din regiune. Deversarea puieţilor s-a făcut în acest an în locuri special amenajate. Silvicultorii au construit totodată în valea Runcului cascade artificiale pentru oxigenarea apei și adăpostirea păstrăvilor în timpul viiturilor mari de apă și au executat și alte amenajări piscicole. Pentru infumuseţarea parcărilor Capitalei In acest an se va desfăşura o activitate bogată pentru înfrumuseţarea parcurilor Capitalei şi pentru crearea de noi zone verzi. Se va reamenaja parterul principal al grădinii Cişmigiu, se vor face schimbări la parcul Libertăţii, în jurul Monumentului Eroilor Români va apărea un părculeţ, iar parcul Mogoşoaia — care are 100.000 m.p., va fi complect reamenajat. Anul acesta va fi gata parcul Băneasa — pe şoseaua Nicolae Bălcescu — de 40.000 m.p. şi va continua amenajarea parcului din jurul „Casei Scînteii“. Groapa Vergului se va transforma şi ea într-un frumos parc, cu lac şi bărci. Pînă acum au fost plantate peste un milion şi jumătate flori de sezon, 20.000 arbori, 100.000 de arbuşti şi peste 25.000 trandafiri. Ţesături pentru sezonul de vară Întreprinderile de industrie uşoară s-au pregătit să livreze unităţilor din reţeaua comercială importante stocuri de ţesături din bumbac şi mătase pentru sezonul de vară. Printre noile produse care vor apărea în magazine în cursul semestrului II se află „Tarantela“, o ţesătură neşifonabilă din bumbac produsă de fabrica „Vasia Vasilescu“ din Mediaş, „Vama“, o ţesătură creponată în dungi de un colorit plăcut pentru rochii, produsă de fabrica „Bumbacul“ din Timişoara. Vor fi puse în vînzare şi 15 noi articole de mătase în 74 combinaţii de culori, printre care ţesăturile neşifonabile pentru rochii din fire creponate, „Marieta“, diferite ţesături din nylon pentru rochii, bluze şi lenjerie. însemnări Nu cîteva echipe vedete, ci echipe active în toate satele! Şcolarul Cristian Radu, care ca amator s-a descurcat cu succes în rolul lui Rică Venturiano, eroul „Nopţii furtunoase“, are acum peste 40 de ani. Aşa că — spunea directorul căminului — la noi la Şelaru se joacă teatru cam de prin 1925. Ar mai putea fi pomenite şi alte localităţi de pe cîmpia raionului Găeşti unde sătenii păstrează o veche admiraţie pentru arta scenică. Faptul că anul acesta s-a iniţiat şi se desfăşoară în prezent primul festival bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale“ al formaţiilor aşezămintelor culturale n-a putut decît să-i bucure. Festivalul a stimulat ridicarea nivelului artistic al unor formaţii de teatru, îmbogăţirea repertoriului cu piese de actualitate, care-i interesează pe săteni, în raionul Găeşti, formaţiile care au trecut cu succes faza intercomunală şi s-au prezentat la cea raională, cum sînt cele de la Morteni, Dragodana, Şelaru şi altele, au în repertoriul lor cîte 4—5 piese. Aproape în toate este vorba de chestiunea cea mai importantă din viaţa satelor : organizarea agriculturii pe baze socialiste. Formaţiile şi instructorii acestora au avut şi ei de cîştigat , în întrecere au putut să înveţe unii de la alţii, să-şi vadă reciproc lipsurile. Celor din satul Creţuleşti, comuna Mogoşani, de pildă, li s-a reproşat că interpretul lui Pepelea, din piesa „Cuiul lui Pepelea“, a apărut în haină de velur, iar cuiul îl arătau oriunde numai pe peretele unde era el nu. De aici s-a tras concluzia că nu stau bine cu alegerea costumelor şi jocul de scenă, deficienţe existente şi la alte formaţii. Asta şi încă multe altele, arată că instructorii echipelor n-au fost bine pregătiţi şi că, în general, artiştii amatori din raionul Găeşti, cu excepţia cîtorva echipe fruntaşe, nu sunt îndrumaţi îndeaproape. De la 54 de cămine culturale ale raionului, numai 28 echipe de teatru — care există de 4-5 ani — au participat la faza intercomunală ; celelalte n-au îndeplinit condiţiile: n-au activitate cultural-obştească continuă, dau spectacole foarte puţine şi n-au avut cel puţin o piesă nouă în repertoriul lor. Nu se observă grija de a ajuta formaţiile existente şi cu atît mai puţin se poate vorbi de preocuparea de a înfiinţa altele noi, deşi sunt posibilităţi în acest sens. La cîţiva kilometri de Găeşti, în satul Meri, tinerii au încercat de vreo două ori să pună în scenă cite o piesă de teatru. Dar au rămas la atît. Şi nu puţine sunt iniţiativele frumoase, luate de oameni care-şi pun la inimă munca culturală. Aşa s-a întîmplat anul trecut, în luna culturii, cînd la Glagovanu a luat fiinţă un cor de 70 de persoane. Poate nega cineva din tovarăşii de la secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular raional că sunt surprinşi atunci cînd se întîmplă asemenea cazuri ca cel de mai sus ? Se poate lăuda secţia de învă- ţămint şi cultură că ar contribui cu cine ştie ce mare lucru la sprijinirea unor astfel de iniţiative . La Găeşti există şi o casă raională de cultură, unde activează cîteva formaţii de cor, teatru, dansuri, cerc literar, cerc plastic. Anul acesta au fost organizate şi unele manifestări cultural-artistice. Lipseşte, însă, munca de îndrumare metodică a tuturor formaţiilor artistice din raion, şi nu numai a cîtorva privilegiate, latură esenţială a activităţii unei case de cultură; lipseşte şi munca pentru formarea unor echipe noi. Ce poate face însă un singur instructor, întrucît biroul metodic al casei de cultură a fost desfiinţat de mult, iar în trei ani de zile s-au schimbat aici 5 directori şi de la 1 aprilie este aşteptat al 6-lea ? E chiar atît de greu ca forurile raionale să ia măsurile necesare pentru a găsi cît mai repede un director corespunzător la casa raională, pentru a trage la răspundere pe acei directori de cămine culturale care, deşi primesc şi salarii, nu fac mai nimic pentru desfăşurarea unei bogate munci culturale în satele raionului Găeşti ? ION CIUCHI -O® 6Printre studenţii ieşeni în sălile de lectură, la biblioteci, studenţii revăd în aceste zile cu atenţie materia şi, rînd pe rînd, grupă după grupă, se prezintă în faţa profesorilor. Examenele oferă, ca întotdeauna, emoţie, bucurii şi... uneori necazuri. Cei care au depus eforturi susţinute la învăţătură în timpul anului răspund cu multă exactitate la întrebări. La Facultatea de electronică a Institutului politehnic, de pildă, fruntaşă este acum grupa 328 din anul III. La examenele date la „Materiale electrotehnice şi tehnica tensiunilor inalte“ şi „Bazele electrotehnicii“ s-au prezentat din această grupă 8 studenţi, numai 2 şi le-au programat pentru sesiunea din toamnă. Valache Alexandru, fiu de muncitor ceferist din Iaşi, a luat examenul la „Bazele electrotehnicii“ cu nota 10, iar Balaban Eugen, fiu de ceferist din Paşcani, a primit nota 9. Bine pregătiţi s-au prezentat le examene şi mulţi dintre cei 130 de studenţi bursieri ai sfaturilor populare şi ai întreprinderilor economice. Vacanţa de vară ••• ...va aduce multe surprize plăcute studenţilor ieşeni. Consiliul orăşenesc al asociaţiilor studenţeşti şi comitetul U.T.M. au şi stabilit locurile în taberele studenţeşti şi la casele de odihnă, au hotărît înfiinţarea, în cadrul casei de cultură a studenţilor, a unui club pentru cei care rămîn în Iaşi, au luat măsuri pentru organizarea mai bună a practicii în producţie a studenţilor şi altele, în taberele studenţeşti de la Costineşti, Piriul Rece, Slănic Moldova, Vasile Roaită, Vălenii de Munte şi altele vor merge peste 400 de studenţi, iar vreo 600 vor pleca in staţiunile de odihnă şi balneare de la Sinaia, Buşteni, Sovata, Mamaia etc. Un număr de 90 de studenţi îşi vor petrece vacanţa în străinătate, în cadrul schimburilor de studenţi ce se organizează pe plan central. Lucrări de interes obştesc Un aport deosebit vor aduce studenţii ieşeni în timpul vacanţei la efectuarea unor lucrări de interes obştesc, întreprinse in oraşul şi regiunea Iaşi, precum şi în alte localităţi din ţară. O brigadă de 90 studenţi va lucra la Moineşti, pe marele şantier al conductei de gaz metan. Alte două brigăzi, compuse din studenţi care rămîn la Iaşi, vor sprijini acţiunea de taluzare a malurilor Bahluiului şi de amenajare a complexului de odihnă de la dric. Peste 300 de studenţi s-au sfătuit să plece pe timpul verii la sate, ca să ajute la executarea lucrărilor agricole în gospodăriile agricole de stat şi în gospodăriile colective. M. CORCACI coresp. „Scînteii" Nr. 4239 Cei mai buni dansatori şi gimnaşti — elev şi eleve al şcolilor Capitalei — au oferit colegilor şi părinţilor lor un frumos program artistic-sportiv în sala Floreasca. In clişeu : Elevele clasei a II-a a Şcolii medii nr. 16, din raionul Tudor Vladimirescu, execută dansul „Albăstrelele". (Foto GH VINTILA).