Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)

1958-06-12 / nr. 4239

Pa«. 2 O sarcină urgentă Terminarea pregătirilor pentru recoltare In unele locuri din ţară, •*- tn raioanele din sudul regiunii Craio­va, de pildă — orzul şi griul sínt a­­proape bune de secerat. Se pune însă întrebarea: gospodăriile de stat şi S.M.T.-urile sínt pregătite pentru ca strîngerea recoltei să se facă în timpul cel mai scurt şi fără pierderi ? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, coresponden­ţii „Scînteii" din regiunile Craiova, Timişoara şi Galaţi au vizitat zilele acestea cîteva S.M.T.-uri şi gospodării de stat şi unele baze de aprovizionare cu piese de schimb şi materiale ale Ministeru­lui Agriculturii şi Silviculturii. Iată, pe scurt, constatările lor. Gata pentru secerat Conducătorii şi mecanizatorii G. A. S. Breasta-Craiova n-au de ce să fie îngrijoraţi. Cele 8 se­­cerători-legători, 7 combine şi alte maşini agricole sunt reparate, în ori­ce moment pot începe lucrul. De asemenea, mecanizatorii de la S.M.T. Aradu Nou, regiunea Timişoara, au reuşit să repare toate combinele, secerătorile-legători, desmiriştitoa­­rele. Organizîndu-şi munca pe ansamble şi făcînd lucrări de calitate, meca­nizatorii de la S.M.T. Năneşti-Galaţi au terminat deja de reparat toate cele 41 batoze, 30 desmiriştitoare; sunt aproape gata reparate tractoa­rele şi combinele. Folosindu-se piese recondiţionate, s-au realizat însem­nate economii. Rezultate bune s-au obţinut şi în G.A.S. Lacu Sărat şi în S.M.T.-urile Jirlău, Traian-sat şi Ianca, regiunea Galaţi. Lipsă de piese sau proastă gospodărire ? Pentru multe din unităţile agri­cole vizitate ar trebui să se inven­teze ceva cu care să se poată opri griul din dezvoltare, să fie gata de secerat abia peste săptămîni de zile, pînă cînd în aceste unităţi se va termina reparatul maşinilor de re­coltat. Dar lucrul acesta nu e po­sibil şi nici de dorit. Cerealele se coc fără să ţină seama că la S.M.T. Viziru, regiunea Galaţi, mai sînt de reparat 24 batoze, 16 secerători-le­­gători, un mare număr de combine şi că tractoarele n-au fost revizuite decît pe jumătate. La 9 iunie, ziua cînd a început recoltatul orzului, la G.A.S. Afu­­maţi-Craiova mai erau de repa­rat unele maşini agricole. La fel la G.A.S. Şopîrliţa-Craiova. S.M.T.-urile din regiunea Timi­şoara mai au de reparat 433 batoze iar gospodăriile de stat 55 batoze, un mare număr de combine şi se­­cerători-legători. în toate cele 3 re­giuni sunt de reparat un mare nu­măr de maşini agricole. ■Peste tot se face vîlvă în ju­rul problemei pieselor de schimb. Desigur, fără ele nu se pot pune la punct tractoarele şi maşinile agrico­le. Dar dacă, într-adevăr, unele re­pere lipsesc, altele există în canti­tăţi suficiente dar zac în magazii şi depozite. Iată, de exemplu, situaţia din regiunea Craiova. „Nu avem rulmenţi“ — spun cei de la S.M.T.­Cîrcea sau Bîrca. „N-a­vem bucşe şi garnituri“ — spun cei de la S.M.T.­Zănoaga şi alţii. „De vină este baza de aprovizionare din Craiova“. Nu pot fi, într-adevăr, trecute cu vederea lipsurile mari care există la baza de aprovizionare Craiova, mai ales în ceea ce priveşte ritmicitatea aprovizionării cu piese de schimb. Totuşi, trebuie spus că cei din S.M.T.-uri se plîng şi cînd au şi cînd nu au dreptate. Şi de cele mai mul­te ori nu prea au dreptate. La data de 9 iunie serviciul regio­nal S.M.T. înaintează bazei de apro­vizionare o situaţie în care arată că din lipsa unui număr de peste 230 de repere pe care nu le-au găsit la bază, o serie de staţiuni nu au putut termina reparaţiile. în realitate, însă, peste 50 la sută din reperele amintite se găsesc în depozitele ba­zei. Aşa, de exemplu, în situaţia a­­mintită se arată că S.M.T.-urile duc lipsă de 48 bucăţi segmenţi de com­presie, iar baza are un stoc de cîte­va sute de asemenea piese. Baza de aprovizionare are de asemenea în depozit peste 70 garnituri ambrelaj tractor K.D., în vreme ce serviciul regional S.M.T. se plînge că-i lip­sesc 15 garnituri. De aici rezultă că între serviciul regional S.M.T., trustul regional Gostat şi baza de aprovizionare nu prea există o strînsă legătură şi că de cele mai multe ori o serie de pro­bleme se rezolvă în mod birocratic. Şi acum să vedem cum stau lu­crurile în regiunea Timişoara, în ziua de 9 iunie au fost solicitate de către trustul Gostat direct de la cen­tru o serie de piese şi materiale pentru combinele C-1, cu ghidaje de cuţit, curele trapezoidale, diferiţi rulmenţi, iar pentru combina S-4, bobine de inducţie, acumulatori, anvelope cu camere, lulele distribui­tor şi altele. Asemenea piese şi materiale nu trebuiau însă căutate la București la minister, ci ceva mai aproape, la baza de aprovizio­nare nr. 3 care se află­ în regiune. La 15 aprilie serviciul regional S.M.T. a solicitat bazei 150 coroane dințate pentru secerători-legători. Fără să primească vreo piesă, cu 15 zile mai tîrziu, printr-o altă adresă, se cereau numai 60 bucăţi, iar în a treia adresă, din 5 iunie, erau consi­derate ca necesare doar 40 bucăţi. Pe baza acestor adrese, pe cît se vede, întocmite fără pic de răspundere, baza de aprovizionare, procedînd şi ea la rîndul ei la fel, a cerut Minis­terului Agriculturii şi Silviculturii 300 bucăţi coroane dinţate pentru secerători-legători. In cazul că aceas­tă cerere, ce depăşeşte cu mult ne­cesarul, va fi satisfăcută, nu vor sta oare stocate la Timişoara asemenea piese care ar fi necesare în alte re­giuni ? Din cele relatate mai sus rezultă că repararea maşinilor care vor lucra in campania de recoltare şi treieriş este mult întîrziată datorită, în mare măsură, slabei organizări a muncii în unele gospodării de stat şi S.M.T.­­uri, proastei gospodăriri a pieselor şi materialelor. Trusturile regionale Ge stat şi serviciile regionale S.M.T. din regiunile amintite au dat dovadă de lipsă de răspundere şi necunoaştere a realităţii cînd au întocmit planul de aprovi­zionare cu piese. In multe baze de aprovizionare se găsesc piese suficiente însă nu se cunoaşte existenţa lor. E necesar să se identifice toate stocurile de piese şi să fie distribuite urgent­ unităţilor care au nevoie de ele, ast­fel ca repararea maşinilor care vor lucra în campania de recoltare să fie terminată în timpul cel mai scurt. N­oul carnet Recent, printr-un Decret al Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, a fost introdus un nou carnet de mun­că. Noul carnet de muncă devine ac­tul unic pe baza căruia se dovedeşte întreaga activitate depusă în muncă, pentru stabilirea tuturor drepturilor ce decurg din aceasta, inclusiv drep­tul la pensie. Introducerea noului carnet de muncă a fost necesară pentru a da oamenilor muncii un document de muncă complect şi util, care să cuprindă toate datele cu pri­vire la activitatea lor în producţie. Ca urmare a dezvoltării tuturor ramurilor economiei naţionale în anii regimului nostru democrat­­popular, a măsurilor luate de partid şi guvern de îmbunătăţire continuă a condiţiilor materiale ale celor ce muncesc, vechiul carnet de muncă nu mai corespundea cerinţelor, ne­­cuprinzînd elementele necesare sta­bilirii tuturor drepturilor salariaţilor decurgînd din activitatea depusă în muncă. Carnetul de muncă cuprinde date privitoare la starea civilă a titularu­lui, activitatea depusă în muncă, schimbările intervenite în calificarea profesională şi pregătirea şcolară, salariul tarifar şi cîştigul mediu, distincţii etc., — constituind o evi­denţă precisă a întregii activităţi a salariaţilor. Cuprinderea tuturor datelor de ac­tivitate în muncă într-un singur do­cument oficial — acestea fiind înscri­se la data producerii lor — face po­sibilă stabilirea cu uşurinţă şi în termene foarte scurte a drepturilor ce decurg din vechimea în muncă, asigurîndu-se astfel respectarea inte­grală a acestora, atît în interesul sa­lariaţilor cît şi al statului. Astfel, dacă pînă în prezent sta­bilirea dreptului la pensie se făcea într-un termen relativ îndelungat, fiind necesară procurarea dovezilor de vechime în muncă de la unităţile la care au lucrat cei în cauză, noul carnet, care cuprinde întreaga acti­vitate a salariaţilor, reduce timpul de stabilire a acestui drept la cîteva ore. De asemenea şi celelalte drepturi FARCAŞ FLORIAN Director general al Direcţiei generale a recrutării şi repartizării forţelor de muncă ale salariaţilor, cum sunt drepturile la concediu, alocaţia de stat pentru copii, ajutoarele de boală etc. se pot stabili imediat, oride cîte ori este nevoie, pe baza datelor înscrise în carnetul de muncă, în noul carnet de muncă toate da­tele se înscriu numai pe bază de acte oficiale. O prevedere importantă, înscrisă în Decretul cu privire la carnetul de muncă, este aceea privitoare la posibilitatea ce se acordă salariaţi­lor de a-şi reconstitui actele de ve­chime în muncă prin justiţie, pentru acele perioade pentru care nu pose­dă astfel de acte, sau nu pot fi pro­duse din cauză de forţă majoră, adresîndu-se instanţelor judecăto­reşti în termen de un an de la data apariţiei decretului. Prin această măsură, fiecare om al muncii, în termen de un an şi cu scutire de taxe, poate să-şi clarifice situaţia cu privire la munca depusă în tre­cut, în vederea stabilirii drepturilor ce decurg din vechimea în produc­ţie. Carnetele de muncă aile salariaţi­lor se păstrează la întreprinderi, cu excepţia celor din sectorul particu­lar, ale căror carnete se păstrează la secţiile raionale ale recrutării şi re­partizării forţelor de muncă, pe tot timpul cît aceştia sînt în muncă. La încetarea angajării, carnetul de mun­că se înmînează titularului, care este obligat să-l prezinte atunci cînd se încadrează din nou în producţie, întreprinderile, instituţiile şi or­ganele Direcţiei generale a recrută­rii şi repartizării forţelor de muncă nu pot elibera decît un singur car­net de muncă pentru acelaşi titular, care la sfîrşitul activităţii rămîne la dosarul de pensie al acestuia. In caz de pierdere a carnetului de muncă, unitatea la care titularul a­­cestuia a lucrat în ultima perioadă­îi va elibera, la cerere, un duplicat, pe baza actelor oficiale. Decretul prevede sancţiuni severe pentru cei care vor falsifica datele înscrise în carnetul de muncă, pen­tru cei care cu bună ştiinţă vor în­registra date false, cei care se vor folosi de acte false pentru înregis­trarea de date sau de un carnet care conţine date false. Avînd în vedere importanţa nou­lui carnet de muncă, atît în ceea ce priveşte interesele salariaţilor cît şi cele ale producţiei, întreprinderilor şi instituţiilor le revin sarcini în­semnate cu privire la complectarea şi păstrarea în cele mai bune condi­ţii a acestui document. Pentru a­­ceasta este necesar ca unităţile să selecţioneze cadrele cele mai cores­punzătoare, care să muncească pe linia introducerii şi complectării carnetului de muncă, să ajute sala­riaţii în procurarea diferitelor acte în termenul cel mai scurt. De ase­menea, organele Direcţiei generale a recrutării şi repartizării forţelor de muncă au datoria să ajute şi să în­drume în permanenţă întreprinderi­le în introducerea şi complectarea acestui important document de muncă. Salariaţii din toate sectoarele de activitate au datoria să-şi procure din timp actele necesare stabilirii vechimii în muncă, să ceară unităţi­lor complectarea carnetelor lor în termen, să verifice datele înscrise, să ceară carnetele de muncă la ple­carea din întreprindere şi să le păs­treze în cele mai bune condiţii pînă la o nouă angajare. Apariţia Decretului cu privire la carnetul de muncă constituie o nouă dovadă a grijii statului nostru democrat-popular pentru oamenii muncii, cărora li se dă posibilitatea stabilirii vechimii în muncă printr-un act unic, în vederea calculării drepturilor la pensie şi a altor avantaje ce decurg din aceasta. Totodată, intro­ducerea noului carnet de muncă va determina o şi mai mare stabilitate în producţie a salariaţilor şi va con­tribui la întărirea disciplinei socia­liste a muncii. CITITORII ne seziseaza LIPSĂ DE RESPECT FAŢA DE CUMPĂRĂTORI Vînzătoarele Maria Constan­tin şi Florica Vidu de la unita­tea nr. 10 „Alimentara“, din strada Halelor nr. 7, raionul Tudor Vladimirescu, au atitu­dini necuviincioase faţă de cum­părători. In ziua de 4 iunie, ora 9 dimineaţa, acestea şi-au per­mis să insulte grosolan, in pre­zenţa a circa 40 de persoane, pe nişte cetăţeni care veniseră să facă cumpărături. Pentru ce ? Pentru că oamenii le atrăseseră atenţia să nu mai stea de vorbă în timpul serviciului, lăsîndu-i să aştepte. Oamenii le-au vorbit frumos, cuviincios, dar ele le-au răspuns cu fel de fel de injurii, lucru care i-a indignat pe toţi cei de faţă. Dacă bunul simţ nu le îndeamnă să-i respecte pe cumpărători, o sancţiune mai drastică ar putea avea urmări bune asupra lor. VASILE BARBU muncitor VERMORELE FĂRĂ PULVERIZATOARE Odată cu avizul nr. 4852 al uzinei metalurgice „Victoria" Bucureşti, au sosit la U.R.C.C. Sighişoara şase vermorele pen­tru stropit. Lucrătorii de la U.R.C.C. Sighişoara nu le-au pus însă în vînzare. De ce ? Vermorelele au sosit fără furtu­­nurile-lance, fără pulverizatoa­­re. U.R.C.C. Sighişoara a trimis, la 27 ianuarie, uzinei „Victoria“ prima adresă, cerînd piesele lipsă. Nici un răspuns. La 23 februarie — a doua adresă. Nici un răspuns. La 10 martie — a treia adresă. Uzina „Victoria“ şi-a menţinut şi de astă dată punctul de vedere , nici un răs­puns. între timp, a sosit sezonul cînd se stropesc pomii, viile. Cele şase vermorele zac şi a­­cum în depozitul U.R.C­.C. la Sighişoara, fără furtunuri şi fără pulverizatoare. I. MOLDOVAN U.R.C.C. — Sighişoara SCENTEIA în cursul acestei săptămîni pe ecranele cinematografelor Central şi Lumina din Capitală va rula comedia „Bunicul automobil", un film despre evoluţia automobilului, producţie a studiourilor cehoslovace. In clişeu, scenă din film. ­opo- InaSi­rea Conferinţei naţionale d­e farmacie Pregătirile pentru Conferinţa na­ţională de farmacie din R. P. Ro­­mînă, ale cărei lucrări se vor desfă­şura la Bucureşti între 29 iunie-2 iulie, se apropie de sfîrşit. In mo­mentul de faţă se editează materia­lul ştiinţific care va fi prezentat în cadrul lucrărilor şi se fac ultimele pregătiri pentru expoziţia medica­mentului romînesc. în cadrul Conferinţei vor fi pre­zentate lucrări de sinteză ale specia­liştilor romîni şi numeroase comu­nicări ştiinţifice ale unor savanţi şi cercetători cunoscuţi. Un mare număr de savanţi şi spe­cialişti în domeniul farmaciei de peste hotare — din U.R.S.S., Belgia, Franţa, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria, S.U.A., Grecia, R. D. Germană, R. F. Germană etc. — şi-au anunţat parti­ciparea la lucrări şi titlurile comu­nicărilor lor. (Agerpres) Coro­ Conserv® din noua recolta OLTENIŢA (coresp. „Scînteii“).­­ Fabrica de conserve din comuna Valea Roşie a început să producă conserve de mazăre şi dulceaţă din noua recoltă. Gospodăriile colective din Radovanu, Hotarele, Valea Ro­şie, Şoldanu au şi trimis fabricii cantităţi importante de mazăre tim­purie, iar întovărăşirile agricole din Hotarele, Crivăţu, Scărişoara ş. a . căpşuni. Colectivul fabricii realizează zilnic 18—19 tone de conserve de mazăre, în loc de 12 tone cît are planificat — şi 8 tone dulceaţă şi jem de căp­şuni, în loc de 6 tone. Muncitoarele Maria Rîcu, Maria Pălălău, Niculina Ciobanu, Floarea Popa, Floarea Ciu­buc sunt fruntaşe în producţie, în curînd fabrica va începe să producă noi sortimente : dulceaţă de trandafiri, mazăre cu costiţă şi altele. Anul acesta, fabrica de con­serve din Valea Roşie îşi va mări capacitatea prin instalarea unor noi utilaje moderne, fabricate în țară, care au sosit de curînd în între­prindere. La băile Victoria Să ajungi din Oradea la băile Vic­toria nu-i deloc greu: jumătate de oră de mers cu autobusul I.C.O. şi ai sosit. Aici, în contrast cu zăduful din oraş sau cu cîmpia monotonă rămasă în urmă, copaci bătrîni cu umbra deasă oferă un peisaj plă­cut, odihnitor ochiului. Iar după ce străbaţi aleile străjuite de tei, brazi etc., după ce te tolăneşti un pic pe pajiştea verde, la umbra unui ste­jar, fag, sau castan stufos, după ce faci o baie în bazin, eşti „alt“ om. Nu întîmplător băile Victoria sunt locul de odihnă preferat de 15—20.000 de orădeni în duminicile călduroase de iunie, iulie sau au­gust. Victoria nu este doar un loc de o­­dihnă. încă în timpuri străvechi «* hrisoavele amintesc de începutul secolului al Xllî-lea — această locali­tate cu izvoarele ei termale a fost cău­tată de cei bolnavi de reumatism. Cu atît mai mult, în zilele noastre. Vechile pavilioane, cele trei sanato­rii noi construite aici de diferite DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI departamente, vilele întreprinderilor şi instituţiilor orădene, adăpostesc anual mii de oameni ai muncii. A­­nul trecut, de pildă, aproximativ 13.000 de suferinzi — în afară de o­­rădenii care fac tratament ambula­toriu — au urmat cura la băile Vic­toria. Aici parcă şi natura şi medi­cii şi-au dat mîna pentru ca îm­preună să-i facă zdraveni pe ce bolnavi. Într-adevăr, la Victoria natura a fost darnică. Apa ce iese din stră­fundul pămîntului are calităţi deo­sebite : 47—48 grade temperatură la izvor, conţinut bogat şi variat în săruri minerale, proprietăţi radioac­tive etc. Nămolul are însuşiri ase­mănătoare. Temperatura moderată a aerului, atît vara cît şi iarna, vîn­­turile slabe, vegetaţia bogată — a­­proape mediteraneană — iată am­bianţa climatului de aici, propice pentru liniştirea şi odihnirea orga­nismului. La acestea, adăugaţi contribuţia regimului nostru — îmi spune tov. dr. Ionescu Tudorel, directorul sta­ţiunii, îngrijirea atentă a bolnavilor din partea personalului medical, tratamentul ştiinţific ce se aplică, în special din 1949 încoace. A cres­cut considerabil numărul cadrelor medicale. A fost pusă la punct po­liclinica staţiunii în care funcţionea­ză astăzi secţiile de radiologie, sto­matologie, cultură fizică medicală, electroterapie, farmacie şi un cabi­net medical pentru consultaţiile am­bulatorii. Toate acestea au contri­buit în bună măsură la rezultatul obţinut: aproximativ 95 la sută din numărul bolnavilor internaţi pleacă acasă cu reumatismul ameliorat. Acestea sunt datele directorului staţiunii, văzute, să le zicem, din punct de vedere pur medical. Nu mai puţin semnificative sunt datele pe care ni le oferă registrele sana­­toriale unde sunt trecuţi cei care vin aici la cură. Iată doar pe cîţiva: Florea Ghiţă, mecanic la I.T.B., din Capitală, Csőrös Ana, muncitoa­re la „Partizanul Roşu", Jals Iosif, brigadier la G.A.S. Giarmata, Cuc Florian, mecanic la „Mătasea Popu­­lară“-Bucureşti, Lungu Valeria, fo­chist la Depoul C.F.R.-Craiova. Co­mentariile sunt inutile. Ar putea să le facă cel mult acei care se tra­tează acolo, făcînd comparaţie cu posibilităţile lor nule în trecut de a ajunge într-o staţiune balneară. R. ATANASESCU coresp. „Scînteii“ 090- Repopularea apelor de munte cu păstrăvi CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Apele de munte din cuprinsul regiunii Cluj atrag numeroşi turişti şi pes­cari amatori, care au îndrăgit pes­cuitul păstrăvilor cu undiţa. In ape­le Someşului Mare şi Someşului Rece, ale Ierii şi altor ape care au fost repopulate în ultimii ani cu milioane de păstrăvi au fost dever­saţi în cursul lunii mai 500.000 bu­căţi puiet de păstrăv produs în păs­­trăvăriile din regiune. Deversarea puieţilor s-a făcut în acest an în locuri special amenajate. Silvicul­torii au construit totodată în valea Runcului cascade artificiale pentru oxigenarea apei și adăpostirea păs­trăvilor în timpul viiturilor mari de apă și au executat și alte ame­najări piscicole. Pentru infum­useţarea parcărilor Capitalei In acest an se va desfăşura o ac­tivitate bogată pentru înfrumuseţa­rea parcurilor Capitalei şi pentru crearea de noi zone verzi. Se va reamenaja parterul princi­pal al grădinii Cişmigiu, se vor face schimbări la parcul Libertăţii, în jurul Monumentului Eroilor Români va apărea un părculeţ, iar parcul Mogoşoaia — care are 100.000 m.p., va fi complect reamenajat. Anul a­­cesta va fi gata parcul Băneasa — pe şoseaua Nicolae Bălcescu — de 40.000 m.p. şi va continua amenaja­­­rea parcului din jurul „Casei Scîn­teii“. Groapa Vergului se va trans­forma şi ea într-un frumos parc, cu lac şi bărci. Pînă acum au fost plantate peste un milion şi jumătate flori de se­zon, 20.000 arbori, 100.000 de arbuşti­­ şi peste 25.000 trandafiri. Ţesături pentru sezonul de vară Întreprinderile de industrie uşoară s-au pregătit să livreze unităţilor din reţeaua comercială importante stocuri de ţesături din bumbac şi mătase pentru sezonul de vară. Printre noile produse care vor apă­rea în magazine în cursul semes­trului II se află „Tarantela“, o ţesă­tură neşifonabilă din bumbac pro­dusă de fabrica „Vasia Vasilescu“ din Mediaş, „Vama“, o ţesătură cre­ponată în dungi de un colorit plă­cut pentru rochii, produsă de fa­brica „Bumbacul“ din Timişoara. Vor fi puse în vînzare şi 15 noi articole de mătase în 74 combinaţii de culori, printre care ţesăturile ne­­şifonabile pentru rochii din fire cre­ponate, „Marieta“, diferite ţesături din nylon pentru rochii, bluze şi lenjerie. însemnări Nu cîteva echipe vedete, ci echipe active în toate satele! Şcolarul Cristian Radu, care ca amator s-a descurcat cu succes în rolul lui Rică Venturiano, eroul „Nopţii furtunoase“, are acum peste 40 de ani. Aşa că — spunea direc­torul căminului — la noi la Şelaru se joacă teatru cam de prin 1925. Ar mai putea fi pomenite şi alte localităţi de pe cîmpia raionului Găeşti unde sătenii păstrează o ve­che admiraţie pentru arta scenică. Faptul că anul acesta s-a iniţiat şi se desfăşoară în prezent primul fes­tival bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale“ al formaţiilor aşe­zămintelor culturale n-a putut decît să-i bucure. Festivalul a stimulat ri­dicarea nivelului artistic al u­­nor formaţii de teatru, îm­bogăţirea repertoriului cu pie­se de actualitate, care-i interesea­ză pe săteni, în raionul Găeşti, for­maţiile care au trecut cu succes faza intercomunală şi s-au prezentat la cea raională, cum sînt cele de la Morteni, Dragodana, Şelaru şi altele, au în repertoriul lor cîte 4—5 pie­se. Aproape în toate este vorba de chestiunea cea mai importantă din viaţa satelor : organizarea agricultu­rii pe baze socialiste. Formaţiile şi instructorii acestora au avut şi ei de cîştigat , în întrece­re au putut să înveţe unii de la al­ţii, să-şi vadă reciproc lipsurile. Ce­lor din satul Creţuleşti, comuna Mo­­goşani, de pildă, li s-a reproşat că interpretul lui Pepelea, din piesa „Cuiul lui Pepelea“, a apărut în haină de velur, iar cuiul îl arătau oriunde numai pe peretele unde era el nu. De aici s-a tras concluzia că nu stau bine cu alegerea costumelor şi jocul de scenă, deficienţe exis­tente şi la alte formaţii. Asta şi încă multe altele, arată că instructorii echipelor n-au fost bine pregătiţi şi că, în general, artiştii amatori din raionul Găeşti, cu ex­cepţia cîtorva echipe fruntaşe, nu sunt îndrumaţi îndeaproape. De la 54 de cămine culturale ale raionu­lui, numai 28 echipe de teatru — care există de 4-5 ani — au partici­pat la faza intercomunală ; celelalte n-au îndeplinit condiţiile: n-au ac­tivitate cultural-obştească continuă, dau spectacole foarte puţine şi n-au avut cel puţin o piesă nouă în re­pertoriul lor. Nu se observă grija de a ajuta formaţiile existente şi cu atît mai puţin se poate vorbi de preocuparea de a înfiinţa altele noi, deşi sunt po­sibilităţi în acest sens. La cîţiva ki­lometri de Găeşti, în satul Meri, ti­nerii au încercat de vreo două ori să pună în scenă cite o piesă de teatru. Dar au rămas la atît. Şi nu puţine sunt iniţiativele fru­moase, luate de oameni care-şi pun la inimă munca culturală. Aşa s-a întîmplat anul trecut, în luna cul­turii, cînd la Glagovanu a luat fiin­ţă un cor de 70 de persoane. Poate nega cineva din tovarăşii de la sec­ţia de învăţămînt şi cultură a sfa­tului popular raional că sunt surprinşi atunci cînd se întîm­­plă asemenea cazuri ca cel de mai sus ? Se poate lăuda secţia de învă-­ ţămint şi cultură că ar contribui cu cine ştie ce mare lucru la sprijini­rea unor astfel de iniţiative . La Găeşti există şi o casă raio­nală de cultură, unde activează cî­teva formaţii de cor, teatru, dansuri, cerc literar, cerc plastic. Anul acesta au fost organizate şi unele mani­festări cultural-artistice. Lipseşte, însă, munca de îndrumare metodică a tuturor formaţiilor artistice din raion, şi nu numai a cîtorva privile­giate, latură esenţială a activităţii unei case de cultură; lipseşte şi munca pentru formarea unor echipe noi. Ce poate face însă un singur instructor, întrucît biroul metodic al casei de cultură a fost desfiinţat de mult, iar în trei ani de zile s-au schimbat aici 5 directori şi de la 1 aprilie este aşteptat al 6-lea ? E chiar atît de greu ca forurile raio­nale să ia măsurile necesare pentru a găsi cît mai repede un director corespunzător la casa raională, pen­tru a trage la răspundere pe acei directori de cămine culturale care, deşi primesc şi salarii, nu fac mai nimic pentru desfăşurarea unei bogate munci culturale în satele ra­ionului Găeşti ? ION CIUCHI -O® 6­Printre studenţii ieşeni în sălile de lectură, la biblio­teci, studenţii revăd în aceste zile cu atenţie materia şi, rînd pe rînd, grupă după grupă, se pre­zintă în faţa profesorilor. Exame­nele oferă, ca întotdeauna, emo­ţie, bucurii şi... uneori necazuri. Cei care au depus eforturi sus­ţinute la învăţătură în timpul a­­nului răspund cu multă exactita­te la întrebări. La Facultatea de electronică a Institutului politeh­nic, de pildă, fruntaşă este acum grupa 328 din anul III. La exa­menele date la „Materiale elec­trotehnice şi tehnica tensiunilor inalte“ şi „Bazele electrotehnicii“ s-au prezentat din această grupă 8 studenţi, numai 2 şi le-au pro­gramat pentru sesiunea din toam­nă. Valache Alexandru, fiu de muncitor ceferist din Iaşi, a luat examenul la „Bazele electroteh­nicii“ cu nota 10, iar Balaban Eu­gen, fiu de ceferist din Paşcani, a primit nota 9. Bine pregătiţi s-au prezentat le examene şi mulţi dintre cei 130 de studenţi bursieri ai sfaturilor populare şi ai întreprinderilor economice. Vacanţa de vară ••• ...va aduce multe surprize plă­cute studenţilor ieşeni. Consiliul orăşenesc al asociaţiilor studen­ţeşti şi comitetul U.T.M. au şi stabilit locurile în taberele stu­denţeşti şi la casele de odihnă, au hotărît înfiinţarea, în cadrul casei de cultură a studenţilor, a unui club pentru cei care rămîn în Iaşi, au luat măsuri pentru or­ganizarea mai bună a practicii în producţie a studenţilor şi al­tele, în taberele studenţeşti de la Costineşti, Piriul Rece, Slănic Moldova, Vasile Roaită, Vălenii de Munte şi altele vor merge peste 400 de studenţi, iar vreo 600 vor pleca in staţiunile de odihnă şi balneare de la Sinaia, Buşteni, Sovata, Mamaia etc. Un număr de 90 de studenţi îşi vor petrece vacanţa în străinătate, în cadrul schimburilor de studenţi ce se organizează pe plan central. Lucrări de interes obştesc Un aport deosebit vor aduce studenţii ieşeni în timpul vacan­ţei la efectuarea unor lucrări de interes obştesc, întreprinse in o­­raşul şi regiunea Iaşi, precum şi în alte localităţi din ţară. O bri­gadă de 90 studenţi va lucra la Moineşti, pe marele şantier al conductei de gaz metan. Alte două brigăzi, compuse din stu­denţi care rămîn la Iaşi, vor spri­jini acţiunea de taluzare a ma­lurilor Bahluiului şi de amena­jare a complexului de odihnă de la dric. Peste 300 de studenţi s-au sfă­tuit să plece pe timpul verii la sate, ca să ajute la executarea lucrărilor agricole în gospodăriile agricole de stat şi în gospodăriile colective. M. CORCACI coresp. „Scînteii" Nr. 4239 Cei mai buni dansatori şi gimnaşti — elev­ şi eleve al şcolilor Capitalei — au oferit colegilor şi părinţilor lor un frumos program artistic-sportiv în sala Floreasca. In clişeu : Elevele clasei a II-a a Şcolii medii nr. 16, din raionul Tudor Vladimirescu, execută dansul „Albăstrelele". (Foto GH VINTILA).

Next