Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)
1958-06-10 / nr. 4237
Pag 2 In atenţia organizaţiilor de bază Educarea candidaţilor şi noilor membri de partid ★ ★ Sarcina de partid — mijloc de educare La fabrica de confecţii „Bacăul“ lucrează peste 600 de muncitori, majoritatea tineri. Organizaţia de bază nu este prea numeroasă, însă ajutată de comitetul orăşenesc de partid a reuşit să strîngă în jurul ei un numeros activ fără partid. Atragerea unui număr mai mare de muncitori în activul fără partid al organizaţiei de bază a contribuit ca aceştia să crească din punct de vedere politic, să-i cunoască mai bine pe comunişti şi preocupările lor — mult, din ei cerînd să fie primiţi candidaţi de partid. Cei mai buni membri de partid, printre care tov. Hamza Maria, Babeş Elena, Miron Ecaterina, Blumenfeld Lazăr, Purcărea Elena şi alţii, au primit sarcina să se ocupe de cei care şi-au manifestat dorinţa să intre în rîndurile candidaţilor de partid, reuşind să-i orienteze mai just în activitatea lor, să-i pregătească pentru a intra în rîndurile partidului. Toţi cei 27 candidaţi de partid primiţi în acest an provin din rîndurile activului fără partid, sunt muncitori care lucrează direct în producţie, luptă pentru îndeplinirea planului de producţie şi a sarcinilor ce li se dau. în cadrul activului iară partid au crescut tovarăşi ca Agatu Constantin, Martis Clemensa, Diaconu Elisabeta, Creţu Elena, Sasic Tereza, azi candidaţi de partid, muncitori fruntaşi, exemplu pentru toţi muncitorii din fabrică. Organizaţia de bază a întrebuinţat diferite metode pentru educarea tovarăşilor din activul fără partid. Astfel, le-a dat ca sarcină şi i-a ajutat să devină fruntaşi în producţie, i-a invitat la conferinţele în legătură cu înalta calitate de membru de partid şi la întîlnirile cu ilegaliştii etc. Majoritatea au fost încadraţi în învăţămîntul de partid şi în învăţămîntul politic U.T.M. Organizaţia de bază se străduieşte acum să asigure o mai bună repartizare a sarcinilor, astfel ca fiecare membru şi candidat de partid să aibă sarcini concrete, să nu încarce pe unii prea mult, iar alții să nu aibă sarcini de loc. O rodnică muncă propagandistică Organizaţia de bază din S.M.T.Budeşti a primit în ultima vreme în rîndurile candidaţilor de partid un număr de 10 mecanizatori. Printre ei se află tractoriştii Ionete Carol, Ţugui Petre, Zaharia Ion, Ciocîrlan Gheorghe, Stan Gheorghe şi alţii. Organizaţia de bază se ocupă cu multă atenţie de educarea comunistă a candidaţilor de partid ajutîndu-i să devină fruntaşi în muncă, încadrîndu-i în învăţămîntul de partid, organizînd pentru ei expuneri despre politica partidului nostru şi despre situaţia internaţională, în faţa mecanizatorilor au fost ţinute un număr de expuneri pe temele : „S.M.T. — pîrghnie de seamă în transformarea socialistă a agriculturii“, „Căile descreştere a producţiei agricole şi cum pot contribui mecanizatorii la acest lucru“, „Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie, baza relaţiilor de producţie socialistă“ şi altele. De asemenea, în cadrul organizaţiei de bază din S.M.T. au fost dezbătute documentele consfătuirii ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care s-a ţinut de curînd la Constanţa. • Preocuparea organizaţiei de bază pentru educarea comunistă a candidaţilor de partid dă roade bune. Toţi candidaţii de partid au fost fruntaşi în campania agricolă de primăvară şi figurează pe panoul de onoare al staţiunii. Ei manifestă dragoste faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, îngrijind și folosind tot mai bine tractoarele. Acum se pregătesc intens pentru campania de recoltare. »„Statutul în acţiune“ Comitetul de partid de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală se îngrijeşte îndeaproape de educarea candidaţilor şi a noilor membri de partid, de găsirea unor forme cât mai potrivite şi mai interesante care să contribuie la educarea în spirit comunist a candidaţilor şi noilor membri de partid, în uzină se bucură de interes şi prestigiu consfătuirile cunoscute sub denumirea de „Statutul partidului în acţiune“. Despre ce este vorba ? In cadrul învăţămîrntului de partid, cei mai mulţi candidaţi de partid studiază Statutul P.M.R. Organizaţiile de bază şi-au pus însă o întrebare cu totul legitimă : cum aplică candidaţii de partid in viaţă prevederile Statutului, ce au înţeles din ele ? Pornind de la această întrebare, toate organizaţiile de bază au început să ţină consfătuiri cu candidaţii de partid în care se discută , cum îşi îndeplinesc candidaţii de partid sarcinile ce le revin în producţie, cum îndeplinesc sarcinile de partid şi cum se respectă disciplina de partid, cum se comportă în viaţă, în uzină şi în afara uzinei, dacă citesc şi ce anume citesc, ce anume fac pentru ridicarea nivelului lor de conştiinţă. Candidaţii care au greutăţi în îndeplinirea unor sarcini primesc cu acest prilej un puternic ajutor. Aşa de pildă, tov. Aneta Ionescu, candidată de partid, propagandistă la un cerc U.T.M., nu izbutea să facă lecţiile destul de interesante, să atragă atenţia tinerilor din Cerc. Vorbind despre aceste probleme în cadrul unei consfătuiri cu candidaţii, ea a fost ajutată de propagandiştii cu mai multă experienţă, i-au fost explicate unele probleme privind pregătirea şi expunerea lecţiilor, într-un cuvînt a fost sprijinită să biruie greutăţile1. Cu sprijinul organizaţiei de bază, ea a devenit în scurt timp una din cele mai bune propagandiste U.T.M. Viţe altoite dupa un nou procedeu Din Iniţiativa inginerului agronom Ene Petru, directorul G.A.S. Mărăşeşti, în această gospodărie au început să se producă viţe altoite în ghivece nutritive. Acest procedeu nou constă în aceea că viţele după ce au fost altoite se parafinează şi se pun în ghivece de carton umplute cu pămînt. Viţele, cu ghivece cu tot, se stratifică în seră şi după prindere sunt clasate şi plantate direct în cîmp. Faţă de vechiul procedeu se scurtează cu un an perioada de pregătire a viţelor altoite. Cheltuielile de producţie sunt cu 30 la sută mai mici şi se ■obţine în acelaşi timp un material săditor de bună calitate. în primăvara acestui an, la G.A.S. Mărăşeşti s-au produs după această metodă 4000 viţe altoite, obţinîndu-se 68 la sută viţe de calitatea I-a şi 16 la sută calitatea II-a. Cu materialul rezultat s-a înfiinţat o colecţie compusă din 259 soiuri de viță de vie. 0*0-Rezervația de la Ponoare SUCEAVA (coresp. „Scînteii"). In apropierea oraşului Suceava, pe locul numit Ponoare, se găsesc renumitele fineţe seculare ale Bosancilor. Aci cresc unele varietăţi de plante care prezintă un mare interes ştiinţific, fiind rămăşiţe ale Utei naturi virgine din alte ere. Dintre acestea menţionăm „stînjenelul pitic" (iris aphylla), cu aria de răspîndire actuală, în Asia Centrală şi sudul Siberiei, „baldracanul tătăresc“ (crambe tataria), localizat în puţine părţi dirn Siberia apuseană (U.R.S.S.), regiunea Dunăreană şi Bavaria de Sud, „trifoiul galben“ (trifolium pannonicum) etc. Aci se întîlnesc spe- 1 ------***= ■■■, ■■■■■■ acii de plante care cresc în jurul Mării Negre şi Mării Caspice, alături de plante specifice podişurilor. Ţinînd seama de importanţa ştiinţifică pe care îl prezintă, Academia R.P. Române, prin Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii, a declarat locul rezervaţie ştiinţifică. în planul de muncă pe acest an, botaniştii de la filialele Iaşi şi Cluj ale Academiei, împreună cu membrii Consiliului regional de îndrumare pentru ocrotirea naturii, au prevăzut să înceapă studiul florii acestei rezervații și al altor monumente ale naturii din regiune în vederea întocmirii unei monografii. In regiunea constanţa Mai multă atenţie pregătirii campaniei de recoltare Oamenii muncii din unităţile agricole socialiste din regiunea Constanţa se pregătesc pentru marea bătălie a strîngerii recoltei şi treierişului, bătălie care va începe peste cîteva săptămîni, în condiţiile colectivizării complecte a regiunii, celor 33 S.M.T.uri din regiunea Constanţa le revin în acest an sarcini cu mult mai mari decît în trecut. Mecanizatorii din aceste unităţi trebuie să depună eforturi sporite pentru ca recoltatul şi treierişul în gospodăriile colective să se facă într-un timp scurt şi fără pierderi. Ce s-a făcut pînă în prezent pentru asigurarea bunei funcţionări a parcului de maşini şi tractoare care vor lucra în această campanie ? După ultima situaţie a serviciului regional S.M.T., din cele 2.841 tractoare planificate să lucreze în această campanie sînt în Stare de funcţiune 1.967, din 1.144 batoze s-au reparat 503, din 839 secerătorilegători s-au reparat 673, iar din cele aproape 200 combine s-au reparat dorit 59. După cum se vede din această situaţie, lucrurile nu se prezintă deloc bine. Ţinînd seama că pe alocuri orzul a început să se îngălbenească şi că nu peste multă vreme acelaşi lucru se va petrece şi cu griul, se poate spune că reparaţiile sunt mult întârziate. Ieste adevărat că la unele S.M.T.uri ca Sibioara, Topraisar şi altele, multe maşini au fost aproape complect reparate. Dar lucrul nu poate fi dus pînă la capăt din lipsa unor piese de schimb. O serie de întreprinderi şi centre mecanice din regiune şi din ţară întîrzie de luni de zile livrarea unor piese fără de care nu pot fi terminate reparaţiile. Iată cîteva exemple: încă din 1957 l-au comandat la I.M.S.-Roman şi la I.M.U.-Medgidia pinioane pentru cutia de viteză la tractoarele U.T.O.S.-1 şi 2 şi M.T.Z. Pînă în prezent nu s-a livrat nici măcar un set din aceste pinioane. Centrul mecanic Ciulniţa trebuia să livreze încă cu luni de zile în urmă 500 lagăre de cai pentru batoze şi să confecţioneze 300 de cai pentru batoze. Pînă în prezent n-a livrat nimic. Din cele 60 de transportoare oscilante pentru combine, pe care trebuia să le livreze încă din trimestrul I al anului 1658, Centrul mecanic Galaţi n-a livrat pînă în prezent decît 20, iar din cele cîteva sute de cămăşi cilindru pentru tractoarele I.A.R. n-a livrat nici măcar o bucată. Sînt numai cîteva exemple care ilustrează încetineala şi lipsa de răspundere ale unor întreprinderi din regiune şi din ţară care nu-şi respectă obligaţiile contractuale faţă de S.M.T.-urile din regiunea Constanţa şi care frînează astfel pregătirile pentru cea mai importantă campanie agricolă, recoltatul. Rămînerea în urmă la reparaţii nu poate fi atribuită numai lipsei de piese de schimb. în multe S.M.T.uri se lucrează dezorganizat, ceea ce face să se întîrzie lucrările. Numai aşa se explică faptul că la S.M.T.Mihai Viteazu, altădată , fruntaş pe regiune, la ora actuală din 104 tractoare mai sunt de reparat 62, iar din cele 10 combine nu s-a reparat încă nici una. într-o situaţie asemănătoare se află şi S.M.T.-urile Cogealac, Albeşti, Remus Opreanu, Babadag, Horia, Mihail Kogălniceanu şi altele. Multă vreme conducătorii acestor unităţi s-au liniştit la gîndul că pînă la recoltat „mai avem timp şi terminăm noi reparaţiile, doar griul nu s-a copt încă“ In gospodăriile de stat reparaţiile merg mai bine. Unităţile au fost înzestrate cu un mare număr de combine noi. Dar aceasta nu trebuie să liniştească pe nimeni. Şi aici mai sunt de reparat multe maşini agricole, aşa că munca nu va trebui să înceteze nici o clipă. Nici în gospodăriile colective situaţia reparaţiilor nu-i pe deplin mulţumitoare. In timp ce în gospodăriile colective din raioanele Medgidia, Feteşti şi Negru Vodă, aproape toate secerătorile simple sunt reparate, în raioanele Tulcea, Istria şi Adamclisi, reparaţiile sînt mult rămase în urmă. Rămînerea în urmă la reparaţii în regiunea Constanţa se datoreşte în mare măsură şi slabei preocupări pentru această problemă din partea organelor locale de partid şi de stat. Fără a se ţine seama de experienţa acumulată în ultimii ani, atît organele de partid cit şi cele de stat regionale şi raionale au început să se preocupe mai intens de această problemă de-abia în ultimele 10-15 zile. întradevăr, s-au cerut eforturi deosebite pentru terminarea însămînţărilor şi apoi pentru executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor. Au existat însă suficiente forţe şi resurse care n-au fost folosite pentru pregătirea din timp şi în cele mai bune condiţii a campaniei de recoltare şi treierie. Aşa stînd lucrurile, e necesar ca organele de partid şi de stat din re-giunea Constanţa să ia măsuri energice pentru grăbirea ritmului repa- raţiilor, întreprinderile industriale care au comenzi de piese de schimb pentru agricultură au datoria de a depune toate eforturile ca să le livreze în timpul cel mai scurt. Numai în acest fel campania de recoltare şi treieri, se va putea desfăşura la timp şi fără pierderi. SIARIN ROTARU coresp. ,,Scînteii" ------p*o----- Un cabinet tehnic MODEL Învăţămîntul în şcolile profesionale se bazează pe îmbinarea armonioasă a cunoştinţelor teoretice cu practica. La predarea materiilor, profesorii se sprijină în mod permanent pe cabinetele tehnice, care trebuie să cuprindă materiale didactice strîns legate de specificul şcolii. Şcoala profesională de ucenici din Caransebeş, tutelată de întreprinderea de produse finite din lemn „Balta Sărată“, constituie un bun exemplu din acest punct de vedere. Cabinetul tehnic de aici este înzestrat cu toate materialele necesare pentru predarea cursurilor de tehnologia materialelor şi tehnologia executării mobilei, precum şi a fabricării de panel, furnir şi placaj. în vitrine special amenajate sunt expuse felurite mostre ale esenţelor de lemn, ale produselor finite şi semifinite etc. De asemenea se găsesc modele care reprezintă feluritele faze de prelucrare prin care trece materialul lemnos. -----0*0-----Cărţi poştale-discuri Pina la sfîrşitul acestei luni vor fi puse în vinzare cărţi poştale ilustrate-discuri, cu microînregistrări de piese muzicale. Ca orice disc, aceste cărţi poştale pot fi ascultate la pickup sau la patefon. Ele sunt confecţionate dintr-un material plastic românesc, realizat pentru prima dată la noi în țară de un colectiv de inovatori de la întreprinderea ICECHIM. SCÎr TEIA incepînd de luni, 9 iunie, la cinematografele Magheru şi Lumina rulează filmul bulgar „Neamul Gheracilor“, ecranizare a nuvelei scriitorului clasic bulgar Elin Pelin. Filmul redă tabloul întunecat al relațiilor sociale de la sate în anii domniei capitalului în Bulgaria. In clişeu: O scenă din film. -ooo-►•O Anul revoluţionar CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — Cu prilejul împlinirii a 110 ani de la începutul evenimentelor revoluţionare din 1848, la Craiova a fost dezvelită, o placă comemorativă pe clădirea Colegiului popular „Nicolae Bălcescu“. Pe placa de marmoră sunt încrustate următoarele cuvinte : „în acest loc a fost Şcoala centrală, unde între 13—15 VI 1848 şi-a avut sediul guvernul revoluţionar. Aci a fost citită proclamaţia de la Islaz şi tot aici a fost sediul clubului revoluţionar craiovean pe tot timpul revoluţiei“. La muzeul regional Oltenia a fost deschisă expoziţia „Anul revoluţionar 1848 în Olteniei“. Exponatele : fotocopii de pe o serie de documente ale vremii, citate din proclamaţia de la Islaz, tablouri care înfăţişează figuri de revoluţionari, macheta vechii clădiri a Şcolii centrale din Craiova, diferite arme, harta care arată drumul parcurs de revoluţionari de la Islaz la Bucureşti şi alte mărturii ale evenimentelor care au avut loc în Oltenia cu 110 ani în urmă. Fotbal în ţară şi peste hotare Lumea fotbalului de pretutindeni are atenţia îndreptată acum spre turneul final al campionatului mondial, care a început duminică în mai multe oraşe din Suedia. Rezultatele primelor meciuri constituie în general surprize faţă de pronosticurile iniţiale. Dar iată care sunt rezultatele : Irlanda de Nord—Cehoslovacia 1-0, R. F. Germană — Argentina 3-1, Franţa - Paraguay 7—3, Iugoslavia — Scoţia 1—1, Ţara Galilor - Ungaria 1-1, Suedia - Mexic 3—0, Brazilia — Austria 3—0, U.R.S.S. — Anglia 2-2. ★ Amatorii de fotbal din ţara noastră urmăresc cu interes evoluţia Ştiinţei Timişoara în „Cupa Dunării“, precum şi lupta pentru titlul de campion ce se dă între echipele din categoria A. Ştiinţa Timişoara a jucat duminică la Zemun (Iugoslavia) cu Radnicki-Belgrad. Timişorenii au pierdut cu 4—2, după ce au condus cu 2—1. La 15 iunie, la Timişoara, va avea loc întâlnirea decisivă. Celelalte jocuri din „Cupa Dunării“ (sferturi de finală) s-au terminat astfel : Tatran Presov — MTK Budapesta 1—0, Voivodina Novisad Rude Hvezda Brno 0—0 , Lokomotiv Sofia — Steaua Roşie Belgrad 4—4. Seria surprizelor din campionatul ţării noastre continuă, deoarece fotbaliştii se comportă foarte diferit (Cînd Bine, cînd rău) de la un joc la altul. Liderul — Petrolul-Ploeşti — şi-a micşorat şansele la titlu pierzînd la Oradea (cu 0—1) în faţa echipei locale. C.C.A. a fost învinsă cu 0—3 de Steagul Roşu. Alte rezultate : Dinamo Bucureşti — Jiul 1—0 ; C. S. Tg. Mureş — U.T.A. 3—2; Rapid — Dinamo Cluj 1—1. APRECIERI ELOGIOASE pentru loiaan da» Balatsî Doborîrea recordului mondial in proba de sărituri in Înălţime femei, de către Iolanda Balaş, a avut un larg ecou în cercurile sportive mondiale. Marile agenţii de presă internaţionale, posturile de radio şi ziarele de sport din Paris, Londra, Moscova, Roma au anunţat cu detalii şi aprecieri elogioase performanţa atletei noastre care a sărit 1,78 m. De la Şanhai s-a primit o telegramă a agenţiei Sinhia prin care fosta recordmană a lumii Cen Fehinn o felicită pe Ialanda Balaş pentru noul record. In interviul acordat corespondentului agenţiei chineze, Cen Fen-tun a spus: „In primul rînd ţin să transmit sincere felicitări şi urarea de noi succese Iolandei Balaş. Slot bucuroasă că tot o reprezentantă a unei ţări socialiste are onoarea de a-şi înscrie numele pe tabela recordurilor mondiale“. (Agerpres). Intîlniri internaţionale Duminică a început în Capitală întilnirea internaţională de şah dintre echipele selecţionate ale R. P. Româno şi R. P. Polone. După primul tur scorul este egal: 4*/2 — 4 la puncte. Partida Plater — Traianescu s-a întrerupt. Astăzi este programat de la ora 17 — tot un amfiteatrul Institutului de Petrol si Gaze — turul doi al întilnirii. ------0*0----- Acţiuni tinereşti In cadrul pregătirilor ce se fac în vederea organizării şi desfăşurării festivalurilor tineretului numeroşi tineri din Capitală au participat la acţiunile obşteşti organizate în această primă etapă. Pînă în prezent peste 72.000 de tineri au lucrat voluntar pe şantierele caselor raionale de cultură ale tineretului, la pavarea de străzi şi la curăţenia parcurilor. Tot în această perioadă tinerii au colectat peste 350.000 kg. metale vechi şi 100.000 kg. maculatură. în aceste acţiuni s-au evidenţiat în mod deosebit organizaţiile de bază U.T.M. de la complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, uzinele „Mao Tze-dun“, „Timpuri Noi“ şi fabrica „Kirov“. Pînă la 1 august, cînd va începe desfăşurarea festivalurilor raionale, se vor organiza diferite manifestări tinereşti ca : „ziua cîntecului şi jocului“ în parcuri şi păduri, Concerte ale membrilor cercurilor „Iubiţi muzica", „ziua sportului”. Cînd se vor trece probele G.M.A. şi vor avea loc competiţii sportive, carnavaluri, excursii, vor fi organizate expoziţii cu lucrările tinerilor amatori din cercurile de artă plastică, seri literare etc. Amatorii de suveniruri E greu să rămii in* sensibil în faţa faimosului Vad al Narciselor. Priveliştea e unică. In zeci de poiene din păduricea de stejar de lingă Făgăraş, pe întinderi enorme, se răsfaţă la soare, pline de graţie, parfumind depărtările, sute de mii de narcise. E explicabil, deci, că în zilele de duminică vin să petreacă aici o zi plăcută vizitatori din Oraşul Stalin, Sibiu şi chiar din Bucureşti. Dacă la întoarcere ar duce cu ei numai amintirea acestor locuri de basm pe care le-au văzut n-ar mai fi fi fost cazul i jt scriem nota de faţă. I] Insă mulţi cetăţeni duc cu ei snopi întregi şi de flori. Un corespondent din Oraşul Stalini a avut curiozitatea să fi facă o socoteală. A fi preciind cam la 8.500 persoane numărul vizitatorilor în una din zilele lunii trecute şi cam la 300 narcise de persoană numărul florilor smulse — rezultatul e fabulos. In condiţiile acestea are loc un adevărat masacru al florilor. Şi asta unde ? Intr-un loc declarat rezervaţie naturală de către stat, tocmai pentru frumuseţea şi raritatea unor astfel de locuri în ţara noastră. Pentru a apăra florile, nimeni nu se gîndeşte că ar fi cazul să nu se mai îngăduie excursii la Vadul Narciselor. Se impune să se ia totuşi unele măsuri. Corespondentul propune, şi suntem de acord cu el, să se fixeze inscripţii care să atragă aten-ţia asupra importanţei rezervaţiei; să se in- t terzică intrarea in rezervaţie a vehiculelor şi instalarea tarabelor cu mititei şi băuturi care pot fi foarte bine aşezate în afara rezervaţiei ; să se delimiteze zonele in care se pot aşeza şi poposi turiştii; să se organi- zeze un servici de control al circulaţiei. Cei care iubesc natura vor fi primii care se vor asocia acestor propuneri bune. Nu putem rămîne insensibili faţă de frumuseţile Vadului Nar-ciselor. Dar nici faţă de acei cetăţeni abuzivi care distrug florile. Nr. 4230 Mate şi comentarii! Daca nu eşti bărbat...Ci Tovarăşa Cornelia Taulescu, de profesie tehnician agronom, a solicitat sfatului popular să fie încadrată într-un post de tehnician agricol. Preşedintele sfatului, tov. Ion Andronic, îl notifică, după canoane : „La cererea dvs. înregistrată la nr. 3491 din 1958 vă comunicăm că Sfatul popular al orașului Tg- Ocna are nevoie să angajeze un tehnician agricol... A fost bucuroasă Cornelia Taulescu citind adresa. Dar cuvintele următoare i-au spulberat bucuria : .....să angajeze un tehnician agricol bărbat...“ Cornelia Taulescu îndeplineşte prima condiţie : e tehnician agronom. Pe a doua n-o îndeplineşte, e femeie. Părinţii ei, lipsiţi de prevedere, n-au bănuit că la Sfatul popular Tg. Ocna se vor angaja numai bărbaţi, aşa că n-au adus un flăcău pe lume. Cum tov. Ion Andronic nu poate să ignore că femeile sunt egale cu bărbaţii în ţara noastră, am căutat să vedem pricina adversităţii statului faţă de tehnicienii fără mustăţi. Adresa ne lămureşte : ...„deoarece aveţi de executat în teren numeroase sarcini pe lingă atribuţiunile de tehnician agricol (încasarea cotelor de produse animale, încasarea autoimpunerii şi contribuţiei voluntare) etc. sarcini pe care o tovarăşă nu le poate îndeplini, cerînd eforturi mari...“ Ne impresionează cavalerismul tovarăşului preşedinte care caută să cruţe eforturi prea mari unei tovarăşe. Dar tov. Ton Andronic nu poate să ignore că sarcinile enumerate mai sus nu intră în atribuţiile unui tehnician agricol, nu numai dacă face parte din „sexul slab", dar chiar dacă e bărbat. Tehnicianul agricol se ocupă cu agricultura — ceea ce ni se pare că reiese cu oarecare claritate şi din titlul său. Pentru încasări există încasatori. Să lăsăm deci pe fiecare şi se ocupe de treburile la care se pricepe. Şi pe femei să ocupe posturile la care le dau dreptul şi pregătirea şi titlul. Este în studiu... Dacă vrei să vizionezi un film pentru ecran lat la grădina de vară din Bacău trebuie să-ţi ocupi locul cu două, trei ceasuri mai devreme. Nu de alta, dar ca să nu fii nevoit să-l vizionezi în picioare. Iar dacă faci parte din tagma „deştepţilor“, poţi să mai foloseşti o haină, un baston, o poşetă, o servietă, o pungă cu seminţe sau alt accesoriu la îndemînă, ca să mai ocupi cinci, şase locuri pentru prieteni. Atunci ceilalţi, „naivii“, care vor veni doar cu un sfert de oră înainte de începerea filmului, vor vedea zeci de locuri libere... „ocupate“. Conducerea intreprinderii cinematografice, sezisată de această stare de lucruri, deşi, în treacăt fie zis, putea să se seziseze şi singură, (100 de oameni care stau în picioare se văd şi în întuneric), a răspuns că numerotarea locurilor „n-ar fi posibilă" şi că „problema se află în studiu". De fapt, în privinţa „studierii" acestei probleme, au o experienţă vastă. Au mai „studiat“-o toată vara anului trecut, iar cetăţenii tot în picioare au vizionat filmele. Muncitorii cu (Urmare din pag. I-a)mină secţia ! Totul e să fii energic, să gîndeşti înainte de a lua o hotărîre şi să ai încredere In posibilităţile oamenilor din secţie. Cînd il auzi pe Iohescu spunind aceste cuvinte ai putea să tragi concluzia că nu e bine ştie ce mare scofală să conduci o uzină. Dar cei care lucrează cu el pot să spună cât de greu e să faci o asemenea muncă, ce energie uriaşă, ce pricepere, ce talent îţi trebuie ca să conduci şi să organizezi munca a sute de oameni, ca să îndrumi un întreg proces de producţie. ■k O să vă miraţi poate dacă o să ascultaţi acum o altă mărturie despre persoana lui Gheorghe Ionescu. Am vrut să fim obiectivi însă şi să v-o prezentăm şi pe aceasta. E mărturia soţiei lui. — Energic ?... Tovarăşa Ionescu oftează. Şi, după cîteva clipe de ezitare, continuă: — Eu îl ştiu mai bine. Ştiţi dvoastră ce discuţii am acasă cu bărbatu-meu ? De ani de zile îl bat la cap într-o chestiune mai mult decit importantă. Iar el stă... şi tace... şi nu face nimic. E bucureştean. Bătrînul lui a fost vatman, pe vremuri, la tramvaie. Cînd l-am cunoscut, pe soţul meu, lucra la „Voina", matriţei. Nici eu, nici el nu ne gindeam că o să ajungă director. Ne-am luat şi ne-am mutat la bătrinii lui. Intr-o casă... să veniţi s-o vedeţi! Tocmai la mama dracului, în Tei. Joasă, cu două cămăruţe mici, mă rog, o casă bătrînească de pe vremuri. N-am înţeles la început ce vrea să spună tovarăşa Ionescu. Am încercat s-o întrerupem, s-o întrebăm totuşi ce legătură au toate acestea cu directorul Uzinelor „Tudor Vladimirescu". — Staţi ! O să aflaţi îndată !... Avem doi copii. Nu sunt pretenţio cnă nici eu şi nu-i cer lui bărbatu-meU lună şi stelele. O singură dorinţă am : o casă omenească, undeva, mai in oraş, sau mai aproape de fabric... Iui. Că face aproape o oră de acasă, din Tei, pînă-n Ferentari, la uzină. Dar degeaba-l bat la cap ! Şi doar tovărăşii cate se ocupă cu casele iar dacă are şi dreptul şi are nevoie şi el — la atîta răspundere —de un pic de linişte şi odihnă. Dar nu cere. Cică sunt în uzină alţii care stau mai prost ca el. Şi că să n-am nici o grijă, că o să ceară şi el casă. Dar cînd o avea toată lumea. Vedeţi ! Şi d-voastrâ mai spuneţi că e energic... ★ După cum vedeţi, părerile celor care lucrează şi a celor care trăiesc împreună cu Ionescu nu sunt întotdeauna aceleaşi. Iar noi, care trebuie să-l prezentăm pe Gheorghe Ionescu în faţa atîtor zeci şi sute de mii de cititori, suntem puşi într-o grea încurcătură. Il cunoaştem pe Ionescu de mult. Sunt 11 ani de atunci. La „Voina“, unde lucră ca matriţei, domnia pe atunci patronul. Ionescu era în comitetul sindical şi era socotit unul dintre cei mai buni de gură cind era vorba să apere drepturile muncitorilor. Deci... energic. Dar, tot la „Voina“, odată, cină un grup de ziarişti a încercat să stea de vorbă cu el şi să afle cite ceva din viaţa lui de muncitor fruntaş, Gheorghe Ionescu n-a fost în stare să scoată nici măcar douătrei vorbe ca lumea. Era vădit jenat, se ruşina să spună : „Am făcut şi am dres“. Şi a căutat tot timpul să scape. Deci... om moale. Apoi a venit naţionalizarea. Ionescu era, pe vremea aceea, maistru. Peste uin an, cînd Victor Naghi, primul director muncitor al uzinelor „Vasile Roaită“, a fost mutat la altă uzină, Ionescu a fost numit director in locul lui. Fabrica se zbătea încă în greutăți mari. Lucra pentru prima dată batoze. In 49, cînd a venit Ionescu director, se făceau 15 batoze pe lună. In '52, cînd a plecat din uzină, se lucrau pe lună 110 batoze. Lui Ionescu începuseră să-i vadă primele fire albe la timple. A lucrat apoi In minister, într-o muncă de răspundere, iar acum patru ani a fost trimis să conducă uzina cea nouă din capătul Ferentarilor, uzină pe care o conduce şi astăzi. E greu să-l prinzi şi să-i rupi citeva minute ca să stai de vorbă cu el. Aleargă mereu peste tot. Ba-l găseşti la secţia care lucrează noul tip de troleibus românesc, ba afli că discută undeva cu inginerul şef Pitulescu cine ştie ce nouă măsură tehnică. Îl găseşti deseori şi în sediul organizaţiei de partid, unde directorul vine să ceară sprijin sal, să prezinte informări. In luna trecută, de pildă, s-a prezentat in faţa biroului de partid ca să arate ce măsuri a luat, în calitatea lui de comunist pus în fruntea unei întreprinderi socialiste, pentru pregătirea planului pe trimestrul al treilea. In aceeaşi şedinţă, Ionescu a arătat că, pe luna mai, uzina şi-a realizat planul în proporţie de 104 la sută, îndeplinind toţi indicii. V-am putea spune multe despre Gheorghe Ionescu dacă ne-ar permite spaţiul. V-am putea spune că l-am văzut studiind proiectul unei noi cantine şi al unui club pentru muncitorii uzinei. V-am putea spune că l-am auzit murmurând, cu fruntea strînsă ca un cleşte intre pumnii săi uriaşi, în faţa unui curs tehnic trimis de şcoala pe care o urmează prin corespondenţă. V-am putea spune că l-am văzut rizind, cu un pahar de vin în mînă, în primăvara aceasta, cînd colectivul uzinei a sărbătorit cinci ani de viață. Toate acestea sunt fapte, fapte concrete... Un singur lucru n-o să vă putem spune cu precizie : Cine are „dreptate"?. Cei care spun că-i energic sau ceilalţi...? Tovarăşul Grigorovici, secretarul organizaţiei de partid a uzinei, are un răspuns al lui la această întrebare : — Are dreptate clasa muncitoare, care a ştiut să făurească asemenea oameni şi care, cucerind puterea politică şi apoi pe cea economică, a dovedit talente nebănuite, energii nesecate, resurse uriaşe în stare și împingă spre progres Întregul nostru popor. Clasa muncitoare care modestă și harnică — făurește, prin propria sa muncă, socialismul.