Scînteia, martie 1959 (Anul 28, nr. 4461-4486)

1959-03-01 / nr. 4461

Nr. 4461 -OSi­ Ieri s-a deschis în Capitală Expoziţia de arta egipteana contemporană Sîmbătă la amiază a avut loc, in sala „Nicolae Cristea“ din Capitală, deschiderea Expoziţiei de artă egip­teană contemporană. La deschidere au participat: Va­­sile Dumitrescu şi Constantin Pris­­nea, adjuncţi ai ministrului Aface­rilor Externe, Al. Buican, vicepre­şedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonia­lului de Stat, Sanda Rangheţ, se­cretară a Comitetului Naţional pen­tru Apărarea păcii din R. P. Romî­­nă, artistul poporului Ion Jalea, pre­şedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R. P. Romînă, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Cul­turii, artişti plastici, critici de artă şi alţi oameni de cultură, numeroşi ziarişti. Au fost de faţă Farid Chehlaoui, ambasadorul Republicii Arabe Unite la Bucureşti, şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a Expozi­ţiei a fost rostit de artistul poporu­lui Ion Jalea. Vorbitorul a arătat că organizarea şi prezentarea acestei expoziţii constituie o contribuţie de seamă la strîngerea relaţiilor de prietenie între poporul român şi poporul Republicii Arabe Unite. Expoziţia de artă egipteană contem­porană va trezi un interes deosebit în rîndurile publicului romînesc, care îşi va dovedi astfel din nou simpatia faţă de poporul Republicii Arabe Unite, faţă de lupta sa pen­tru pace şi pentru consolidarea in­dependenţei naţionale. A luat apoi cuvîntul Farid Cheh­laoui, ambasadorul Republicii Arabe Unite la Bucureşti. Mulţumind gu­vernului român pentru posibilitatea oferită de a organiza în R. P. Ro­mînă această expoziţie, care ilus­trează evoluţia artei contemporane egiptene, vorbitorul a subliniat rolul ei în cunoaşterea şi apropierea din­tre cele două popoare. Expoziţia a fost prezentată de Salah Kamel, consilier cultural al ambasadei Republicii Arabe Unite la Roma, directorul Academiei de Arte a R.A.U., cu sediul la Roma. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde picturi, sculpturi în lemn şi metal, lucrări de ceramică inspirate din folclorul egiptean, lu­crări de grafică şi fotografii-opere reprezentînd principalele personali­tăţi şi orientări din arta egipteană contemporană. (Agerpres) Aspect de la deschiderea expoziţiei (Foto Agerpres) Pregătiri în întreaga ţară pentru a 10-a aniversare a mişcării mondiale pentru pace In întîmpinarea celei de-a zecea aniversări a mişcării mondiale pen­tru pace, în întreaga ţară au avut loc zilele acestea şedinţe plenare ale comitetelor regionale de luptă pen­tru pace. La plenare au luat parte membrii comitetelor regionale, preşedinţii şi secretarii comitetelor raionale de luptă pentru pace, oameni de ştiin­ţă şi cultură, muncitori, tehnicieni, activişti pe ţărim obştesc, conducă­tori ai organizaţiilor de masă, slu­jitori ai cultelor şi alţii. Participanţii la plenare au făcut numeroase propuneri pentru îmbo­găţirea planului de măsuri privind sărbătorirea celei de-a 10-a aniver­sări a mişcării mondiale pentru pace. Numeroşi muncitori, ţărani colec­tivişti s-au angajat, în numele co­lectivelor lor, să obţină noi succese în producţie în cinstea acestei im­portante aniversări. Oameni de artă şi cultură au arătat că operele lor vor fi străbătute şi mai puternic de ideea păcii şi prieteniei între po­poare. Vorbitorii au subliniat entuzias­mul şi hotărîrea de a lupta cu şi mai multă dîrzenie pentru apărarea păcii — nobil ideal care însufleţeşte masele largi de oameni ai muncii din ţara noastră ca şi din întreaga lume. Astfel de plenare au ţinut pînă acum comitetele regionale de luptă pentru pace Piteşti, Craiova, Plo­eşti, Iaşi, Cluj, Oradea, Hunedoara, Regiunea Autonomă Maghiară, Co­mitetul orăşenesc Bucureşti şi al­tele. (Agerpres) încheierea lucrărilor Consfătuirii directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din ţările membre ale C. A. E. R. Intre 20 şi 28 februarie a.c. a a­­vut loc la Bucureşti prima Con­sfătuire a directorilor organizaţii­lor de navigaţie maritimă a ţărilor membre ale C­A.E.R. La lucrările consfătuirii au luat parte delegaţi ai organizaţiilor de navigaţie maritimă din R.P. Alba­nia, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. In calitate de observatori au luat parte delegaţi din R.P.D. Coreeană, R. D. Vietnam şi ai Comisiei per­manente de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul transporturilor a C.A.E.R. In cadrul consfătuirii au fost exa­minate probleme de colaborare şi de coordonare a activităţii flotelor maritime şi au fost luate hotărîri corespunzătoare în acest scop. Secretariatul pentru pregătirea lucrărilor viitoarei consfătuiri a di­rectorilor organizaţiilor de naviga­ţie maritimă din ţările membre ale C.A.E.R. a fost încredinţat or­ganizaţiei române de navigaţie mari­timă — Navrom. Consfătuirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de deplină înţelegere şi colaborare. (Agerpres) 0*0--0*0- Cu prilejul aniversării Armatei naţionale populare a R. D. Germane Sîmbătă seara, ataşatul militar al R.D. Germane la Bucureşti, maior Heinz Huhn, a oferit în saloanele Ambasadei R.D. Germane un cock­tail cu ocazia celei de-a 3-a aniver­sări a Armatei naţionale populare a R.D. Germane. Au luat parte tovarăşii general colonel Leontin Sălaj­an, ministrul Forţelor Armate ale R.P. Române, generalii locotenenţi Floca Arhip şi I. Tutoveanu şi general maior Mi­hail Burcă, adjuncţi ai ministrului Forţelor Armate, N. Şerban, di­rector ad-interim al Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, generali şi ofiţeri superiori. Au par­ticipat, de asemenea, şefii unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi ataşaţi­­militari. In timpul cocktail-ului au rostit toasturi ataşatul militar al R.D. Germane, maior Heinz Hahn, şi ministrul Forţelor Armate ale RP. Române, general colonel Leontin Sălăjan. Cocktail-ul s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) S­C­I­N­T­E­I­A Consfătuirea lucrătorilor din cadrul reţelei cinematografice şi difuzării filmelor Ieri s-a încheiat consfătuirea pe ţară a lucrătorilor­ din cadrul reţe­lei cinematografice şi difuzării fil­mului. La sfârşit, tov. Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntu­­lui şi Culturii, a scos în evidenţă importanţa deosebită pe care o are filmul in acţiunea de educare şi culturalizare a maselor. Au fost apoi inmînate premii unor unităţi fruntaşe în activita­tea de răspîndire a filmului. Pre­miul I a fost acordat întreprinderii cinematografice regionale Craiova, cinematografului Maxim Gorki din oraşul Mediaş, regiunea Stalin, ci­nematografului sătesc din comuna Ilieni, raionul Sf. Gheorghe, Regiu­nea Autonomă Maghiară, caravanei cinematografice nr. 5 din regiunea Suceava şi Oficiului de difuzare a filmului Bucureşti. (Agerpres) -0*0- ACTUALLITATEA Sîmbătă duipă-amiază s-a m­ai poiat în Capitală venind de la Moscova acad. Mihail Ralea, membru al Birou­lui Consiliului Mondial al Păcii, vice­preşedinte a­ Comitetului national pentru apărarea păcii din R.P. Ro­mînă, care a participat la sesiunea­­Biroului Consiliului Mondial al Păcii "desfăşurată în capitala Uniunii Sovie­tice între 21—25 februarie. Comitetul regional de luptă pentru pace şi filiala S.R.S.C. din Craiova au organizat sîmbătă, în sala Casei de cultură a studenţilor, un simpozion consacrat aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui naturalist englez Charles Darwin. Prof. u­niv. A. Buia, rectorul Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu“, a vorbit despre viaţa şi opera lui Darwin In continuare, ing. Ene Florea a ţinut conferinţa in­titulată: „Darwinismul in ţara noa­stră“. * In sala Ateneului R.P. Româno a avut loc sâmbătă seara concertul sim­fonic al Filarmonicii de Stat „George Enescu“ cu concursul dirijorului po­lonez Bohdin Wodiczko. Programul a cuprins: „Harms­ie“ — scene de ba­let de Szymanowski, în primă audiţie, Concert pentru pian şi orchestră un re major de Mozart, solist Corneliu Gheorghiu, şi Simfonia IV a de Mar­tirii, în primă audiţie. Concertul s-a bucurat de succes. Cu prilejul reluării spectacolelor in sala complect renovată, Teatrul Mun­citoresc C.F.R.-Giuleşti a prezentat sîmbătă seara piesa : „Răzeşii lui Bog­dan“ de Ernest Maftei, spectacol dis­tins cu premiul I la Festivalul teatre­lor dramatice din R.P. Romînă—1958. Sala Teatrului Muncitoresc C.F.R.­­Giuleşti, dispune astăzi de o acustică perfectă şi un sistem îmbunătăţit de iluminare, precum şi de o scenă mult mai spaţioasă. ★ La Gisa Agronomului din Bucureşti are loc astăzi festivitatea distribuirii premiilor cîştigătorilor celui de-al II-lea concurs pe teme agricole. „Cine ştie... ne scrie“ organizat de Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii în co­laborare cu Radioteleviziunea Romînă. ★ La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă ADAS din 28 februa­rie 1959, au ieşit următoarele opt com­­­binaţii de litere : I.J.G. R.M.A. T.T.A. D.X.A. B.F.Z. D.S.B. F.C.F Y.Z.L. De la corespondentul nostru la Moscova Zoia Pruţ şi La Riazan se susţine că acolo şi nu in ţinutul Stavropol, a cărui ex­perienţă a devenit celebră, s-au găsit primele forme de îmbinare a învă­­ţămîntului mediu cu munca agricolă. Fâcind aluzie la această revendica­re de prioritate, N. S. Hruşciov spu­nea, cu prilejul recentei sale vizite la Riazan : „N-o să ne certăm cine au fost primii, cei din Stavropol sau cei din Riazan — deşi aceasta are însemnătate. Trebuie spus că şi la Stavropol, şi la Riazan se fac lu­cruri admirabile. A crea tineretului legături cu munca este o condiţie foarte importantă pentru educaţia comunistă a generaţiei care se ridi­că“. Fapt este că ceea ce s-a numit „varianta de la Stavropol“ a expe­rienţelor care au precedat elaborarea reformei învăţământului a căpătat o rapidă şi largă extindere, înainte chiar de a fi căpătat consacrarea oficială, pentru că şi-a dovedit în­­tr-un timp foarte scurt deosebita va­loare pedagogică. După cum se ştie, căutările spe­cialiştilor in vederea unei organi­zări a şcolii care să-i asigure o legă­tură organică şi permanentă cu via­ţa au început imediat după Congre­sul al XX-lea al P.C.U.S. In tinutul Stavropol, de pildă, s-au creat bri­găzi şcolare in colhozuri şi sovhozu­ri. Prima brigadă de acest fel a fost constituită în 1955 în colhozul „Ros­­sia“ din satul Grigoripoliskaia. In vara 1958, brigăzile şcolare din ţi­nutul Stavropol numărau circa 25.000 de membri şi asemenea bri­găzi apăruseră în nenumărate alte regiuni, printre care şi în regiunea Rostov. Iar atunci cînd, toamna tre­cută, această regiune a fost decorată cu Ordinul Lenin pentru succese în agricultură, printre oratorii care au luat cuvîntul la adunarea festivă era şi şcolărită Zoia Prut­ In revis­ta „Znamia“, sub titlul „Zoia Prut şi tovarăşii ei“, E. Maximova înfă­­ţişează povestea brigăzii condusă de această elevă de clasa X-a. Angajamentele unei şedinţe „istorice“ Totul a început acum doi ani, cînd Ivan Petrov, secretarul comite­tului de partid al raionului Matvee­­vo-Kurgansk (regiunea Rostov) s-a dus să vadă la faţa locului, adică în satul Grigoripoliskaia, cum func­ţionează brigada şcolară a colhozu­lui „Rossia“. L-au îndemnat la a­­ceasta şi preocupările educative pentru care organele raionale din Matveevo-Kurgansk manifestau în general multă atenţie ( poate pentru că atît ambii secretari de partid cit şi preşedintele comitetului executiv sînt, prin meseria lor de bază, peda­gogi) şi mai cu seamă observa­ţia că deseori tinerii care se întorc în sat după studii — chiar şi după studii de specializare în agricultură — sunt rupţi de munca practică. La întoarcere, era hotărît: „...încercăm şi la noi, fără să mai aşteptăm bine­­cuvîntările pedagogice“. Astfel, povesteşte E. Maximova, acum doi ani „a apărut, alături de cele patru brigăzi ale colhozului „Revoluţia din Octombrie“, încă una alcătuită din elevii ultimelor clase : brigada a 5-a. Sub această denumire oficială, brigada figurează în pro­cesul verbal al şedinţei „istorice“ a organizaţiei de comsomol din mar­tie anul trecut. Poate că atributul „istorică“ folosit de şcolari este oarecum exagerat, totuşi, tocmai la această şedinţă, 187 de comsomolişti au hotărît ca „pentru a ajunge din urmă S.U.A. la producţia de carne pe cap de locuitor, să se creeze în şcoală încă o brigadă, pentru creş­terea raţelor“. Cele două brigăzi şi-au luat, care mai de care, angaja­mente grozave — să crească şi să dea statului 75.000 de rate şi să ob­ţină recolte cu 20 la sută mai mari decît celelalte brigăzi ale colhozu­lui. „In acea şedinţă din martie, scrie în altă parte autoarea, unii jongla­seră destul de uşor în cuvîntări cu sutele de chintale de grîne şi de carne. Mai apoi însă chintalele as­tea s-au complicat cu arşiţă, cu grin­dină, cu nopţi fără somn“. Totuşi ti­nerii au biruit: cei 250 şcolari care au lucrat în brigadă în tot­­cursul ve­rii (în trei serii de cite o lună) au cul­tivat 119 hectare de griu de toamnă (obţinînd o recoltă de 22 chintale la hectar), 57 hectare porumb (60 de chintale la hectar), 20 hectare floa­­rea-soarelui (23 chintale la hectar), 5 hectare legume (270—290 chintale la hectar). Realizaseră tot ceea ce-şi propuseseră : recoltele lor au depă­şit nivelul pentru care se dădea lupta în raion, crescuseră 84.000 de rate (ceea ce, din punct de vedere al consumului, înseamnă 1680 chin­tale de carne). In plus, peste cele 200 de hectare care le fuseseră în­credinţate, mai priviseră vreo 200, curăţaseră şi depozitaseră tot fondul de seminţe al colhozului, însilozase­­ră 1600 tone de porumb. Producţia realizată de ei a fost evaluată la 1.782.000 ruble. Mai preţios decît producţia s-a dovedit însă a fi ceea ce, după ex­presia autoarei, „nu se poate măsu­ra în chintale şi ruble“. E vorba de trăsăturile morale, individuale şi co­lective, apărute ori dezvoltate de-a lungul acestei experienţe în care s-au înmănuncheat atracţiile unei tabere de vacanţă cu acelea, supe­rioare, ale succesivelor victorii asu­pra multelor, variatelor şi mai cu seamă neaşteptatelor greutăţi lega­,­te de intrarea într-o activitate necu­noscută. Mai expresiv decit orice comentariu este în acest sens rela­tarea cîtorva trăsături şi momente din viaţa celor două brigăzi . ....Toţi locuiau în tabără. Din cînd în cînd se repezea cineva pînă aca­să să-şi vadă părinţii, dar atunci în mod obligator nota într-un jurnal special: am plecat în cutare loc, mă întorc la ora cutare. Viaţa în co­lectiv disciplinează şi copiii şi-au în­suşit surprinzător de uşor rînduiala din tabără. Un amănunt caracteris­tic : se hotărîse că „aşteptăm pînă se coc perele, nu le rupem pînă la toamnă“ — şi crengile încărcate de fructe se plecau deasupra corturi­lor, dar­ nici o mină nu se întindea spre ele. S-au împrietenit mult în timpul acestei veri băieţii şi fetele. S-a al­cătuit chiar un „cod de onoare“ masculin al taberei : dimineaţa băie­ţii ascuţeau săpăligele pentru fete ; la plivit, după ce terminau rînduri­le lor, întoreîndu-se spre capătul cîmpului, lucrau la rîndurile vecine­lor lor“... „Intr-o zi a venit in goană la ta­bără şefa de echipă Linda Odinto­­va (echipa ei se ocupa cu creşterea raţelor la ferma colhozului). Micu­ţă şi blondă avea un glas surprin­zător de puternic şi tremura de minte şi enervare. Gîndiţi-vă numai, doi băieţi fugiseră de la fermă la bri­gadă : li se păruse, vedeţi dumnea­voastră, că în brigadă e mai vesel ! Intr-adevăr, aici e mai vesel, aici e fotbal şi tenis de masă. Dar cum rămîne cu ratele ? Au lăsat munca baltă şi au dezertat, da, da, aşa se cheamă asta ! De ce i-aţi primit aici, ce face şefa de brigadă Prut ?“ Un angajament nu tocmai uşor A doua brigadă, cea a tinerilor a­­vicultori, care se angajase să creas­că 75.000 de raţe şi a crescut 84.000, a trăit de altfel experienţa cea mai zbuciumată. Intîi pentru că munca a fost cu totul diferită de tot ceea ce ştiau ei despre creşterea păsă­rilor. Apoi pentru că şi-au băgat coada şi capriciile naturii: „Au plecat la fermă cu deplină convingere că „ratele le ştim". La lecţiile zootehnicianului Valentina Ivanovna totul părea atît de limpe­de şi de simplu în comparaţie cu tabelele de logaritmi şi cu fenome­nele moleculare la gaze. Cînd a sosit prima căruţă şi au scos din lăzi ghemotoacele galbene pufoase fetele au început să ţipe : „Vai ce mititele, ce drăgălaşe !“ Se părea că-i aşteaptă o joacă veselă cu aceste păsărele simpatice. Sur­prizele au început însă deîndată : a reieşit că primul schimb intră la patru dimineaţa, iar al doilea lu­crează pînă la opt seara. La început au fost doar cinci mii de pui, dar curînd s-au făcut treizeci, iar apoi cincizeci de mii. Grijile şi emoţiile creşteau mereu. Din cursul de avicultură ei afla­seră că raţia de hrană a puiului de raţă se măsoară în grame. Dar cin­cizeci de mii de pui erau îngrozitor de mîncăcioşi : ei ciuguleau neobo­sit ziua întreagă ; trebuie să le pre­găteşti zilnic tone de cereale şi ver­deaţă. Şi cită apă beau ! Aceste de­taşamente uriaşe trebuiau minate la apă şi — ceea ce era şi mai greu — scoase din apă. Trebuiau cură­ţate şi văruite coteţele­­ încălzite sobele ! Aveau de crescut 75.000 de crea­turi uimitor de lacome, fricoase, gin­gaşe. Ele se prăpădeau din cauze cu totul neînsemnate: de pildă, un pui bea apă, îşi udă pieptul, îngri­jitoarea nu l-a observat şi peste ci­­teva ore ridică cadavrul lui înţe­penit. Au fost nevoiţi să deschidă un „spital“ pentru raţe. Acolo, lin­gă soba caldă erau dădăciţi „bol­navii de plămîni“ şi „schilozii“. Natura părea să pună la încerca­re curajul şi răbdarea tinerilor. Pri­măvara a fost neobişnuit de rece, iar în iunie au pornit să toarne ploi neîntrerupte, cu furtuni şi vîn­­turi atît de puternice cum nu s-au mai pomenit în aceste ţinuturi. Nenorocirea s-a întimplat pe neaş­teptate, noaptea. Abea apucînd să se îmbrace în grabă, şcolarii se gră­beau prin ploaie să ajungă la ma­­lul rîului Mius unde se aflau in acea vreme puii mai răsăriţi. De pe dealurile din împrejurimi se ros­togoleau adevărate cascade de apă. Apa inundase „spitalul“ şi şoproa­­nele. Cînd tinerii ajunseră la Mius, ploaia şi apa rîului apucase să inun­de tabăra. Miile de păsări erau cu­ Re­aci să fie duse de apă printr-o spărtură a gardului. Fetele au re­ţinut cu greu ratele în timp ce băie­ţii căutau să astupe spărtura. Apoi au cules din noroi puii pe jumătate morţi, i-au cărat în poală, i-au trans­portat cu căruţele la ferma de pă­sări, la sobe, la căldură. E drept că dimineaţa au lipsit la apel sute de pui, dar ci­i au fost salvaţi­­“. In această experienţă Îndrăznea­ţă şi interesantă merită o deosebi­tă atenţie raporturile dintre tinere­tul din tabără şi cei vîrstnici. In ceea ce priveşte pe educatori, ei îşi propuseseră să nu intervină în con­flictele ce se iscau în brigadă ci să-i lase pe copii să şi le rezolve ei în­şişi, în mod responsabil. Dar tine­retul avea raporturi obligatorii, de producţie, cu membrii colhozului. E semnificativă remarca uneia din cele mai experimentate şi mai ener­gice crescătoare de păsări ale col­hozului, Alexandra Petrenko : „Ce să-i mai învăţăm acum ? La anul o să ne întrecem cu ei !“ Or Alexandra Petrenko, „mătuşa Sura“, fusese cea mai exigentă dintre dăscăliţe: nu trecuse cu vederea niciodată nici cea mai măruntă abatere de la te­­gile aviculturii. Şi rigoarea a­­ceasta nu se îndulcise decit în noaptea în care apa inundase cres­cătoria : descoperise la şcolăriţele nepricepute pe care le tot muştru­­luda aceeaşi dragoste pe care ea însăşi o purta orătăniilor. Semnificativ este faptul că după luna petrecută în tabără de prima serie, atunci cînd se pregătea veni­rea celei de a doua, voluntarii care se ofereau să servească drept „cadre experimentate“ pentru instruirea noilor sosiţi au fost foarte nume­roşi. Efectiv, mulţi dintre şcolari au rămas astfel şi în a doua lună, unii chiar şi a treia. Şi toţi cei care au făcut această experienţă vorbesc des­pre ea cu încîntare. FLORICA ŞELMARU Pentru cunoaşterea cererii de consum Pentru cunoaşterea mai îndea­proape a gusturilor şi preferinţelor oamenilor muncii, a cererilor de consum, Departamentul comerţului interior, în colaborare cu Departa­mentul industriei uşoare, organizea­ză în luna martie,­ în multe regiuni ale ţării, expoziţii cu vînzare de bunuri industriale de consum. In Capitală vor fi organizate ast­fel de expoziţii la magazinele Vic­toria, Bucureşti, Romarta şi în alte unităţi comerciale. Vor fi expuse ţe­sături, confecţii, tricotaje, pălării şi alte bunuri de larg consum. Ţesătu­rile de bumbac vor fi prezentate la Timişoara şi Galaţi, cele de lină la Oraşul Stalin şi în oraşele Ploeşti şi Bacău, iar ţesăturile de mătase la Piteşti. Lenjeria şi ciorapii din fire artificiale vor fi prezentate la Ora­dea, Iaşi, Constanţa, Ploeşti, Bacău şi la Oraşul Stalin. In urma consultării cumpărători­lor, a propunerilor şi sugestiilor pri­mite din partea lor, se vor lua mă­suri pentru îmbunătăţirea calităţii unor produse şi vor fi comandate şi puse în vînzare noi modele. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE BASCHET Aseară, în sala Floreasca, cu cinci secunde înainte de sfîrşitul meciu­lui de baschet C.C.A.-Bucureşti — Honved-Budapesta, scorul era favo­rabil oaspeţilor : 80—79. Mingea a­­parţinea echipei noastre, care era în atac. Fiind faultat, Nedef a avut de executat două aruncări litere. Le-a înscris pe amîndouă şi, spre bucuria spectatorilor şi a echipei sale, meciul s-a încheiat cu victo­ria echipei C.C.A. Scor : 81—80. Practic însă, victoria baschetbalişti­­lor romîni nu le serveşte la nimic. Intîlnirea de aseară a fost returul meciului susţinut de cele două echi­pe la începutul lunii februarie la Budapesta. Atunci, după cum se ştie, Honved a învins la o diferenţă mare, ceea ce a asigurat acesteia ca­lificarea în turul trei al „Cupei campionilor europeni“. FOTBAL Stadionul Dinamo va găzdui astăzi un interesant cuplaj amical de fotbal în care, alături de echi­pele bucureştene Dinamo, Progre­sul şi Rapid, va evolua şi campioa­na ţării de anul trecut, Petrolul Ploeşti. Programul celor două me­ciuri este următorul: ora 14 Pro­gresul—Petrolul; ora 16 Rapid— Dinamo. -----ora----­ Tragerea la sorţi a obligaţiilor C­E. C La 28 februarie 1959 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. Au cîştigat : 75.000 lei obligaţiunea cu seria 19244 nr. 46; 50.000 lei obligaţiunea cu seria 08907 nr. 14; Cite 25.000 lei obligaţiunile: Seria 01028 nr. 37; Seria 04955 nr. 47; Seria 06441 nr. 34. In total au fost atribuite 560 cîş­­tiguri in­ valoare de 1.000.000 lei. Tot la 28 februarie 1959 a avut loc şi tragerea la sorţi a premiilor oferite participanţilor la concursul de dezlegări pe teme de economie, orga­nizat în rîndul elevilor cu prilejul „Săptămînii Economiei“. Lista complectă a obligaţiunilor cîştigătoare, ieşite la tragerea la sorţi, şi a cîştigătorilor la concursul de dezlegări pe teme de economie se găseşte afişată la toate unităţile C.E.C. Pag. 3 Acad. prof. Constantin I. Budeanu I S-a stins din viaţă la 27 februarie 1959 academician profesor C. I. Bu­deanu, unul din cunoscuţii electro­­tehnicieni romîni, apreciat atît în ţară cit şi în străinătate. Acad. prof. C. I. Budeanu s-a năs­cut la 16 februarie 1886, în oraşul Buzău. Studiile superioare le-a ur­mat la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti şi le-a com­plectat prin absolvirea Şcolii Supe­rioare de Electricitate din Paris. Dînd dovadă de o prodigioasă pu­tere de muncă, fiind adine cunos­cător şi neobosit cercetător al dife­ritelor domenii ale­­electrotehnicii şi metrologiei, acad. prof. C. I. Bu­deanu şi-a asigurat în cei aproape 50 de ani de activitate neobosită o consacrare internaţională. In calita­tea sa de vicepreşedinte al Confe­rinţei internaţionale a marilor reţele electrice, a reuşit să ridice la nivel înalt contribuţia adusă de electro­­tehnicienii români la progresul ştiin­ţei şi tehnicii mondiale. Acad. prof. C. I. Budeanu a depus o muncă susţinută şi plină de roade pe tărîmul formării de noi cadre tehnice şi de cercetare în calitatea sa de profesor la Institutul Politeh-Corpul neînsufleţit al acad. prof. C. I. Budeanu se află depus la In­stitutul Politehnic Bucureşti, str. Polizu nr. 1, nie din Bucureşti şi de membru al Academiei R. P. Romine,, în cadrul Institutului de energetică al Acade­miei R. P. Române. A fost un exemplu de modestie, fiind iubit de studenţii şi colabora­torii săi. Pentru deosebita muncă de crea­ţie ştiinţifică pe care a depus-o, pentru opera sa de creator de şcoală, profesorul C. I­ Budeanu a fost ales in 1939 membru corespondent al Academiei Romíne, iar în 1955 mem­bru titular al Academiei Republicii Populare Române, fiind distins şi cu Ordinul Muncii cl. I-a. Prin moartea acad. prof. C. I. Bu­deanu, ştiinţa electrotehnică şi in­­văţămînt­ tehnic superior din ţara noastră suferă o dureroasă pierdere. Foştii săi colaboratori şi elevi ii vor păstra o neştearsă amintire. Prezidiul Academiei R. P. Romíné, Ministerul Invăţă­­mintului şi Culturii, Insti­tutul de Energetică al Aca­demiei R. P. Romíné, Insti­tutul Politehnic Bucureşti, Asociaţia Ştiinţifică a Ingi­nerilor şi Tehnicienilor Adunarea de doliu va avea loc duminică 1 martie 1959, orele 12, la Institutul Politehnic, iar înhumarea la Cimitirul Bellu la ora 14. Acad. prof. luliu Prodan­­­ La 27 februarie a încetat din via­ţă profesorul luliu Prodan, membru titular al Academiei R. P. Române, botanist de seamă al ţării noastre. Academicianul profesor luliu Pro­dan s-a născut in anul 1875 în co­muna Chenchiş-Someş. Şi-a făcut studiile la Cluj, absolvind Faculta­tea de ştiinţe naturale în anul 1899. Incepind din anul 1900 a fost pro­fesor la liceele din Năsăud, Gherla, Eger şi Zombor. Intre anii 1918— 1940 a fost profesor de botanică la Facultatea de agronomie din Cluj. Pasionat de studiul ştiinţelor na­turale din cea mai fragedă vîrstă, a publicat peste 100 de lucrări va­loroase, în limbile romînă, germa­nă şi maghiară, despre flora ţării noastre, lucrări care au intrat în patrimoniul operelor clasice. Una dintre cele mai importante lucrări ale profesorului Iuliu Pro­dan este „Flora pentru determina­rea şi descrierea plantelor ce cresc în România“ (partea I-a şi a II-a), care a apărut în mai multe ediţii. Această lucrare a constituit un preţios îndreptar pentru serii în­tregi de botanişti şi agronomi. In ultimul timp a colaborat la lucrarea de mari proporţii „Flora R.P.R.“ editată de Academia R. P. Romíné. Apreciind valoroasa activitate științifică și didactică a profesoru­lui luliu Prodan, Academia R. P. Romíné l-a primit în rândurile sale ca membru titular. Pentru meritele sale deosebite, academicianului profesor luliu Prodan i s-a acordat Ordinul Mun­cii clasa I-a. Prin dispariţia academicianului Iuliu Prodan, ştiinţele naturale din ţara noastră suferă o dureroasă pierdere. Prezidiul Academiei R P. Romíné, Ministerul Invăţă­­mintului şi Culturii, Filiala Cluj a Academiei R. P. Ro­míné TIEILEiC-ire^WIE EXTERNE iililiiiiiilllllliliiiiiilllillllillilllilllllliiililiiiiiiiiilllliiiiillllillllllllillllllililiilliiiiiiiiiiiiiiiiiilliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiW^llMilllllillliilllll Nave militare sud vietnameze au invadat insulele Cenhandao ale R. P. Chineze PEKIN 28 (Agerpres). — China Nouă transmite : La 22 februarie 1959, nave ale flo­tei maritime militare a Vietnamului de Sud au invadat în mod ilegal insulele Cenhandao, unul din gru­purile de insule făcînd parte din ar­hipelagul Sisatiundao, apartinînd R.P. Chineze, au capturat forţat 82 de pescari chinezi, cinci vase de pes­cuit ale R.P. Chineze şi alte bunuri. In legătură cu aceasta Ministerul A­­facerilor Externe al R.P. Chineze a făcut următoarea declaraţie : Insulele Sisatiundao sunt un teri­toriu al Chinei, după cum a mai de­clarat guvernul Republicii Populare Chineze. In prezent flotă maritimi militară a Vietnamului de Sud a în­ceput să atenteze în mod făţiş la integritatea teritorială şi la suvera­nitatea R.P. Chineze, capturînd pes­cari chinezi şi vase de pescuit apar­­ţinind R.P. Chineze. Acest act a pro­vocat cea mai profundă indignare in rîndul poporului chinez. Ministerul Afacerilor Externe al R.P. Chineze declară cu toată serio­zitatea că autorităţile sud-vietna­­meze trebuie să elibereze deîndată pe toţi pescarii chinezi capturaţi, să înapoieze toate vasele de pescuit şi celelalte bunuri capturate, să com­penseze daunele aduse pescarilor şi să dea garanţii că pe viitor nu se vor mai repeta asemenea incidente ilegale. In caz contrar autorităţile sud-vietnameze vor purta întreaga răspundere pentru consecinţele de­­curgind din aceste incidente. Lupte crâncene in Oman CAIRO 28 (Agerpres). — TASS. Intr-o declaraţie dată publicităţii de reprezentanţa imamului Omanu­­lui la Cairo se arată că trupe engleze, cu un efectiv de 15.000 de oameni, încearcă să ocupe poziţiile patrioţilor din Oman în regiunea muntoasă Djebel Al-Ahdar. Avioa­nele militare ale ocupanţilor efec­tuează bombardamente barbare şi mitraliază localităţile paşnice afla­te in regiunea in care se desfăşoa­ră luptele. Sunt multe victime in rîndurile femeilor şi copiilor. Au fost distruse toate casele şi au fost incendiate semănăturile locuitorilor pașnici ai unor sate din jurul re­­giunii Djebel Al-Ahdar. Represiuni In nalla _ LA VALETTA 28 (Agerpres). — In urma marior demonstraţii ale muncitorilor de la şantierele navale din La Valetta, care au avut loc vineri în semn de protest împotriva concedierii unui număr de 6.000 de muncitori, politia britanică a ares­tat 18 persoane. După cum scrie corespondentul agenţiei Associated Press, autorităţile poliţieneşti au filmat desfăşurarea manifestaţiei, astfel incit, după developarea fil­mului ,,se aşteaptă că vor mai fi efectuate alte arestări“. In tot cursul nopţii de vineri spre sîmbătă , adaugă corespon­dentul agenției United Press Inter­national — unități de poliţie au pa­trulat in jurul docurilor.

Next