Scînteia, martie 1959 (Anul 28, nr. 4461-4486)
1959-03-01 / nr. 4461
Nr. 4461 -OSi Ieri s-a deschis în Capitală Expoziţia de arta egipteana contemporană Sîmbătă la amiază a avut loc, in sala „Nicolae Cristea“ din Capitală, deschiderea Expoziţiei de artă egipteană contemporană. La deschidere au participat: Vasile Dumitrescu şi Constantin Prisnea, adjuncţi ai ministrului Afacerilor Externe, Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, Sanda Rangheţ, secretară a Comitetului Naţional pentru Apărarea păcii din R. P. Romînă, artistul poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R. P. Romînă, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, artişti plastici, critici de artă şi alţi oameni de cultură, numeroşi ziarişti. Au fost de faţă Farid Chehlaoui, ambasadorul Republicii Arabe Unite la Bucureşti, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a Expoziţiei a fost rostit de artistul poporului Ion Jalea. Vorbitorul a arătat că organizarea şi prezentarea acestei expoziţii constituie o contribuţie de seamă la strîngerea relaţiilor de prietenie între poporul român şi poporul Republicii Arabe Unite. Expoziţia de artă egipteană contemporană va trezi un interes deosebit în rîndurile publicului romînesc, care îşi va dovedi astfel din nou simpatia faţă de poporul Republicii Arabe Unite, faţă de lupta sa pentru pace şi pentru consolidarea independenţei naţionale. A luat apoi cuvîntul Farid Chehlaoui, ambasadorul Republicii Arabe Unite la Bucureşti. Mulţumind guvernului român pentru posibilitatea oferită de a organiza în R. P. Romînă această expoziţie, care ilustrează evoluţia artei contemporane egiptene, vorbitorul a subliniat rolul ei în cunoaşterea şi apropierea dintre cele două popoare. Expoziţia a fost prezentată de Salah Kamel, consilier cultural al ambasadei Republicii Arabe Unite la Roma, directorul Academiei de Arte a R.A.U., cu sediul la Roma. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde picturi, sculpturi în lemn şi metal, lucrări de ceramică inspirate din folclorul egiptean, lucrări de grafică şi fotografii-opere reprezentînd principalele personalităţi şi orientări din arta egipteană contemporană. (Agerpres) Aspect de la deschiderea expoziţiei (Foto Agerpres) Pregătiri în întreaga ţară pentru a 10-a aniversare a mişcării mondiale pentru pace In întîmpinarea celei de-a zecea aniversări a mişcării mondiale pentru pace, în întreaga ţară au avut loc zilele acestea şedinţe plenare ale comitetelor regionale de luptă pentru pace. La plenare au luat parte membrii comitetelor regionale, preşedinţii şi secretarii comitetelor raionale de luptă pentru pace, oameni de ştiinţă şi cultură, muncitori, tehnicieni, activişti pe ţărim obştesc, conducători ai organizaţiilor de masă, slujitori ai cultelor şi alţii. Participanţii la plenare au făcut numeroase propuneri pentru îmbogăţirea planului de măsuri privind sărbătorirea celei de-a 10-a aniversări a mişcării mondiale pentru pace. Numeroşi muncitori, ţărani colectivişti s-au angajat, în numele colectivelor lor, să obţină noi succese în producţie în cinstea acestei importante aniversări. Oameni de artă şi cultură au arătat că operele lor vor fi străbătute şi mai puternic de ideea păcii şi prieteniei între popoare. Vorbitorii au subliniat entuziasmul şi hotărîrea de a lupta cu şi mai multă dîrzenie pentru apărarea păcii — nobil ideal care însufleţeşte masele largi de oameni ai muncii din ţara noastră ca şi din întreaga lume. Astfel de plenare au ţinut pînă acum comitetele regionale de luptă pentru pace Piteşti, Craiova, Ploeşti, Iaşi, Cluj, Oradea, Hunedoara, Regiunea Autonomă Maghiară, Comitetul orăşenesc Bucureşti şi altele. (Agerpres) încheierea lucrărilor Consfătuirii directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din ţările membre ale C. A. E. R. Intre 20 şi 28 februarie a.c. a avut loc la Bucureşti prima Consfătuire a directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă a ţărilor membre ale CA.E.R. La lucrările consfătuirii au luat parte delegaţi ai organizaţiilor de navigaţie maritimă din R.P. Albania, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. In calitate de observatori au luat parte delegaţi din R.P.D. Coreeană, R. D. Vietnam şi ai Comisiei permanente de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul transporturilor a C.A.E.R. In cadrul consfătuirii au fost examinate probleme de colaborare şi de coordonare a activităţii flotelor maritime şi au fost luate hotărîri corespunzătoare în acest scop. Secretariatul pentru pregătirea lucrărilor viitoarei consfătuiri a directorilor organizaţiilor de navigaţie maritimă din ţările membre ale C.A.E.R. a fost încredinţat organizaţiei române de navigaţie maritimă — Navrom. Consfătuirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de deplină înţelegere şi colaborare. (Agerpres) 0*0--0*0- Cu prilejul aniversării Armatei naţionale populare a R. D. Germane Sîmbătă seara, ataşatul militar al R.D. Germane la Bucureşti, maior Heinz Huhn, a oferit în saloanele Ambasadei R.D. Germane un cocktail cu ocazia celei de-a 3-a aniversări a Armatei naţionale populare a R.D. Germane. Au luat parte tovarăşii general colonel Leontin Sălajan, ministrul Forţelor Armate ale R.P. Române, generalii locotenenţi Floca Arhip şi I. Tutoveanu şi general maior Mihail Burcă, adjuncţi ai ministrului Forţelor Armate, N. Şerban, director ad-interim al Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, generali şi ofiţeri superiori. Au participat, de asemenea, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi ataşaţimilitari. In timpul cocktail-ului au rostit toasturi ataşatul militar al R.D. Germane, maior Heinz Hahn, şi ministrul Forţelor Armate ale RP. Române, general colonel Leontin Sălăjan. Cocktail-ul s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) SCINTEIA Consfătuirea lucrătorilor din cadrul reţelei cinematografice şi difuzării filmelor Ieri s-a încheiat consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din cadrul reţelei cinematografice şi difuzării filmului. La sfârşit, tov. Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, a scos în evidenţă importanţa deosebită pe care o are filmul in acţiunea de educare şi culturalizare a maselor. Au fost apoi inmînate premii unor unităţi fruntaşe în activitatea de răspîndire a filmului. Premiul I a fost acordat întreprinderii cinematografice regionale Craiova, cinematografului Maxim Gorki din oraşul Mediaş, regiunea Stalin, cinematografului sătesc din comuna Ilieni, raionul Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, caravanei cinematografice nr. 5 din regiunea Suceava şi Oficiului de difuzare a filmului Bucureşti. (Agerpres) -0*0- ACTUALLITATEA Sîmbătă duipă-amiază s-a mai poiat în Capitală venind de la Moscova acad. Mihail Ralea, membru al Biroului Consiliului Mondial al Păcii, vicepreşedinte a Comitetului national pentru apărarea păcii din R.P. Romînă, care a participat la sesiuneaBiroului Consiliului Mondial al Păcii "desfăşurată în capitala Uniunii Sovietice între 21—25 februarie. Comitetul regional de luptă pentru pace şi filiala S.R.S.C. din Craiova au organizat sîmbătă, în sala Casei de cultură a studenţilor, un simpozion consacrat aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui naturalist englez Charles Darwin. Prof. univ. A. Buia, rectorul Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu“, a vorbit despre viaţa şi opera lui Darwin In continuare, ing. Ene Florea a ţinut conferinţa intitulată: „Darwinismul in ţara noastră“. * In sala Ateneului R.P. Româno a avut loc sâmbătă seara concertul simfonic al Filarmonicii de Stat „George Enescu“ cu concursul dirijorului polonez Bohdin Wodiczko. Programul a cuprins: „Harmsie“ — scene de balet de Szymanowski, în primă audiţie, Concert pentru pian şi orchestră un re major de Mozart, solist Corneliu Gheorghiu, şi Simfonia IV a de Martirii, în primă audiţie. Concertul s-a bucurat de succes. Cu prilejul reluării spectacolelor in sala complect renovată, Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti a prezentat sîmbătă seara piesa : „Răzeşii lui Bogdan“ de Ernest Maftei, spectacol distins cu premiul I la Festivalul teatrelor dramatice din R.P. Romînă—1958. Sala Teatrului Muncitoresc C.F.R.Giuleşti, dispune astăzi de o acustică perfectă şi un sistem îmbunătăţit de iluminare, precum şi de o scenă mult mai spaţioasă. ★ La Gisa Agronomului din Bucureşti are loc astăzi festivitatea distribuirii premiilor cîştigătorilor celui de-al II-lea concurs pe teme agricole. „Cine ştie... ne scrie“ organizat de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii în colaborare cu Radioteleviziunea Romînă. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 28 februarie 1959, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : I.J.G. R.M.A. T.T.A. D.X.A. B.F.Z. D.S.B. F.C.F Y.Z.L. De la corespondentul nostru la Moscova Zoia Pruţ şi La Riazan se susţine că acolo şi nu in ţinutul Stavropol, a cărui experienţă a devenit celebră, s-au găsit primele forme de îmbinare a învăţămîntului mediu cu munca agricolă. Fâcind aluzie la această revendicare de prioritate, N. S. Hruşciov spunea, cu prilejul recentei sale vizite la Riazan : „N-o să ne certăm cine au fost primii, cei din Stavropol sau cei din Riazan — deşi aceasta are însemnătate. Trebuie spus că şi la Stavropol, şi la Riazan se fac lucruri admirabile. A crea tineretului legături cu munca este o condiţie foarte importantă pentru educaţia comunistă a generaţiei care se ridică“. Fapt este că ceea ce s-a numit „varianta de la Stavropol“ a experienţelor care au precedat elaborarea reformei învăţământului a căpătat o rapidă şi largă extindere, înainte chiar de a fi căpătat consacrarea oficială, pentru că şi-a dovedit într-un timp foarte scurt deosebita valoare pedagogică. După cum se ştie, căutările specialiştilor in vederea unei organizări a şcolii care să-i asigure o legătură organică şi permanentă cu viaţa au început imediat după Congresul al XX-lea al P.C.U.S. In tinutul Stavropol, de pildă, s-au creat brigăzi şcolare in colhozuri şi sovhozuri. Prima brigadă de acest fel a fost constituită în 1955 în colhozul „Rossia“ din satul Grigoripoliskaia. In vara 1958, brigăzile şcolare din ţinutul Stavropol numărau circa 25.000 de membri şi asemenea brigăzi apăruseră în nenumărate alte regiuni, printre care şi în regiunea Rostov. Iar atunci cînd, toamna trecută, această regiune a fost decorată cu Ordinul Lenin pentru succese în agricultură, printre oratorii care au luat cuvîntul la adunarea festivă era şi şcolărită Zoia Prut In revista „Znamia“, sub titlul „Zoia Prut şi tovarăşii ei“, E. Maximova înfăţişează povestea brigăzii condusă de această elevă de clasa X-a. Angajamentele unei şedinţe „istorice“ Totul a început acum doi ani, cînd Ivan Petrov, secretarul comitetului de partid al raionului Matveevo-Kurgansk (regiunea Rostov) s-a dus să vadă la faţa locului, adică în satul Grigoripoliskaia, cum funcţionează brigada şcolară a colhozului „Rossia“. L-au îndemnat la aceasta şi preocupările educative pentru care organele raionale din Matveevo-Kurgansk manifestau în general multă atenţie ( poate pentru că atît ambii secretari de partid cit şi preşedintele comitetului executiv sînt, prin meseria lor de bază, pedagogi) şi mai cu seamă observaţia că deseori tinerii care se întorc în sat după studii — chiar şi după studii de specializare în agricultură — sunt rupţi de munca practică. La întoarcere, era hotărît: „...încercăm şi la noi, fără să mai aşteptăm binecuvîntările pedagogice“. Astfel, povesteşte E. Maximova, acum doi ani „a apărut, alături de cele patru brigăzi ale colhozului „Revoluţia din Octombrie“, încă una alcătuită din elevii ultimelor clase : brigada a 5-a. Sub această denumire oficială, brigada figurează în procesul verbal al şedinţei „istorice“ a organizaţiei de comsomol din martie anul trecut. Poate că atributul „istorică“ folosit de şcolari este oarecum exagerat, totuşi, tocmai la această şedinţă, 187 de comsomolişti au hotărît ca „pentru a ajunge din urmă S.U.A. la producţia de carne pe cap de locuitor, să se creeze în şcoală încă o brigadă, pentru creşterea raţelor“. Cele două brigăzi şi-au luat, care mai de care, angajamente grozave — să crească şi să dea statului 75.000 de rate şi să obţină recolte cu 20 la sută mai mari decît celelalte brigăzi ale colhozului. „In acea şedinţă din martie, scrie în altă parte autoarea, unii jonglaseră destul de uşor în cuvîntări cu sutele de chintale de grîne şi de carne. Mai apoi însă chintalele astea s-au complicat cu arşiţă, cu grindină, cu nopţi fără somn“. Totuşi tinerii au biruit: cei 250 şcolari care au lucrat în brigadă în totcursul verii (în trei serii de cite o lună) au cultivat 119 hectare de griu de toamnă (obţinînd o recoltă de 22 chintale la hectar), 57 hectare porumb (60 de chintale la hectar), 20 hectare floarea-soarelui (23 chintale la hectar), 5 hectare legume (270—290 chintale la hectar). Realizaseră tot ceea ce-şi propuseseră : recoltele lor au depăşit nivelul pentru care se dădea lupta în raion, crescuseră 84.000 de rate (ceea ce, din punct de vedere al consumului, înseamnă 1680 chintale de carne). In plus, peste cele 200 de hectare care le fuseseră încredinţate, mai priviseră vreo 200, curăţaseră şi depozitaseră tot fondul de seminţe al colhozului, însilozaseră 1600 tone de porumb. Producţia realizată de ei a fost evaluată la 1.782.000 ruble. Mai preţios decît producţia s-a dovedit însă a fi ceea ce, după expresia autoarei, „nu se poate măsura în chintale şi ruble“. E vorba de trăsăturile morale, individuale şi colective, apărute ori dezvoltate de-a lungul acestei experienţe în care s-au înmănuncheat atracţiile unei tabere de vacanţă cu acelea, superioare, ale succesivelor victorii asupra multelor, variatelor şi mai cu seamă neaşteptatelor greutăţi lega,te de intrarea într-o activitate necunoscută. Mai expresiv decit orice comentariu este în acest sens relatarea cîtorva trăsături şi momente din viaţa celor două brigăzi . ....Toţi locuiau în tabără. Din cînd în cînd se repezea cineva pînă acasă să-şi vadă părinţii, dar atunci în mod obligator nota într-un jurnal special: am plecat în cutare loc, mă întorc la ora cutare. Viaţa în colectiv disciplinează şi copiii şi-au însuşit surprinzător de uşor rînduiala din tabără. Un amănunt caracteristic : se hotărîse că „aşteptăm pînă se coc perele, nu le rupem pînă la toamnă“ — şi crengile încărcate de fructe se plecau deasupra corturilor, dar nici o mină nu se întindea spre ele. S-au împrietenit mult în timpul acestei veri băieţii şi fetele. S-a alcătuit chiar un „cod de onoare“ masculin al taberei : dimineaţa băieţii ascuţeau săpăligele pentru fete ; la plivit, după ce terminau rîndurile lor, întoreîndu-se spre capătul cîmpului, lucrau la rîndurile vecinelor lor“... „Intr-o zi a venit in goană la tabără şefa de echipă Linda Odintova (echipa ei se ocupa cu creşterea raţelor la ferma colhozului). Micuţă şi blondă avea un glas surprinzător de puternic şi tremura de minte şi enervare. Gîndiţi-vă numai, doi băieţi fugiseră de la fermă la brigadă : li se păruse, vedeţi dumneavoastră, că în brigadă e mai vesel ! Intr-adevăr, aici e mai vesel, aici e fotbal şi tenis de masă. Dar cum rămîne cu ratele ? Au lăsat munca baltă şi au dezertat, da, da, aşa se cheamă asta ! De ce i-aţi primit aici, ce face şefa de brigadă Prut ?“ Un angajament nu tocmai uşor A doua brigadă, cea a tinerilor avicultori, care se angajase să crească 75.000 de raţe şi a crescut 84.000, a trăit de altfel experienţa cea mai zbuciumată. Intîi pentru că munca a fost cu totul diferită de tot ceea ce ştiau ei despre creşterea păsărilor. Apoi pentru că şi-au băgat coada şi capriciile naturii: „Au plecat la fermă cu deplină convingere că „ratele le ştim". La lecţiile zootehnicianului Valentina Ivanovna totul părea atît de limpede şi de simplu în comparaţie cu tabelele de logaritmi şi cu fenomenele moleculare la gaze. Cînd a sosit prima căruţă şi au scos din lăzi ghemotoacele galbene pufoase fetele au început să ţipe : „Vai ce mititele, ce drăgălaşe !“ Se părea că-i aşteaptă o joacă veselă cu aceste păsărele simpatice. Surprizele au început însă deîndată : a reieşit că primul schimb intră la patru dimineaţa, iar al doilea lucrează pînă la opt seara. La început au fost doar cinci mii de pui, dar curînd s-au făcut treizeci, iar apoi cincizeci de mii. Grijile şi emoţiile creşteau mereu. Din cursul de avicultură ei aflaseră că raţia de hrană a puiului de raţă se măsoară în grame. Dar cincizeci de mii de pui erau îngrozitor de mîncăcioşi : ei ciuguleau neobosit ziua întreagă ; trebuie să le pregăteşti zilnic tone de cereale şi verdeaţă. Şi cită apă beau ! Aceste detaşamente uriaşe trebuiau minate la apă şi — ceea ce era şi mai greu — scoase din apă. Trebuiau curăţate şi văruite coteţele încălzite sobele ! Aveau de crescut 75.000 de creaturi uimitor de lacome, fricoase, gingaşe. Ele se prăpădeau din cauze cu totul neînsemnate: de pildă, un pui bea apă, îşi udă pieptul, îngrijitoarea nu l-a observat şi peste citeva ore ridică cadavrul lui înţepenit. Au fost nevoiţi să deschidă un „spital“ pentru raţe. Acolo, lingă soba caldă erau dădăciţi „bolnavii de plămîni“ şi „schilozii“. Natura părea să pună la încercare curajul şi răbdarea tinerilor. Primăvara a fost neobişnuit de rece, iar în iunie au pornit să toarne ploi neîntrerupte, cu furtuni şi vînturi atît de puternice cum nu s-au mai pomenit în aceste ţinuturi. Nenorocirea s-a întimplat pe neaşteptate, noaptea. Abea apucînd să se îmbrace în grabă, şcolarii se grăbeau prin ploaie să ajungă la malul rîului Mius unde se aflau in acea vreme puii mai răsăriţi. De pe dealurile din împrejurimi se rostogoleau adevărate cascade de apă. Apa inundase „spitalul“ şi şoproanele. Cînd tinerii ajunseră la Mius, ploaia şi apa rîului apucase să inunde tabăra. Miile de păsări erau cu Reaci să fie duse de apă printr-o spărtură a gardului. Fetele au reţinut cu greu ratele în timp ce băieţii căutau să astupe spărtura. Apoi au cules din noroi puii pe jumătate morţi, i-au cărat în poală, i-au transportat cu căruţele la ferma de păsări, la sobe, la căldură. E drept că dimineaţa au lipsit la apel sute de pui, dar cii au fost salvaţi“. In această experienţă Îndrăzneaţă şi interesantă merită o deosebită atenţie raporturile dintre tineretul din tabără şi cei vîrstnici. In ceea ce priveşte pe educatori, ei îşi propuseseră să nu intervină în conflictele ce se iscau în brigadă ci să-i lase pe copii să şi le rezolve ei înşişi, în mod responsabil. Dar tineretul avea raporturi obligatorii, de producţie, cu membrii colhozului. E semnificativă remarca uneia din cele mai experimentate şi mai energice crescătoare de păsări ale colhozului, Alexandra Petrenko : „Ce să-i mai învăţăm acum ? La anul o să ne întrecem cu ei !“ Or Alexandra Petrenko, „mătuşa Sura“, fusese cea mai exigentă dintre dăscăliţe: nu trecuse cu vederea niciodată nici cea mai măruntă abatere de la tegile aviculturii. Şi rigoarea aceasta nu se îndulcise decit în noaptea în care apa inundase crescătoria : descoperise la şcolăriţele nepricepute pe care le tot muştruluda aceeaşi dragoste pe care ea însăşi o purta orătăniilor. Semnificativ este faptul că după luna petrecută în tabără de prima serie, atunci cînd se pregătea venirea celei de a doua, voluntarii care se ofereau să servească drept „cadre experimentate“ pentru instruirea noilor sosiţi au fost foarte numeroşi. Efectiv, mulţi dintre şcolari au rămas astfel şi în a doua lună, unii chiar şi a treia. Şi toţi cei care au făcut această experienţă vorbesc despre ea cu încîntare. FLORICA ŞELMARU Pentru cunoaşterea cererii de consum Pentru cunoaşterea mai îndeaproape a gusturilor şi preferinţelor oamenilor muncii, a cererilor de consum, Departamentul comerţului interior, în colaborare cu Departamentul industriei uşoare, organizează în luna martie, în multe regiuni ale ţării, expoziţii cu vînzare de bunuri industriale de consum. In Capitală vor fi organizate astfel de expoziţii la magazinele Victoria, Bucureşti, Romarta şi în alte unităţi comerciale. Vor fi expuse ţesături, confecţii, tricotaje, pălării şi alte bunuri de larg consum. Ţesăturile de bumbac vor fi prezentate la Timişoara şi Galaţi, cele de lină la Oraşul Stalin şi în oraşele Ploeşti şi Bacău, iar ţesăturile de mătase la Piteşti. Lenjeria şi ciorapii din fire artificiale vor fi prezentate la Oradea, Iaşi, Constanţa, Ploeşti, Bacău şi la Oraşul Stalin. In urma consultării cumpărătorilor, a propunerilor şi sugestiilor primite din partea lor, se vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii unor produse şi vor fi comandate şi puse în vînzare noi modele. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE BASCHET Aseară, în sala Floreasca, cu cinci secunde înainte de sfîrşitul meciului de baschet C.C.A.-Bucureşti — Honved-Budapesta, scorul era favorabil oaspeţilor : 80—79. Mingea aparţinea echipei noastre, care era în atac. Fiind faultat, Nedef a avut de executat două aruncări litere. Le-a înscris pe amîndouă şi, spre bucuria spectatorilor şi a echipei sale, meciul s-a încheiat cu victoria echipei C.C.A. Scor : 81—80. Practic însă, victoria baschetbaliştilor romîni nu le serveşte la nimic. Intîlnirea de aseară a fost returul meciului susţinut de cele două echipe la începutul lunii februarie la Budapesta. Atunci, după cum se ştie, Honved a învins la o diferenţă mare, ceea ce a asigurat acesteia calificarea în turul trei al „Cupei campionilor europeni“. FOTBAL Stadionul Dinamo va găzdui astăzi un interesant cuplaj amical de fotbal în care, alături de echipele bucureştene Dinamo, Progresul şi Rapid, va evolua şi campioana ţării de anul trecut, Petrolul Ploeşti. Programul celor două meciuri este următorul: ora 14 Progresul—Petrolul; ora 16 Rapid— Dinamo. -----ora---- Tragerea la sorţi a obligaţiilor CE. C La 28 februarie 1959 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. Au cîştigat : 75.000 lei obligaţiunea cu seria 19244 nr. 46; 50.000 lei obligaţiunea cu seria 08907 nr. 14; Cite 25.000 lei obligaţiunile: Seria 01028 nr. 37; Seria 04955 nr. 47; Seria 06441 nr. 34. In total au fost atribuite 560 cîştiguri in valoare de 1.000.000 lei. Tot la 28 februarie 1959 a avut loc şi tragerea la sorţi a premiilor oferite participanţilor la concursul de dezlegări pe teme de economie, organizat în rîndul elevilor cu prilejul „Săptămînii Economiei“. Lista complectă a obligaţiunilor cîştigătoare, ieşite la tragerea la sorţi, şi a cîştigătorilor la concursul de dezlegări pe teme de economie se găseşte afişată la toate unităţile C.E.C. Pag. 3 Acad. prof. Constantin I. Budeanu I S-a stins din viaţă la 27 februarie 1959 academician profesor C. I. Budeanu, unul din cunoscuţii electrotehnicieni romîni, apreciat atît în ţară cit şi în străinătate. Acad. prof. C. I. Budeanu s-a născut la 16 februarie 1886, în oraşul Buzău. Studiile superioare le-a urmat la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti şi le-a complectat prin absolvirea Şcolii Superioare de Electricitate din Paris. Dînd dovadă de o prodigioasă putere de muncă, fiind adine cunoscător şi neobosit cercetător al diferitelor domenii aleelectrotehnicii şi metrologiei, acad. prof. C. I. Budeanu şi-a asigurat în cei aproape 50 de ani de activitate neobosită o consacrare internaţională. In calitatea sa de vicepreşedinte al Conferinţei internaţionale a marilor reţele electrice, a reuşit să ridice la nivel înalt contribuţia adusă de electrotehnicienii români la progresul ştiinţei şi tehnicii mondiale. Acad. prof. C. I. Budeanu a depus o muncă susţinută şi plină de roade pe tărîmul formării de noi cadre tehnice şi de cercetare în calitatea sa de profesor la Institutul Politeh-Corpul neînsufleţit al acad. prof. C. I. Budeanu se află depus la Institutul Politehnic Bucureşti, str. Polizu nr. 1, nie din Bucureşti şi de membru al Academiei R. P. Romine,, în cadrul Institutului de energetică al Academiei R. P. Române. A fost un exemplu de modestie, fiind iubit de studenţii şi colaboratorii săi. Pentru deosebita muncă de creaţie ştiinţifică pe care a depus-o, pentru opera sa de creator de şcoală, profesorul C. I Budeanu a fost ales in 1939 membru corespondent al Academiei Romíne, iar în 1955 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, fiind distins şi cu Ordinul Muncii cl. I-a. Prin moartea acad. prof. C. I. Budeanu, ştiinţa electrotehnică şi invăţămînt tehnic superior din ţara noastră suferă o dureroasă pierdere. Foştii săi colaboratori şi elevi ii vor păstra o neştearsă amintire. Prezidiul Academiei R. P. Romíné, Ministerul Invăţămintului şi Culturii, Institutul de Energetică al Academiei R. P. Romíné, Institutul Politehnic Bucureşti, Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor Adunarea de doliu va avea loc duminică 1 martie 1959, orele 12, la Institutul Politehnic, iar înhumarea la Cimitirul Bellu la ora 14. Acad. prof. luliu Prodan La 27 februarie a încetat din viaţă profesorul luliu Prodan, membru titular al Academiei R. P. Române, botanist de seamă al ţării noastre. Academicianul profesor luliu Prodan s-a născut in anul 1875 în comuna Chenchiş-Someş. Şi-a făcut studiile la Cluj, absolvind Facultatea de ştiinţe naturale în anul 1899. Incepind din anul 1900 a fost profesor la liceele din Năsăud, Gherla, Eger şi Zombor. Intre anii 1918— 1940 a fost profesor de botanică la Facultatea de agronomie din Cluj. Pasionat de studiul ştiinţelor naturale din cea mai fragedă vîrstă, a publicat peste 100 de lucrări valoroase, în limbile romînă, germană şi maghiară, despre flora ţării noastre, lucrări care au intrat în patrimoniul operelor clasice. Una dintre cele mai importante lucrări ale profesorului Iuliu Prodan este „Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România“ (partea I-a şi a II-a), care a apărut în mai multe ediţii. Această lucrare a constituit un preţios îndreptar pentru serii întregi de botanişti şi agronomi. In ultimul timp a colaborat la lucrarea de mari proporţii „Flora R.P.R.“ editată de Academia R. P. Romíné. Apreciind valoroasa activitate științifică și didactică a profesorului luliu Prodan, Academia R. P. Romíné l-a primit în rândurile sale ca membru titular. Pentru meritele sale deosebite, academicianului profesor luliu Prodan i s-a acordat Ordinul Muncii clasa I-a. Prin dispariţia academicianului Iuliu Prodan, ştiinţele naturale din ţara noastră suferă o dureroasă pierdere. Prezidiul Academiei R P. Romíné, Ministerul Invăţămintului şi Culturii, Filiala Cluj a Academiei R. P. Romíné TIEILEiC-ire^WIE EXTERNE iililiiiiiilllllliliiiiiilllillllillilllilllllliiililiiiiiiiiilllliiiiillllillllllllillllllililiilliiiiiiiiiiiiiiiiiilliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiW^llMilllllillliilllll Nave militare sud vietnameze au invadat insulele Cenhandao ale R. P. Chineze PEKIN 28 (Agerpres). — China Nouă transmite : La 22 februarie 1959, nave ale flotei maritime militare a Vietnamului de Sud au invadat în mod ilegal insulele Cenhandao, unul din grupurile de insule făcînd parte din arhipelagul Sisatiundao, apartinînd R.P. Chineze, au capturat forţat 82 de pescari chinezi, cinci vase de pescuit ale R.P. Chineze şi alte bunuri. In legătură cu aceasta Ministerul Afacerilor Externe al R.P. Chineze a făcut următoarea declaraţie : Insulele Sisatiundao sunt un teritoriu al Chinei, după cum a mai declarat guvernul Republicii Populare Chineze. In prezent flotă maritimi militară a Vietnamului de Sud a început să atenteze în mod făţiş la integritatea teritorială şi la suveranitatea R.P. Chineze, capturînd pescari chinezi şi vase de pescuit aparţinind R.P. Chineze. Acest act a provocat cea mai profundă indignare in rîndul poporului chinez. Ministerul Afacerilor Externe al R.P. Chineze declară cu toată seriozitatea că autorităţile sud-vietnameze trebuie să elibereze deîndată pe toţi pescarii chinezi capturaţi, să înapoieze toate vasele de pescuit şi celelalte bunuri capturate, să compenseze daunele aduse pescarilor şi să dea garanţii că pe viitor nu se vor mai repeta asemenea incidente ilegale. In caz contrar autorităţile sud-vietnameze vor purta întreaga răspundere pentru consecinţele decurgind din aceste incidente. Lupte crâncene in Oman CAIRO 28 (Agerpres). — TASS. Intr-o declaraţie dată publicităţii de reprezentanţa imamului Omanului la Cairo se arată că trupe engleze, cu un efectiv de 15.000 de oameni, încearcă să ocupe poziţiile patrioţilor din Oman în regiunea muntoasă Djebel Al-Ahdar. Avioanele militare ale ocupanţilor efectuează bombardamente barbare şi mitraliază localităţile paşnice aflate in regiunea in care se desfăşoară luptele. Sunt multe victime in rîndurile femeilor şi copiilor. Au fost distruse toate casele şi au fost incendiate semănăturile locuitorilor pașnici ai unor sate din jurul regiunii Djebel Al-Ahdar. Represiuni In nalla _ LA VALETTA 28 (Agerpres). — In urma marior demonstraţii ale muncitorilor de la şantierele navale din La Valetta, care au avut loc vineri în semn de protest împotriva concedierii unui număr de 6.000 de muncitori, politia britanică a arestat 18 persoane. După cum scrie corespondentul agenţiei Associated Press, autorităţile poliţieneşti au filmat desfăşurarea manifestaţiei, astfel incit, după developarea filmului ,,se aşteaptă că vor mai fi efectuate alte arestări“. In tot cursul nopţii de vineri spre sîmbătă , adaugă corespondentul agenției United Press International — unități de poliţie au patrulat in jurul docurilor.