Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-11 / nr. 4546
Pag. 4______________________ Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe NOILE PROPUNERI ALE GUVERNULUI SOVIETIC GENEVA 10 (Agerpres). — In şedinţa din 10 iunie a Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe, A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a prezentat noile propuneri ale guvernului sovietic în legătură cu problemele care sunt discutate la conferinţă. La începutul declaraţiei sale, şeful delegaţiei U.R.S.S. a spus că delegaţiile puterilor occidentale nu au manifestat dorinţa de a discuta fondul celor mai importante propuneri ale proiectului tratatului de pace propus de guvernul sovietic şi propunerea de a se acorda Berlinului occidental statutul de oraş liber, demilitarizat, deşi atît în cursul discutării problemei Berlinului, cît şi în cursul discutării problemei Tratatului de pace, partea sovietică a mers în întîmpinarea punctului de vedere al puterilor occidentale în legătură cu o serie de chestiuni esenţiale. Subliniind mai departe că guvernul sovietic continuă să depună eforturi pentru a se ajunge la o soluţie reciproc acceptabilă atît în problema Berlinului occidental, cît şi în problema Tratatului de pace cu Germania, A. A. Gromîko a declarat: „Dorind să contribuie la succesul tratativelor noastre, guvernul sovietic a făcut încă un pas important în această direcţie. Spre examinarea participanţilor la conferinţă sunt supuse noile propuneri ale guvernului sovietic, stabilite de comun acord cu guvernul R. D. Germane. Iată aceste propunerii U.R.S.S., ţinînd seama de poziţia puterilor occidentale, este dispusă să nu insiste asupra lichidării imediate totale a regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Uniunea Sovietică ar putea accepta menţinerea provizorie a anumitor drepturi de ocupaţie ale puterilor occidentale în Berlinul occidental, cu condiţia însă ca această situaţie să dureze numai o perioadă de timp strict determinată, şi anume un singur an. In cursul acestei perioade cele două state germane vor lua măsuri în legătură cu crearea unui comitet pe întreaga Germanie, alcătuit din reprezentanţii R.D.G. şi R.F.G. pe bază de paritate (unu la unu). Acesta este menit să contribuie la lărgirea şi dezvoltarea contactelor dintre R. D. Germană şi R. F. Germană, să discute şi să elaboreze măsuri concrete în vederea unificării Germaniei, precum şi să examineze problemele legate de pregătirea şi încheierea unui Tratat de pace cu Germania. Dacă propunerea de a se înfiinţa acest comitet se va dovedi inacceptabilă pentru un stat german sau altul, cele patru puteri ar putea recomanda guvernelor celor două state germane să aleagă forma de colaborare ce le convine în vederea rezolvării sarcinilor sus-menţionate. Pentru a nu se tărăgăna la infinit încheierea Tratatului de pace cu Germania, pentru activitatea comitetului pe întreaga Germanie sau a unui alt organ trebuie să se fixeze un anumit termen — un an — în cursul căruia comitetul sau alt organ trebuie să ajungă la rezolvarea de comun acord a problemelor Tratatului de pace şi unificării Germaniei. O recunoaştere temporară a unor anumite drepturi de ocupaţie ale puterilor occidentale în Berlinul occidental este posibilă în cazul realizării unei înţelegeri cu privire la o reglementare provizorie a problemei Berlinului occidental pe baza următoarelor principii: A) Puterile occidentale reduc efectivul forţelor lor armate şi armamentele în Berlinul occidental pînă la contingente simbolice; B) De pe teritoriul Berlinului occidental încetează orice propagandă ostilă împotriva R. D. Germane şi a celorlalte ţări socialiste; C) Se lichidează toate organizaţiile care se îndeletnicesc în Berlinul occidental cu activitatea cu caracter de spionaj şi subversiv împotriva R. D. Germane, U.R.S.S. şi a celorlalte ţări socialiste ; D) Puterile occidentale îşi asumă obligaţia de a nu instala în Berlinul occidental nici un fel de baze atomice şi rampe pentru rachete. In cazul încheierii acordului amintit, Uniunea Sovietică este dispusă să accepte menţinerea legăturilor Berlinului occidental cu lumea exterioară în forma în care există în prezent. In ansamblu acest acord, incluzînd problema menţinerii legăturilor Berlinului occidental cu lumea exterioară, ar reprezenta un statut provizoriu al Berlinului occidental. Acest statut ar putea fi garantat în primul rînd de cele patru puteri (pe baza protocolului cu privire la garanţii, prezentat de delegaţia sovietică) şi, în al doilea rînd, de către guvernul R. D. Germane care în principiu s-a declarat de acord să respecte un statut provizoriu al Berlinului occidental adoptat de comun acord. Dacă puterile occidentale consideră că acest lucru este util, problema garanţiilor ar putea fi rezolvată fie printr-un acord general cu privire la statutul provizoriu al Berlinului occidental, fie printr-un document separat. Atît primul cît și celălalt document ar putea fi înregistrate la O.N.U. Dacă s-ar realiza un acord în ce priveşte acordarea statutului de oraş liber, demilitarizat, Berlinului occidental în conformitate cu propunerea prezentată anterior de guvernul sovietic, garanţiile în ce priveşte legăturile libere ale oraşului liber cu lumea exterioară s-ar menţine pînă ce se va realiza unificarea Germaniei. Pentru supravegherea îndeplinirii obligaţiilor care revin părţilor din acordul sus-amintit cu privire la statutul provizoriu al Berlinului occidental, guvernul sovietic propune crearea unui organ de supraveghere alcătuit din reprezentanţii S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei. Acest organ va trebui să urmărească să nu fie încălcate de către Berlinul occidental acordurile asupra problemelor arătate mai sus şi să ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea îndeplinirii acordului cu privire la statutul provizoriu, fără să violeze prin aceasta drepturile suverane ale R. D. Germane. Delegaţia sovietică trebuie să declare că dacă puterile occidentale nu vor accepta să aplice în perioada de tranziţie de un an măsurile minimale în legătură cu Berlinul occidental, Uniunea Sovietică nu va accepta să-şi confirme consimţămîntul pentru continuarea regimului de ocupație din Berlinul occidental. Dacă puterile occidentale sau guvernul Germaniei occidentale vor pune piedici în calea realizării în termenul fixat a hotărîrilor stabilite de comun acord în legătură cu încheierea Tratatului de pace, Uniunea Sovietică va fi nevoită, împreună cu celelalte state interesate care au participat la războiul împotriva Germaniei, să semneze Tratatul de pace cu R. D. Germană. Aceasta va fi o măsură silită, întrucît se va constata imposibilitatea de a se încheia, datorită poziţiei puterilor occidentale şi R. F. Germane, Tratatul de pace cu cele două state germane sau cu o confederaţie a acestor state, dacă aceasta va fi constituită de ele, precum şi cu înseşi aceste state“. Caracterizînd motivele care determină delegaţia sovietică să prezinte noile sale propuneri, A. A. Gromîko a subliniat că U.R.S.S. este sincer interesată în realizarea unui acord cu puterile occidentale şi în găsirea unei soluţii a problemelor discutate pe baza unei înţelegeri reciproce. Uniunea Sovietică luptă cu consecvenţă pentru a rezolva de comun acord problema Berlinului occidental şi a reglementării paşnice cu Germania. Şeful delegaţiei sovietice a analizat pe scurt propunerile prezentate de el, arătînd totodată ce urmări ar putea avea înfăptuirea lor pentru situaţia din Germania şi din Berlin. Arătînd că propunerea cu privire la crearea unui Comitet pe întreaga Germanie nu este ceva nou pentru guvernele puterilor occidentale care s-au pronunţat ele însele pentru crearea unui asemenea organ, şeful delegaţiei U.R.S.S. a spus că crearea unui Comitet pe întreaga Germanie care să aibă ca sarcină să contribuie la lărgirea şi dezvoltarea contactelor dintre R.D. Germană şi R.F. Germană, discutarea şi elaborarea măsurilor concrete în vederea unificării Germaniei, precum şi examinarea problemelor legate de pregătirea şi încheierea unui Tratat de pace ar permite să nu se întrerupă lucrările de elaborare a Tratatului de pace, începute la Geneva. A. A. Gromîko a subliniat că în cazul realizării de către participanţii la conferinţă a unui acord cu privire la crearea unui comitet pe întreaga Germanie s-ar da un impuls puternic eforturilor îndreptate spre apropierea celor două state germane. In cadrul acestui comitet, a arătat A. A. Gromîko, cele două state germane ar putea ajunge la un acord cu privire la dezvoltarea și lărgirea contactelor reciproce, a căror necesitate este recunoscută și de puterile occidentale. Comitetul pe întreaga Germanie ar asigura toate premisele ca poporul german să poată păşi în sfîrşit la rezolvarea principalei lui sarcini naţionale — restabilirea unităţii ţării. In legătură cu aceasta, a spus A. A. Gromîko, pornim de la faptul că guvernele U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei recunosc că cele două state germane trebuie să ajungă la un acord cu privire la căile de restabilire a unităţii germane. Apoi şeful delegaţiei U.R.S.S. a dat unele explicaţii în legătură cu noile propuneri sovietice în problema Berlinului. Uniunea Sovietică a fost şi rămîne un adversar principial al menţinerii regimului de ocupaţie. Şi dacă suntem totuşi dispuşi, cu condiţia înlăturării unor consecinţe şi manifestări dintre cele mai periculoase pentru pace ale regimului de ocupaţie din Berlinul occidental, ca cele trei puteri să menţină în mod provizoriu anumite drepturi de ocupaţie facem aceasta numai în interesele realizării unui acord. Sîntem nevoiţi să ţinem seama de faptul că puterile occidentale nu sînt dispuse să renunţe în prezent la drepturile lor de ocupaţie în Berlinul occidental. Acceptînd însă să recunoască în mod provizoriu anumite drepturi de ocupaţie ale puterilor occidentale şi menţinerea legăturilor Berlinului occidental cu lumea exterioară în forma în care există în prezent, guvernul U.R.S.S. are toate temeiurile să spere că, drept răspuns la aceasta, vor fi luate anumite măsuri care vor contribui încă de pe acum la însănătoşirea situaţiei în Berlin. A. A. Gromîko a subliniat că aceste măsuri reprezintă minimul care trebuie întreprins dacă se ţine seama de situaţia reală la Berlin şi în întreaga Germanie. După ce a subliniat că menţinerea regimului de ocupaţie în Germania la 14 ani de la terminarea războiului ar contraveni bunului Simţ, precum şi intereselor menţinerii păcii şi slăbirii încordării internaţionale, A. A. Gromîko a spus că sensul principal al noilor propuneri ale guvernului sovietic constă în a îndrepta situaţia anormală din Berlinul occidental şi din Germania în ansamblu, situaţie de natură să ducă la izbucnirea unui conflict militar şi că, propunînd o platformă realistă pentru rezolvarea problemelor referitoare la Germania, inclusiv Tratatul de pace şi Berlinul, guvernul sovietic face tot ce-i stă în putinţă pentru a asigura succesul conferinţei miniştrilor AfacerilorExterne. Guvernul sovietic aşteaptă, a spus A. A. Gromîko în încheiere, că năzuinţa sa de a găsi o cale pentru apropierea poziţiilor statelor interesate în problema Tratatului de pace cu Germania şi în problema Berlinului şi de a se obţine încă la prezenta conferinţă rezultate palpabile în rezolvarea lor, se va bucura de sprijinul celorlalţi participanţi la conferinţă. Şedinţa din 10 iunie GENEVA 10 (corespondenţă specială). — La şedinţa din 10 iunie a Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe, primul a luat cuvîntul A. A. Gromîko, şeful delegaţiei U.R.S.S. Apoi a luat cuvîntul Chr. Herter, şeful delegaţiei S.U.A. El a declarat că noile propuneri sovietice sîm inacceptabile pentru delegaţia S.U.A. şi că nu ar putea, chipurile, servi drept bază pentru discuţii, deşi ele nu au fost încă studiate de delegaţia americană. Şeful delegaţiei S.U.A. a recunoscut încă o dată că situaţia din Berlinul occidental este anormală. Cu toate acestea el nu a făcut nici o propunere constructivă îndreptată spre lichidarea acestei situaţii pe o bază reciproc ,acceptabilă. El şi-a încheiat însă discursul declared că este dispus să continue tratativele pentru realizarea unui acord. In scurta sa declaraţie, S. Lloyd, ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, s-a raliat în general observaţiilor făcute de Chr. Herter în legătură cu noile propuneri sovietice. Totodată S. Lloyd a declarat că ,este convins ,că, dacă cele două părţi vor da dovadă de bună voinţă, există domenii pentru un eventual acord şi şi-a exprimat speranţa că tratativele vor progresa şi vor obţine un anumit succes. A luat apoi cuvîntul Lothar Bolz, ministrul Afacerilor Externe al R. D. Germane. El a subliniat încă o dată că reunificarea Germaniei este o problemă care priveşte în primul rînd cele două state germane înseşi. Trecînd la examinarea problemei Berlinului occidental, Lothar Bolz a arătat că perpetuarea regimului de ocupaţie este total nejustificabilă. R.D. Germană consideră că propunerea privind transformarea Berlinului occidental într-un oraş liber, demilitarizat, ar constitui soluţia cea mai corespunzătoare pentru asigurarea păcii. Cu toate acestea, în cazul unui acord asupra unui statut provizoriu pentru Berlinul occidental, aşa cum a fost propus de ministrul de Externe al Uniunii Sovietice, guvernul R.D. Germane declară că este gata să continue să respecte întocmai obligaţiile care decurg pentru el din acesta. După ce s-a solidarizat cu declaraţia lui Chr. Herter în privinţa noilor propuneri sovietice, M. Couve de Murville care a luat cuvîntul în continuare, a declarat că delegaţia franceză va mai medita asupra acestor propuneri şi asupra situaţiei ce se va crea pentru conferinţă în legătură cu ele. Apoi A. A. Gromîko a făcut scurte observaţii în legătură cu declaraţiile lui Chr. Herter, S. Lloyd şi M. Couve de Murville. Ultimul a luat cuvîntul la şedinţăV. Grewe, care în numele delegaţieiR. F. Germane, s-a alăturat în linii mari declaraţiilor reprezentanţilor S.U.A., Angliei şi Franţei în legătură cu noile propuneri sovietice. Următoarea şedinţă oficială va avea loc la 12 iunie. UN GRUP DE LUCRĂTORI DIN INSTITUŢIILE MEDICALE DIN ROMÂNIA condus de dr. O. Costăchel, directorul Institutului Oncologic din Bucureşti, se află de cîteva zile în Bulgaria pentru a face schimb de experienţă şi pentru a cunoaşte organizarea şi realizările institutelor oncologice din Bulgaria. Oaspeţii au participat la o conferinţă ştiinţifică organizată de Institutul de cercetări ştiinţifice oncologice din Sofia în cadrul că-ă reia ei au prezentat 16 comunicări în problema cancerului. IN JAPONIA, ca urmare a catastrofelor şi accidentelor în domeniul transporturilor auto, în anul 1958 s-au înregistrat în total 168.799 catastrofe şi accidente. Au murit 8.248 de oameni iar 145.000 de oameni au fost mutilaţi. SECRETARUL CASEI ALBE PENTRU PROBLEMELE PRESEI a declarat că în timpul vizitei la Moscova, vicepreşedintele Nixon va fi însoţit de fratele preşedintelui S.U.A., Milton Eisenhower, membru al Comitetului consultativ pentru problemele expoziţiei americane de la Moscova, PEKIN. După cum transmite agenţia China Nouă, la 8 iunie a fost semnată la Pekin o declaraţie comună cu privire la dezvoltarea legăturilor culturale dintre popoarele chinez şi japonez. Declaraţia a fost semnată de Ian Hansen, vicepreşedinte al Asociaţiei populare chineze pentru relaţii culturale cu străinătatea, şi de Kendzo Nakadzima, director general al Asociaţiei pentru problemele relaţiilor culturale japonezo-chineze, HAVANA. Agenţiile de presă anunţă că Institutul pentru reforma agrară din Cuba a publicat o hotărîre in baza căreia toti cetăţenii care posedă peste 1000 de acri de pămînt sînt obligaţi ca în termen de 90 de zile să declare valoarea totală a proprietăţilor lor. Premierul Fidel Castro a anunţat că falsificarea declaraţiilor cerute de acest institut va fi pedepsită cu confiscarea averii şi va fi considerată drept o acţiune criminală. IN MAREA NORDULUI au început la 9 iunie mari manevre ale flotei maritime militare vest-germace. Agenţia D.P.A. anunţă căaceste manevre vor continua timp de cîteva săptămîni. SOLDAŢII DIN ARMATA COREEI DE SUD DEZERTEAZĂ IN MASA. Astfel, ziarul „Pusan Ilbo“ scrie că în prezent peste jumătate din numărul deţinuţilor din închisorile militare o formează dezertorii. Ziarul arată că soldaţii dezertează din cauza condiţiilor extrem de grele ale serviciului militar. 30.000 DE MUNCITORI de la cărămidăriile din Teheran au declarat grevă în sprijinul cererii lor de a li se spori salariile cu 35 la sută. O propunere de compromis a guvernului a fost respinsă de muncitori, care au hotărît să continue greva pînă ce toate condiţiile lor vor fi acceptate. IN COLUMBIA a fost descoperit un complot îndreptat împotriva guvernului şi la care au participat agenţi ai fostului dictator al Columbiei, Roias Pintila. Un mare număr de complotişti au fost arestaţi ; la locuinţele lor s-a găsit armarment, muniţii şi alt echipament militar. DECLARAŢIILE PROVOCATOARE ALE LUI LI SIN MAN. La 9 iunie dictatorul sudcoreean Li Sin Man a acordat unui corespondent american un interviu în care pledează pentru „reunificarea Coreei prin violenţă“... adică pentru un nou război în Coreea. Potrivit agenţiei United Press International, Li Sia Man a cerut Statelor Unite şi celorlalţi aliaţi ai săi să-i acorde sprijin pentru aceste planuri agresive. =♦♦♦= SCURTE ŞTIRI SCINTRIA_________ Nota guvernului sovietic adresată Italiei MOSCOVA 10 (Agerpres).—TASS transmite: După cum s-a anunţat, la 10 iunie Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a adresat ambasadei Italiei o notă în care este expusă poziţia guvernului sovietic în problema construirii de baze americane pentru rachete pe teritoriul Italiei. -00- Mareşalul R. Malinovski a plecat într-o vizită de prietenie în Austria MOSCOVA 10 (Agerpres). TASS transmite : Mareşalul Rodion Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S., împreună cu un grup de generali şi ofiţeri a plecat la 10 iunie într-o vizită de prietenie în Austria, la invitaţia ministrului Apărării al Austriei, F. Graf. In aceeaşi zi, mareşalul Rodion Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S., împreună cu grupul de generali şi ofiţeri care-1 însoţesc, a sosit la Viena. o»o- Proteste împotriva hotârîrii lui Adenauer BONN 10 (Agerpres). — Revista vest-germană „Der Spiegel“ a publicat în ultimul său număr un articol în care critică aspru hotărîrea lui Adenauer de a renunţa la candidatura la funcţia de preşedinte al R.F.G. şi de a rămîne în funcţia de cancelar pentru a-şi continua vechea politică. „Era lui Adenauer — scrie „Der Spiegel — trebuie să ia sfîrşit“. ★ DÜSSELDORF 10 (Agerpres). — După cum transmite corespondentul din Düsseldorf al Agenţiei United Press International, Erhard, vicecancelar şi ministrul Economiei al R.F.G, care şi-a întrerupt la 9 iunie vizita în S.U.A. reîntorcîndu-se la Bonn, „a ameninţat că va demisiona din cabinetul vest-german dacă partidul (Uniunea creştin-democrată — n.r.) nu va reglementa diferendul său cu cancelarul Adenauer într-un mod care să-i fie favorabil“. -0*0- Nota guvernului R. P. Bulgaria adresata guvernului grec SOFIA 10 (Agerpres). — După cum anunță B.T.A., la 10 iunie presa bulgară a publicat nota adresată de guvernul R. P. Bulgaria guvernului Greciei. In notă se arată că guvernul bulgar consideră că problemele cu caracter financiar, nerezolvate pînă în prezent între Grecia şi Bulgaria, nu trebuie să fie prezentate drept o piedică în calea îmbunătăţirii atmosferei în Peninsula Balcanică, a rezolvării problemelor care au o însemnătate excepţională pentru pace şi securitate în Balcani. Fără a minimaliza importanţa problemei reglementării conturilor reciproce bulgaro-greceşti, guvernul bulgar consideră că în momentul de faţa situaţia în Balcani provoacă o serioasă îngrijorare tuturor acelora care sunt interesaţi în mod sincer în menţinerea şi întărirea păcii şi că tocmai în prezent aceasta este problema cea mai esenţială care trebuie rezolvată. Pornind de la obiectivele întăririi şi asigurării păcii în Balcani — se arată în notă —, guvernul bulgar aprobă şi sprijină întrutotul ideeta convocării unei conferinţe a conducătorilor ţărilor balcanice şi consideră că această idee capătă în momentul de faţă o şi mai mare actualitate. Este timpul să se bareze calea dezastruoasă a înarmărilor, construirii de baze atomice şi rachete în interesul cercurilor agresive imperialiste. Fiind convins că dacă există bunăvoinţă şi eforturi comune acest ţel este pe deplin realizabil, guvernul bulgar declară că este gata sa participe la conferinţa conducătorilor guvernelor balcanice sau a reprezentanţilor acestora, conferinţă la care ar fi examinate problemele actuale care interesează ţările balcanice, ar fi discutate toate măsurile ce pot duce la asigurarea păcii în Balcani. Respectînd voinţa şi dorinţa de pace a poporului bulgar, guvernul R. P. Bulgaria este gata în acest scop să încheie un acord corespunzător cu celelalte ţări balcanice. El consideră că pe primul plan în această privinţă se află în prezent problema realizării unui acord în legătură cu declararea Peninsulei Balcanice ca zonă în care să nu existe baze pentru arme atomice şi rachete, zonă în care să nu existe arme atomice şi rachete. Transpunerea în viaţă a acestei idei ar corespunde năzuinţelor celor mai fierbinţi ale popoarelor balcanice. După cum a arătat şi N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., în cuvîntările rostite în cursul vizitei sale în Albania , realizarea practică a acestei iniţiative ar găsi sprijinul Uniunii Sovietice, cel mai puternic stat iubitor de pace. Propunerile premierului Hruşciov referitoare la Balcani fac ca argumentul imposibilităţii de a se crea o zonă denuclearizată limitată să fie nefondat, întrucât aceste propuneri arată că marile puteri pot da garanţii în ce priveşte menţinerea neutralităţii atomice în Balcani, garanţii pe care Uniunea Sovietică este gata să le dea. In afară de aceasta guvernul bulgar consideră că merită să fie discutată problema încheierii unui acord de neagresiune între R. P. Bulgaria şi regatul Greciei. Presa internaţională despre Declaraţia guvernului R.P.Romín. Ziarele din străinătate continuă să analizeze în comentariile lor Declaraţia guvernului român cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate şi problema păcii şi securităţii în Balcani. Sub titlul: „Guvernul român propune din nou o întîlnire a conducătorilor de guverne din ţările balcanice, ziarul bulgar „Rabotnicesko Delo“ a publicat Declaraţia guvernului român aproape în întregime. De asemenea ziarul „Otecestven Front“ a publicat largi extrase din Declaraţie sub titlul: „Romînia propune să se încheie un Tratat de înţelegere şi securitate colectivă între statele balcanice“. In ziarul „Zemedelsko Zname” se arată că propunerile paşnice ale Republicii Populare Române din 1957, concretizate potrivit situaţiei actuale în ultima Declaraţie a guvernului român, sunt întîmpinate de popoarele balcanice cu o nouă nădejde. Acceptarea acestor propuneri ca bază de tratative, convocarea unei întîlniri a conducătorilor statelor balcanice va crea fără îndoială o atmosferă favorabilă în această zonă, va contribui la consolidarea păcii în Balcani. Intr-un comentariu consacrat Declaraţiei guvernului R.P. Romíno, postul de radio Bagdad subliniază că „Romînia populară a propus ţinerea unei conferinţe la nivel înalt între ţările balcanice pentru a analiza posibilitatea încheierii unui tratat de securitate colectivă între aceste ţări, prin care s-ar interzice crearea de baze atomice şi baze pentru rachete pe teritoriul lor“. Întreaga presă din Cairo a publicat sub titluri mari Declaraţia guvernului român. „România invită ţările balcanice să ţină o conferinţă balcanică la nivelul cel mai înalt“, scrie în titlu ziarul „Al Missa“, subliniind necesitatea ţinerii unei astfel de conferinţe la care să se discute crearea unei zone denuclearizate în sud-estul Europei, precum şi neadmiterea staţionării de unităţi militare dotate cu armament atomic şi nuclear apartinînd unor state străine de regiunea balcanică. In ziarul „Al Ahbar“ iniţiativa guvernului R. P. Române este prezentată împreună cu declaraţiile referitoare la situaţia în Balcani făcute recent de N. S. Hruşciov. Extrase din declaraţie au apărut şi în ziarul „The Egyptian Gazete". La rîndul său ziarul „Al Saab“ relevă ideea din Declaraţie că acţiunile militare ce se desfăşoară în Grecia angajează această ţară pe o cale periculoasă, care contravine intereselor păcii şi securităţii tuturor statelor din Balcani. Ziarul „La Bourse Egyptienne“ consemnează Declaraţia guvernului român sub titlul „într-o notă adresată guvernului de la Atena, România propune în mod oficial o conferinţă de pace balcanică la nivelul cel mai înalt“. Ziarul de limbă greacă „Fos“ care apare la Cairo publică ştirea referitoare la Declaraţia guvernului român sub următorul titlu, care ocupă întreaga pagină întîia a ziarului: „Romînia propune din nou Greciei o conferinţă balcanică“. Un alt ziar de limba greacă, „Parikos“, publică de asemenea ştirea privitoare la Declaraţie sub titlul „Printr-o notă a domnului Chivu Stoica, Romînia îşi reînnoieşte propunerea în legătură cu conferinţa primilor miniştri din Balcani“. Ştirea este însoţită de următoarele subtitluri: „Ţările din Balcani să fie transformate într-o zonă a păcii", „Relaţii de bună vecinătate şi securitate colectivă“. Intr-un comentariu în care este vorba de recentele declaraţii ale tov. N. S. Hruşciov cu privire la problemele balcanice, „Journal d’Egypte“ subliniază totodată că „Romînia face propuneri pentru o conferinţă balcanică la cel mai înalt nivel spre a se asigura neutralitatea şi securitatea zonei“. In încheiere ziarul arată că „Balcanii au trecut in prima linie a actualităţii“. In Turcia opinia publică a luat cunoştinţă de Declaraţia guvernului R. P. Romíné din ştirea referitoare la acest document transmisă de agenţia Anatolia şi reluată de ziarul guvernamental „Zafer Akşam Poştaşi“ din Ankara şi de ziarul „Akşam“ din Istambul, care scoate în evidenţă interesul pe care l-a trezit iniţiativa guvernului român. Ştirea referitoare la Declaraţia guvernului R. P. Romíne figurează de asemenea în paginile ziarului „Milliyet“ şi ale ziarului „Veni Sabah“, care o prezintă sub titlul „Romînia a chemat Turcia la o conferinţă“. In Birmania cititorii au fost informaţi despre iniţiativa guvernului român de ziarele „Burman“ şi „Nation“ în care extrasele din Declaraţie au apărut sub titlul „România propune o întîlnire balcanică la nivel înalt" şi respectiv „România despre bazele pentru rachete din Grecia“. -000- Venizelos şi Markezinis s-au pronunţat pentru adoptarea propunerii premului român ATENA 10 (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile de presă, doi oameni politici de vază din Grecia — preşedintele Partidului liberal, Venizelos, şi preşedintele Partidului progresist, Markezinis , s-au pronunţat într-o declaraţie comună pentru adoptarea propunerii guvernului român „în vederea creării unei zone denuclearizate în sud-estul Europei“, arătînd că „ar fi o greşeală să se respingă aceste propuneri“. Subliniind că „guvernul grec ar trebui să primească invitaţia României“, cei doi oameni politici recomandă guvernului grec să-şi dea consimţămîntul pentru convocarea conferinţei şi propun ca la ea să se discuta crearea unei zone denuclearizate în Balcani. oto-Cercuri tot mai largi din Grecia se pronunţă pentru o zonă denuclearizată în Balcani ATENA 10 (Agerpres). — Referindu-se la intensa activitate politică şi diplomatică care se desfăşoară în Grecia ca urmare a propunerilor lui N. S. Hruşciov, primul ministru al Uniunii Sovietice, cu privire la crearea unei zone denuclearizate în Balcani, ziarul „Arghi“ publică un articol în care subliniază că se înregistrează de pe acum ca „element pozitiv“ faptul că aproape toate partidele de opoziţie au adoptat planul privind crearea unei zone denuclearizate în Balcani. Articolul trece in revistă poziţia diferitelor partide de opoziţie. In ce priveşte poziţia E.D.A., articolul arată că acesta a fost primul partid care a adoptat o poziţie clară împotriva instalării de baze pentru rachete în Grecia. Potrivit ziarului, Comitetul administrativ al E.D.A, va adresa zilele acestea o scrisoare către toate partidele de opoziţie şi către guvern în care va sublinia gravitatea primejdiilor pe care le-ar provoca instalarea de baze pentru rachete, precum şi necesitatea colaborării tuturor forţelor de opoziţie în legătură cu această problemă. Uniunea democrată, arată în continuare articolul, „s-a pronunţat clar împotriva bazelor“. In cadrul şedinţei grupului parlamentar al partidului, care a avut loc în urmă cu cîteva săptămîni, a fost dat publicităţii un comunicat împotriva amplasării de asemenea baze. N.A.K. (Noua mişcare ţărănească) şi democraţii independenţi au luat în repetate rînduri poziţie împotriva instalării de baze pentru rachete. In ce priveşte Partidul social-popular, în articol se arată că Stefanopulos, şeful acestui partid, se pronunţă de asemenea pentru crearea unei zone denuclearizate. In sfirşit, în ce priveşte partidul li, ■berăl-democrat, articolul arată că deşi liderul acestui partid, Papandreu, este împotriva planului de denuclearizare, „unii simpatizanţi ai partidului său privesc favorabil eventualitatea ca Grecia să nu mai constituie un focar al încordării internaţionale“. „Este clar, conchide articolul, că aproape toate forţele opoziţiei, cu mici excepţii, aprobă direct sau indirect planul pentru crearea unei zone denuclearizate“. Articolul nu exclude posibilitatea ca această politică comună în problema bazelor să ducă treptat la coordonarea activităţii partidelor de opoziţie, ceea ce ar contribui ca in viaţa politică a ţării să apară un element nou, de o importanţă hotărîtoare. Ziarul prevede că această colaborare va avea o înmurire considerabilă asupra vieții politice a țării. -000-Declaraţiile făcute de I. B. Tito la Smederovo BELGRAD 10 (Agerpres). După cum transmite agenţia Tanjug, Iosip Broz Tito, preşedintele R.P.F. Iugoslavia, a declarat la 8 iunie în faţa a 40.000 de cetăţeni din Smederovo că, după părerea Iugoslaviei crearea unei zone denuclearizate în Balcani este un lucru bun, deşi aceasta nu rezolvă problema şi nu lichidează pe deplin pericolul de război. El a adăugat că aceasta înseamnă într-un anumit sens crearea unui fel de vid care ar împiedica izbucnirea unui nou conflict. Preşedintele a declarat că Iugoslavia însăşi reprezintă o zonă denuclearizată, dar că ea nu se poate considera în siguranţă atît timp cit celelalte ţări din jurul ei creează baze atomice. Referindu-se la cuvîntarea lui N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, în legătură cu crearea unei zone denuclearizate în Balcani, preşedintele Tito a spus că Iugoslavia se pronunţă de mult pentru aceasta. El a declarat de asemenea că în acest caz este vorba nu de o zonă care să cuprindă Iugoslavia, Bulgaria şi Albania, ci de o zonă din care să facă parte de asemenea Italia şi Grecia. Preşedintele Tito a spus că Balcanii trebuie să constituie în întregime o zonă denuclearizată. Preşedintele Tito a amintit că Iugoslavia a declarat deja în repetate rînduri că pentru securitatea ei constituie, de pildă, un pericol faptul că în Italia se creează baze pentru rachete. Preşedintele a declarat că Iugoslavia nu posedă o asemenea armă şi asemenea mijloace şi nu doreşte să le aibă pentru că Iugoslavia este o ţară iubitoare de pace al cărei popor iubitor de pace ştie ce înseamnă războiul. Preşedintele Tito a declarat că Iugoslavia a fost întotdeauna împotriva bazelor pentru rachete, împotriva cursei înarmărilor şi a înarmării în general. In această ordine de idei, el a spus că Iugoslavilor le-ar face plăcere să afle că se fac încercări pentru realizarea unei apropieri, a unui acord. Preşedintele Tito şi-a exprimat convingerea că întîlnirea la nivel înalt va avea loc şi că conducătorii marilor puteri, conştienţi de răspunderea lor în faţa omenirii, vor găsi metodele şi căile realizării unui acord asupra unor probleme internaţionale care atîrnă ca o sabie a lui Damocles deasupra omenirii. Președintele Tito a declarat de asemenea că Iugoslavia este pentru o colaborare cu toate popoarele, indiferent de deosebirile dintre sistemele sociale, și în primul rînd pentru colaborare cu vecinii săi. Nr. 4546 SPECTACOLELE DE AZI TELEVIZIUNE: orele 19,00 - Informafiile după-amiezii; 19.05 — Emisiune pentru pionieri si scolari : „Fru,musetile şi bogăţiile patriei" — Regiunea Ploeşti ; 19.30 — Transmisie de la Teatrul de operă şi Balet al R.P. Romíno — „Concertul în fa“ de George Gershwin, „La piaţă" de Mihail Jóra şi „Tricornul“ de Manuel de Falla, in pauze : Jurnalul televiziunii şi poşta televiziunii. Ultimele ştiri. CINEMATOGRAFE : Frunze, roşii — Patria. Bucureşti Grădina 13 Septembrie. Fata din Kiev (seria II-a) — Republica: înfrăţirea între popoare. Libertăţii : Umbrela sfîntului Petru — Macheru, I. C. Frimu, Gh. Doia, Grădina Dinamo (Cal. Floreasca 20); Alarmă la graniţă — V. Alecsandri. Lumina N. Bârcescu, T. Vladimirescu ; Ciclu de filme în cadrul Zilelor culturii şi artei R.S.S. Bieloruse — Central. 23 August; Giuseppe Verdi — Victoria : Doi vecini — Prima melodie — 13 Septembrie. Maxim Gorki, Volga. G. Coşbuc: Program de filme documentare şi de desene animate — Timpuri Noi ; Lumea tăcerii — Alex. Popov : Bravul soldat Svejk — Tineretului ; O slujbă importantă — Griviţa. Clubul Boleslaw Bierut : Fata din Kiev (seria l a) - 8 Martie. Alex. Sahia. 1 Mai : Grădinarul spaniol — Vasile Roaită : Cei 44 — Cultural. 8 Mai : Trenul prieteniei — Unirea Flacăra : Visul spulberat — C. David : Favoritul 13 — Arta. Aurel Vlaicu : Ivan cel Groaznic (seria l-a) — Munca : Burghezul gentilom — Mioriţa : Urmaşii lui Rao — Donca Simo; Olga Bancic : Capcana lupior — Ilie Pintilie ; Olefea Dundici — Popular. Drumul Serii: Ivan cel Groaznic (seria II-a) — M. Eminescu : Steaguri pe turnuri — G. Bacovia . Articolul 420 — 30 Decembrie: Tatăl meu actorul — B. Dela,vrancea ; De partea cealaltă — 26 Februarie : Dorinţa — Clubul C.F.R. „Grivita Rosie“. CUM VA FI VREMEA ? Pentru următoarele trei zile în tară, vreme nestabilă si favorabilă ploilor temporare si sub formă de averse. Vînt potrivit si cu intensificări trecătoare. Temperatura in scădere, mai ales în nord vestul tării, minimele vor oscila între 5 si 16 grade, iar maximele între 17 și 30 grade. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scînteii“. Tel. 17.60.10. 17.60.40. 17.61.00. Abonamentele sa fac la oficii la poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi el InstitutH. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“