Scînteia, decembrie 1959 (Anul 28, nr. 4694-4720)

1959-12-01 / nr. 4694

Iniţiative valoroase ^imniiiiitKtliiiiiiitiiitiiiiiiiiitiiiiiiiuiiiiiiiiiitHiiiiiiiiiKiiimimiiiiiimuiiiniiHiiiiiiiittiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiaiiiiiiiiiiiH» 1 în întrecerea socialistă uiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiitiitiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiii!!!iiiiiiii^ I Inginerii ajută pe muncitori să-şi ridice \ I calificarea DEVA (coresp. „Scrnteii“). — Iniţiativa pornită zilele trecute de inginerii de la oţelăria nr. 1 Martin a Combinatului siderurgic Hunedoara, de a ajuta pe fiecare muncitor să-şi ridice nivelul de cunoştinţe generale şi profesionale, se extinde şi în celelalte sectoare ale combinatului. In secţia a II-a furnale, unde a fost însuşită această iniţiativă, numărul muncitorilor care s-au înscris să participe la lecţiile predate de ingineri a ajuns la peste 200. De asemenea, lecţiile ce se vor ţine in secţia laminoare vor fi urmărite de peste 300 de muncitori. Pregătiri in acest scop se fac şi in cadrul uzinei cocso-chimice. Noua Iniţiativă a inginerilor oţelari de la Combinatul metalurgic din Hunedoara a fost îmbrăţişată cu entuziasm şi de inginerii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Inginerii care lucrează la oţelărie, de pildă, au trecut la întocmirea unor teme de lecţii care să-i ajute pe muncitori în însuşirea tehnicii elaborării oţelului. S-a organizat un curs la care participă 47 de oţelari. Prima lecţie — întreţinerea cuptoarelor electrice — va fi ţinută de Inginerul Vladimir Kovacevic. De asemenea, vor fi predate lecţii pe tema elaborării şi turnării oţelului, urmăririi indicilor tehnico-economici etc. La secţia ajustaj, intr-un ciclu de lecţii se va vorbi despre tratamentul termic al pieselor turnate din oţel, iar în secţia formare se vor ţine lecţii privind tehnologia, formarea şi cauzele rebuturilor in turnătorii. Realizări ale brigăzilor preluate de fruntaşi în producţie TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). — La Întreprinderea „Tehnometal“-Timişoara, iniţiativa unor muncitori fruntaşi de a prelua conducerea brigăzilor rămase în urmă dă rezultate bune. Pînă nu de mult, brigada de lăcătuşi condusă de Gheorghe Duma din secţia I-a maşini agricole nu reuşea să economisească metal din cauză că depăşea simţitor consumurile specifice. Preluind conducerea acestei brigăzi, fruntaşul în producţie Nagy Ştefan, candidat de partid, s-a angajat să economisească împreună cu brigada sa, prin reducerea consumurilor specifice, cel puţin 306 kg. de tablă în fiecare lună. Împărtăşind muncitorilor din experienţa sa in croirea şi folosirea raţională a tablei, brigada a reuşit să reducă simţitor consumurile specifice, economisind astfel 623 kg. tablă pe lună. Pină la începutul lunii octombrie, fiecare echipă din fabrică işi debita tabla de care avea nevoie. Aceasta ducea insă la pierderea unor cantităţi însemnate de metal. Pentru înlăturarea acestor pierderi a luat fiinţă o echipă complexă de debitare, care deserveşte toate locurile de muncă. Echipa a amenajat rafturi in care sunt sortate, pe dimensiuni, rămăşiţele de tablă provenite din debitare ; acestea sunt folosite în producţie, la confecţionarea unor piese mici. In acest fel echipa condusă de lăcătuşul Ion Curceanu a valorificat in perioada 1 octombrie — 25 noiembrie 6.948 kg. tablă. Nu de mult, Comitetul raional de partid Feteşti şi comitetul executiv al sfatului popular raional au încredinţat unei brigăzi anume alcătuite sarcina să cerceteze cum se munceşte în sectorul zootehnic al celor 11 gospodării agricole de stat din raion. Observaţiile şi propunerile brigăzii s-au centralizat într-un referat şi au fost dezbătute de o adunare a activului raional. S-au luat hotăriri, înscrise intr-un plan de măsuri. Planul e tradus in fapte. In ansamblu, s-a depus o muncă atentă, migăloasă, şi, fără îndoială, şansele ca sectorul zootehnic al gostaturilor să treacă pragul anului 1960 cu planul îndeplinit au sporit mult. Dar aceasta mi se pare foarte puţin — pentru că, după mine, planul care jalonează dezvoltarea sectorului zootehnic al gospodăriilor de stat din raionul Feteşti are el însuşi, sub unele aspecte, lipsuri mari. Precizez de la început că nu sunt un specialist în problemele zootehniei. Sunt doar un publicist, autor mai cu seamă de povestiri literare şi reportaje. Povestind însă despre viaţa oamenilor prinşi in procesul transformării socialiste a agriculturii, am simţit nevoia să adun, ca autodidact, unele cunoştinţe agrotehnice sau zootehnice. In această calitate scriu aici — convins pe de o parte că am dreptate, iar pe de altă parte convins că în această chestiune se vor pronunţa, tot din „Scînteie", şi specialişti în materie. Dinspre planificare spre realitate Totalizînd, rezultă că in cele 11 gostaturi brigada a găsit : 32.561 porci, 113.853 oi, 63.950 păsări și 2706 bovine. Altfel, spus, rezultă că luate împreună, aceste 11 gostaturi au ajuns pînă acum la o încărcătură zootehnică medie de aproximativ 55 porci la suta de hectare pămînt arabil, 190 oi la suta de hectare teren agricol, 150 păsări la suta de hectare cerealiere și numai 5 bovine la suta de hectare teren agricol. Acum cîteva zile, tot in „Scînteia" un articol al tov. N. Giosan, directorul Institutului de cercetări pentru cultura porumbului, amintea o cifră binecunoscută oricui se interesează de asemenea probleme şi totuşi o cifră care trebuie pesemne repetată : că la consfătuirea din Constanţa (aprilie 1957) s-a arătat limpede cum, pe ce căi, în cîţiva ani creşterea bovinelor va ajunge la noi, pe ţară, nivelul corespunzător unei încărcături mijlocii de 36 capete (din care 16 vaci) pe suta de ha. teren agricol. Fără îndoială, gostaturilor — care, efectiv, de cîţiva ani, „dau tonul pe ţară" în domeniul culturilor de cîmp şi încep a-l da de asemenea, tot mai desluşit, în sectorul zootehnic - le revin de asemenea sarcini însemnate în acţiunea pentru dezvoltarea exemplară a creşterii bovinelor. Există, oare, mă întreb, moţi* însemnări despre planificarea şi dezvoltarea sectorului zootehnic în gostaturile din raionul Feteşti de obiective în stare să justifice această scutire — şi încă, aş preciza, scutire planificată a celor 11 gostaturi din Feteşti de aproape orice eforturi pe tărîmul creşterii bovinelor ? Cred că nu - şi voi explica de ce cred aşa. Brigada raională despre care vorbeam la începutul articolului a cercetat şi problemele privind productivitatea sectorului zootehnic in cele 11 gostaturi, şi cele privind rentabilitatea etc. Dar aprecierile în legătură cu efectivul numeric al animalelor şi le-a formulat avind în vedere doar sarcinile de plan repartizate fiecărei unităţi. Concluziile referatului final sunt în linii mari următoarele : situaţia este nesatisfăcătoare la porci (s-au şi luat măsuri de îndreptare)... este în parte bună la oi şi păsări (s-a indicat ce trebuie îmbunătăţit şi cum)... Bună, situaţia este numai şi tocmai la bovine (mai ales, a apreciat referatul, în ceea ce priveşte numărul total) ; în alte privinţe, lipsurile au fost dezvăluite. Prin urmare, in gospodăriile de stat din raionul Feteşti planificarea acţionează deocamdată cu scopul de a dezvolta numai trei ramuri ale sectorului zootehnic la nivelul actualelor posibilităţi şi sarcini ale agriculturii noastre. Cele trei ramuri sunt : oile, porcii şi păsările. Bovinelor, deocamdată, li se distribuie planificat, în gostaturile din Feteşti, rolul şi locul umilei cenuşărese din poveste. In această direcţie, sarcinile de plan repartizate celor 11 gospodării de stat sunt atit de mici incit, apreciată în lumina lor (foarte îndoielnică, socot, „lumina" asta) situaţia apare drept „bună", aşa cum a apărut şi în concluziile brigăzii , ba chiar mai bună decit a tuturor celorlalte ramuri. Mi-am pus întrebarea dacă nu cumva această apreciere - situaţie „bună" - se întemeiază totuşi pe niscai excepţionale perspective de viitor ? N-am găsit motive să răspund întrebării cu „da": perspectivele n-au fost studiate. Râmîne fapt că, In ceea ce priveşte numărul animalelor, brigada a apreciat realitatea comparînd sarcinile de plan repartizate fiecărui gostat cu evidenţele contabile menite să arate unde au ajuns gostaturile raionului cu munca pentru îndeplinirea acestor sarcini, aşa cum sunt ele. Am încercat să arunc o privire şi în sens contrar , de la realitate către sarcinile de plan. Expun concluziile pe care le-am tras într-una din cele 11 gospodării de stat ale raionului Feteşti, cea din Pietroiu. Dinspre realitate spre planificare G.A.S. Pietroiu este gospodăria fruntaşă a raionului. Aici se obţin sistematic rezultate exemplare în domeniul culturilor de cîmp. Se duce totodată o muncă susţinută pentru îndeplinirea sarcinilor repartizate prin plan sectorului zootehnic. Gospodăria a ajuns la peste 20.000 oi, creşte şi îngraşă pînă la 5000-5500 porci anual şi are 19.513 găini şi raţe. Socotind cifrele de mai sus la suta de hectare rezultă că la G.A.S. Pietroiu numărul de animale şi păsări este mai mare decit la oricare altă gospodărie de stat din raion. V. EM. GALAN (Continuare in pag. II-a) .♦« Cît mai curînd la loc de frunte Recreaţie (-■ terminat. Eufrosina Parfenie, fruntaşii clasei a IV a de la şcoala medie mixtă nr. 31 din cartierul Tel,tur Intrarea Izdlăii. (Foto : R. Costin) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA ! "Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4694 Mărfi 1 decembrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI In interiorul ziarului. • Lucrările celui de-al VII-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar — Raportul prezentat de tovarăşul János Kádár (pag. 3-a). • Adunările de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază: A. Băleanu — Pentru o viaţă teatrală bogată, creatoare (pag. 2-3). • Pe ecranele cinematografelor : E. Mironescu — Imagini dintr-o misiune de pace și prietenie (pag. 4-a). Muncitoarele Maria Stancu şi Vasilica loanidu, amîndouă fruntaşe în producţie la fabrica de rulmenţi Bîrlad, îşi depăşesc zi de zi sarcinile de plan. Expoziţii agricole raionale La Medgidia şi Tulcea s-au deschis recent expoziţii agricole raionale înfăţişind succesele sectorului agricol socialist obţinute în acest an. Datorită colectivizării agriculturii şi creşterii parcului de tractoare şi maşini agricole, în aceste raioane semănatul şi recoltatul s-au efectuat în întregime mecanizat, iar prăşitul în proporţie de 83 la sută. Aceasta a făcut posibilă aplicarea unei agrotehnici înaintate, producţiile medii la principalele culturi cerealiere crescînd de pese două ori în comparaţie cu cele din trecut. Gospodării colective ca acelea din Palazu Mare, Mihail Kogălniceanu şi Veteranu au obţinut în acest an producţii medii între 1.485 şi 1.955 kg. grîu la hectar. Multe gospodării agricole colective, printre care acelea din Tîrguşor, Nicolae Bălcescu şi Corbu de Jos, datorită dezvoltării lor multilaterale şi îndeosebi extinderii celor mai rentabile ramuri, sunt astăzi milionare. Au crescut mult şi veniturile personale ale colectiviştilor. In întreaga ţară au fost deschise circa 500 de asemenea expoziţii regionale, raionale şi comunale, oglindind succesele obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, precum şi experienţa unităţilor agricole fruntaşe şi a celor mai buni cultivatori. In multe localităţi, cu prilejul inaugurării expoziţiilor au fost organizate serbări populare, tîrguri, vizionări de filme cu subiecte din agricultură, conferinţe despre metodele agrotehnice înaintate. Expoziţiile agricole deschise anul acesta au fost vizitate de peste 1.200.000 de oameni ai muncii. (Agerpres) Brăila Unul din patru locuitori — depunător la CEC (Coresp. ,,Scînteii“). — Numărul depunătorilor de economii pe librete C.E.C. din raionul și orașul Brăila se ridică la 46.224. Aceasta înseamnă că la fiecare patru locuitori unul are un libret de economii. Depunerea medie pe librete este de 240 lei. In satele raionului există peste 7.000 depunători, ceea ce reprezintă un depunător la 9 locuitori. Utilaj nou In noua hală a întreprinderii textile „Tudor Vladimirescu“ din Capitală au intrat ieri in funcţiune primele războaie de ţesut sosite din R. D. Germană. Intr-o altă hală - cea de preparaţie - terminată de curind, a început să producă şi noua maşină de urzit cu dispozitive de control automate, care măreşte mult productivitatea muncii. G. A. S. fruntaşă BAIA MARE (coresp. „Scinteii"),Ieri, gospodăria de stat Cărei a realizat integral planul de arături adinei de toamnă pe 2.800 ha. ; gospodăria a depăşit planul anual de beneficii, obţinind 2.800.090 lei şi 1.100.000 lei economii. La 30 noiembrie s-a îndeplinit şi planul anual de livrări la lapte. Achiziţii preţioase la Biblioteca Centrală Biblioteca Centrală de Stat a achiziţionat ieri un număr insemnat de cărţi, periodice, partituri muzicale. Printre tipărituri se află Cosmografia lui Sebastian Munster, apărută în 1550 la Basel. Această lucrare cuprinde şi citeva date despre ţara noastră. Ea conţine de asemenea reproducerea a două gravuri în lemn : una reprezintă pe Vlad Ţepeş iar cealaltă - un vechi castel din Transilvania. Au mai fost achiziţionate : „De filosofico consolatu", o lucrare a lui Boetius, apărută la Strassbourg in 1501, şi Evanghelia lui Şerban Cantacuzino tipărită in 1862. Cerc literar sătesc TULCEA (coresp. „Scinteii"). Ieri dupâ-amiazâ, în comuna Mihail Kogălniceanu, raionul Tulcea, şi-a început activitatea un cerc literar sătesc. Membrii cercului sunt muncitori de la S.M.T. şi G.A.S., colectivişti, elevi şi cadre didactice. Cercul este condus de Ana Popa Maria, învăţătoare la şcoala de 7 ani. Unei mame eroine Ieri factorul a înmînat Rădiţei Pernici, din raionul Gh. Gheorghiu- Dej, un mandat poştal. Sunt banii trimişi de Sfatul popular al Capitalei şi care reprezintă premiul pentru cel de-al 12-lea copil. Această mamă eroină a mai primit din partea sfatului premii în bani şi la naşterea celui de-al zecelea şi a celui de-al unsprezecelea copii. Avionul sanitar în misiune De la staţia „Aviasan“ au decolat ieri trei avioane sanitare in direcţiile Călăraşi, Galaţi, Floreşti şi Bălăci. La Călăraşi avionul a lansat cîteva flacoane de singe conservat pentru bolnavul Ştefan N. care suferise o hemoragie, iar la Floreşti au fost paraşutate 200 grame plasmă şi singe necesare unor transfuzii. Patru aniversări La întreprinderea de panificaţie „Steagul Roşu" din Bucureşti au fost sărbătoriţi ieri dimineaţă patru dintre cei mai vechi muncitori din fabrică : şoferul Toma Grigoriu, care a împlinit 30 de ani de muncă, muncitoarea Smaranda Fiorescu, pentru cei 20 de ani de muncă in fabrică, şi Roza Lăudatu împreună cu soţul ei, Gheorghe Lăudatu, frămintător de pîine, care au implinit 15 şi respectiv 20 de ani in această meserie. Firma realizate de cineaşti amatori ORAŞUL STALIN (coresp. „Scinteii"). Cineclubul uzinei de tractoare „Ernst Thälmann“, în colaborare cu arhiva naţională de filme şi întreprinderea regională cinematografică, a iniţiat un ciclu de conferinţe denumit „A.B.C." cinematografic despre istoria filmului. Ieri după-amiază in sala de festivităţi a uzinelor a avut loc expunerea „Cum facem un film". Ea a fost însoţită de proiecţia a trei filme artistica de scurt metraj, realizate de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinei. ♦U Cu prilejul împlinirii de la eliberarea Albaniei Duminică seara, ambasadorul Republicii Populare Albania la Bucureşti, Hasan Alimerko, a oferit in saloanele Casei Centrale a Armatei o recepţie cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Popa Gherasim, Gheorghe Stoica, Avram Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, oameni de artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei, ambasadorul Hasan Alimerko şi preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíno, tovarăşul Chivu Stoica, au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie. In toastul său, ambasadorul R.P. Albania a salutat pe oaspeţi şi le-a mulţumit pentru participarea la recepţie. In continuare, el a arătat că istoria Albaniei este istoria luptei duse de poporul albanez împotriva cotropitorilor străini şi asupritorilor interni, pentru libertate şi independenţă naţională. Aceste năzuinţe nu au putut fi înfăptuite decât prin lupta eroică de eliberare naţională dusă de poporul albanez, sub conducerea partidului său comunist, şi datorită rolului hotărîtor eliberator pe care l-a jucat armata sovietică în războiul împotriva fascismului. La 29 noiembrie 1944, a spus vorbitorul, poporul albanez a cucerit libertatea şi adevărata independenţă naţională, a instaurat regimul de democraţie populară, s-a desprins din sistemul imperialist şi a păşit pe calea dezvoltării democratice, pe calea socialismului. In continuare, ambasadorul a arătat că în cei 15 ani de la această dată istorică, în Albania au fost înfăptuite mari transformări. Albania, în trecut ţara cea mai înapoiată din Europa, fără o industrie proprie, cu o agricultură primitivă, a devenit, datorită ajutorului multilateral al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară, o ţară înaintată agrar-industrială. Aceste realizări —a subliniat vorbitorul — arată încă o dată superioritatea incontestabilă a orînduirii socialiste asupra celei capitaliste, linia justă a Partidului Muncii din Albania, forţa dătătoare de viaţă a marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar. Partidul şi guvernul nostru — a spus in continuare ambasadorul Hasan Alimerko — educă in mod continuu poporul în spritul prieteniei şi înţelegerii între popoare. Guvernul nostru a dus consecvent o politică de pace, de destindere în relaţiile internaţionale, sprijinind propunerile făcut în scopul asigurării unei păci trainice. Guvernul albanez a dus întotdeauna o politică paşnică şi de bună vecinătae. El a făcut în mod continuu propuneri pentru normalizarea şi întărirea relaţiilor cu ţările vecine, a aprobat şi a sprijinit propunerile tovarăşului Chivu Stoica, propunerile făcute de tovarăşul N. S. Hruşciov în cursul vizitei sale în Albania, îndreptate spre crearea unei atmosfere de bună înţelegere şi colaborare între ţările balcanice şi transformarea Balcanilor şi Adriaticei într-o zonă a păcii, fără arme atomice. In încheiere, ambasadorul R. P. Albania a trasat pentru înflorirea R. P. Romíne, pentru harnicul şi talentatul popor romín, pentru prietenia romîno-albaneză, pentru Partidul Muncitoresc Romín şi Comitetul său Central în frunte cu primul secretar, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru guvernul Republicii Populare Romíne şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Chivu Stoica, pentru Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Române şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru unitatea şi forţa invincibilă a marelui lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie între popoare. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, care a transmis in numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne ori fierbinte salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări Comitetului Central al Partidului Muncii, Consiliului de Miniştri, Prezidiului Adunării Populare şi tuturor oamenilor muncii din R. P. Albania cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist. Doborârea jugului fascist — prin lupta eroică dusă de poporul albanez — a spus tovarăşul Chivu Stoica— a înscris o pagină glorioasă în istoria Albaniei. In decursul unui deceniu şi jumătate de muncă liberă şi creatoare, harnicul şi talentatul popor albanez, condus de Partidul Muncii, într-ajutorîndu-se frăţeşti cu popoarele celorlalte ţări socialisie avind sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice, a obţinut succese însemnate în construirea socialismuluin patria sa. Poporul român se bucură din toat inima de marile realizări obţinute de oamenii muncii albanezi în dezvoltarea economiei şi culturii lor. In anii puterii populare, între popoarele romin şi albanez s-au statornicit relaţii trainice de prietena şi colaborare frăţească care ...dezvoltă continuu, spre ibinele ambelor popoare. In continuare, tovarăşul Chivu Stoica a spus : In ulima vreme, în viaţa internaţională are loc un proces de destindere în relaţiile dintre ş.a.e, rezultat al vizitei tovarăşului N. S. Hruşciov în S.U.A., al noilor iniţiative ale guvernului sovietic, al deplasărilor în favoarea păcii în opinia publică mondială. Am considerat şi considerăm drept o îndatorire de căpetenie a noastră, ca şi a tuturor guvernelor şi statelor din diferitele părţi ale lumii, fie ele mari sau mici, de a-şi da o contribuţie activă la consolidarea destinderii, la înlăturarea a tot ce poate duce la inveninarea relaţiilor dintre state, la rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale de tratative, la dezvoltarea relaţiilor de pace şi colaborare între toate statele, fără deosebire de sistem social, pe baza respectării intereselor reciproce şi a neamestecului în treburile interne. Guvernul român a depus şi depună eforturi susţinute pentru transformarea spaţiului balcanic într-o zonă a păcii şi a bunei vecinătăţi, în care să nu existe arme nucleare şi baze pentru rachete. Suntem convinşi că o înţelegere în acest sens ar corespunde pe deplin intereselor tuturor statelor balcanice şi ar contribui la întărirea păcii şi colaborării între popoare. Cu ocazia marii sale sărbători naţionale — a spus tovarăşul Chivu Stoica — urăm poporului frate albanez noi şi noi succese în munca sa plină de avînt pentru înflorirea continuă a Albaniei socialiste, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului. In încheiere, tovarăşul Chivu Stoica a toastat pentru poporul frate albanez, pentru Partidul Muncii din Albania şi Comitetul său Central ia frunte cu tovarăşul Enver Hodja, pentru guvernul R. P. Albania şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Mehmet Shehu, pentru Prezidiul Adunării Populare a R. P. Albania şi preşedintele Prezidiului, tovarăşul Hadji Lleshi, pentru prietenia de nezdruncinat dintre popoarele român şi albanez, pentru puternicul şi invincibilul lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi colaborare în lumea întreagă. (Agerpres) Duminica sportivă Urcuș pe teren accidentat, (lazi de la campionatul republican de ciclocros). (rubrica de sport in pag. II-a) Acţiuni patriotice ale tineretului IAŞI (coresp. „Scinteii“). Anul acesta in oraşul Iaşi au fost constituite 437 brigăzi U.T.M. de muncă patriotică in care au activat peste 12.000 de tineri muncitori, tehnicieni, ingineri, studenţi şi elevi. Aceşti tineri au lucrat voluntar pe şantierele de construcţii de locuinţe din oraş, pe şantierul de îmbunătăţiri funciare de la Leţcani, la amenajarea complexului de odihnă de la Ciric şi in alte părţi, realizînd economii in valoare de peste 600.000 lei. Ca răspuns la chemarea lansată la consfătuirea comandanţilor brigăzilor de muncă patriotică din oraşul Craiova, adresată tinerilor din întreaga ţară, tineretul din Iaşi s-a angajat să efectueze pînă la sfîrşitul anului pe şantierele de construcţii de locuinţe şi la construcţia casei de cultură a tineretului, peste 30.000 ore muncă voluntară, de a colecta în această ultimă lună a anului 250 tone fier vechi, de a contribui la înfrumuseţarea oraşului prin plantări de pomi, acţiuni de curăţenie în parcuri ş.a.